Sunteți pe pagina 1din 232

Manual pentru clasa a -a

Cartdidact
Manualul a fost aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova
(nr. 459 din 1 iunie 2012). Lucrarea este elaborată conform curriculumului disciplinar și finanţată din
Fondul Special pentru Manuale.

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.


Școala/Liceul ...........................................................
Manualul nr. ..................
Anul de Numele și prenumele elevului Anul Aspectul manualului
folosire care a primit manualul școlar la primire la returnare
1
2
3
4
5
• Profesorii vor controla dacă numele elevului este scris corect.
• Elevii nu trebuie să facă nici un fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire și la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii


Achiri, Ion
Matematică: Man. pentru cl. a 7-a / Ion Achiri, Andrei Braicov, Olga
Șpuntenco. – Ch.: Cartdidact, 2012 (Tipogr. Centrală). – 232 p.

ISBN 978-9975-9847-8-2
39500 ex.
51(075.3)
A 16
Comisia de evaluare: Dorin Afanas, doctor în știinţe fizico-matematice, conferenţiar universitar, UST
Maria Efros, profesoară, grad didactic superior, Liceul de Creativitate și
Inventică „Prometeu-Prim”, Chișinău
Aliona Pogreban, profesoară, grad didactic I, Liceul Teoretic „Minerva”, Chișinău

Autori: Ion Achiri, doctor, conferenţiar universitar, USM


Andrei Braicov, doctor, conferenţiar universitar, UST
Olga Șpuntenco, profesoară, grad didactic superior, Liceul „Gaudeamus”, Chișinău

Redactor: Andrei Braicov


Corector: Aliona Zgardan
Coperta: Sergiu Stanciu
Paginare computerizată: Valentina Stratu

© I. Achiri, A. Braicov, O. Șpuntenco, 2012

Imprimat la F.E.-P. Tipografia Centrală. Comanda nr.

CZU 51(075.3)
A 16

ISBN 978-9975-9847-8-2
A
L
9
3 5
7 4 5
1 5 6
3 5 5 4
1 8

G
4 2
4
8
, 3
1
4

E a

B
a
a
1
a

R
a
b
b b
3a(5 b b
b + 2c c
)=

+
15a c
b+
6ac
1
§1. Mul\imea numerelor ra\ionale

Recapitulare
CAPITOLUL
[i complet=ri

§1. Mul\imea numerelor ra\ionale

1.1. Numere ra\ionale. Forme de reprezentare

1 a) Selectaţi numerele care se potrivesc primului coș, apoi, din cele rămase, selectaţi
numerele potrivite pentru al doilea coș. Corespund numerele rămase coșului al treilea?
Numere Numere Numere
1 naturale întregi raţionale
−8 0,3 −3
2

7 N Z Q
3,5 4

2,8 (7) 4
5,6 0 2 1 −1, (3)
−2 8,9
3
5 11

b) Vom obţine același rezultat dacă vom selecta mai întîi numerele care se potrivesc
coșului ? De ce?

Œ Un număr raţional poate fi scris sub forma m , unde m ∈ Z, iar n ∈N∗ .


n
Œ N∗ ⊂ N ⊂ Z ⊂ Q.

2 Observaţi modelul și scrieţi 3


sub formă zecimală numerele • 8 =?
4 Metoda 1
raţionale: 3 3 3
= 3 : 4 = 0,75; 8 = 8 + = 8 + 0,75 = 8,75.
5 3 2 5 4 4 4
2 , −4 , 3 , 1 ,
6 5 7 8 Metoda 2
5
, − , 3 ,
16 13 3 8 ⋅ 4 + 3 35
9 99 45
. 8 = = = 35 : 4 = 8,75.
4 4 4
• 6 = 6 : 7 = 0,857142 857142... = 0, (857142).
7

Algebr= 4 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


§1. Mul\imea numerelor ra\ionale

3 Observaţi modelul și scrieţi sub formă de fracţie numerele raţionale:

6,8; −7, (12); 3,5(24);


9
−2,9 = −2
11,11; 8, (76); − 0,2(134). număr cu
10
53
perioadă simplă 4, (53) = 4
99
Œ Orice număr raţional poate fi 815 − 8 807
7,8(15) = 7 =7
scris univoc sub formă de frac- număr cu 990 990
1+2=3
ţie ireductibilă. perioadă mixtă 2 +1 =3

Œ Orice număr raţional poate fi


scris sub formă zecimală.

1.2. Aproxim=ri [i rotunjiri

Selectaţi din parantezele drepte cuvîntul potrivit sau cifra potrivită:


a) 2,3 este aproximarea prin [lipsă/adaos] cu o [zecime/sutime] a numărului 2,24651;
b) 2,24 este aproximarea prin [lipsă/adaos] cu o [zecime/sutime] a numărului 2,24651;
c) 2, [2/3] este rotunjirea pînă la [zecimi/sutimi] a numărului 2,24651;
d) 2,2 [4/5] este rotunjirea pînă la [zecimi/sutimi] a numărului 2,24651;
e) 2, 24 [6/7] este rotunjirea pînă la [sutimi/miimi] a numărului 2,24651.

Œ Aproximarea prin lipsă cu o zecime (ALZ) a numărului pozitiv a este


numărul obţinut după înlăturarea tuturor cifrelor de ordin mai mic decît ordinul
zecimilor numărului a.
Exemplu: ALZ(3,19) = 3,1.
Œ Aproximarea prin adaos cu o zecime (AAZ) a numărului pozitiv a este
numărul cu 0,1 mai mare decît aproximarea prin lipsă cu o zecime a număru-
lui a: AAZ = ALZ + 0,1.
Exemplu: AAZ(3,19) = 3,2.
Œ Aproximarea prin lipsă (prin adaos) a numărului negativ a este egală cu
opusul aproximării prin adaos (prin lipsă) a numărului |a|.
Œ Rotunjirea pînă la zecimi (RZ) a numărului a este unul din numerele ALZ,
AAZ ale lui a, situat pe axă cel mai aproape de a. Dacă numărul a este
mijlocul segmentului [ALZ, AAZ], atunci AAZ este rotunjirea pînă la zecimi a
numărului a.
ALZ (4,65) = 4,6 ALZ (– 4,65) = – 4,7
AAZ (4,65) = 4,7 AAZ (– 4,65) = – 4,6
–4,7 –4,65 –4,6
RZ (4,65) = 4,7 RZ (– 4,65) = – 4,6

Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 5 Algebr=


§1. Mul\imea numerelor ra\ionale

Observaţie. Aproximările unui număr cu o unitate, o sutime, o miime etc. și rotunjirile


pînă la unităţi, sutimi, miimi etc. ale unui număr se definesc în mod analog definiţiilor
aproximărilor numărului cu o zecime și a rotunjirii lui pînă la zecimi.
Exemple
Numărul a 7,28 –7,28 4,65 – 4,65 14,92 –14,92
Aproximarea prin lipsă
cu o zecime a numărului a 7,2 –7,3 4,6 – 4,7 14,9 –15
Aproximarea prin adaos
cu o zecime a numărului a 7,3 –7,2 4,7 – 4,6 15 –14,9
Rotunjirea pînă la zecimi
7,3 –7,3 4,7 – 4,6 14,9 –14,9
a numărului a

Exerci\ii [i probleme

1. Selectaţi numerele:
9,3 19
0,4 12,9 −7,1(2) 9
a) întregi; −3
5 173 −8, (1) 14
b) naturale;
5
c) raţionale; 0 5,01 7 −371
11 1
d) raţionale negative. −17 18 99 −46
2. Precizaţi trei numere care:
a) aparţin mulţimii Z și nu aparţin mulţimii N; b) aparţin mulţimilor N și Z;
c) aparţin mulţimii Q și nu aparţin mulţimii Z; d) aparţin mulţimilor Z și Q.
3. Găsiţi perechile de fracţii echivalente (egale):
21 4 7 5 8 6 18 4 18 12 5 6 20 60 16 64
a) , , , , , , , ; b) , , , , , , , .
14 18 2 10 36 8 24 8 27 16 8 9 32 80 28 112
4. Găsiţi perechile de numere egale:
5 1 12 1 6 20
a) ; 1 ; − ; 0,8(3); − 2 ; ; − 2,4; −2, (2); − ; − 2,2.
6 5 5 5 5 9
3 21 7 4 7 6
b) ; − ; − 0,75; 1, (3); 0,75; ; ; 0,875; − ; − .
4 24 8 3 8 8
5. Selectaţi numerele:
a) cu perioadă simplă; b) cu perioadă mixtă.
0,0(21); −2431,49494949; 4, (1234); − 0,722222; 16, 6363121212...; −3, (5);
); −9,878787...
6. Scrieţi sub formă zecimală numerele:
2 16 3 3 3 4 25 101 1 14 5 5 7 7 34 21
a) , , −2 , 1 , , − , ,− ; b) , , −3 , 2 , , − , , .
5 3 8 7 16 9 90 90 8 9 6 7 18 9 900 990
Algebr= 6 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri
§1. Mul\imea numerelor ra\ionale

7. Scrieţi 4 fracţii egale cu numărul: a) 0,6; b) 0,3; c) 2,4; d) 1,8.


8. Scrieţi sub formă de fracţie numerele:
a) 0,16; −3,14; 0, (8); −5, (7); 0,3(5); 8,21(6); −4,97(35);
b) − 0,72; 5,36; − 0, (42); −3, (18); 0,5(3); 12,3(45); −7,6(543).
9. Completaţi cu cifre sau paranteze, astfel încît să obţineţi numere zecimale:
a) cu perioadă simplă, b) cu perioadă mixtă.
3, 4 ; 0, 8 ; –41,7 ...;
39, 27 ...; –6,3 1 ...; 0, 9 4 ...

10. Completaţi cu cifre, astfel încît numărul să aibă o scriere zecimală:


a) cu perioadă simplă; b) fără perioadă; c) cu perioadă mixtă.
13 7 34 3
, , , , , , .
9 3 6 9 3
11. Copiaţi și completaţi:
Aproximarea prin lipsă cu o Aproximarea prin adaos cu o
Numărul
zecime sutime miime zecime sutime miime
0,3592
–7,4157
0,0735
8,645
–9,05

12. Copiaţi și completaţi:


Rotunjirea pînă la
Numărul
unităţi zecimi sutimi miimi
3,(54)
6,2856
0,3(56)
–3,14285

13. Lungimea unui segment este egală cu 2 875 463 cm. Transformaţi lungimea lui:
a) în decimetri, apoi rotunjiţi rezultatul pînă la unităţi;
b) în metri, apoi rotunjiţi rezultatul pînă la zecimi;
c) în kilometri, apoi rotunjiţi rezultatul pînă la miimi.

Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 7 Algebr=


§ 2. Compararea [i ordonarea numerelor ra\ionale

14. Masa medie a unui bob de mazăre este egală cu 220,6 mg. Aflaţi masa a 100 de
boabe:
a) în grame, rotunjind rezultatul pînă la zecimi;
b) în kilograme, rotunjind rezultatul pînă la miimi.
15. Magia numerelor!
1 1 1 1
Scrieţi sub formă zecimală numerele: , , , . Ce observaţi?
81 891 8991 89991

417 418
16. Aflaţi un număr raţional cuprins între numerele: a) 64,(98) și 65; b) și .
500 499
1
17. Pentru ce valori ale lui n, n ∈N∗ , numărul se transformă într-o fracţie periodică
n
simplă: a) cu o cifră în perioadă; b) cu două cifre în perioadă?

§ 2. Compararea [i ordonarea numerelor ra\ionale


2.1. Modulul num=rului ra\ional
Examinaţi axa numerelor și tabelul, apoi completaţi-le cu numărul sau litera potrivită.

E A O D C H

0 1
Punctul Coordonata Distanţa de la punct pînă la originea axei
A –1,2 1,2
0
1,3
E
24
5
2,2
2,8
1,9

Ne amintim
Fie a și b numere raţionale. Distanţa de la punctul A(a) pînă la originea axei
numerelor se numește modulul sau valoarea absolută a numărului a și se notează
⎧a, dacă a > 0

cu | a | . Prin urmare, | a | = ⎨0, dacă a = 0
⎪⎩− a, dacă a < 0.
Proprietăţile modulului:
a |a|
1° | a | ≥ 0. 2° | a | ≥ a. 3° | ab | = | a | ⋅ | b |. 4° = , b ≠ 0.
b |b|

Algebr= 8 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


§ 2. Compararea [i ordonarea numerelor ra\ionale

• Completaţi adecvat:
5
Dacă x ∈{−3; 21,4; ; −7, (8); 16,6; −5, (5)}, atunci | x | ∈ { }.
9

2.2. Compararea [i ordonarea numerelor ra\ionale

1$ 1€
1 Examinaţi tabelul și spuneţi în ce zi
Luni 12,37 lei 16,54 lei
cursul dolarului a fost cel mai mic.
Marţi 12,28 lei 16,57 lei
Rezolvare: Miercuri 12,43 lei 16,48 lei
Metoda 1
Reprezentăm numerele 12,37; 12,28; 12,43 pe axa numerelor:
12,28 12,37 12,43

12,2 12,3 12,4 12,5


< 12,37 <
Metoda 2
Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3
Comparăm zecile: Comparăm unităţile: Comparăm zecimile:
12,37 12,37 12,37
Același număr Același număr
12,28 12,28 12,28
de zeci de unităţi
12,43 12,43 12,43 2<3<4

Răspuns: . < 12,37 <

Dintre două numere reprezentate pe axă este mai mare numărul situat în dreapta
celuilalt.

• Examinaţi tabelul problemei și spuneţi în ce zi cursul monedei europene a fost cel


mai mare.

2 Completaţi adecvat schema:


Dintre două numere

pozitive negative de semne diferite

mai mare este mai mare este mai mare este


numărul cu modulul ... numărul cu modulul ... numărul ...

Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 9 Algebr=


§ 2. Compararea [i ordonarea numerelor ra\ionale

3 Scrieţi prenumele participanţilor la proba de


alergare la distanţa de 200 m în ordinea des- Prenume Timp (sec.)
crescătoare a rezultatelor acestora: Mihai 18,39
Petru 18,42
Ștefan 18,37
Radu 17,98
Ion 18,05
Victor 18,47
4 Observaţi și completaţi cu semnul sau
numărul potrivit: 7)
1
3)
2
4)
7
)
9
3 7 12 16
> 5 4
= 9 9 1⋅ 7 2⋅ 7⋅4 9⋅

< 5>4
21 21 48

7 28

Exerci\ii [i probleme

3
1. Aflaţi modulul numărului: a) –12,9; b) 1 ; c) –71,(43); d) 19,5(83).
4
2. Completaţi adecvat:
a) dacă a ∈ ⎧⎨− 17,8; 0; ; −21, (4); − ⎫⎬, atunci | a | ∈ {
9 9
};
⎩ 11 11⎭
15 2
b) dacă a ∈{2,93; −3; ; 7 ; − 8}, atunci | a | ∈ { }.
4 3
3. Reprezentaţi pe axa numerelor punctele corespunzătoare numerelor cu modulul:
a) egal cu 2,5;
b) număr natural mai mic decît 4;
c) număr natural mai mare decît 3 și mai mic decît 7.
4. Aflaţi x, dacă:
2
a) | x | = 18,1; b) − | x | = −2 ; c) 7 − | x | = 17; d) | x − 0,9 | = 0,9; e) | x | = 0.
7
5. Substituiţi cu unul dintre semnele <, =, >, astfel încît să obţineţi propoziţii adevărate.
> a) 158 7
; −
8

7
; 59,317 59,238;
3 5
; −1
4
–1,(4).
=
15 15 15 16 18 9

< b) 73 7
5
; −
7
3
7
− ;
5
18,(7) 18,77;
9
10

10
9
; −
9
4
–3,25.

Algebr= 10 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


§ 2. Compararea [i ordonarea numerelor ra\ionale

6. Completaţi adecvat:
a) dacă | a | ∈ ⎧⎨1,3; 4; 0, (3); 1 ; ⎫⎬ și a < 0, atunci a ∈ {
1 3
};
⎩ 9 5⎭
a ⎧
∈ 1,7; ; 2,3(4)⎫⎬ și a < 0, atunci a ∈ {
1
2 ⎨⎩
b) dacă }.
7 ⎭
7. Aflaţi | a |, dacă distanţa dintre punctele A(a) și B(–a) este egală cu 17,82.
8. Adevărat sau fals?
a) Dacă a ≠ 0, atunci | a | = a. b) Dacă | a | = −a, atunci a = 0.
c) Dacă a = b, atunci | a | = | b | . d) Dacă | a | = | b |, atunci a = b.
9. Determinaţi numărul cu cel mai mare modul:
3 5
a) 5 ; −5,72; 5,7(3); −5, (7); 5 ;
4 6
7 9 71
b) 8, (8); −8 ; 8,8(7); 8 ; − .
9 11 8

10. Explicitaţi modulul: Model:


a) | x + 5 |, dacă x > 1; | 3 − x |, x > 4.
b) | x − 3 |, dacă x < 2; Dacă x > 4, atunci 3 − x < 0.
c) | 7 − x |, dacă x < −1; Prin urmare, | 3 − x | = −(3 − x) = x − 3.
d) | 8 − x |, dacă x > 8.
11. Adevărat sau fals?
a) Dacă a > 4, atunci −| a | − | − a | + 2 | a + 1 | − | 3a − 1 | − 3 = −3a.
b) Dacă a < − 4, atunci | a | + | − a | − 4 | a + 2 | + | 3a | − 8 = a.
12. Rezolvaţi în Q ecuaţia:
a) | x + 3,5 | = 7,3; b) | 18 − x | = 3,24;
c) | 3 x + 9 | = − 6; d) | 0,01x − 0,02 | = 0.
13. Calculaţi valoarea expresiei:
a) 4 | a − 1 | − 6 | b + 1 | + 3 pentru a = −3, b = − 0,5;
2
b) 0,9 | a + 3 | − 3 | a + b | − 9 pentru a = − 4, b = 5.
5

14. Reprezentînd pe axa numerelor punctele A(−7,5), C ⎛⎜ − 8 ⎞⎟ , D ⎛⎜ ⎞⎟ , H (−8, (4)),


7 31
⎝ 15 ⎠ ⎝6⎠
I (−8,4), K ⎜⎛ − ⎞⎟ , R(5), S (−10), se obţine numele celui care în 1623 a inventat
31
⎝ 4⎠
prima mașină-automat capabilă să efectueze adunări și scăderi. Aflaţi numele acestui
inventator.

Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 11 Algebr=


§ 2. Compararea [i ordonarea numerelor ra\ionale

15. Cine se mișcă cel mai repede? Cine se mișcă cel mai încet?

Cangurul sare
Gazela aleargă
în 2 min 1 km.
5 km în 3 min.

Ghepardul aleargă Struţul fuge 2 km


900 m în 30 sec. în 90 sec.

16. Comparaţi numerele x și y, dacă:


x x 2
a) = 1,14 și x > 0; b) = 1 și x < 0;
y y 5
x x
c) = − 0,91 și x > 0; d) = − 0,83 și x < 0.
y y
17. Scrieţi crescător numerele și trageţi concluzia:
1 3 1+ 3 2 1 2 +1
a) , , ; b) , , ;
2 4 2+4 5 3 5+3
2 2+2 1 1 1+1
c) , 2, ; d) , , .
3 3 +1 4 5 4+5
18. Aplicînd concluzia exerciţiului 17, scrieţi trei fracţii cuprinse între:
1 2 1 1
a) 1 și 1 ; b) 5 și 5 .
2 3 4 3

19. Completaţi tabelul (rotunjind pînă la sutimi). Scrieţi denumirile ţărilor în ordinea cres-
cătoare a densităţii populaţiei lor.
Suprafaţa Numărul de locuitori Densitatea populaţiei
Ţara ⎛ loc. ⎞
(km2) (milioane) ⎜ 2 ⎟
⎝ km ⎠
Moldova 33800 3,64
România 237500 21,5
Rusia 17 075000 141,83
Ucraina 603700 46,39
Belgia 30500 10,63
Franţa 643400 62

20. Completaţi cu numere cele 5 casete, astfel încît suma tuturor


numerelor să fie pozitivă, iar suma oricăror 3 numere ve-
cine să fie negativă.

Algebr= 12 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


§ 3. Opera\ii cu numere ra\ionale
§ 3. Opera\ii cu numere ra\ionale

3.1. Adunarea [i sc=derea numerelor ra\ionale


1 Observaţi și completaţi adecvat:
1 2 1⋅ 3 2 ⋅ 7
a) + = + = = ; b) 29,7163 + 483,56 = ;
7 3 21 21 21
29,7163 +
483,5600
5 1 5 1⋅ 2 − 5 + ,2763
c) − + = − + = =− =− ;
6 3 6 3⋅ 2 6 6
d) –17,491 – 67,18 = –17,491 + (–67,18) = – (17,491 + )=– ;

1 ⎛ 3⎞ 1 +
− − = + = =
2 ⎜⎝ 7 ⎠⎟ 2 7
e) .
14

2 Completaţi adecvat schema logică:


Pentru a scădea două nu-
Adunăm
mere, adunăm descăzutul
două numere
cu opusul...

1. Adunăm modulele 1. Din modulul mai


celor două numere. da cu același nu mare scădem...
2. Rezultatului îi atri- semn? 2. Rezultatului îi atri-
buim semnul... buim semnul...

3.2. }nmul\irea [i ]mp=r\irea numerelor ra\ionale


1 Observaţi și completaţi cu numere potrivite:
9 2 9⋅2 3⋅
a) ⋅ = = = ; b) – 4,12 · 3,8 = – ;
10 15 10 ⋅ 15 5 ⋅ 5 • •
– 4,1 2 ×

3,8
3296
1236
• • •
– ,656
3 ⎛ 1⎞ 3 ⎛ 4 ⎞ 3⋅ 4
c) :⎜− ⎟ = ⋅⎜− ⎟=− =− ; d) –0,4 2 : (–2,8) = –4,2 : (–28) = .
8 ⎝ 4⎠ 8 ⎝ ⎠ 8⋅
4,2 28

28 0,1
140

0
Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 13 Algebr=
§ 3. Opera\ii cu numere ra\ionale

2 Completaţi adecvat schema logică:


Pentru a împărţi două nu-
Înmulţim
mere fracţionare, înmulţim
două numere
deîmpărţitul cu...

da cu același Se înmulţesc modu-


nu
Se înmulţesc... semn? lele lor și rezultatului i
se atribuie...

În secolul al XV-lea în Italia era cunoscută metoda de înmulţire a numerelor cu


ajutorul așa-numitei lattice. De exemplu, pentru a calcula 7,39 · 5,6 se proceda
astfel:
Se scria produsul dintre numerele aflate în
7 3 9 coloana i și linia j în celula situată la inter-
secţia coloanei i și liniei j.
3 1 4 5 Se adunau numerele de pe fiecare fîșie oblică,
5 5 5
scriind la rezultat cifra unităţilor, iar cifra
4 1 5
2 8 4 6 zecilor adunînd-o la următoarea sumă.
Se scria virgula după regula cunoscută.
4 1 , 3 8 4 7,39 ⋅ 5,6 = 41,384

3.3. Propriet=\ile opera\iilor aritmetice cu numere ra\ionale


• Substituiţi cu unul din cuvintele adunare, înmulţire, astfel încît să obţineţi propoziţii
adevărate.
a) Operaţia de este comutativă.
b) Operaţia de este asociativă.
c) Operaţia de este distributivă faţă de operaţia de .
d) Numărul 0 este element neutru pentru operaţia de .
e) Numărul 1 este element neutru pentru operaţia de .
Aplicăm
Utilizînd proprietăţile operaţiilor aritmetice, să calculăm suma 301 + 302 + ... + 380.
Explicăm
301 + 302 + ... + 380 = (301 + 380) + (302 + 379) + (303 + 378) + ... + (340 + 341) =
= 681 + 681 + ... + 681 = 40 · 681 = 27240.
40 de termeni
• Calculaţi similar: a) 224 + 225 + ... + 399; b) 110 + 111 + ... + 400.

Algebr= 14 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


§ 3. Opera\ii cu numere ra\ionale

Exerci\ii [i probleme

În exerciţiile 1–7 efectuaţi calculele.


5 9 4 7 2 1
1. a) + ; b) − ; c) + ;
12 12 15 15 21 7
3 9 7 8 11 2
d) − ; e) − + ; f) − − 1 .
16 24 9 10 12 5
2. a) 18,349 + 26,945; b) 3,647 − 8,55; c) − 19,71 + 6,853;
d) − 6,42(8) + 17,19; e) − 5,009 − 8, (45); f) 12345,6789 + 98765,4321.
1 9 2 7
3. a) 4 + 2,72; b) 15,94 − 15 ; c) − 2 + 3, (7); d) − 8,0(8) − 5 .
7 11 3 9
7 2 36 11 12 4 1 23
4. a) ⋅ ; b) ⋅ ; c) 3 ⋅ ; d) 2 ⋅ 1 .
8 5 44 12 16 10 4 45
c) 3 : ⎜⎛ − 2 ⎞⎟; d) (−24) : ⎛⎜ − 5 ⎞⎟ .
7 9 11 33 3 11 7
5. a) : ; b) − : ;
16 16 28 56 4 ⎝ 12 ⎠ ⎝ 13 ⎠
6. a) 4,18 ⋅ 3,5; b) − 6,04 ⋅ 2,95; c) 1,23 ⋅ (−4,56); d) − 6,54 ⋅ (−3,21).

d) − 64,8 : ⎜⎛ − 6 ⎞⎟ .
17 3
7. a) 1,962 : 0,9; b) − 19,21 : 3,4; c) 47 : (−6,38);
20 ⎝ 4⎠

9
8. Completaţi tabelul alăturat cu numere raţionale, astfel încît 0,4
10
pe fiecare linie, coloană și diagonală să obţineţi aceeași 7
sumă. 0,5
10
4
9. Calculaţi: 5
a) ⎡⎢3,8(3) − 2, (54) ⋅ ⎤⎥ : 2, (3);
11
⎣ 28 ⎦
b) [0, (5) + 1, (75) + 0,3(6)] : ⎛⎜ + 2 +
1 5 109 ⎞
+ 0,19(60);
⎝ 4 13 156 ⎟⎠
c) 123456,789 ⋅ 8 + 0,009 − (12345,678 ⋅ 80 + 0,09);

d) ⎡⎢0,278 : 13,9 + (2 − 0,47) : ⎤⎥ : 102,2 + 3,4 ⋅ 1 .


3 4
⎣ 20 ⎦ 17
10. C urios [ i ... periculos!
Comparaţi și... NU trageţi concluzia:
11 11 11 11 11 11 11 11 5 5 5 5
a) + ⋅ ; + ⋅ ; + ⋅ ;
7 4 7 4 8 3 3 8 2 3 2 3
1 1 3 3 11 11
b) 1⋅ 1− ; 3⋅ 3− ; 11⋅ 11 − ;
2 2 4 4 12 12
5 5 1 1 1 1
5⋅ 5− ; ⋅ − .
6 6 4 5 4 5
Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 15 Algebr=
§ 3. Opera\ii cu numere ra\ionale

11. Completaţi cu numere potrivite:


2 1 5
a) 2 m = cm, 4 kg = g, 3 min = s;
5 8 6
1 4 m= 2
b) 9 t = kg, cm, 7 h= min.
4 9 3
12. Care produs este mai convenabil de cumpărat?
a) b) c)
2l 375 g
F=in= P e [ t e 16,2 lei
0,75 l 5 kg
F=in=
3 kg
240g
Pe[te
22,8 lei 8,55 lei 9,5 lei
31,1 lei 21,78 lei

7
13. Aflaţi a 2012-a zecimală a fracţiei .
11
14. Papirusul Rhind (datat în jurul anului 1650 î. Hr.) conţine informaţii
despre descompunerea fracţiilor în fracţii elementare, de exemplu:
2 1 1 1 1
= + + + .
73 60 219 292 x
Aflaţi numitorul x al ultimei fracţii elementare.
537
15. Ce număr trebuie scăzut din numărătorul fracţiei și adunat cu numitorul ei,
463
1
astfel încît să obţinem o fracţie echivalentă cu fracţia ?
9
16. Aflaţi cea mai mare fracţie cu valoarea mai mică decît 0,(3), știind că suma dintre
numărătorul și numitorul ei este egală cu 101.
17. Aflaţi toate fracţiile pozitive cu numărătorul și numitorul mai mici decît 100, care pot
16 1
fi „simplificate” cu aceeași cifră. De exemplu: = .
64 4

7 27 13
18. Suma celor cinci numere de pe fiecare 6 20 32
linie, coloană și diagonală trebuie să fie
aceeași. Pentru aceasta trebuie folosite 22 23 16 9 10
trei numere naturale diferite, ori de cîte
ori este necesar. Care sînt aceste trei 14
numere?
19 9 20

Algebr= 16 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


§ 4. Ridicarea la putere cu exponentul
§ 3. Opera\ii cu numere ra\ionale

num=r natural a unui num=r ra\ional

1 Banca „Dinbanleu” oferă 20% dobîndă anuală compusă pentru sume depuse pe un
termen de cel puţin 3 ani. Ce sumă va fi pe cont peste 3 ani, dacă depunem 625 lei?
Dar peste 4 ani?
Explicăm
20 1
20% = =
625 + ⋅ 625 = 625 ⎜⎛1 + ⎟⎞ = 625 ⋅
1 1 6 100 5
Peste 1 an S1
5 ⎝ 5 ⎠ 5
2 2

S1 + ⋅ S1 = S1 ⎜⎛1 + ⎞⎟ = 625 ⋅ ⎜⎛1 + ⎟⎞ = 625 ⋅ ⎛⎜ ⎟⎞


1 1 1 6
Peste 2 ani S2
5 ⎝ 5⎠ ⎝ 5⎠ ⎝5⎠
3 3

S 2 + ⋅ S 2 = S 2 ⎛⎜1 + ⎞⎟ = 625 ⋅ ⎛⎜1 + ⎞⎟ = 625 ⋅ ⎜⎛ ⎟⎞ (lei)


1 1 1 6
Peste 3 ani S3
5 ⎝ 5⎠ ⎝ 5⎠ ⎝5⎠

Peste 4 ani (lei)

625 ⋅ ⎛⎜ ⎞⎟ = 625 ⋅ ⋅ ⋅ = 625 ⋅


6 6 6 6 216
Calculăm: = 1080 (lei).
⎝ ⎠
5 5 5 5 125
4

625 ⋅ ⎛⎜ ⎟⎞ =
6
.
⎝5⎠
Răspuns: 1080 lei; lei.

exponentul
Dacă a ∈ Q, n ∈ N∗ \ {1}, atunci ⋅ a2
a14 ⋅ ...4
3⋅ a = an puterii
n factori
puterea
baza puterii
a 0 = 1, a ≠ 0; a1 = a; 0 0 nu are sens.

2 Calculaţi și trageţi concluzia:

a) 2 ⋅ 2 = 8 ⋅ 4 = 32 = 2 ;
3 2
b) (2 ⋅ 5) 4 = 10 4 = = 2 4 ⋅ 2 4;
5
45
c) ⎜⎛ ⎞⎟ =
5
2 =
= ; d) =4 ;
⎝3⎠ 35 42

e) (32 ) 3 = 93 = = 3 = 32 ⋅ ; f ) (−1)10 = ;

g) (−1)15 = .

Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 17 Algebr=


§ 4. Ridicarea la putere cu exponentul num=r natural a unui num=r ra\ional

Reguli de calcul cu puteri


Pentru orice numere raţionale nenule a, b și orice numere naturale m și n,
unde m ≥ n : m

7° ⎛⎜ ⎞⎟ = m
a am
1° 1m = 1 4° a m ⋅ a n = a m + n
⎝b⎠ b
am m−n
2° (−1) = 1
2m
5° n = a 8° (a ) = a mn
m n

a
3° (−1) 2 m +1 = −1 6° (a ⋅ b) m = a m ⋅ b m 9° | a |2 = a 2

• Formulaţi verbal regulile de calcul cu puteri.

Exerci\ii [i probleme

1. Calculaţi:
2 3 4 3 2

a) ⎜⎛ ⎞⎟ ; b) ⎛⎜ ⎞⎟ ; c) ⎜⎛ − ⎞⎟ ; d) ⎛⎜ − ⎞⎟ ; e) ⎛⎜1 ⎞⎟ .
8 3 2 5 6
⎝ 11 ⎠ ⎝4⎠ ⎝ 3⎠ ⎝ 6⎠ ⎝ 7⎠
2. Calculaţi:
a) 2,32 ; b) (− 0,5) 3 ; c) (−2,1) 4 ; d) 13,72 0 ; e) | −2 |3 .
3. Completaţi cu numere potrivite:
7

b) ⎜⎛ ⎟⎞ ⋅ = ⎛⎜ ⎞⎟ ;
2 4 2
a) 0,9 5 ⋅ 0,9 3 = 0,9 ; c) (− 6,1)11 : 6,110 = ;
⎝3⎠ 9 ⎝3⎠
3 2 3

d) ⎛⎜ ⎞⎟ : ⎛⎜ ⎞⎟ = ⎜⎛ ⎞⎟ ;
3 ⎛ 3⎞
⋅ ⎜ − ⎟ = −⎛⎜ ⎞⎟ .
9 3 3 3
e) −
⎝ 25 ⎠ ⎝ 5 ⎠ ⎝5⎠ 5 ⎝ 5⎠ ⎝5⎠
4. Calculaţi:
6
⎡ ⎤
2 2 2

a) ⎜⎛1 ⎞⎟ − ⎜⎛ ⎟⎞ + ⎛⎜1 − ⎞⎟ ;
3
b) ⎢⎛⎜ − 1 ⎞⎟ ⎥ : 0,512 − 1 .
1 7 1 7
⎝ 5 ⎠ ⎝ 10 ⎠ ⎝ 5 10 ⎠ ⎣⎝ 2 ⎠ ⎦ 32
5. Calculaţi:
a) 12007 ; b) (−1) 2007 ; c) 144 ; d) (−1) 44 ;
(−1) 7
e) (−1) 3 ⋅ (−1) 2 ⋅ (−1); f) (−1)15 ⋅127 ⋅ (−1) 32 ; g) ; h) ((−1) 5 ) 20 .
(−1)8

6. O bancă oferă 10% dobîndă anuală compusă.


a) Ce sumă va fi pe cont peste 3 ani, dacă depunem 1000 lei?
b) Ce sumă va fi pe cont peste 4 ani, dacă depunem 5000 lei?
7. Un perete dreptunghiular are dimensiunile 4,2 m și 6,72 m. O placă de faianţă are
dimensiunile 28 cm și 21 cm. De cîte plăci de faianţă este nevoie pentru a acoperi
peretele (distanţa dintre fiecare două plăci vecine nu se va lua în consideraţie)?

Algebr= 18 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


§ 4. Ridicarea la putere cu exponentul num=r natural a unui num=r ra\ional

8. Copiaţi și completaţi tabelul (rotunjiţi pînă la sutimi).


Contribuţie
Nr. de Plata Asigurarea Impozit individuală la
Numele Spre
zile pentru o zi medicală pe venit asigurarea
angajatului socială achitare
lucrate (lei) 3,5% 7%
6%
Ion Moraru 22 200
Vasile Olaru 21 250
Alina Albu 23 220
Gheorghe Ursu 23 180

9. Calculaţi aplicînd proprietăţi ale operaţiilor aritmetice:


a) (2,18 ⋅ 6,791 + 2,18 ⋅ 3,209) ⋅ 3,14 − 1,8 ⋅ 3,14;
(16,2 ⋅ 32 + 16,2 − 28,8) ⋅ 0,25
b) − 9,25 ⋅ .
9,25
10. Aflaţi valoarea lui x din egalitatea:
2 2007 x
a) [(310 ⋅ 35 ) 2 : 81 + 3 ⋅ (93 ) 4 ] : x = 325 ; b) = .
41004 0,5

11. Reprezentaţi numărul ca produs de două puteri cu același Model:


exponent (baza puterii să fie număr natural, diferită de 1): 144 = 32 ⋅ 4 2.
a) 1 000 000; b) 32 000 000; c) 24 300 000.
12. Aflaţi ultima cifră a numărului:
a) 2 2012 ; b) 32012 ; c) 4 2012.
13. Aflaţi numărul natural n din egalitatea 2 2 n − 4 = 3(4 + 4 2 + ... + 4 2011 ).
14. Numere mari!
Pentru distanţe foarte mari se utilizează unitatea de măsură
an-lumină. Un an-lumină este distanţa străbătută de lumină
într-un an.
a) Luînd în consideraţie că viteza luminii este egală cu 298 000
km/s și că anul are, în medie, 365,25 zile, calculaţi lungimea
unui an-lumină în kilometri.
b) Galaxia cea mai apropiată de Sistemul Solar este Norul Andromedei, care se află
la distanţa de 2,25 ⋅ 10 6 ani-lumină. Exprimaţi această distanţă în kilometri.
c) Cea mai apropiată de Pămînt este steaua Proxima Centauri, aflată la 4,2 ani-
lumină. Exprimaţi această distanţă în kilometri.
15. Este interesant!
Un googol este cel mai mare număr natural care are nume. Cîte cifre are numărul
0,125 googol dacă 1 googol = 10100?

Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 19 Algebr=


§
§ 5.5. Ecua\ii
Ecua\ii ]n mul\imea]n mul\imea
numerelor ra\ionale numerelor ra\ionale
1 Mihai a cumpărat de la o casă de schimb valutar 60 dolari. Care
este cursul dolarului faţă de leul moldovenesc, dacă, plătind cu o
bancnotă de 1000 lei, Mihai a primit rest 257 lei și 20 bani?
Explicăm
Notăm cu x cursul dolarului, adică preţul în lei al unui dolar. Obţinem

60 ⋅ x + 257,2 = 1000 257 lei


și 20 ba
ecuaţie sau 257 ni
necuno cu ,2 lei
Rezolvăm ecuaţia: scuta x
costul dolarilor
preţul dolarului
60x = 1 000 – 257,2 x= x= (lei)
60
Numărul este soluţia ecuaţiei
• Valoarea necunoscutei pentru care ecuaţia
60 x + 257,2 = 1000. se transformă într-o egalitate adevărată se
Răspuns: lei. numește soluţie a ecuaţiei.
• A rezolva ecuaţia înseamnă a afla soluţiile
ei sau a arăta că ea nu are soluţii.
În procesul rezolvării problemei am
• Mulţimea soluţiilor ecuaţiei se notează cu S.
„trecut” de la ecuaţia iniţială la o altă
ecuaţie, echivalentă cu cea iniţială.

Definiţie. Două ecuaţii se numesc echivalente dacă mulţimile soluţiilor lor sînt egale.

Între ecuaţiile echivalente se scrie semnul „ ⇔ ” (se citește „echivalent”).


Prin urmare, 60 x + 257,2 = 1000 ⇔ 60 x = 1000 − 257,2.
2 Care dintre următoarele proprietăţi ale egalităţilor numerice s-au folosit la rezol-
varea problemei?
Pentru orice numere raţionale a, b, c, dacă a = b, atunci:
a b
1° a + c = b + c 2° a − c = b − c 3° a ⋅ c = b ⋅ c 4° = , unde c ≠ 0.
c c

Observaţie. Proprietăţile enunţate se folosesc pentru a obţine ecuaţii echivalente.

3 Selectaţi perechile de ecuaţii echivalente: Model:


2 x − 9 = 3 ⇔ x − 4,5 = 1,5
2 1
x− =4 22 x = 400
5 5 3 x + 3 = 15 1,1x − 1 = 3
4,5 x = 18
2 1
0,11x = 2 4+ x=
x +1 = 5 5 5 2 x = −19 2 x = 21
• Rezolvaţi ecuaţia pentru care nu aţi găsit ecuaţia echivalentă.
Algebr= 20 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri
§ 5. Ecua\ii ]n mul\imea numerelor ra\ionale

Exerci\ii [i probleme

4
1. Care dintre numerele – 3; ; 2,04; −7,9; 3 sînt soluţii ale ecuaţiei:
5
a) 3x − 6 = 0,12; b) − 4 x + 3,2 = 0;
2
c) 5 − 0,4 x = 3,8; d) x = 1,2 2 − 0,08 ?
3
2. Rezolvaţi ecuaţia în mulţimea numerelor raţionale:
a) x − 2,4 = 8; b) x + 3,6 = 0,5; c) − x + 8,2 = 6;
3
d) 5 − x = −11,7; e) − x = 3,12; f) 2,5 x − 7,2 = 1,8;
4
1 3
g) 2 x + 0,08 = 1,2; h) − 5 x + 0,48 = −53.
3 5
3. Balanţele se află în echilibru. Fiecare pungă conţine același număr de bile identice.
Cîte bile sînt în fiecare pungă?

a) b)

4. Dacă mărim un număr de 2,5 ori și scădem din rezultat 0,2, obţinem 2. Aflaţi numărul.
5. Suma unui număr și a sfertului lui este egală cu 24,25. Aflaţi numărul.
6. Figurile din fiecare desen au același perimetru. Aflaţi x.
a) b)

5,3 6,9 9,3 9,3


3
4
4

x+0 x x – 0,15 x
,4

7. Preţul unei pîini este de 1 leu și 60 bani, plus o jumătate din preţ. Cît costă pîinea?
8. Completaţi, astfel încît numărul a să fie soluţie a ecuaţiei:
1 2
a) a = , 4x – = 0,(3); b) a = −2,8, − ⋅ x + = 1,6;
3 7
5 31
c) a = 1 , 43,(18) – 12x = ; d) a = 12 , ( x − ) ⋅ 7,5(6) = 0.
6 37
Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 21 Algebr=
§ 5. Ecua\ii ]n mul\imea numerelor ra\ionale

9. Dacă micșorăm cu 10% lungimea laturii unui pătrat, aria lui se va micșora cu 19 cm 2 .
Aflaţi lungimea laturii pătratului.
10. De la 1 aprilie, salariul lunar al domnului Bănuţ s-a mărit cu 30%. Din salariul lunar
se reţine: impozitul pe venit – 7%, impozitul în fondul social – 6% , asigurarea medi-
cală – 3,5%. Ce salariu avea domnul Bănuţ pînă la 1 aprilie, dacă acum el primește,
lunar, 4342 lei?
11. Scrieţi 3 ecuaţii echivalente în Q cu ecuaţia:
a) 3x + 9 = 12; b) − 0,08x + 2 = − 0,4;
2 4
c) − x = 1; d) 6 x = −2, (7).
7 5
12. Rezolvaţi în Q ecuaţia:
25 9
a) x 2 = 49; b) x 2 = ; c) 4 x 2 = ;
81 32
d) ( x − 3) 2 = 0,01; e) 3 x 2 − 0,7 = −0,22; f) (5 − x) 2 + 1,9 = 2,15.

13. Punctul A se află de două ori mai departe de originea axei numerelor decît punctul B.
Aflaţi coordonatele punctelor A și B, dacă ele se află de o parte și de alta a originii
axei și AB = 13,8 (unităţi). Cîte soluţii are problema?
14. Punctul A se află cu 0,86 unităţi mai aproape de originea axei numerelor decît punc-
tul B. Aflaţi coordonatele punctelor A și B, dacă ele se află de o parte și de alta a
originii axei și AB = 14,72 (unităţi). Cîte soluţii are problema?

a
15. Aflaţi cifrele a și b, a ≠ b, astfel încît 0, a (b) = .
b
16. Fie n ∈ N , n ≥ 2 . Demonstraţi că n 5
− 5 n 3
+ 4 n poate fi reprezentat ca produs de 5
numere naturale consecutive.
17. Aflaţi numărul abcd , dacă 4abcd = dcba.
18. Demonstraţi că, dacă numărul abcde se divide cu 41, numărul bcdea, de asemenea,
se divide cu 41.
19. Aflaţi ultima cifră a numărului 312345.
20. Numerele m și n sînt naturale. Calculaţi valoarea expresiei:
2 2 2 3 4
a) ( −1) m + n + m + n ; b) (−1) n + n + n + n .

Algebr= 22 Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri


Prob= de§ 5.evaluare Timp ef
Ecua\ii ]n mul\imea numerelor ra\ionale
ectiv de lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Ordonaţi crescător numerele: 2p 1. Ordonaţi crescător numerele:


23 33
− 7,1; | −7,2 |; ; 7, (2). − 6,2; | −6,7 |; ; 6, (7).
3 5
2. Calculaţi: 2p 2. Calculaţi:
1 1 5 1
a) 8 : 2 ; a) 5 : 3 ;
6 3 6 3
b) (2,5 + 3) 2 ; b) (4,5 − 3) 2 ;
3 1
c) 3 − 1,25. c) 5 − 3,75.
4 4
3. Substituiţi cu unul dintre semnele 2 p 3. Substituiţi cu unul dintre semnele
<, =, >, astfel încît propoziţia obţinută <, =, >, astfel încît propoziţia obţinută
să fie adevărată: să fie adevărată:
1 3
72 : 6 | 2,56 − 9 | . 169 : 13 | 15,24 − 2 | .
5 5
4. Rezolvaţi în Q ecuaţia: 2 p 4. Rezolvaţi în Z ecuaţia:
2 2
5 x − 12 = −2,5. 7 x + 15 = −5,2.
3 5
5. Doi muncitori au săpat un șanţ de 2 p 5. Doi elevi au rezolvat 98 de probleme.
126 m. Unul dintre ei a săpat cu 12 m Unul dintre ei a rezolvat cu 14 proble-
mai mult decît celălalt. Cîţi metri de me mai puţin decît celălalt. Cîte pro-
șanţ a săpat fiecare muncitor? bleme a rezolvat fiecare elev?

Capitolul 1. Recapitulare [i complet=ri 23 Algebr=


CAPITOLUL 2 Mul\imea
numerelor reale

§1. Numere ira\ionale


1.1. R=d=cina p=trat=

1 Observaţi și completaţi:
32 = 9, 2
= 4, 2
= 25, 2
= 49.

Definiţie. Numărul nenegativ b se numește rădăcina pătrată a numărului nenega-


tiv a (sau radical din a) dacă b 2 = a.
Rădăcina pătrată a numărului nenegativ a se notează cu a .

Exemplu. Deoarece 4 2 = 16, rezultă că 4 este rădăcina pătrată a numărului 16.


Notăm: 16 = 4.

2 Completaţi cu numere potrivite:


a) 3 este rădăcina pătrată a numărului 9, deoarece = 9. Notăm 9= .
b) 2,1 este rădăcina pătrată a numărului 4,41, deoarece 2,1 = 2
.
Notăm = 2,1.
2
c) este rădăcina pătrată a numărului 0,09, deoarece = 0,09.
Notăm 0,09 = .

d) –3 nu este rădăcină pătrată a nici unui număr, deoarece –3 < .


e) 16 ⋅ 81 = 1296 = 36 = 4 ⋅ 9 = 16 ⋅ .

4 2 (−7) 2 =
f) = = . g) 72 = , .
9

Proprietăţile rădăcinii pătrate


Pentru orice numere raţionale nenegative a și b:
a a
1° ab = a ⋅ b ; 2° = , unde b ≠ 0; 3° a 2 = | a |, unde a ∈ Q.
b b

Algebr= 24 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§1. Numere ira\ionale

1.2. No\iunea num=r ira\ional


Știetot îi propune prietenului său Știemult să afle lungimea
exactă a laturii unui pătrat cu aria de 3 m 2 . Observaţi cum
A = 3 m2
judecă Știemult.
Explicăm
?m
Fie x lungimea laturii pătratului, unde x > 0.
Obţinem: x ⋅ x = 3 sau x 2 = 3.
Prin urmare, x = 3.
3 =?
1 4

12 < 3 < 2 2 1< 3 < 2


2,89 3,24

1,7 2 < 3 < 1,8 2 1,7 < 3 < 1,8 3


2,9929 3,0276

1,73 2 < 3 < 1,74 2 1,73 < 3 < 1,74 1,73 1,74

Prin urmare, lungimea laturii este cuprinsă între 1,73 m = 173 cm și 1,74 m = cm.

Într-adevăr, 3 nu este un număr raţional, el nu


poate fi reprezentat ca număr zecimal periodic, prin
urmare nu are nici scriere fracţionară. El este un
Straniu! Nu există
număr zecimal infinit neperiodic: 3 = 1,7320508...
un număr raţional
Numărul 3 este număr iraţional.
al cărui pătrat să
Numerele iraţionale reprezentate în formă zecimală
fie egal cu 3.
au un număr infinit de zecimale și nu sînt periodice.

Un număr iraţional nu poate fi scris ca număr zecimal periodic (simplu sau mixt).
Numerele iraţionale nu au scriere fracţionară.
Numerele iraţionale pot fi scrise ca numere zecimale infinite neperiodice.
Mulţimea numerelor iraţionale se notează cu I.

Numere iraţionale nu apar doar la extragerea rădăcinii pătrate. De exemplu,


numărul iraţional 0,1234567891011... nu este radicalul unui număr raţional.
Numărul π = 3,1415..., de asemenea, este număr iraţional.

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 25 Algebr=


§1. Numere ira\ionale

Chiar dacă lungimea laturii pătratului cu aria de 3 m 2 este un număr iraţional,


acest pătrat poate fi construit cu rigla și compasul exact. Pentru aceasta, con-
struim mai întîi un triunghi dreptunghic cu o catetă de 1 m și ipotenuza de 2 m.
Lungimea celeilalte catete a triunghiului este egală cu 3 m! Acest fapt se dato-
rează relaţiei dintre lungimile catetelor (a, b) și lungimea
ipotenuzei (c) triunghiului: a 2 + b 2 = c 2 . Această relaţie
se numește teorema lui Pitagora. 2m
1m
În cazul nostru, 12 + ( 3 ) 2 = 2 2

1 3 4 3m

1.3. Algoritmul de extragere a r=d=cinii p=trate dintr-un


num=r ra\ional nenegativ

Calculaţi rădăcina pătrată a numărului 1423,601 pînă la a doua zecimală inclusiv (adică
cu o exactitate de 2 zecimale).
Explicăm
Despărţim numărul în grupe a cîte două cifre, pornind
de la virgulă spre dreapta și stînga. 14 23,60 10

Găsim cel mai mare număr de o cifră (3) al cărui


pătrat nu întrece primul număr de două cifre din 14 23,60 10 3
stînga (32 < 14). Scriem pătratul numărului găsit (9) 9 6
sub 14. Sub linia orizontală scriem dublul numărului 523
găsit (6). Aflăm diferenţa (5) și coborîm următoarele
două cifre.
Găsim numărul de o cifră (7), astfel încît produsul
14 23,60 10 37
lui și al numărului de două cifre format de el și de
6 (pe locul zecilor) să fie mai mic decît 523. 9 67 · 7 = 469
Scriem numărul găsit (7) lîngă 3. 5 23
Scriem produsul 67 ⋅ 7 = 469 sub 523. 4 69
Calculăm diferenţa (54) și coborîm următoarele 54 60
două cifre.

Algebr= 26 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§1. Numere ira\ionale

Deoarece cifrele coborîte au depășit virgula, după


14 23, 6010 37,73
37 scriem virgulă. În dreapta scriem dublul nu-
9 67 · 7 = 469
mărului 37 ș.a.m.d., pînă cînd obţinem zecimala
52 3 747 · 7 = 5229
cerută.
46 9 7543 · 3 = 22629
5460
Răspuns: 1423,601 = 37,73... 5229
2 3 11 0
• Calculaţi cu o exactitate de 3 zecimale lungimea 22629
laturii pătratului cu aria de 3 m 2 . 4 81

1.4. Aproximarea [i rotunjirea numerelor ira\ionale


1 Aproximaţi cu o sutime numărul 3 : a) prin lipsă; b) prin adaos.
Explicăm
Aplicînd calculatorul sau algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate, obţinem scrierea
zecimală a numărului 3.
3 = 1,7 3 2 0 5 0 8...
miimi
sutimi
zecimi
Aproximarea prin Aproximarea prin
lipsă cu o sutime 1,73 + 0,01 adaos cu o sutime
1,73 1,74

• Aproximaţi prin lipsă, apoi prin adaos cu o miime numărul 0,123456789101112...

2 Rotunjiţi pînă la sutimi numerele 3 și 5.


Explicăm

3 = 1,7320508... 5 = 2,2360679...

Cifra miimilor este 2. Cifra miimilor este 6.

Deoarece 2 < 5, rotunjirea numărului Deoarece 6 > 5, rotunjirea numărului


1,7320508... este egală cu aproxima- 2,2360679... este egală cu aproximarea
rea respectivă prin lipsă. respectivă prin adaos.

3 ≈ 1,73 5 ≈ 2,24

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 27 Algebr=


§1. Numere ira\ionale

Exerci\ii [i probleme

1. Completaţi cu numere potrivite: Model:


1 Întrucît 10 2 = 100,
a) 11 = ; b) 0,8 = ; c) 1 = ;
4 rezultă că 10 = 100.
d) 0,01 = ; e) 1,5 = ; f) 4, (3) = .
2. Calculaţi:
9
a) 25 ; b) 0,04 ; c) 144 ; d) 81; e) ;
4
16 8
f) ; g) 4,5 ⋅ 2 ; h) 4 ⋅ 92 ; i) .
25 2
3. Selectaţi numerele raţionale:
a) 2 ; − 4; 9; − 9; 24 ; 1,18; 0,1234567891011...; 3,(7); –5,0(2).
1 9 48
b) ; − ; ; 3 ⋅ 27 ; ( 5 ) 0 ; ( 3 ) 3 ; (−1) 2007 ; (−1) 6 ⋅ ( 7 ) 4 .
4 81 3
4. Calculaţi:
a) 2,12 ; b) 3,5 2 ; c) 0,28 2 ; d) 8,19 2 ; e) 4,56 2.
5. Scrieţi un număr iraţional cuprins între:
a) 5 și 6; b) 7 și 8; c) −5 și − 4; d) 0 și 1.
6. Rezolvaţi în Q ecuaţia:
1
a) x 2 = 9; b) x 2 = 25; c) x 2 = ; d) x 2 = 8; e) x 2 = −4; f) x 2 = 0.
4
7. Selectaţi și completaţi cu numărul potrivit:
a) 2,89 = ; b) 15,21 = ; c) 0,1936 = ; d) 0,5184 = .

1,7 1,07 1,3 3,1 3,81 3,9 0,34 0,54 0,44 0,82 0,72 0,68

8. Comparaţi numerele fără a extrage radicalul:


> a) 8 și 3; b) 9 și 90 ; Model:
= c) 3,4 și 10 ; d) 19 și 4,5; 15 < 4, deoarece 4 = 16.

< e) 39 și 6,2.
9. Aplicînd algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate, calculaţi:
a) 549,9025 ; b) 326,8864 ; c) 7942,3744 ; d) 4912,6081.

10. Calculaţi pînă la a doua zecimală inclusiv:


a) 2; b) 5; c) 7; d) 10.

Algebr= 28 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§1. Numere ira\ionale

11. Completaţi tabelul.


Aproximarea prin lipsă cu o Aproximarea prin adaos cu o
Numărul a
unitate zecime sutime unitate zecime sutime
6 = 2,44948...
14 = 3,74165...
21 = 4,58257...
19 = 4,35889...
12. Completaţi tabelul.
Rotunjirea numărului a pînă la
Numărul a
unităţi zecimi sutimi miimi
12,345678...
− 49,626226222...
53 = 7,2801098...
0,6 = 0,774596...
13. Ridicaţi la pătrat numărul: Model: 2

1, (3) 2 = ⎜⎛ ⎟⎞ = = 2,5(4)
a) 0,(4); b) 0,(7); c) 7,(3); 4 16
d) 1,8(3); e) 0,2(6); f) –2,(45). ⎝ ⎠
3 9

14. Calculaţi cu exactitate de 1 cm lungimea laturii unui pătrat cu aria de:


a) 2 m 2 ; b) 3 m 2 ; c) 2,4 m 2 ; d) 6 m 2 .
15. Calculaţi aria pătratului cu latura de:
a) 4,(3) cm; b) 2,(5) cm; c) 8,7 cm; d) 3, (7) cm.
16. Extrageţi rădăcina pătrată:
a) 0, (4) ; b) 28, (4) ; c) 2, (7) ; d) 7, (1) ; e) 53, (7) ; f) 40, (1) .
Indicaţie. Reprezentaţi sub formă de fracţie numărul de sub radical.

17. Extrageţi rădăcina pătrată: a) 0,32(1) ; b) 0,58(7) .

18. Observaţi și completaţi cu cifrele potrivite, fără a calcula:


1 2 3
= 0, (142857), = 0, (285714), = 0, (428 71),
7 7 7
4 5 6
= 0, (57 28), = 0, (71 5), = 0, (85 ).
7 7 7

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 29 Algebr=


§ 2. Mul\imea numerelor reale
§1. Numere ira\ionale

2.1. Mul\imea numerelor reale


Știetot îi propune lui Știemult să numească o mulţime de numere în care rezultatele
operaţiilor aritmetice, ale ridicării la putere cu exponent natural și ale extragerii rădăcinii
pătrate să aparţină acestei mulţimi. Observaţi cum judecă Știemult.
Explicăm
Mulţimea numerelor raţionale (adică Q) nu satisface condiţiile problemei, deoarece
rădăcina pătrată nu întotdeauna este număr raţional. De exemplu, 3 nu este număr
raţional. În mulţimea numerelor iraţionale (notată cu I) nu întotdeauna rezultatul operaţiilor
menţionate aparţine mulţimii I. De exemplu, numerele 3 și − 3 sînt iraţionale, iar
suma lor este 0 (care este un număr raţional).
Printre mulţimile N, Z, Q, I nu există o astfel de mulţime.
Construim o altă mulţime, aplicînd operaţia reuniunii:
QU I Mulţimea numerelor reale care se notează cu R.
Un număr real este raţional sau iraţional.
Notaţii: R ∗ = R \ {0} mulţimea numerelor reale nenule;
R– mulţimea numerelor reale nepozitive;
R+ mulţimea numerelor reale nenegative;

R − = R − \ {0} mulţimea numerelor reale negative;

R + = R + \ {0} mulţimea numerelor reale pozitive.
Răspuns: Mulţimea R satisface condiţiile problemei.
• Substituiţi cu una dintre mulţimile N, Z, Q, I, R, astfel încît să obţineţi propoziţii
adevărate.
a) ⊂ Z. b) \ Q = I. c) I = ∅.
d) ⊂ ⊂ ⊂ R. e) U Z = Z. f) N I = N.

P
Leonardo da Vinci știa să calculeze rădăcini
pătrate cu ajutorul construcţiilor geometrice.
Pentru a determina a , el construia un seg- a
ment MN de lungime a și, în prelungirea lui,
O
segmentul NL de lungime 1. Apoi construia un M a L
N 1
semicerc de diametru ML, iar din punctul N trasa
perpendiculara pe ML, care intersecta semicercul în punctul P.
Obţinem NP = a . Această egalitate rezultă din așa-numita teoremă a înălţimii
unui triunghi dreptunghic. Cum triunghiul MPL este dreptunghic (m(∠MPL) = 90°) ,
rezultă că NP 2 = MN ⋅ NL sau NP = MN ⋅ NL

Algebr= 30 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§ 2. Mul\imea numerelor reale

2.2. Compararea [i ordonarea numerelor reale

1 Ordonaţi crescător numerele − 7 ; 2,345...; − 2, (6).


Explicăm
− 7 și − 2, (6) 2,345...
Cel mai mare este numărul
numere negative număr pozitiv

− 7 − 2, (6)
> La compararea numerelor reale se apli-

= ≈ −2,65 − 2,66...
că aceleași reguli și metode ca și la com-

<
pararea numerelor raţionale.
| −2,65 | < | −2,66 |

Prin urmare, < < 2,345...

• Comparaţi numerele:
Dacă a > b ≥ 0,
a) 9 și 16 ; b) 81 și 49 ; c) 5 și 3.
atunci a > b.
Trageţi concluzia.

2 Reprezentaţi pe axă mulţimea:


a) M = { numerele reale mai mari decît − 5 și mai mici decît 5};
b) K = {numerele reale mai mici sau egale cu 3}.
M
Rezolvare:
a) 5 ≈ 2,24. Numerele − 5 și 5 sînt − 5 0 1 5
egal depărtate de originea axei.
Numerele mulţimii M se află la o distanţă mai mică de 5 de la originea axei.
Mulţimea M poate fi scrisă și astfel: M = {x | x | < 5}.
K
b)
0 1 3

Œ Două numere reale diferite sînt opuse dacă se află pe axa numerelor la
distanţe egale de originea axei.
Œ Modulul unui număr real are aceleași proprietăţi ca și modulul unui număr
raţional:
1° | a | ≥ 0. 2° | a | ≥ a.
a |a|
3° | ab | = | a | ⋅ | b | . 4° = , b ≠ 0. 5° | a |2 = a 2 .
b |b|

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 31 Algebr=


§ 2. Mul\imea numerelor reale

3 Explicitaţi modulul: a) | 3 − 5 |; b) | 2 − 2 | .
Rezolvare:
a) Aflăm semnul numărului 3 − 5.
Deoarece 5 ≈ 2,24 și 3 > 2,24, rezultă că 3 − 5 > 0.
Prin urmare, | 3 − 5 | = 3 − 5 .
Răspuns: 3 − 5.
b) Aflăm semnul numărului 2 − 2.
Deoarece 2 ≈ 1,41 și 1,41 < 2, rezultă că 2 − 2 < 0.
Prin urmare, | 2 − 2 | = −( 2 − 2) = 2 − 2 .
Răspuns: 2 − 2 .

Exerci\ii [i probleme

1. Selectaţi numerele: 10 21
2 − − 33
a) raţionale; 11 1,44 − 81
3
b) iraţionale;
0 5 0, (4)
c) reale pozitive; −
−2, (6) 9 17,82
d) iraţionale negative. 12

2. Comparaţi numerele:
5
a) − 6,2345... și 0,1234...; b) 71 și − 80 ; c) − și 1;
6
d) 2 + 3 și − 3 2 ; e) | − 3 | și 2 + 1; f) | − 7 | și | −2 3 | .

3. Aflaţi semnul numărului:


8
a) 17 − 4; b) − 7 + 47 ; c) − 1,25 ; d) 10 − 2 5.
9
4. Care este opusul numărului:
7 1
a) 5 ; b) ; c) 2 − 3; d) − 0, (2); e) − 2 + ; f) − 6 − 2 2 ?
7 3
5. Scrieţi în ordine crescătoare numerele:
4 4 7
a) 3, (5); − 3 5 ; − 5 3. b) ; ; − .
7 7 4
1 2 1
c) 4 ; − 4 ; 20. d) − 8 ; − 8,1(3); − 8,3(1).
2 3 3
6. Reprezentaţi pe axă numerele:
a) mai mari decît 8 ; b) mai mici decît 2 3;
5
c) pozitive mai mici decît 5, (3); d) negative mai mari decît − 4 .
9
Algebr= 32 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale
§ 2. Mul\imea numerelor reale

7. Examinaţi schema și completaţi fiecare casetă cu una din mulţimile Z, Q, Q + , R:


+ rezultatele tuturor
scăderilor
N I

+ rezultatele + rezultatele + toate


tuturor tuturor numerele
împărţirilor împărţirilor raţionale

+ rezultatele tuturor + toţi radicalii și


scăderilor celelalte numere

8. Scrieţi numerele opuse care se află pe axă unul faţă de altul la distanţa de:
5
a) 5 ; b) 3, (6); c) 4 10 ; d) 2 + 20 .
8
9. Explicitaţi modulul:
a) | 7 − 4 |; b) | 9 − 80 |; c) | 6 − 2 3 |; d) | −5 + 20 | .
10. Reprezentaţi pe axă numerele reale:
1
a) mai mici decît și mai mari decît − 0,5; b) cuprinse între − 3 și 3;
3
c) mai mici decît 8 și mai mari decît − 2; d) cuprinse între − 10 și 10 .

11. Scrieţi analitic, utilizînd semnul modulului și semnele de comparaţie:


a) numărul a este cuprins între − 6 și 6 ;
1 1
b) numărul b este mai mare decît − și mai mic decît ;
6 6
c) numărul c este mai mic decît − 3 sau mai mare decît 3;
d) numărul d este mai mare decît 2,4 sau mai mic decît − 2,4.

12. Se știe că numărul x aparţine porţiunii colo- Model:


rate. Scrieţi ce valoare poate avea x, utilizînd x > −3 .
–3
semnele <, ≤, >, ≥ :

a) b)
4 − 11 11
5
c) d)
–2 2 1 1

5 5

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 33 Algebr=


§ 3. Opera\ii cu numere reale

13. Comparaţi:

>
2

2,12 cu | 2,1 |; ⎛− 2 ⎞ cu −
2
a) b) ⎜ 7⎟ ;
⎝ ⎠ 7
=
< c) | − 3 ⋅ 2 | cu | − 3 | ⋅ | 2 |; d)
| −9 |
| −4 |
cu
−9
− 4
.

14. Examinaţi desenul și stabiliţi lungimea segmentului: a) BD; b) FG.


Notă. Lungimea unui pătrat al reţelei este de 0,5 cm.
Indicaţie. Vezi pagina 30 (rubrica Interesant [i util!).

E A F B C

15. Construiţi pe caiet (sau pe o foaie cu reţea de pătrate) un segment cu lungimea de:
a) 7 cm; b) 5 cm; c) 3,5 cm; d) 5,5 cm.

§ 3. Opera\ii cu numere reale


3.1. Opera\ii aritmetice cu numere reale. Propriet=\i
• Observaţi, calculaţi rotunjind cu o sutime și completaţi cu numere potrivite:
a) 3+ 5+ 3≈

2 ⋅ 3 + 5 ≈ 2 ⋅1,73 + = Notăm: a ⋅ b = a b .
Termenii 2 7 și 5 7 se numesc
≈ 1,73 ≈ 2,24 radicali asemenea.

1
b) 2 ⋅ 7 : − 5⋅ 7 ≈
4
4
2⋅ 7 ⋅ − 5 7 = 8⋅ 7 −5 7 = ⋅ 7≈
1

Algebr= 34 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§ 3. Opera\ii cu numere reale

Œ Numerele a b și c b , unde a, c ∈ R ∗ , b ∈ R + , se numesc radicali ase-


menea.
Œ La efectuarea calculelor numerele iraţionale se aproximează cu numere raţionale.
Œ La efectuarea operaţiilor aritmetice cu numere reale se utilizează aceleași
reguli și proprietăţi ca și în cazul operaţiilor aritmetice cu numere raţionale.
Proprietăţile operaţiilor cu numere reale
Pentru orice numere reale a, b, c:

Adunarea și înmulţirea sînt operaţii comutative. a+b=b+a


a ⋅b = b⋅a
a + (b + c) = (a + b) + c
Adunarea și înmulţirea sînt operaţii asociative. a ⋅ (b ⋅ c) = (ab) ⋅ c
Pentru operaţia de adunare, 0 este element neutru. a+0=0+a =a
Pentru operaţia de înmulţire, 1 este element neutru. a ⋅1 = 1 ⋅ a = a
Fiecare număr real a are un unic opus –a. a + (−a ) = (−a ) + a = 0
1 1 1
Fiecare număr real nenul a are un unic invers . a⋅ = ⋅ a = 1, a ≠ 0.
a a a
Înmulţirea este distributivă faţă de adunare și faţă de a ⋅ (b + c) = ab + ac
scădere. a ⋅ (b − c) = ab − ac

3.2. Puterea cu exponent natural a unui num=r real

Operaţia de ridicare la putere cu exponent natural a numerelor raţionale este valabilă


și în mulţimea numerelor reale și posedă aceleași proprietăţi.
Definim Regulile de calcul cu puteri

Pentru orice a ∈ R și n ∈N \ {1}: cu exponent natural
exponentul Pentru orice numere reale nenule a, b și orice
⋅ a2
a14 ⋅ ...4
3⋅ a = an puterii numere naturale m, n, unde m ≥ n:
n factori
puterea 1° 1m = 1; 6° (a ⋅ b) m = a m ⋅ b m ;
baza puterii 2° (−1) 2 m = 1; m

7° ⎜⎛ ⎟⎞ = m ;
a am
a = 1, a ≠ 0; a = a; 0 nu are sens.
0 1 0
3° (−1) 2 m +1
= −1; ⎝b⎠ b
4° a ⋅ a = a m + n ;
m n
De exemplu, 23 este putere cu 8° (a m ) n = a m⋅n .
am
baza 2 și exponentul puterii 3. 5° n = a m − n ;
a
• Aplicaţi reguli de calcul cu puteri și scrieţi cît mai simplu:
− 0,39 2
3 3

d) ⎛⎜ − ⎟⎞ ⋅ ⎜⎛ ⎞⎟ .
14 3
a) 4,135 ⋅ 4,138 ; b) (2 11) 3 : ( 11) 2 ; c) ;
0,132 ⎝ 9 ⎠ ⎝7⎠

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 35 Algebr=


§ 3. Opera\ii cu numere reale

3.3. Opera\ii cu radicali. Propriet=\i

1 Găsiţi perechile de expresii numerice cu aceeași Dacă a, b sînt numere


valoare: reale nenegative,
atunci a = b ⇔ a 2 = b 2
8
4 2⋅
1
8 3⋅ 5 18
2 3
6
2 24
6 8 15 2 3
2

Model: ( 3 ⋅ 5 ) 2 = ( 3 ) 2 ⋅ ( 5 ) 2 = 3 ⋅ 5 = 15
3 ⋅ 5 = 15.
( 15 ) 2 = 15

Proprietăţile radicalilor
Pentru orice numere reale nenegative a, b, c, d:
a a
1° a ⋅ b = ab . 2° = , unde b ≠ 0.
b b

3° ( a ) = a. a 2 = | a |, unde a ∈ R.
2

2 Găsiţi perechile de expresii numerice cu aceeași valoare:

2 10 −7 2 (−8) 2 ⋅ 3 4 5
75 −3 8

16 ⋅ 5 − 72 ⋅ 2
− 72 5 3
40 −8 3

Model: (3 8 ) 2 = 32 ⋅ ( 8 ) 2 = 9 ⋅ 8 = 72
3 8 = 72
( 72 ) 2 = 72

Pentru orice număr real a și orice număr real nenegativ b:


Πa 2b = | a | b Scoaterea factorului de sub radical.

⎧⎪ a 2 b , dacă a ≥ 0,
Œ a b =⎨ Introducerea factorului sub radical.
⎪⎩− a 2 b , dacă a < 0.

Algebr= 36 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§ 3. Opera\ii cu numere reale

3.4. Ordinea efectu=rii opera\iilor cu numere reale


Calculaţi valoarea expresiei numerice:
[ − 3 5 + 2 3 ⋅ ( 7 5 − 9 ⋅ 2 5 )] : 5 .
Explicăm
I. Efectuăm operaţiile din parantezele II. Efectuăm operaţiile din parantezele
rotunde: drepte:
9 =3 23 = 8

3⋅ 2 5 = 8· =

7 5− = −3 5 + =
III. Efectuăm împărţirea:
:5=
Răspuns:

Ordinea efectuării operaţiilor


1. Operaţiile din paranteze (interioare, apoi exterioare).
2. Ridicarea la putere, extragerea rădăcinii pătrate.
3. Înmulţirea și împărţirea.
4. Adunarea și scăderea.

Exerci\ii [i probleme

1. Calculaţi: a) 8,54 − 2,75; b) − 0,189 + 4,793; c) 3,17 − 2,4; d) 6,37 : 1,3;


2. Calculaţi, rotunjind rădăcina pătrată pînă la zecimi:
1 1
a) 7 + 2 ; b) 3 − 6 ; c) 2 8 − 0,3 8 ; d) 5− 5.
3 2
3. Examinaţi fișele și completaţi șirul de radicali asemenea:
a) 8 , ... 7 5
5
8 0,3 5 0,3
b) −2 5 , ... 7 7
c) 0,3 , ...
2 0,3 − 7 3 8 1
0,4 8 −2 5 8
d) 7 7 , ... 4
4. Copiaţi și completaţi cu numere potrivite:
a) 3 (8 − 2 ) = 8 ⋅ 3 − 3 ⋅ ; b) 7 +2 3 =2 3+ ;
c) 4 − 11 = − ( – ); d) – + 2 5 = 0;
1
e) 1 ⋅ (2 6 + 1) = 1 + ; f) 4 10 ⋅ = 1.

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 37 Algebr=


§ 3. Opera\ii cu numere reale

5. Aduceţi la forma cea mai simplă expresia:


a) 4 3 − 7 3 − 2 3 + 6 3; b) 0,4 6 + 2 6 − 0,4 6 + 6 ;
7 7 7 5 7 4 1
c) + − + ; d) 0,8 5 − 5− 5 + 1, (1) 5 .
4 3 2 12 5 9
6. Calculaţi:
a) 3 ⋅ 27 ; b) (− 2 ) ⋅ ( 32 ); c) 18 ⋅ 2 ; d) 5 ⋅ | − 45 | .
7. Calculaţi:
a) 24 : 6 ; b) (− 343 ) : 7 ; c) 180 : 5 ; d) 363 : | − 3 | .
8. Aplicînd reguli de calcul cu puteri, scrieţi cît mai simplu:
a) 2,58 ⋅ 2,5 4 ; b) 7,19 : 7,16 ; c) ( 5 )11 : 5 ;
d) ( 7 ) 3 ⋅ 3 7 ; e) 4,2 5 ⋅ 0,55 ; f) ( 18 ) 3 : ( 2 ) 3 ;
9. Aplicînd formulele ( a m ) n = a mn , a ∈ R , m, n ∈ N∗ și ( a ) 2 = a, a ∈ R + , calculaţi:
a) ( 2 ) 6 ; b) ( 3 ) 4 ; c) ( 0,5 ) 4 ; d) ( 0,1) 8 .
10. Scoateţi factori de sub radical:
a) 24 ; b) 63; Model:
45 = 9 ⋅ 5 = 32 ⋅ 5 = 3 5 .
c) 98; d) 96 ;
e) 200; f) 108.
11. Introduceţi factorul sub radical: Model:
a) 2 3; b) 3 2 ; c) 6 5 ; − 4 8 = − 4 2 ⋅ 8 = − 128
d) − 5 6 ; e) − 4 7 ; f) 7 3.

12. Comparaţi:
3 5
a) 3 2 cu 2 3; b) −3 5 cu − 4 3; c) cu ;
3 5
2 4
d) cu ; e) 2 3 + 1 cu 3 + 2; f) 5 − 2 cu 3 5 − 9.
10 20
Indicaţie. Pentru exerciţiile e) și f) luaţi în consideraţie că a > b dacă și numai dacă a – b > 0,
pentru orice a, b ∈ R.
13. Scoateţi factori de sub radical și aduceţi expresia la o formă mai simplă:
a) 18 − 3 32 + 2 8 − 72 ; b) 0,4 12 − 0,9 27 + 1,3 75 ;
c) − 2 80 + 320 − 4 20 + 45 ; d) 0,8 + 3,2 + 5 − 10 7,2 .
14. Calculaţi:
a) 4 90 − 10 − (3 160 − 5 40 ); b) 9 27 + 5 24 − (−2 96 − 150 + 3 243 );
c) 4 84 − 10 189 − 12 1029 + 2 525; d) 5 243 + 2 48 − (8 300 − 6 363 ).

Algebr= 38 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§ 4. Opera\ii cu mul\imi

15. Calculaţi:
5
a) 33 + 25[ 2 ⋅ 18 − (5 6 ) 2 ] − 100; b) [2 5 − (4 3 ) 2 ] ⋅
⋅ ( 6 ⋅ 24 − 2) + 7 2.
12
16. Aflaţi perimetrul unui triunghi isoscel cu laturile laterale de 12 5 cm și baza cu
20 cm mai mică decît latura laterală.
17. Aflaţi perimetrul unui dreptunghi a cărui lăţime este de 5 12 cm, iar lungimea este
cu 27 cm mai mare decît lăţimea.

18. Rezolvaţi în R ecuaţia:


5 2
a) x 2 − 5 = 11; b) −3 x 2 + 4 = 1,2; c) − x = x2 ;
4
d) ( x + 3) 2 = −2; e) 3 x 2 − 27 = 0; f) 5 x 2 − 5 x = 0.
19. Aduceţi la forma cea mai simplă expresia:
3 5 1
a) 1584 − 891 + 176 − 2 175; b) 15 1,04 − 5 +6 − (5 0,02 − 300);
4 9 18
c) ( 5 − 3) 2 − ( 11 + 2 5 ) 2 + (1 − 2 11) 2 .

20. Rezolvaţi în R ecuaţia 2 − x + | x − 2 y | + ( z + 3 7 ) 2 = 0.

§ 4. Opera\ii cu mul\imi
4.1. Reuniunea, intersec\ia [i diferen\a mul\imilor
1 Toţi elevii unei clase participă cel puţin la unul din concursurile de
matematică și limbă engleză: 24 de elevi sînt înscriși la concursul de
matematică, 19 – la concursul de limbă engleză. La ambele concursuri
participă 16 elevi. Cîţi elevi sînt în clasă? Observaţi și comentaţi cum a
rezolvat problema Știetot.
Rezolvare:
M E
M – mulţimea elevilor înscriși la concursul de matematică
E – mulţimea elevilor înscriși la concursul de limbă engleză
24 16 19 n – numărul elevilor din clasă

card A U B = card A + card B − card A I B


n = 24 + 19 − 16 = 27.

Răspuns: 27 de elevi.
• Ce semnificaţie au în problemă notaţiile M U E și M I E ?

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 39 Algebr=


§ 4. Opera\ii cu mul\imi

2 Ne amintim
Reproduceţi și completaţi tabelul:
Notăm Citim Reprezentăm Exemple
a∈ A Elementul a A 3∈N
aparţine mulţimii A a

a∉ A − 7,2 ∉ Z
AU B Mulţimea A, reunită
cu mulţimea B
AI B A B A = {1, 2, 3, 4}
B = {3, 4, 5, 6}
A I B = {3, 4}
A= B A – mulţimea numerelor natu-
rale pare
B = {n | n = 2k , k ∈ N}
A= B
A⊂ B Mulţimea A este A – mulţimea pomilor fructiferi
submulţime a B A B – mulţimea copacilor
mulţimii B A⊂ B
A\ B

• a) Care este semnificaţia notaţiei M \ E în Numărul de elemente ale mulţimii A este


problema 1? Dar a notaţiei E \ M ? cardinalul mulţimii A și se notează card A.
b) Calculaţi card M \ E și card E \ M . Mulţimea vidă se notează ∅ și are car-
dinalul egal cu 0.

4.2. Produsul cartezian a dou= mul\imi


1 Observaţi și completaţi astfel încît să obţineţi toate meniurile posibile formate din
felul I și felul II (în această ordine).
A Felul I B Felul II
Frigărui (F)
Ciorbă (C) Pește (P)
Zeamă (Z) Sarmale (S)

A = {C , Z } B = {F , P , S }
A × B = {(C , F ), (C , P ), (C , ), (Z, F), ( ), ( )}

Algebr= 40 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§ 4. Opera\ii cu mul\imi

Produsul cartezian a două mulţimi este mulţimea tuturor perechilor ordonate


care au pe primul loc un element al primei mulţimi, iar pe locul al doilea – un
element al mulţimii a doua. Produsul cartezian al mulţimilor A și B se notează
A × B. Prin urmare, A × B = {( x, y ) x ∈ A, y ∈ B}.

Observaţii. 1. Mulţimea A× B din problema 1 este produsul cartezian al mulţimilor A


și B.
2. Întrucît perechile unui produs cartezian sînt ordonate, considerăm diferite perechile
(a, b) și (b, a), unde a și b aparţin mulţimilor A și B.

2 Observaţi imaginea. Fie R mulţimea rîn-


durilor, iar L – mulţimea locurilor de pe un Sala 1
rînd arbitrar ale unei săli de cinema. 9
Așadar, R = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} R 8
L = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}. î 7
a) Care este semnificaţia mulţimii L × R ? n 6
b) Completaţi: d 5
• Fie O mulţimea fotoliilor ocupate. u 4
r 3
Atunci O = {(3, 2), (9, 2), ( ), i 2
( ), ( ), ( ), ( )}. 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
• card L × R = card · card L o c u r i
• Justificaţi verbal de ce (3, 2) ≠ (2, 3).

Œ În general, mulţimile A× B și B × A pot fi diferite.


Œ card A × B = card A ⋅ card B.

Exerci\ii [i probleme

1. Aflaţi A U B, A I B, A \ B, B \ A , dacă:
a) A = {−2, − 5, 3, 7, 9}, B = {−5, 3, 7, 9};
b) A = {a, b, m, n}, B = {b, c, d , m, n, t};
c) A = {x | x ∈ Z, | x | < 7}, B = {x | x ∈ Z, | x | > 2};
d) A = N, B = Z.
2. Enumeraţi elementele mulţimii:
a) A = {x | x ∈ N, 2 x < 11}; b) B = {x | x ∈ Z, | 2 x | < 17}; c) C = {x | x ∈ N, 24 M x}.

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 41 Algebr=


§ 4. Opera\ii cu mul\imi

3. Completaţi cu numere sau simboluri astfel încît să obţineţi o propoziţie adevărată:


a) { , } ⊂ {1, 11, 21, 31, 41, 51};
b) {−7, 9, 17} ⊂ { , , 9, 19,27};
c) –3 {x | x ∈ N, | x | > 2};
d) {10, 20, 30} {x | x ∈ Z, x M5}.
4. Scrieţi toate submulţimile de 5 elemente ale mulţimii A = {1, 2, ..., 6}.
5. Calculaţi card A U B , dacă:
a) card A = 12, card B = 17, card A I B = 4;
b) card A = 44, card B = 28, card A I B = 0;
c) card A = 9, card B = 19, card A I B = 9.
6. Fie A mulţimea lunilor cu 30 de zile și B – mulţimea lunilor cu 31 de zile.
Comparaţi card A și card B.
7. Fie X = {1, 2, 3}, Y = {5, b}. Scrieţi produsul cartezian:
a) X × Y ; b) Y × X ; c) X × X ; d) Y × Y .
8. Fie A mulţimea dreptunghiurilor, iar B – mulţimea romburilor. Descrieţi elementele
mulţimii: a) A I B; b) A \ B; c) B \ A.
9. Examinaţi desenul, apoi aflaţi:
a) [ AO ] U [ BE ]; b) [ BF ] U [ AC ]; c) [ BD ] I [CF ]; d) [CF ] I [ AB ].

A B C O D E F
10. Amintim că prin Dn se notează mulţimea divizorilor numărului n, iar prin M n –
mulţimea multiplilor numărului n. Aflaţi:
a) D24 I D16 ; b) D48 I M 3 ; c) D10 U D50 ; d) D120 \ M 2 ; e) M 3 I M 5 .
11. Determinaţi numerele m și n, dacă:
a) {m, 3, 5} U {3, 5, 6} = {2, 3, n, 6}; b) {−6, m, 9, 10} I {−8, n, 16} = {−8, 9};
c) {5, 6, ..., m} \ {1, 2, n, 13} = {6, 7, ..., 11}; d) {m, 8, 9} I {3, 6, n} = {6, 9}.
12. Calculaţi card A I B , dacă:
a) card A = 33, card B = 16, card A U B = 40;
card A I B =
b) card A = 26, card B = 15, card A U B = 27; = card A + card B − card A U B
c) card A = 14, card B = 23, card A U B = 37.

13. Aflaţi A și B, dacă:


a) A U B = {1, 2, ..., 9), A \ B = {1, 3, 4}, B \ A = {5, 6, 7};
b) A I {a, b, c} = ∅, B I {d , f , h} = ∅, A I B = {e, g}, A U B = {a, b, c, d , e, f , g , h}.

Algebr= 42 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


§ 4. Opera\ii cu mul\imi

14. Aflaţi mulţimile A și B, dacă:


a) A U B = {3, 4, 5}, A I B = {3, 5}, B \ A = ∅;
b) A U B = {a, b, c}, A I B = {a, b}, A \ B = {c};
c) A U B = {3, 4, 5, 6, 7}, A I B = {6, 7}, A \ B = {3, 4}.
15. Din 30 de elevi ai unei clase 18 vorbesc engleza, 16 – franceza, iar unul nu vorbește
nici una din aceste limbi. Cîţi elevi vorbesc ambele limbi?
16. Fiecare elev al unei clase practică cel puţin la unul din sporturile: volei, atletism. Cîţi
elevi sînt în clasă, dacă 14 joacă volei, 16 practică atletismul, iar 5 – ambele sporturi.
17. Într-un liceu toţi elevii cunosc cel puţin una din limbile vechi: latina și greaca. 65% din
elevi știu latina, iar 75% – limba greacă. Ce parte din elevi cunoaște ambele limbi?
18. Scrieţi o relaţie între mulţimile A și B, dacă:
a) A este mulţimea multiplilor numărului 9, iar B – mulţimea numerelor divizibile cu 3;
b) A este mulţimea multiplilor numărului 2, iar B – mulţimea numerelor divizibile cu 4;
c) A este mulţimea multiplilor numărului 10, iar B – mulţimea divizorilor număru-
lui 100?
19. Într-o clasă învaţă 30 de copii. Fiecăruia dintre ei îi place să danseze sau să cînte. Se
știe că 19 copii cîntă, iar 18 dansează. La cîţi copii le place să danseze și să cînte?
20. Într-o firmă lucrează 70 de persoane, dintre care 48 cunosc engleza, 35 – franceza,
iar 24 – ambele limbi. Cîte persoane nu cunosc nici engleza, nici franceza?
21. 65% din iepurii pe care-i creste Mihai preferă morcovul, 20% preferă în egală
masura morcovul și varza. Ce parte din iepuri preferă varza?

22. Din 400 de intervievaţi 320 au declarat că preferă să bea ceai, 210 – cafea, iar 150 –
ceai și cafea în egală masură. Cîţi intervievaţi nu preferă nici ceaiul, nici cafeaua?
23. Fiind intervievate, 180 de persoane au declarat ca preferă sa priveasca în cinemato-
grafe filmele de acţiune, 190 – filmele-dramă, 60 sînt interesate de ambele genuri, iar
5 persoane au declarat ca nu frecventează cinematografele. Cîte persoane au fost
intervievate?
24. Din 200 de studenţi de la Facultatea de Limbi Străine 170 vorbesc engleza, 160 –
franceza, 150 – spaniola. Fiecare vorbește cel putin o limbă străină, nimeni nu cunoaște
exact două limbi străine. Cîţi studenţi vorbesc cele 3 limbi străine?
25. Într-un liceu învaţă 600 de copii. Pentru primul semestru au nota 10 la română 280 de
elevi, la matematică – 240, la educaţia fizică – 460, la română și la matematică – 80,
la matematică și la educaţia fizică – 180, la română și la educaţia fizică – 100 de
elevi. Cîţi copii au 10 la toate cele trei discipline, dacă se știe că fiecare elev are cel
puţin la una din cele trei discipline nota 10?

Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 43 Algebr=


§ 3. Opera\ii cu numere reale

1. Selectaţi numerele: 5 19
− 1 16 3
a) raţionale; − 9 –24 4
16 7,11 7
3
b) iraţionale;
1
c) reale negative.
4,(6) 0,001 − –660 −3 8 9 7
4 –5,1(3)

2. Calculaţi: 2 2 3

a) (−3,8) ; b) − 4,5 ; c) ⎛⎜1 ⎞⎟ ; d) − ; e) ⎛⎜ − ⎞⎟ ; f) − 2 ; g) | −3 |0 .


2 2 1 62 3 1
⎝ ⎠3 11 ⎝ 10 ⎠ 2
3. Calculaţi:
a) 121; b) − 2,56 ; c) ( 1,7 ) 2 ; d) (− 7,3 ) 2 ; e) 0,0009 ; f) (−12) 2 .
4. Rezolvaţi în R ecuaţia:
1
a) a 2 = 0,16; b) y 2 = − 0,04; c) x 2 = 1; d) −x 2 = −2,89; e) y 2 = .
81
5. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) x = 2,5; b) y = 0,7; c) a = − 0,1; d) − x = 6,3; e) − y = −1,8.
6. Comparaţi fără a extrage radicalul:
a) 8 cu 80 ; b) 11 cu 110 ; c) 9,9 cu 99 ; d) 10,1 cu 101.
7. Aflaţi semnul valorii expresiei:
7 7 4 4
a) 6 − 20 ; b) 0,9 − 0,9; c) 1,1 − 1,1; d) − ; e) − .
8 8 3 3
8. Calculaţi rădăcina pătrată și rotunjiţi pînă la zecimi rezultatul:
a) 8 ; b) 11; c) 0,5 ; d) 2,4 ; e) 17,69 .
9. Reprezentaţi pe axă numerele:
a) mai mari sau egale cu –2,5; b) mai mici sau egale cu 3,8;
c) cuprinse între − 6 și 2 3; d) care nu sînt cuprinse între 0,5 și 7.
10. Scrieţi în ordine descrescătoare numerele:
6 6 1
a) 6 − 6; 6 − 6 ; ; − ; 6 ; − 6, (6); 6 + 6 ; − 6 6 ;
6 6 6
5 7 7 5
b) 5 7 ; − 7 5 ; 7 5 ; −5 7 ; ; − ; ; − .
7 5 5 7
11. Calculaţi:
1 2 1
a) 2 ⋅ 32 ; b) 63 ⋅ (− 7 ); c) 3 ⋅ 1,2 ; d) − ⋅ 3 ;
3 7 2
− 7,5 12 ⋅ 21 5,4
e) − 338 : 98 ; f) ; g) ; h) .
− 0,3 7 9,6

Algebr= 44 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


Exerci\ii [i probleme recapitulative

12. Scoateţi factorul de sub radical:


a) 90 ; b) 147 ; c) 132 ; d) 192 ; e) 588.
13. Introduceţi factorul sub radical:
a) 3 6 ; b) 6 3; c) 9 2 ; d) 5 5 ; e) 8 7 ; f) 7 8.
14. Aflaţi lungimea segmentului AB (în unităţi ale axei), dacă:

a) A ⎛⎜ 3 ⎞⎟ și B ( 2, (6));
1
b) A(− 0, ( 8)) și B (0,0(8));
⎝ 5⎠
⎛ 3⎞ ⎛ ⎞
d) A ⎛⎜ − 9 ⎞⎟ și B (−3, (3)).
⎟⎟ și B ⎜⎜ − 75 ⎟⎟ ; 1
c) A ⎜⎜
⎝ 4 ⎠ ⎝ 8 ⎠ ⎝ 3⎠

15. Calculaţi perimetrul unui dreptunghi cu dimensiunile 80 cm și 2 45 cm.


16. Calculaţi lungimea unui dreptunghi cu aria de 36 cm 2 și lăţimea de 3 3 cm.
17. Calculaţi aria unui dreptunghi cu dimensiunile de 24 cm și 2 6 cm.

18. Aflaţi cel mai mare număr întreg mai mic decît:
1+ 7 2
a) ; b) .
3 1− 5
19. Aflaţi cel mai mic număr întreg mai mare decît:
9− 8 6
.
a) ; b)
7 5+4
20. Efectuaţi:
⎛ 2 5 +1 2 3 −1⎞ ⎛ 1 1 2 2 ⎞
a) ⎜⎜ + ⎟⎟ : ⎜⎜ − − − ⎟⎟ ;
⎝ 5 3 ⎠ ⎝ 3 5 3 5⎠
5 ⎛ 1 3 2 2 3 ⎞⎟
⋅ ⎜⎜ + − ;
5 6 + 2 3 ⎝ 5 3 2 3 3 2 ⎟⎠
b)

⎛ 5 3 2 ⎞⎟
c) ⎜⎜ 2 + 5 −3 −4 ⎟ ⋅ 2.
⎝ 24 40 15 ⎠
21. Calculaţi:
| 3 3 − 6 | + ( 3 − 2) 2
a) | 5 − 5 | + | 2 − 5 | − | 20 − 3 | − | 6 − 2 5 |; b) ;
| 3 − 3 | −1
c) 2 | 3 2 − 2 3 | + | 3 8 − 8 3 | + 2 12 .

22. Aduceţi la forma cea mai simplă expresia:


2 − 2 2 + 3 − 5 − 6 + 10 ( 2 + 3 )(2 − 6 + 7 ) − 21
a) ; b) .
2+ 3 − 5 7 −1
Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale 45 Algebr=
Exerci\ii [i probleme recapitulative

23. Aflaţi numărul natural n, dacă:


321 8 ⋅ 43
a) 3n ⋅ 38 = ; b) 25 ⋅ 2 n −1 = 3
⋅ 2 20 .
318 16
24. Aflaţi numărul cu 25% mai mare decît dublul numărului (3 147 − 2 192 − 75 + 1).

25. Aflaţi numărul cu 10% mai mic decît sfertul numărului (3 80 + 4 125 − 5 180 ) 2 .

26. Notăm n! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ n. Aflaţi cîţi factori egali cu 2 conţine descompunerea în produs
de factori primi a numărului 2011!.

Prob= de evaluare Timp efectiv de


lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Selectaţi numerele iraţionale: 2p 1. Selectaţi numerele iraţionale:


19 5
− 3,47; − 16 ; 8 ; 0,135791113...; . 2,89 ; − 18 ; 36 ; 0,24681012 ...; − .
5 19
2. Ordonaţi crescător numerele: 2p 2. Ordonaţi descrescător numerele:
2 − 3 ; 0; 3 − 2. 4 − 5 ; 5 − 4; 0.
3. Aduceţi la forma cea mai simplă ex- 2 p 3. Aduceţi la forma cea mai simplă ex-
presia: presia:
8 48 − 8 80 + 5 405 − 7 147 . − 10 125 + 2 108 + 7 192 − 3 245.
4. Fiecare dintre elevii clasei și-a pregătit 2 p 4. Fiecare dintre elevii clasei a luat prînzul
temele cel puţin la una din disciplinele în cantina școlii. Cîţi elevi sînt în clasă,
matematică și fizică. Cîţi elevi sînt în dacă 16 elevi au servit felul întîi, 22 de
clasă, dacă 28 de elevi și-au pregătit elevi – felul doi, iar 10 elevi – ambele
temele la matematică, 26 de elevi – la feluri?
fizică, iar 24 de elevi – la ambele dis-
cipline?

5. Ce număr este cu 12,5% mai mic decît 2 p 5. Ce număr este cu 8,5% mai mare decît
suma numerelor 6 32 și 4 72 ? diferenţa numerelor 8 75 și 5 48 ?

Algebr= 46 Capitolul 2. Mul\imea numerelor reale


3
No\iunea de func\ie

Func\ii
CAPITOLUL

§1. Sistemul de axe ortogonale

1 Numerele reale, adică elementele mulţimii R, pot fi reprezentate pe o dreaptă, numită


axa numerelor.
Pentru a reprezenta elementele produsului cartezian R × R avem nevoie de două axe
perpendiculare:
y
Axa ordonatelor

Cadranul II Cadranul I
1
originea

O 1 x
Axa absciselor
Cadranul III Cadranul IV

Sistem de axe ortogonale (sau sistem cartezian de coordonate)

Œ Axa Ox se numește axa absciselor.


Œ Axa Oy se numește axa ordonatelor.
Œ Axele Ox și Oy sînt perpendiculare. Ele împart planul în 4 regiuni, numite
cadrane.
Œ Punctul O se numește originea sistemului de axe ortogonale.

2 Cum reprezentăm într-un sistem de axe ortogonale y


o pereche (a, b) a mulţimii R × R ? B(b) M
Explicăm
{ Notăm pe axa Ox punctul A(a).
| Notăm pe axa Oy punctul B(b). O x
A(a)

Capitolul 3. Func\ii 47 Algebr=


§ 1. Sistemul de axe ortogonale

} Paralela la Oy, care trece prin punctul A(a), intersectează paralela la Ox, care
trece prin punctul B(b), într-un punct. Notăm acest punct cu M.
~ Punctul M reprezintă în plan perechea (a, b).
Notăm: M(a, b).
Citim: Punctul M are coordonatele (a, b). Coordonata a se numește abscisa punctu-
lui M și întotdeauna se scrie prima, iar b – ordonata punctului M.
• Reprezentaţi într-un sistem de axe ortogonale perechile: (4; 3); (–3; 2,5); (4; –6);
(–2; –1).

3 Cum determinăm coordonatele unui punct N dintr-un sistem de axe ortogonale?


Explicăm y

{ Fie C(c) punctul în care paralela la axa Oy, care trece


N D(d)
prin punctul N, intersectează axa Ox.
| Fie D(d) punctul în care paralela la axa Ox, care trece
prin punctul N, intersectează axa Oy. C(c) O x
} (c, d) sînt coordonatele punctului N.

y
• Determinaţi coordonatele punctelor din
E
desen: 2

Model:
1
E (−1, 2) B
A
–1 O 1 x

C
D
4 Fie punctele A( a1 , a2 ) și B (b1 , b2 ). Care sînt
coordonatele mijlocului segmentului AB?
Rezolvăm y
Fie M ( m1 , m2 ) punctul căutat. Atunci, se poate A a2
arăta că m1 este mijlocul segmentului [ a1 , b1 ], iar
M
m2 este mijlocul segmentului [ a2 , b2 ]. m2
a +b
Astfel, m1 − a1 = b1 − m1 sau m1 = 1 1 . b2 B
2
a2 + b2
m2 − b2 = a2 − m2 sau m2 = . a1 O m1 b1 x
2
⎛a +b a +b ⎞
Răspuns: ⎜ 1 1 , 2 2 ⎟ .
⎝ 2 2 ⎠
Algebr= 48 Capitolul 3. Func\ii
§ 1. Sistemul de axe ortogonale

Fie A( a1 , a2 ), B (b1 , b2 ). Atunci:


⎛a +b a +b ⎞
a) punctul M ⎜ 1 1 , 2 2 ⎟ este mijlocul segmentului AB;
⎝ 2 2 ⎠
b) AB = (a1 − b1 ) 2 + (a2 − b2 ) 2 .

Exersăm
Fie A(–4; 3), B(8; –2). Să aflăm:
a) coordonatele mijlocului segmentului [ AB]; b) AB.
Rezolvăm
a) Fie M ( m1 , m2 ) mijlocul segmentului [ AB].
−4+8 3 + ( −2 )
Atunci: m1 = = 2; m2 = = 0,5.
2 2
Răspuns: M(2; 0,5).
b) AB = (−4 − 8) 2 + (3 − (−2)) 2 = 144 + 25 = 13.
Răspuns: 13 unităţi de lungime.

Exerci\ii [i probleme

1. Construiţi un sistem de axe ortogonale și reprezentaţi în el punctele:


a) A(–4; 1); B(0,5; 3); C(7; –1,5); D(–2; –6);
b) M(3; 4,5); N(9, –2); K(–1; –8); P(–4; 7).
2. Examinaţi desenul. Aflaţi coordonatele punctelor:
a) B, C, D, E; b) F, G, H, I; c) J, K, L, M; d) N, P, Q, R.
y
J
Q G
I
A(1; 2)
2

C D B

M
O x
1
H F N E K
L

P R

Capitolul 3. Func\ii 49 Algebr=


§ 1. Sistemul de axe ortogonale

3. Construiţi într-un sistem de axe ortogonale dreapta care trece prin punctele A(–2; –1)
și B(3; 1,5). Notaţi pe dreapta AB punctele cu abscisele –1, 0, 1, 2. Aflaţi coordonatele
acestor puncte.
4. Construiţi într-un sistem de axe ortogonale dreapta care trece prin punctele M(–3; 4)
și N(4,5; –1). Notaţi pe dreapta MN punctele de ordonatele 0, 1, 2, 3. Aflaţi coordonatele
acestor puncte.
5. În care cadran se află punctul A(a, b), dacă:
a) a > 0, b > 0; b) a > 0, b < 0; c) a < 0, b > 0; d) a < 0, b < 0 ?
6. Ce putem afirma despre punctele care au:
a) abscisa egală cu 2; b) ordonata egală cu –4;
c) modulul abscisei egal cu 3; d) modulul ordonatei egal cu 5?
7. Aflaţi lungimea segmentului cu o extremitate în originea sistemului de axe ortogonale
și cealaltă în punctul:
a) A(4; 3); b) B(–7; –24); c) C(6; –8); d) D(–8; 15); e) E(20; 21).
8. Aflaţi coordonatele mijlocului segmentului AB, unde:
a) A(1; 3), B(3; 5); b) A(–2; 6), B(6; –2);
c) A(5; –2), B(–5; 8); d) A(–3; 7), B(–9; 11).

9. Știind că O(0, 0) este mijlocul segmentului AB, aflaţi coordonatele punctului A, dacă:
a) B(3; –4); b) B(–12; 10); c) B(–6; –6); d) B(9; 2,5).
10. Aflaţi coordonatele vîrfurilor C și D ale pătratului ABCD, știind că:
a) A(–3; 4), B(1, 4); b) A(2; –3), B(5, –3).
11. Aflaţi aria dreptunghiului ABCD, știind:
a) A(4,5; –1), B(–3; –1) și C(–3; 5); b) A(–5; 1), B(3; 1) și C(3; –2).
12. Punctele A și B sînt egal depărtate de axa ordonatelor și [ AB] este perpendicular pe
această axă. Aflaţi coordonatele punctului B, dacă punctul A are coordonatele:
a) (2; 5 ); b) (–7,4; 4); c) (–0,6; –8,1); d) (13; –10).
13. Punctele M și N sînt egal depărtate de axa absciselor și [MN ] este perpendicular pe
această axă. Aflaţi coordonatele punctului N, dacă punctul M are coordonatele:
a) ⎛⎜ 3 ; 4 ⎞⎟ ;
1
b) (6; –5); c) (–0,35; 8); d) (–85; –58).
⎝ 4 ⎠

14. Calculaţi aria triunghiului ABC, dacă:


a) A(2; 6), B(2; –1), C(8; –1); b) A(–2; 4), B(–2; –5), C(10; 4).
Indicaţie. Completaţi triunghiul pînă la dreptunghi.

Algebr= 50 Capitolul 3. Func\ii


§ 2. No\iunea de func\ie
§ 2. No\iunea de func\ie

2.1. Dependen\e func\ionale. Func\ia

1 În tabel sînt prezentate măsurile la E


hainele femeiești utilizate în Europa
și măsurile corespunzătoare lor uti- EUR 36 38 40 42 44 46 48
lizate în SUA. Exprimaţi analitic
SUA 10 12 14 16 18 20 22
corespondenţa dintre cele două mul-
ţimi de măsuri.
A
Explicăm
Întrucît fiecărui m, m ∈ E , îi corespunde elementul n = m − 26, unde n ∈ A, putem
defini mulţimea A astfel: A = {m − 26 m ∈ E}.

2 Stabiliţi o corespondenţă între mulţimile T = {Republica Moldova, România, Rusia,


Ucraina, Franţa, Italia} și C = {București, Moscova, Kiev, Roma, Chișinău, Paris}.
Explicăm
Modul I. Reprezentăm corespondenţa cu ajutorul unui tabel:

T R. Moldova România Rusia Ucraina Franţa Italia


C Chișinău București Moscova Kiev Paris Roma

Franţa Paris
Modul II. Reprezentăm corespondenţa România București
cu ajutorul unei diagrame: Rusia Moscova
R. Moldova Chișinău
Ucraina Kiev
Italia Roma

3 Reprezentaţi printr-o diagramă corespondenţa care asociază fiecărui element-cuvînt


al mulţimii B = {ram, circ, motor, raport, mal, copac} numărul de litere ale acestui
cuvînt-element al mulţimii D = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
Rezolvare: B D
ram 1
circ 2
motor 3
raport 4
mal 5
6
copac 7

Corespondentele (dependenţele) care sînt examinate în problemele 1, 2 și 3 se numesc


dependenţe funcţionale.

Capitolul 3. Func\ii 51 Algebr=


§ 2. No\iunea de func\ie

Definiţie. Fie X și Y două mulţimi nevide. Corespondenţa prin care fiecărui element
al mulţimii X i se asociază un singur element al mulţimii Y se numește
funcţie definită pe mulţimea X cu valori în mulţimea Y (sau, mai
scurt, funcţie de la X la Y).

Notaţia f : X → Y se citește „funcţia f de la X la Y ” sau „funcţia f definită pe


mulţimea X cu valori în mulţimea Y ”.

Astfel, pentru problemele 1, 2 și 3 putem defini funcţiile f : E → A, g : T → C ,


, h: B → D.
• Observaţi denumirile elementelor unei funcţii.
Elementele funcţiei
Corespondenţa f: X →Y Domeniul de valori sau
(legea, procedeul). codomeniul funcţiei.

Domeniul de definiţie al funcţiei


(se notează cu D(f))

Fie funcţia f : X → Y și x un element arbitrar al mulţimii X.


Dacă y ∈ Y și funcţia f asociază elementului x elementul y, se spune că x este
argumentul (sau variabila independentă) funcţiei, iar y este valoarea func-
ţiei f în punctul x.
Se notează y = f (x) și se citește „ y este egal cu f de x”.

De exemplu, valoarea funcţiei h: B → D din exemplul 3, în punctul „circ”, este egală


cu 4, adică h(circ) = 4.
Mulţimea E ( f ) = { y y = f ( x), x ∈ X } se numește mulţimea valorilor funcţiei f,
care este submulţime a domeniului de valori. De exemplu, E (h) = {3, 4, 5, 6} este o
submilţime a lui D.

2.2. Moduri de definire a func\iei

1 Care dintre următoarele diagrame definește o funcţie?

A 1
1 a 1 1 1
A a 2
2 b 2 B
B 3
c 3 b 2 4 4

X Y X Y X Y X Y

Algebr= 52 Capitolul 3. Func\ii


§ 2. No\iunea de func\ie

Explicăm
Diagrama definește o funcţie, deoarece fiecărui element x al domeniului de definiţie
X îi corespunde un singur element y al domeniului de valori Y.
Diagrama nu definește o funcţie, deoarece...
Diagrama ..., deoarece...
Diagrama ..., deoarece...

2 a) Care dintre următoarele tabele definesc o funcţie?

x 3 5 7 8 x –3 –2 –1 1 2 3 x A B C D E
f(x) 13 15 17 18 g(x) 3 2 1 1 2 3 h(x) 1 1 1 1 1

b) Descrieţi printr-o formulă fiecare din funcţiile definite în a).


Explicăm
a) Fiecare din tabelele – definește o funcţie, deoarece ...
b) Funcţiile definite de tabelele – pot fi descrise altfel:
f : {3, 5, 7, 8} → {13, 15, 17, 18}, f ( x) = x + 10.
g: {–3, –2, –1, 1, 2, 3, } → , g (x) = .
h: → {1}, h(x) = .

O funcţie poate fi definită:


- printr-un tabel, numit tabel de valori al funcţiei;
- printr-o diagramă; modul sintetic
- printr-un grafic;
- printr-o formulă; modul analitic
- verbal.

De regulă, o funcţie se definește sintetic în cazul în care domeniul ei de definiţie are un


număr mic de elemente. Definirea unei funcţii cu ajutorul unui grafic se va studia ulterior.

Exerci\ii [i probleme

1. Reproduceţi și completaţi tabelul:


a) Numărul –3 2 0 1 5 b) Numărul –2 –1 0 1 2 3
Opusul Cubul
3 –8
numărului numărului

2. Fiecărei luni a anului curent îi corespunde un anumit număr de zile. Definește această
corespondenţă o funcţie? Justificaţi.

Capitolul 3. Func\ii 53 Algebr=


§ 2. No\iunea de func\ie

3. Fiecărei litere din alfabetul latin i se pune în corespondenţă numărul ei de ordine în


acest alfabet. Definește această corespondenţă o funcţie? Justificaţi.
4. Fie M o mulţime de numere. Fiecărui număr | x | din M i se asociază numărul x.
Definește această corespondenţă o funcţie, dacă: a) M = N; b) M = Z; c) M = Q ?
Justificaţi.
5. Corespondenţa dintre numele și prenumele oamenilor definește o funcţie? Justificaţi.
6. Fie M o mulţime de numere. Fiecărui număr din M i se pune în corespondenţă prede-
cesorul lui. Definește aceeași corespondenţă o funcţie, dacă:
a) M = N; b) M = Z ?
7. Fie M o mulţime de numere. Fiecărui număr din M i se asociază succesorul lui.
Definește această corespondenţă o funcţie, dacă:
a) M = N; b) M = Z ?
8. Citiţi: a) f : N → N, f ( x) = x 2 ; b) g : Z → N, g ( x) = | x |;
c) t : Q + → R, t ( x) = x ; d) h: R → R, h( x) = 2 x.
9. Care dintre următoarele diagrame definește o funcţie?
a a
1 1 a 4 b b
2 b 1 3 c c
2
3 c 2 2 1 d d
4 3 d 1 e e
f e
A B C D E F S T
a) b) c) d)
10. Scrieţi analitic funcţia:
a) cu domeniul de valori A = {0, 1, 2, 3, 4, 5} și domeniul de definiţie
B = {−5, − 4, −3, − 2, −1, 0}, care pune în corespondenţă fiecărui număr opusul său;
b) cu domeniul de definiţie A = ⎧⎨ , − , , , ⎫⎬ și domeniul de valori
1 3 1 2 1
⎩ 3 2 5 3 7⎭
⎧ 2 3 ⎫
B = ⎨− , , 3, 5, 7 ⎬, care pune în corespondenţă fiecărui număr inversul său;
⎩ 3 2 ⎭
c) care pune în corespondenţă fiecărui număr real pozitiv radicalul acestui număr;
d) care pune în corespondenţă fiecărui număr întreg cu modulul mai mic decît 7
pătratul lui.
11. Aflaţi valoarea funcţiei f : R → R, f ( x) = 4 x, în punctul:
5
a) –2,4; b) 3,5; c) 2; d) − 1 .
8

12. Aflaţi valoarea argumentului pentru care valoarea funcţiei f : R → R, f ( x) = 2 x


este egală cu:
3
a) 8; b) –5; c) 18 ; d) 3 .
4
Algebr= 54 Capitolul 3. Func\ii
§ 2. No\iunea de func\ie

13. Construiţi și completaţi tabelul de valori al funcţiei:


1
a) f : {−2, −1, 0, 1, 2, 3} → Q, f ( x) = 2 ;
x +1
b) f : {a 2 a < 6, a ∈ N} → N, f ( x) = x ;
c) f : {a | a | < 5, a ∈ Z} → Z, f ( x) = a + 3;
d) f : {2a −3 ≤ a ≤ 4, a ∈ Z} → Z, f ( x) = 3a.
14. Definiţi analitic (printr-o formulă) funcţia care are următorul tabel de valori:
a) 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 b) 1 2 3 4 5
1 2 3 4 5 2 3 4 5 6
3 4 5 6 7
c) –2 –1 0 1 2 d) 0 1 2 3 4
–1,4 –0,4 0,6 1,6 2,6 1 2 4 8 16

15. Descrieţi analitic funcţia definită de diagramele:


1 4 –3 –3 –3 –2 0 0
–2 –2 –3
2 3 –1 –1 –6 1 –1
–2
3 2 1 1 6 4 –2
2 2 3
4 1 3 –1 3 2 9 –3
X Y X Y X Y X Y
a) b) c) d)
16. Observaţi legitatea și construiţi figura ce urmează.

?
F1 F2 F3 F4 F5
Din cîte puncte este formată figura F5? Dar F10, F15?

17. Funcţia f : R → Z, f ( x) = [ x], pune în corespondenţă fiecărui număr real x partea


întreagă a numărului x (cel mai apropiat întreg mai mic decît x). Calculaţi:
5
a) f (2,71), f (0,49), f (3 ); b) f (−3,14), f (−5,81), f (−7,9).
7
18. Fiecărui număr natural i se asociază numărul format din ultima cifră (cifra unităţilor)
a numărului respectiv. Definiţi analitic (printr-o formulă) funcţia definită de această
corespondenţă.
Indicaţie. Aplicaţi funcţia de la problema 17.

Capitolul 3. Func\ii 55 Algebr=


§ 3.
§ 3. Graficul
Graficul func\iei func\iei
1 Observaţi și completaţi adecvat:
y
Axa ordonatelor

Cadranul Cadranul I

F
A

B
1
D
O 1 G x

E
Axa
C
Cadranul Cadranul

Punctul B are coordonatele (3; 2). Punctul G (5; 0) aparţine axei .


Punctul D are coordonatele (–6, ). Punctul E aparţine cadranului .
Punctul F aparţine cadranului . Punctul aparţine cadranului 4.
Abscisa punctului A este egală cu . Ordonata punctului E este egală cu .
Punctele F și sînt egal depărtate de axa .

2 Mihai și-a petrecut vacanţa de Crăciun în orașul Roma. Din curiozitate, a înregistrat
temperatura aerului și a reprezentat datele printr-un grafic (punctul O corespunde
Anului Nou). Observaţi graficul și completaţi.
t (°C)

O 1 Nr. zile

De Anul Nou temperatura aerului a fost °C.


Cu 3 zile înainte de Anul Nou temperatura aerului a fost °C.
Timp de zile după Anul Nou temperatura aerului a crescut cu 2°C.
Temperatura –1°C s-a înregistrat .
Peste patru zile după Anul Nou temperatura aerului a fost °C.

Algebr= 56 Capitolul 3. Func\ii


§ 3. Graficul func\iei

• Definește graficul reprezentat o funcţie?


Explicăm
Graficul reprezentat definește o funcţie de forma f : Z → R, deoarece fiecărui număr
de zile (x, unde x ∈ Z) îi corespunde o singură valoare a temperaturii (y, unde y ∈ R).
Œ Funcţia f : X → Y , unde X și Y sînt mulţimi numerice, se numește funcţie
numerică.
Œ Graficul funcţiei numerice f : X → Y este figura formată din punctele ( x, y ),
unde x ∈ X și y = f ( x) ∈ Y .
Graficul funcţiei f se notează cu G f ; deci G f = {( x, y ) x ∈ X , y = f ( x ) ∈ Y }.

3 a) Care dintre următoarele grafice definește o funcţie?


b) Cum aflăm valoarea funcţiei, definită grafic, într-un punct dat x?
y
y
4

1
1
O 1 x
O 1 x

–4

Explicăm
a) Graficul definește o funcţie, deoarece fiecărei valori a variabilei x îi corespunde
o unică valoare y.
Graficul o funcţie, deoarece există valori ale lui x cărora le cores-
pund mai multe valori ale lui y. De exemplu, abscisei 0 îi corespund mai multe valori ale
lui y : −4; 1 și 4.
b) Notăm cu f funcţia definită de
graficul . Să aflăm valoarea funcţiei f y
în punctul de abscisă –3: d
- construim o dreaptă d paralelă cu
axa ordonatelor și care intersectează M
2,5
axa absciselor în punctul –3; Gf
- fie M punctul de intersecţie a drep- 1
tei d cu graficul funcţiei f. –3 O x
Ordonata punctului M este valoarea
funcţiei f în punctul de abscisă –3. Prin
urmare, f (−3) = 2,5.

Capitolul 3. Func\ii 57 Algebr=


§ 3. Graficul func\iei

Exerci\ii [i probleme

1. Scrieţi coordonatele punctelor reprezentate în sistemul de axe ortogonale:


a) y b) y
D

C F

A
1 1
E B
O 1 x O 1 x
E C
A
B D

2. Construiţi un sistem de axe ortogonale și reprezentaţi punctele:


a) A(−3; 5), B (0; 2), C (−4; 0), D (3,5; − 2);
b) A(1; − 2), B (3; −1), C (−5; −3), D (1,5; 4).
3. Construiţi graficul funcţiei definite prin tabelul de valori:
a) –3 –2 –1 0 1 2 3 b) –3 –2 –1 0 1 2 3
9 4 1 0 1 4 9 5 3 –2 0 2 –3 –5

c) 0 1 2 3 4 5 6 d) 0 0,5 1 1,5 2 2,5 3


6 5 4 3 2 1 0 0 1 0 1 0 1 0

4. Examinaţi graficul vitezei mișcării unui automobil și determinaţi:


a) peste cîte minute după
km/h
pornire automobilul a atins
cea mai mare viteză din 80
perioada mișcării; 70
b) cîte minute automobilul 60
s-a deplasat cu viteza de 50
80 km/h; 40
c) ce viteză avea automo- 30
bilul peste 10 minute după 20
începutul deplasării; 10
d) cîte minute automobi- O
lul s-a mișcat cu viteza de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Timpul (min)
50 km/h.

Algebr= 58 Capitolul 3. Func\ii


§ 3. Graficul func\iei

5. Care dintre următoarele grafice definește o funcţie?


a) y b) y

1 1

O 1 x O 1 x

c) y d) y

1 1

O 1 x O 1 x

6. Completaţi tabelul de valori al funcţiei și trasaţi graficul ei:


a) f : {−3, −2, −1, 0, 1, 2, 3,} → Z, f ( x) = x 2 − 3;
1
b) f : {x | x | ≤ 5, x ∈Z ∗ } → Q, f ( x) = ;
x

c) f : ⎧⎨0, , , , 1, , ,
1 1 4 16 9 25 ⎫
, 4 → Q, f ( x) = x ;
⎩ 9 4 9 9 4 9 ⎬⎭
d) f : {x | x | ≤ 5, x ∈ Z} → Z, f ( x) = 0,5 x.

y
7. Examinaţi graficul funcţiei f și
stabiliţi:
a) valoarea funcţiei f în punctele
de abscisă: −5; −3,5; −2; 1,5; 3; Gf
b) punctele în care valoarea func- 1
ţiei f este egală cu 0; 1,5; 2;
O 1 x
3; 3,5.

8. Trasaţi graficul funcţiei:


a) f : N → N, f ( x) = 3 x; b) f : Z → Z, f ( x) = −2 x;
8
c) f : Z → N, f ( x) = x 2 ; d) f : Z ∗ → Q, f ( x) = ;
x
e) f : R → R, f ( x) = 4.

Capitolul 3. Func\ii 59 Algebr=


§ 3. Graficul func\iei

9. Definiţi analitic (printr-o formulă) funcţia al cărei grafic este semidreapta reprezentată:
a) y b) y c) y

1
1 1

O 1 x O 1x O 1 x

10. Stabiliţi coordonatele punctelor de intersecţie a graficului funcţiei cu axa absciselor:


3− x
a) f : R → R, f ( x) = ; b) f : [2; + ∞) → R + , f ( x) = x − 2 ;
4
c) f : R → R, f ( x) = x 2 − 4; d) f : R → R, f ( x) = 2,3 − | x | .
11. Verificaţi dacă punctul A(−1, 2) aparţine graficului funcţiei f : R → R, dacă:
a) f ( x) = −2 x; b) f ( x) = x 2 + 1; c) f ( x ) = 3 − x.
12. Se știe că domeniul de definiţie al funcţiei y
f (x) este mulţimea M = {x | x | ≤ 6, x ∈ R}.
În desen este reprezentat graficul funcţiei f
pentru 0 ≤ x ≤ 6.
Copiaţi și completaţi graficul funcţiei f pentru
orice x din M, dacă: 1
a) f (− x) = f ( x); b) f (− x) = − f ( x).
O 1 6 x

13. Definiţi analitic funcţia al cărei grafic este reuniunea semidreptelor reprezentate:
a) y b) y c) y

1
1
2
O
1

O 1 x O x x
1

14. Reprezentaţi grafic funcţiile: a) f : N → Z, f ( x) = (−1) x ;


b) f : N → Z, f ( x) = x ⋅ (−1) x ; c) f : R → R, f ( x) = | x | − 1.
15. Reprezentaţi grafic funcţia cu domeniul de definiţie M = {x x < 10, x ∈ N} care pune
în corespondenţă numărului x restul împărţirii lui x la 3.
16. Demonstraţi că un cerc nu poate fi graficul unei funcţii.

Algebr= 60 Capitolul 3. Func\ii


§ 4. Func\ii de gradul§ 3.I.Graficul
Func\iifunc\iei
constante
4.1. No\iunile func\ie de gradul I [i func\ie constant=
1 Înălţimea unui bambus este de 2 m. Timp de o
zi, bambusul crește în înălţime cu 0,8 m.
a) Scrieţi formula care determină înălţimea bam-
busului peste un număr dat de zile.
b) Construiţi un tabel și înregistraţi în el înălţimea
bambusului peste 1 zi, 2 zile, 3 zile, 4 zile.
c) Reprezentaţi grafic funcţia obţinută.
Explicăm
a) Timp de x zile, bambusul va crește cu · x (metri).
Peste x zile, înălţimea bambusului va fi h = 2 + · x (metri).
b) y
x (zile) 0 1 2 3 4
h (m) 2 2,8 ? 4,4 ?
4,4
c) Obţinem funcţia:
2,8
h: {0, 1, 2, 3, 4} → R, h(x) = 2 + x. 2
Trasăm graficul funcţiei, notînd în sistemul de axe
ortogonale punctele (0; 2), (1; ), (2; ), (3; 4,4),
O 1 2 3 4 x
(4; ).
Observaţie. Constatăm că cele 5 puncte construite sînt coliniare.

2 Ce figură geometrică reprezintă graficul funcţiei h: R → R, h( x) = 0,8 x + 2 ? Dar al


funcţiei g : R → R, g ( x) = 2 ? y
Rezolvare: Gh

Graficul funcţiei h: R → R, h( x) = 0,8x + 2, 4,4


reprezintă o dreaptă.
Pentru a construi această dreaptă, este sufi- 2 Gg
cient să determinăm coordonatele a două puncte
diferite ale ei.
Graficul funcţiei g : R → R, g ( x) = 2, este O 3 x
o dreaptă paralelă cu axa Ox.
Definiţii. Œ Funcţia de forma f : R → R, f ( x) = ax + b, unde a ≠ 0 și a, b ∈ R,
se numește funcţie de gradul I.
Œ Funcţia de forma f : R → R, f ( x) = b, unde b ∈ R, se numește
funcţie constantă.
Graficul funcţiei de gradul I este o dreaptă.
Graficul funcţiei constante este o dreaptă paralelă cu axa absciselor.

Capitolul 3. Func\ii 61 Algebr=


§ 4. Func\ii de gradul I. Func\ii constante

4.2. Propriet=\ile func\iei de gradul I

a) Luînd în consideraţie că graficul funcţiei de gradul I este o dreaptă, trasaţi în


același sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor f : R → R, f ( x) = 2 x − 1,
h: R → R, h( x) = −2 x + 2.
b) Aflaţi coordonatele punctelor în care graficul fiecărei funcţii intersectează: axa
absciselor; axa ordonatelor.
c) Determinaţi tipul unghiului format de graficul fiecărei funcţii cu direcţia pozitivă a
axei Ox.
d) Fie x1 < x2 . Comparaţi: f ( x1 ) cu f ( x2 ); h ( x1 ) cu h ( x2 ).
e) Pentru ce valori ale variabilei x: f ( x) > 0; h( x) > 0 ? Dar f ( x) < 0; h( x) < 0 ?
Explicăm
a) Deoarece orice dreaptă este determinată de două x 0 1
puncte diferite ale ei, completăm tabelul de valori al f (x) –1 1
funcţiilor pentru două valori arbitrare ale lui x. h(x) 2 0

Punctele de coordonate (0, −1) și (1, 1) determină o dreaptă care este graficul func-
ţiei f (x).
Punctele de coordonate (0, ) și (1, ) determină o dreaptă care este graficul
funcţiei h(x).

b) Putem utiliza graficele sau putem pro- y


ceda în felul următor: Gf
– Determinăm punctul de intersecţie a
graficului cu axa absciselor: H2
f ( x) = 2 x − 1 = 0 sau 2 x = 1.
α
și F1 ⎜⎛ ; 0 ⎟⎞ ∈ G f .
1 1 1
Prin urmare, x = β
2 ⎝2 ⎠
h( x) = −2 x + 2 = 0 sau − 2 x = −2. x1 O F1 H1 x2 x
1
Prin urmare, x = H1 ( , 0) ∈ G h . F2

– Determinăm punctul de intersecţie cu


Gh
axa ordonatelor:
Utilizînd tabelul de valori, obţinem
F2 (0; − 1) ∈ G f și H 2 (0; 2) ∈ Gh .

Algebr= 62 Capitolul 3. Func\ii


§ 4. Func\ii de gradul I. Func\ii constante

c) Unghiul α , format de G f și direcţia pozitivă a axei Ox, este unghi ascuţit.


Unghiul β , format de Gh și direcţia pozitivă a axei Ox, este unghi .

d) Analizînd graficele funcţiilor f și g, observăm că pentru orice x1 , x2 ∈ R și x1 < x2 ,


au loc relaţiile f ( x1 ) < f ( x2 ) și h ( x1 ) h( x2 );
1
e) f ( x) > 0 pentru orice x > , iar h( x) > 0 pentru orice x < .
2
f ( x) < 0 pentru orice , iar h( x) < 0 pentru orice .

Fie funcţia f : R → R. Fie funcţia f : R → R, f ( x ) = ax + b,


Œ Valoarea variabilei x pentru care , a, b ∈ R, a ≠ 0.
f ( x) = 0 se numește zerou al func- • Zeroul funcţiei f este numărul − .
b
ţiei f. a
• Funcţia f este:
Œ Dacă pentru orice x1 , x2 ∈ D ( f ), a) strict crescătoare, dacă a > 0;
), x1 < x2 avem:
b) strict descrescătoare, dacă a < 0.
a) f ( x1 ) < f ( x2 ), atunci funcţia f
• Numărul a se numește panta (sau
este strict crescătoare;
coeficientul unghiular al) graficului
b) f ( x1 ) > f ( x2 ), atunci funcţia f funcţiei f.
este strict descrescătoare.

4.3. Func\ia propor\ionalitate direct=

În tabel este înregistrat consumul de energie electrică (exprimat în


kilowaţi) al unui radiator electric în funcţie de timp (exprimat în ore).
Examinaţi tabelul: Timpul (h) 0,5 1 1,5 2
Consumul (kW) 0,6 1,2 1,8 2,4

Completaţi adecvat:
• Timpul și consumul de energie electrică sînt mărimi direct proporţionale, deoarece
0,5 1,5 2
= = = .
0,6 1,2 1,8
• Dacă notăm cu x timpul, atunci y = · x este numărul de kilowaţi consumaţi de
radiator în x ore.
• Prin urmare, tabelul definește funcţia
f : {0,5; } → R, , f ( x) = · x.

Capitolul 3. Func\ii 63 Algebr=


§ 4. Func\ii de gradul I. Func\ii constante

y
3
Graficul funcţiei f : {0,5; 1; 1,5; 2} → R, f ( x) = 1,2 x,
2
reprezintă 4 puncte coliniare, iar graficul funcţiei
1
f : R → R, f ( x) = 1,2 x, reprezintă o dreaptă. –3 O
1 2 x
–1
–2

Œ Funcţia de forma f : R → R, f ( x) = ax, unde a ∈R ∗ , se numește


proporţionalitate directă.
Numărul a se numește coeficient de proporţionalitate.
Œ Graficul funcţiei proporţionalitate directă este o dreaptă care conţine originea
sistemului de axe ortogonale.

Observăm că, dacă în formula funcţiei de gradul I f : R → R, f ( x) = ax + b, a ≠ 0,


considerăm b = 0, atunci funcţia f devine proporţionalitate directă.
Prin urmare, fiind un caz particular al funcţiei de gradul I, proporţionalitatea directă
posedă aceleași proprietăţi ca și funcţia de gradul I.

Funcţia f : R → R, f ( x) = ax + b, a, b ∈ R

da nu
Funcţia f este constantă. a=0 Funcţia f este de gradul I.

b=0
da

Funcţia f este proporţionalitate directă.

• Se știe că punctul M(2, 3) aparţine graficului unei proporţionalităţi directe.


a) Trasaţi graficul acestei funcţii.
b) Scrieţi formula care descrie această dependenţă funcţională.
Observaţie. Proporţionalitatea directă este o funcţie care descrie dependenţa dintre
două mărimi direct proporţionale: x și y. Dependenţa dintre două mărimi invers
k
proporţionale este descrisă de o funcţie de forma f : R ∗ → R ∗ , f ( x) = , unde k ∈R ∗ ,
x
numită proporţionalitate inversă.
Funcţia proporţionalitatea inversă se va studia în clasa a VIII-a.

Algebr= 64 Capitolul 3. Func\ii


§ 4. Func\ii de gradul I. Func\ii constante

Exerci\ii [i probleme

1. Trasaţi graficul funcţiei:


a) f : {−0,5; 0,5; 1; 2; 3; 4} → R, f ( x) = 2 x − 1;
b) f : {−3; − 2; −1; 0; 1,5; 3} → R, g ( x) = −2 x + 1;

c) h: ⎧⎨− ; ; 1; ; 2; ⎫⎬ → R, h( x) = 0,5 x.
1 1 3 5
⎩ 2 2 2 2⎭
2. Fie funcţia f : R → R. Selectaţi formulele prin care poate fi definită funcţia f:
a) de gradul I; 1
f ( x) = x f ( x) = 2 x − 4 f ( x) = 5 f ( x) = 8 x 2 − 1
b) constantă; 3
c) proporţionalitate directă. f ( x) = −3 x f ( x) = 7 x + 7 f ( x) = x 2

3. Determinaţi coeficientul unghiular și trasaţi graficul funcţiei:


a) f : R → R, f ( x) = 3 x − 4; b) g : R → R, g ( x) = − 1,5 x + 2;
5
c) h: R → R, h( x) = 2( x + 1); d) t : R → R, t ( x) = − x;
2
1 x
e) p: R → R, p ( x) = x + 1; f) q: R → R, q ( x) = −3(1 + ).
2 3
4. Fie funcţia f : R → R. Aflaţi punctele de intersecţie a graficului funcţiei cu axele
sistemului de axe ortogonale, dacă:
a) f ( x) = 0,8 x + 8; b) f ( x) = −3,2 x − 6,4;
4 1
c) f ( x) = x + ; d) f ( x) = − 2 x + 2.
5 5
5. Definiţi analitic funcţia constantă, dacă graficul ei intersectează axa ordonatelor în punctul:
b) B ⎜⎛ 0; ⎟⎞ ;
1
a) A(0; − 3); c) C (0; 3 ); d) O (0; 0).
⎝ 2⎠
6. În care cadrane se află graficul funcţiei:
a) f : R → R, f ( x) =121x; b) f : R → R, f ( x) = −0,001x;
1
c) f : R → R, f ( x) = x; d) f : R → R, f ( x) = −210 x ?
59

7. Care din punctele A(−10; − 6), B (20; −8), C (−40; 4) aparţin graficului funcţiei
1
f : R → R,, f ( x) = − x − 4 ?
5
8. Într-o butelie sînt 1,6 kg de gaz lichid. Aragazul consumă într-o oră 0,1 kg de gaz.
Descrieţi analitic dependenţa dintre masa gazului din butelie și timpul de funcţionare
(în ore) a aragazului.

Capitolul 3. Func\ii 65 Algebr=


§ 4. Func\ii de gradul I. Func\ii constante

9. Mihai avea 20 de lei. El a cumpărat cîteva caiete la preţul de 3 lei. Descrieţi analitic
dependenţa dintre rest și numărul de caiete cumpărate.
10. Un robinet a fost deschis pentru a umple un vas cu capacitatea de 20 l. Trasaţi
graficul dependenţei funcţionale dintre volumul apei din vas și timp, dacă apa din
robinet curge cu viteza de 4 l/min. S (km)
11. Graficele din figura alăturată reprezintă mișcarea 10
a două persoane. Viteza cărei persoane este mai
mare?
12. Scrieţi formula prin care se definește funcţia de
gradul I, dacă graficul ei intersectează axele siste- O 1 2 3 t (ore)
mului de axe ortogonale în punctele:
b) A ⎛⎜ 0; ⎞⎟ , B (−2; 0);
1
a) A(0; − 1), B (2; 0);
⎝ 2⎠
c) A(0; 3 ), B ( 3; 0); d) A(0; − 4,5), B (9; 0).

13. Fie funcţiile f : R → R, g : R → R. Stabiliţi poziţia relativă a graficelor acestor func-


ţii, dacă:
a) f ( x) = 1,5 x − 1, g ( x) = 1,5 x + 2; b) f ( x) = 2 x − 4, g ( x) = 3 x − 4;
c) f ( x) = 2,5 x − 2, g ( x) = 2,5 x; d) f ( x) = −2 x + 1, g ( x) = −2 x − 1.
14. Stabiliţi tipul unghiului format de direcţia pozitivă a axei Ox și graficul funcţiei:
1 1
a) f : R → R, f ( x) = − x + 1; b) f : R → R, f ( x) = x + 2;
2 2
c) f : R → R , f ( x ) = 3 x; d) f : R → R, f ( x) = −0,8 x − 1.
15. Definiţi analitic funcţia de gradul I al cărei grafic este reprezentat:
a) y b) y

O 2,5 x

–2
O 2 x

16. Fie funcţia f : R → R, f ( x) = −2 x + 8.


1) Aflaţi zeroul funcţiei f .
2) Trasaţi graficul funcţiei f .
3) Utilizînd graficul, determinaţi valorile lui x, pentru care:
a) f ( x) > 0; b) f ( x) < 0;
c) f este strict crescătoare; d) f este strict descrescătoare.
Algebr= 66 Capitolul 3. Func\ii
Exerci\ii [i probleme recapitulative

17. Graficul funcţiei f de gradul I este dreapta AB. Definiţi analitic funcţia f , dacă:
a) A(0; − 2), B (1; 1); b) A(0; 8) , B (−3; 2).
18. Aflaţi punctul de intersecţie a graficelor funcţiilor:
a) f : R → R, f ( x) = x − 4, și g : R → R, g ( x) = 2 x − 6;
b) f : R → R, f ( x) = 3 x − 4, și g : R → R, g ( x) = −2 x + 1.
19. Trasaţi graficul funcţiei f : R → R, dacă:
⎧2 x + 1, pentru x < 0 ⎧3 x, pentru x ≤ 2
a) f ( x) = ⎨ b) f ( x) = ⎨
⎩− x + 1, pentru x ≥ 0; ⎩6, pentru x > 2;
⎧−3 x − 1, pentru x < 1
c) f ( x) = ⎨
⎩− 4, pentru x ≥ 1.

Exerci\ii [i probleme recapitulative

1. Care dintre următoarele diagrame definesc o funcţie?

1 0 1 a 1 1 1
1
2 1 2 2 2 2
2
2 3 b 3 3 3

a) b) c) d)
2. Care este domeniul de definiţie și mulţimea de valori ale funcţiei definite de diagrama:
f g h t
a 1 1 5 1 0 a f
b 2 1 b g
2 2 6
3 c h
c 3 3 7 3 d i
4
d 4 4 8 5 5 e j
a) b) c) d)
3. Examinaţi funcţiile definite în exerciţiul 2 și calculaţi:
a) f (a ), f (c), f (d ), g (2), g (3), g (4);
b) h(1), h(4), h(5), t (a ), t (d ), t (e).
4. Examinaţi funcţiile definite în exerciţiul 2 și determinaţi punctele în care:
a) valoarea funcţiei f este 3, valoarea funcţiei g este 6;
b) valoarea funcţiei h este 5, valoarea funcţiei t este f .

Capitolul 3. Func\ii 67 Algebr=


Exerci\ii [i probleme recapitulative

5. Descrieţi printr-un tabel funcţia:


a) f : {1, 3, 5} → {4, 10, 16}, f ( x) = 3x + 1;
b) f : {−2, − 1, 0, 1, 2} → N, f ( x) = 2 ⋅ | x |;
c) f : {−3, − 2, 1, 2, 3} → Z, f ( x) = − x;
d) f : {x ∈ Z | x | < 4} → Z, f ( x) = x 2 − 1.
6. Calculaţi f (1), f (3) și f (5), dacă:
1
a) f : N → Q, f ( x) = x; b) f : N → Z, f ( x) = − x + 2;
15
c) f : N → Z, f ( x) = 4 − x; d) f : N → Z, f ( x) = | x | + 2.
7. Scrieţi analitic (printr-o formulă) funcţia care pune în corespondenţă:
a) fiecărui număr natural dublul pătratului acestui număr;
b) fiecărui număr întreg sfertul opusului său;
c) fiecărui număr raţional nenul opusul inversului său;
d) fiecărui număr real radicalul modulului său.
8. Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei:
1
a) f : {−2, −1, 5, 7} → R, f ( x) = ;
x
b) f : {−3, − 2, −1, 0, 1, 2} → R, f ( x) = | x | − 1;
c) f : R → R, f ( x) = 0;
d) f : R → R, f ( x) = | x | .
9. Trasaţi graficul funcţiei:
a) f : {x ∈ Z | x | ≤ 4} → Z, f ( x) = 2 x;
b) f : {x ∈ Z | x | ≤ 5} → Z, f ( x) = − 2 x − 1;
c) f : R → R, f ( x) = x;
d) f : R → R, f ( x) = − x.
10. Descrieţi printr-un tabel funcţia al cărei grafic este mulţimea:
a) G f = {(0; 0), (1; 1), (2; 4), (3; 9)};
b) G f = {(0; 0), (1; 2), (2; 4), (3; 6)};
c) G f = {(−2; 2), (−1; 2), (0; 2), (1; 2), (2; 2)};
⎧ ⎫
d) G f = ⎨(1; 1), (2; 0,5), ⎛⎜ 3; ⎞⎟ , (4; 0,25)⎬.
1
⎩ ⎝ 3⎠ ⎭
11. Descrieţi analitic fiecare funcţie definită în exerciţiul 10.
12. Trasaţi graficul funcţiei f : R → R, f ( x) = ax + b, dacă:
a) a = 3, b = −1; b) a = b = −2; c) a = −1, b = 3; d) a = b = 3.
13. Pentru fiecare dintre funcţiile definite în exerciţiul 12, aflaţi punctele de intersecţie
cu axele sistemului de axe ortogonale și tipul unghiului format de graficul funcţiei cu
direcţia pozitivă a axei Ox.

Algebr= 68 Capitolul 3. Func\ii


Exerci\ii [i probleme recapitulative

14. Completaţi cu numărul potrivit:



a) A ⎛⎜ ;
1
⎟ ∈ G f , unde f : R → R, f ( x) = 20x;
⎝5 ⎠

b) B ⎛⎜ ;
1
⎟ ∈ G f , unde f : R → R, f ( x) = −18 x;
⎝3 ⎠
c) C ( ; −3) ∈ G f , unde f : R → R, f ( x) = 12 x;
d) D( ; −1) ∈ G f , unde f : R → R, f ( x) = 5x − 4.

15. Care dintre următoarele scrieri definește o funcţie? Justificaţi.


1
a) f : R → R, f ( x) = x ; b) f : R → R, f ( x) = ;
x
c) f : R → R, f ( x) = | x |; d) f : R → Z, f ( x) = x.

16. Fie funcţia f : R → R. Selectaţi formulele care pot defini funcţia f:


x f ( x) = 2(1 − x) − 2
a) de gradul I; f ( x) = 4− x f ( x) = 0
4 f ( x) =
2
b) constantă; x 1
f ( x) = +
f ( x) = 5 1+ x 3 3
f ( x) = f ( x) = x 2
c) proporţionalitate directă. 2
17. Examinaţi graficele funcţiilor f și h. Calculaţi valorile funcţiilor f și h în punctele
de abscisă: −1,5; −1; − 0,5; 0; 0,5; 1; 1,5.
a) y b) y
Gf

1 Gh 1 Gh

O 1 x

–1 O x

Gf

18. Scrieţi analitic funcţia definită de tabelul:


a) b)
x –5 –3 –1 3 5 x 0 1 2 3 4
1 1 1 1 1 f (x) 1 0 –1 –2 –3
f (x) − −
3 5 15 5 3

c) x 0 1 2 3 d) x –2 –1 0 1 2
f (x) 3 2 1 0 f (x) 3 2 1 2 3

Capitolul 3. Func\ii 69 Algebr=


Exerci\ii [i probleme recapitulative

19. Completaţi adecvat:


a) Punctul A(1; 1) aparţine graficului funcţiei f : R → R, f ( x) = ⋅x − 1.
b) Punctul B (−1; 1) aparţine graficului funcţiei f : R → R, f ( x) = 2 x + .
c) Punctul C ( ; –15) aparţine graficului funcţiei f : R + → R, f ( x) = − x + 1. 2

d) Punctul D( ; 3) aparţine graficului funcţiei f : R − → R, f ( x ) = | x + 2 | .


20. Fie funcţia f : {10, 15, 20, 50, 100} → R. Definiţi analitic funcţia f care transformă:
a) în grame mase exprimate în kilograme;
b) în milimetri lungimi exprimate în centimetri;
c) în minute intervale de timp exprimate în secunde;
d) în grame mase exprimate în miligrame.
21. Determinaţi mulţimea valorilor funcţiei f definite în exerciţiul 20.
22. Determinaţi dacă graficul funcţiei f : R → R conţine puncte care au abscisa egală
cu ordonata, dacă:
a) f ( x) = 2 x − 4; b) f ( x) = x + 0,19; c) f ( x) = 0,8 x − 5; d) f ( x) = | x | .
23. Din 25 l de lapte se obţin 3 l de smîntînă.
a) Definiţi analitic funcţia f care pune în corespondenţă fiecărei cantităţi x de lapte
cantitatea de smîntînă ce se obţine din x litri de lapte.
b) Calculaţi f (180); f (0,5); f ( 200).
c) În ce puncte valoarea funcţiei f este 4,5; 0,6; 0,5 ?

24. Cîte funcţii ce au ca domeniu și codomeniu mulţimile {1; 2} și, respectiv, {1; 2; 3} se
pot defini?
25. În tabel sînt indicate tarifele pentru convorbirile telefonice pentru două pachete.
Minute Abonamentul Tariful pentru un minut suplimentar
Pachetul
incluse (lei) (bani)
Standard 300 24 9,6
Econom 200 6 24

a) Definiţi cîte o funcţie care descrie formula de calcul a notei de plată pentru fiecare
pachet.
b) Calculaţi valorile funcţiilor S și E, corespunzătoare pachetului Standard și, respectiv,
pachetului Econom, în punctele 100, 200, 250, 300, 400.
c) Aflaţi valorile argumentului x pentru care S ( x) = E ( x).
Ce informaţie furnizează această egalitate?
26. Fie funcţia f : R → R, f ( x) = 2 x + 3.
a) Calculaţi f ( f (−1)), f ( f (2)).
b) Pentru care valori ale lui x obţinem f ( x) = f ( f ( x)) ?

Algebr= 70 Capitolul 3. Func\ii


Exerci\ii [i probleme recapitulative
Prob= de evaluare Timp efectiv de
lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

2 1 p 1. Fie f : N → R, g ( x ) = 2 x − 3.
1. Fie f : Q → R, f ( x) = − x + 4.
7
Precizaţi cele trei elemente ale func- Precizaţi cele trei elemente ale func-
ţiei f. ţiei g.

2. În imagine este reprezentat graficul 1 p 2. În imagine este reprezentat graficul


funcţiei f : R → R, f ( x) = mx + n, funcţiei f : R → R, f ( x) = mx + n,
m, n ∈R. Comparaţi cu zero numerele m, n ∈R. Comparaţi cu zero numerele
m și n. m și n.
y y y y y y
O O O
O x O x x O x x x

a) b) c) a) b) c)

3. Reprezentaţi grafic funcţia 4p 3. Reprezentaţi grafic funcţia


f : R → R, f ( x) = −3 x + 6. g : R → R, g ( x) = 2 x − 4.
a) Aflaţi zeroul funcţiei f. a) Aflaţi zeroul funcţiei g.
b) Determinaţi semnul funcţiei f. b) Determinaţi semnul funcţiei g.
c) Precizaţi dacă funcţia f este strict c) Precizaţi dacă funcţia g este strict
crescătoare sau strict descrescă- crescătoare sau strict descrescă-
toare. toare.
d) Stabiliţi coeficientul unghiular (pan- d) Stabiliţi coeficientul unghiular (pan-
ta) graficului funcţiei f. ta) graficului funcţiei g.

4. a) Completaţi, astfel încît să obţineţi o 2 p 4. a) Completaţi, astfel încît să obţineţi o


proporţionalitate directă cu coeficient proporţionalitate directă cu coeficient
unghiular pozitiv unghiular negativ
f : R → R, f ( x ) = x. f : R → R, g ( x ) = x.
b) Precizaţi tipul unghiului format de b) Precizaţi tipul unghiului format de
graficul funcţiei f cu direcţia pozitivă graficul funcţiei g cu direcţia pozitivă
a axei Ox. a axei Ox.

5. Scrieţi formula care exprimă depen- 2 p 5. Scrieţi formula care exprimă depen-
denţa timpului t de viteza v, fiind dată denţa timpului t de distanţa s, fiind dată
distanţa parcursă s. Este această de- viteza v. Este această dependenţă o
pendenţă o proporţionalitate directă? proporţionalitate directă?

Capitolul 3. Func\ii 71 Algebr=


CAPITOLUL 4 Calcul algebric

§ 1. Folosirea literelor ]n calcul


1.1. Adunarea numerelor reale reprezentate prin litere
1 Domnul Bănuţ a fost timp de două zile la Chișinău. Econom
din fire (sau, poate, curios), a hotărît să calculeze cît a cheltuit
pentru călătoria cu transportul urban.
Observaţi tabelul, luînd în conside-
raţie că a este preţul (în lei) al unei
călătorii cu autobuzul, iar t – preţul
(în lei) al unei călătorii cu troleibuzul.

Autobuz Troleibuz
Ziua
Nr. de călătorii Costul Nr. de călătorii Costul
Sîmbătă 2 2a 3 3t
Duminică 1 a 2 2t
Total 3 ? ? ?
Explicăm
Sîmbătă, domnul Bănuţ a cheltuit (2a + 3t ) lei.
Duminică, domnul Bănuţ a cheltuit ( + ) lei.
Domnul Bănuţ a cheltuit în total (2a + 3t + a + ) lei, adică (3a + ) lei.

2 Examinaţi și completaţi: 2 3 − 5 + 3 3 + 2 5 2a + 3t + a + 2t

Radicali asemenea Termeni asemenea


2 3 și 3 3; și 2 5. 2a și a; și .

Fiecare din expresiile algebrice 2a, 3t , a, 2t , − 5bc, 2 y − 2 x;


1 2
a b; 2xyz
este formată din coeficient și parte literală. 9
Coeficientul este număr real. – coeficientul
Termenii unei expresii care au aceeași parte literală se – partea literală
numesc termeni asemenea.

Algebr= 72 Capitolul 4. Calcul algebric


§ 1. Folosirea literelor ]n calcul

A aduna (sau a reduce) termenii asemenea înseamnă a înlocui acești ter-


meni cu un termen asemenea, avînd coeficientul egal cu suma coeficienţilor
termenilor daţi.
1 a
• Reproduceţi și completaţi: Expresia 2a t − 3x y − 5sm
4 3
Coeficientul 1
3 Observaţi și continuaţi reducerea termenilor asemenea:
+ − 1 = ⎛⎜ 4 + ⎟⎞ x + ⎜⎛ − + ⎟⎞ y − 1 = 5 x +
1 1 2x y 1 2 1
4 x− y+ y – 1.
3 9 3 3 ⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 9 ⎠

1.2. }nmul\irea [i ]mp=r\irea numerelor reale reprezentate


prin litere B C
1 Dreptunghiul ABCD este împărţit într-o reţea
de dreptunghiuri cu dimensiunile a și b.
Fie A aria dreptunghiului ABCD, iar S – aria
dreptunghiului mic.
Completaţi adecvat:
Dimensiunile dreptunghiului ABCD sînt a
3a și 6b.
A D
b
A = 3a ⋅ 6b, iar S = .
3a ⋅ 6b = 18 ⋅
Atunci, A = 18 ⋅ S = 18 ⋅ .
• Ce rezultat se obţine, dacă a = b ?
2 Examinaţi și completaţi adecvat:
a) 3 ⋅ 2 2 ⋅ 5 ⋅ 2 3 ⋅ 4 ⋅ 5 = 3 · 4 · 2 2 + 3· 5 = ·2 ·5 .
b) 5a 4 ⋅ 6b 2 ⋅ a 3 ⋅ 3b = 5 ·
+
· 3 · a 4+ 3· b = ·a ·b .
Pentru a înmulţi numere reale reprezentate prin litere:
- înmulţim coeficienţii;
- înmulţim părţile literale, utilizînd proprietăţile puterii.

3 Examinaţi și completaţi adecvat:


a) (18 ⋅ 54 ) : (6 ⋅ 52 ) = (18 : 6) ⋅ (54 : 52 ) = 3 ⋅ 5

=3·5 .
b) 12 x 5 y 3 : 3x 2 y = (12 : 3) ⋅ ( x 5 : x 2 ) ⋅ ( y 3 : y ) =

· x 5 – 2· y = ·x y .
Pentru a împărţi numere reale reprezentate prin litere:
- împărţim coeficienţii;
- împărţim părţile literale, utilizînd proprietăţile puterii.

Capitolul 4. Calcul algebric 73 Algebr=


§ 1. Folosirea literelor ]n calcul

1.3. Ridicarea la putere cu exponent natural a numerelor


reale reprezentate prin litere
Examinaţi și completaţi adecvat:
3 3

a) ⎛⎜ ⋅ 7 2 ⎟⎞ = ⎜⎛ ⎞⎟ ⋅ (7 2 ) =
3 3 33 2 ⋅ 3
⋅7 = 7 ;
⎝ 4 ⎠ ⎝ ⎠
4 4 4
b) (− 0,2ab 3 ) 3 = (– 0,2)3 · a · (b3) =

·a ·b = –0,008 · a b .

Pentru a ridica la putere cu exponent natural un număr real reprezentat prin litere:
- ridicăm la puterea dată coeficientul;
- ridicăm la puterea dată fiecare factor din partea literală.

Exerci\ii [i probleme

1. Copiaţi și completaţi:
a) 1
Expresia −3 x 2a 2 0,4 xy 1 ab 2 xa −5ax b 2 c −3 3c
2
Coeficientul

b)
2 3 2 ax
Expresia xzy − abc a c –15 0, (8)d 7,2 x 2 −
3 2 2
Coeficientul

2. Observaţi expresia și scrieţi termenii asemenea:


1
a) − 2 x + 3ay − x + 2,5 y 2 + 9ay − 5 y 2 + 1,4 x − 5.
3
−2x, ...; 3ay , ...; 2,5 y 2, ...

x 2 a 5 xa 5 y
b) − + − − 2 xa − x 2 a + 1 + y.
2 2 2 3
x2a 5 xa 5y
, ...; − , ...; , ...; , ...
2 2 2 3
3. Reduceţi termenii asemenea:
a) 2 x − 5 y + 3 x + y; b) − 2 + 2a − 3b − a + b;
1 1
c) 2 x − 2 y + 2 2 x + 2 y; d) a + b − 1 + a − b + 1.
2 2
4. Efectuaţi înmulţirea: a) 3x ⋅ 5 y; b) − 2a ⋅ (−3b); c) 2 xy ⋅ x.
2 2
5. Scrieţi ca sumă expresia: a) 7,5 xy; b) − x ; c) 3y; d) x.
5
Algebr= 74 Capitolul 4. Calcul algebric
§ 1. Folosirea literelor ]n calcul

6. Efectuaţi înmulţirea:
1 ⎛ 1 ⎞ 2 3 2
a) − x 2 y ⋅ 2 xy; b) 0,6ab 2 ⋅ 5a 2 b; c) 2 x 3 y ⋅ ⎜⎜ − y ⎟⎟ ; d) − 3 18ab ⋅ ab .
4 ⎝ 2 ⎠ 3
7. Efectuaţi împărţirea:
2 3 4 1 2
a) 12 xy : 3 x; b) − x y : x y;
27 9
c) 0,1a 4b 2 : (−5ab 2 ); d) 1, (5)a b : 0, (5)a 3b 5 .
6 7

8. Ridicaţi la putere: 4
3
⎛ 2 5⎞
c) ⎛⎜ x 5 y ⎞⎟ ;
1
a) (−2a b) ;
3 2 2 4
b) (3xy ) ; d) ⎜⎜ ab ⎟⎟ .
⎝3 ⎠ ⎝ 4 ⎠

9. Completaţi expresia, astfel încît să se reducă toţi termenii expresiei:


a) − 3xy + 2 x 2 y − 5 + ...; b) 2ab − 3a 2b + 10 + ...
10. Completaţi cu expresia potrivită:
a) 2 x 2 y 3 ⋅ = 6x3 y5 ; b) ⋅ ab 2 = 5a 3b 2 ;
2
c) 3 xy ⋅ = 0,3x 5 y 2 ; d) ⋅ 2a = a 2 b 2 .
3
11. Reduceţi termenii asemenea:
a) 2 y − 5 x 2 + 51 − 18 x 2 − 2 y + 3x 2 − 50 − 5 x + 10 x 2 ;
2 1 2
b) ax + ax 2 − ax − a 2 x − 0,1ax + a 2 − a 2 + ax.
5 10 3
12. Copiaţi și completaţi:
a) 4 x 5 y 2 : = 2 x 3 y; b) : 3ab 2 = 3ab;
c) x 3 y 8 : = 3x; d) : a 2 b 3 = 6 a 3b 2 .

13. Calculaţi perimetrul figurii:


3 3 3 3
y y
2 2
0,9 x 5
x
4
3y 3y
5
y y
1 4
2 y 2 3y 2 3y
4 1,5 x
y
4 4
a 0,7a 0,7 a a
5 5
3x 0,8a
a) b)
14. Produsul dintre pătratul unui număr și cubul altui număr este de 15 ori mai mare decît
dublul produsului pătratelor acestor numere. Aflaţi unul din numere.

Capitolul 4. Calcul algebric 75 Algebr=


§ 2. Desfacerea parantezelor. Factoriz=ri

15. De cîte ori perimetrul unui dreptunghi este mai mare decît perimetrul unui pătrat,
dacă lungimea dreptunghiului este de 2,5 ori mai mare, iar lăţimea – de 1,2 ori mai
mică decît lungimea laturii pătratului?
16. De cîte ori aria unui dreptunghi este mai mare decît aria unui pătrat, dacă dimensiunile
dreptunghiului sînt mai mari decît lungimea laturii pătratului de 1,2 ori și, respectiv, de
1,5 ori?

17. Suma a două numere este cu 124 mai mare decît diferenţa lor. Aflaţi numerele, dacă
produsul lor este egal cu 310.

§ 2. Desfacerea parantezelor. Factoriz=ri


2.1. Desfacerea parantezelor
1 Dreptunghiul ABCD este împărţit E
B C
în două dreptunghiuri: ABEF și a
FECD. Fiecare din dreptunghiurile
ABEF și FECD este divizat într-o a
reţea de dreptunghiuri.
Fie A aria dreptunghiului ABCD. a
Observaţi desenul și completaţi: A b D
b b b b F c c
A = 3a (5b + 2c)
3a (5b + 2c) = 3a ⋅ 5b + · =
A = A ABEF + A FECD =
= ab + ac
= 3a ⋅ 5b + 3a ⋅

Înmulţirea numerelor reale reprezentate prin litere este distributivă faţă de adunare:
Pentru orice numere reale a, b, c:
a (b + c) = a b + a c, (a + b) c = a c + b c.
c d e cd ce c d e c e de

• Completaţi adecvat: a (b − c) = a ( b + (− c)) = a ⋅ – a· .

2 Examinaţi și completaţi adecvat:


(a + b) · c ac + bc

(2 x + 3 y )( s + t ) = 2 x ⋅ ( s + t ) + ⋅ ( s + t ) = 2 xs + 2 xt + ·s+ · t.
a · (b + c) ab ac

Pentru orice numere reale a, b, c: (a + b)(c + d ) = a c + a d + b c + b d .


c d e f ce cf de df

Algebr= 76 Capitolul 4. Calcul algebric


§ 2. Desfacerea parantezelor. Factoriz=ri

2.2. Factoriz=ri
Să se scrie ca produs de factori expresia 12 x 4 y 3 + 18 x 2 y 5.
12 x 4 y 3 + 18x 2 y 5 = Găsim c.m.m.d.c. al coeficienţilor 12 și 18:
(12, 18) = 6.
Găsim cel mai mic exponent al puterii fiecărui
factor comun din părţile literale:
12 x 4 y 3 : 6 x 2 y 3 = 2 x 2 x → min(4, 2) = 2
= =
18 x 2 y 5 : 6 x 2 y 3 = 3 y y → min(3, 5) = 3.
Scoatem factorul comun 6 x 2 y 3 .
În paranteze rămîne rezultatul împărţirii fiecărui
= 6 x 2 y 3 (2 x 2 + 3 y ) termen la 6 x 2 y 3 .

Exerci\ii [i probleme

1. Desfaceţi parantezele:
1
a) x( y + z ); b) ( y − x) z; c) 2a (3b − c); d) − x(2 x + y ).
2
2. Desfaceţi parantezele:
a) ( x + y )(u + v); b) (u − v)( x + y ); c) (a − b)(c − d ); d) (b − a)( x + y ).
3. Calculaţi:
a) − 3 ( 12 + 3 ); b) 6 ( 24 − 6 );
⎛ 3 ⎞⎟ ⎛⎜ 3 ⎞⎟
c) ( 8 + 5 )( 8 − 5 ); d) ⎜⎜ 2 − ⎟ ⎜ 2+ .
⎝ 4 ⎠⎝ 4 ⎟⎠

4. Calculaţi aria dreptunghiului cu dimensiunile ( 5 + 3) cm și (3 − 5 ) cm.


5. Desfaceţi parantezele:
1 2 2
a) x 2 y (9 x − 3 y 2 ); b) xy (2 y 2 + 3 x 2 );
9 3
d) (3 x 3 + 4 y ) ⎜⎛ y + x 2 ⎞⎟ .
1 1
c) ( x 2 − 2 y 2 )(5 x + 0,5 y );
⎝3 12 ⎠
6. Desfaceţi parantezele:
a) (2a − 3 )(a 2 + 3a − 3 ); b) (a − b)(a 2 + ab + b 2 );
c) (b − 2b 2 + 1)(1 − b); d) ( x 2 + 2 xy + y 2 )( x − y ).
7. Descompuneţi în factori:
a) 6mn + 6m; b) 12by − 9b; c) 15ax + 20bx; d) 7 y 5 + 21y 3 ;
e) 4 x( x − 1) − (1 − x); f) y ( 2 − x) + 9( x − 2); g) 5(a − b) + y (b − a) 2 .

Capitolul 4. Calcul algebric 77 Algebr=


§ 2. Desfacerea parantezelor. Factoriz=ri

8. Comparaţi aria unui pătrat și a unui dreptunghi, dacă lungimea dreptunghiului este cu
10 cm mai mare, iar lăţimea – cu 10 cm mai mică decît lungimea laturii pătratului.
9. Comparaţi perimetrul unui pătrat și al unui dreptunghi, dacă lungimea dreptunghiului
este cu 3 3 cm mai mare, iar lăţimea – cu 5 3 cm mai mică decît lungimea laturii
pătratului.
10. Copiaţi și completaţi:
a) (2 xy − 5 y ) = 10 x 3 y 2 − ; b) − 7ax ( + ) = a 2 x − 14a 3 x 2 ;
⎛ 3 x2 − 4 y2 ⎞ = 1
+ xy 3 ; d) a 2 b(
5
) = a 2b 2 + 5a 2b.
c) ⎜4 ⎟ +
⎝ 3 ⎠ 9 6
11. Scrieţi ca produs de factori:
a) 5a 2 b − 25ab 2 ; b) − 18 x 4 y 5 − 24 x 5 y 4 ; c) −2 xy + 3x 3 y; d) 16 xy 4 + 24 y.
12. Fie 3 numere naturale consecutive. Pătratul primului număr este cu 56 mai mic decît
produsul celorlalte două numere. Aflaţi numerele.
13. Descompuneţi în factori:
a) 5 x 2 − 10 xy + 5 y 2 ; b) xy + 6 − 2 x − 3 y;
c) 3x − yx − 3 y + y 2 ; d) 2ab + b + 2a + b 2 .

14. Un triunghi dreptunghic are catetele de 12 cm și ( 12 + 3 ) cm. Aflaţi aria


triunghiului.
Indicaţie. Completaţi triunghiul pînă la un dreptunghi.
15. Aduceţi expresia la forma cea mai simplă:
a) 3xy(2 x 2 − y 3 ) + 2 xy 4 − 5 x 3 y; b) − 3ab 2 (3ab − 2 3b) + 3 3a 2b 3 + ab 3 .
16. Produsul dintre suma și diferenţa a două numere pozitive este cu 49 mai mic decît
pătratul unuia dintre aceste numere și cu 1 mai mare decît opusul pătratului celuilalt
număr. Aflaţi numerele.
17. Demonstraţi că, dacă a este număr întreg, atunci:
a) a 2 − a se divide cu 2; b) a 2 + a se divide cu 2.

18. Pentru 32 de baloane trebuie de plătit atîţia lei cîte baloane se pot procura cu 8 lei. Cît
costă un balon?
1 1 1
19. Luînd în consideraţie că − = pentru orice n ∈N∗ , calculaţi suma:
n n + 1 n(n + 1)
1 1 1
+ + ... + .
1⋅ 2 2 ⋅ 3 99 ⋅ 100
Algebr= 78 Capitolul 4. Calcul algebric
§ 3. Formule de §calcul
3. Formule de calcul prescurtat
prescurtat
3.1. P=tratul sumei cu doi termeni
Examinaţi, comentaţi și completaţi adecvat: (a + b) 2 = ?
Metoda I
( a + b) 2 = ( a + b) ⋅ ( a + b ) = a ⋅ a + a ⋅ b + · + · =
c d e f c e cf d e d f

= a2 + 2 +
2
B a b C
Metoda II a 1 2 a
A ABCD = (a + b) 2 sau
A ABCD = Ac + 2Ad + Ae = a 2 + 2 +
2 b 2 3 b

( a + b) 2 = a 2 + 2 +
2 A a b D

Pătratul unei sume cu doi termeni este egal cu suma pătratelor lor plus dublul
produsului termenilor: (a + b) 2 = a 2 + 2ab + b 2 .

3.2. P=tratul diferen\ei a dou= numere reale


Examinaţi, comentaţi și completaţi adecvat: (a − b) 2 = ?
(a − b) 2 = [a + (−b)]2 = 2
+ 2 · a · (–b) + 2
= 2
– 2ab + 2

Pătratul diferenţei a două numere reale este egal cu descăzutul la pătrat plus
scăzătorul la pătrat, minus dublul produsului lor: ( a − b) 2 = a 2 − 2ab + b 2 .

• Demonstraţi că (a − b) 2 = (b − a) 2 .

3.3. Produsul dintre suma [i diferen\a a dou= numere reale


Examinaţi, comentaţi și completaţi adecvat: (a + b)(a − b) = ?
(a + b)(a − b) = (a + b)(a + (−b)) = a ⋅ a + a (−b) + + =
c d e f c e c f d e d f
2
= a 2 − ab + + =
=
( + )2 = 2
+2 + 2

Produsul dintre suma și diferenţa


a două numere reale este egal cu ( – )2 = 2
–2 + 2

diferenţa pătratelor celor două nu- 2 2


( + )( – )= –
mere: ( a + b)( a − b) = a 2 − b 2 .

Capitolul 4. Calcul algebric 79 Algebr=


§ 3. Formule de calcul prescurtat

Exerci\ii [i probleme

1. Efectuaţi:
a) ( x + y ) 2 ; b) (a − 3) 2 ; c) ( x + a ) 2 ;
d) (b − 2) 2 ; e) (3 − x) 2 ; f) (4 + a) 2 .
2. Efectuaţi:
a) (2 x − 3 y ) 2 ; b) (3a + 5b) 2 ; c) ( 3 x − 2 y ) 2 ;
2 2

d) ⎜⎛ a + 2 x ⎞⎟ ; f) ⎛⎜ − ⎞⎟ .
1 b a
e) ( 3 + 3b) 2 ;
⎝3 ⎠ ⎝4 3⎠
3. Efectuaţi:
a) ( x + y )( x − y ); b) (c − b)(c + b); c) ( x + 4)( x − 4);
d) (8 − a )(8 + a ); e) ( y − 3 )( y + 3 ); f) ( 7 − x)( x + 7 ).
4. Copiaţi și completaţi:
a) ( + 8a )( − 8a) = 49 y 2 − ; b) (5 x − )(5 x + )= − 7 y2;
c) ( − 3b)( + ) = 25 y 2 − 9b 2 ; d) (0,6a + )( – ) = 0,36a 2 − 2b 2 .

5. Copiaţi și completaţi:
a) (3a + ) 2 = 9a 2 + 42a + ; b) ( − 5b) 2 = 36a 2 − + 25b 2 ;
c) (4 x − )2 = − 24 xy + ; d) ( + 2a ) 2 = + 4 3ab + .

6. Aflaţi aria pătratului cu latura de:


a) ( 5 − 2) cm; b) (2 3 + 1) cm.
7. Pătratul unui număr natural este cu 65 mai mic decît pătratul succesorului său. Aflaţi
numărul.
8. Pătratul unui număr natural este cu 85 mai mare decît pătratul predecesorului său.
Aflaţi numărul.
9. Dacă mărim lungimea laturii unui pătrat cu 6 cm, obţinem un nou pătrat, cu aria cu
132 cm2 mai mare. Aflaţi lungimea laturii pătratului iniţial.
10. Dacă micșorăm lungimea laturii unui pătrat cu 8 cm, obţinem un nou pătrat, cu aria
128 cm2 mai mică. Aflaţi lungimea laturii pătratului iniţial.
11. Aplicînd formula (a + b)(a − b) = a 2 − b 2 , calculaţi oral:
a) 101 · 99; b) 51 · 49; c) 61 · 59;
d) 102 · 98; e) 32 · 28; f) 43 · 37.

Algebr= 80 Capitolul 4. Calcul algebric


§ 4. Simplificarea expresiilor cu ajutorul formulelor de calcul prescurtat

12. Aplicînd formulele (a ± b) 2 = a 2 ± 2ab + b 2 , calculaţi oral:


a) 412 ; b) 59 2 ; c) 512 ; d) 38 2 ; e) 62 2.
13. Adevărat sau fals?
a) Pentru orice numere reale a și b are loc relaţia (a + b) 2 = (−a − b) 2 .
b) Pentru orice numere reale a și b are loc relaţia (a − b) 2 = −(b − a) 2 .
c) Pentru orice numere reale a și b are loc relaţia
2(a 2 − b 2 ) = (a − b) 2 + (a + b) 2 .
1 1 1
14. Se știe că a + = 4. Aflaţi: a) a 2 + 2 ; b) a 4 + .
a a a4

1
15. Se știe că − a = 8. Aflaţi:
a
1 1
a) a 2 + ; b) a 4 + .
a2 a4
16. Calculaţi:
a) ( 3 − 2)100 ⋅ ( 3 + 2)100 ; b) (9 − 4 5 ) 50 ⋅ (9 + 4 5 ) 50 ;
c) ( 8 − 2 ) 20 ; d) ( 3 − 12 )16 .
17. Demonstraţi că, dacă a este număr întreg impar, a 3 − 4a de asemenea este număr
întreg impar.
18. Fie trei numere naturale consecutive. Demonstraţi că dublul primului număr este cu
3 mai mic decît modulul diferenţei pătratelor celorlalte două numere.

§ 4. Simplificarea expresiilor cu ajutorul


formulelor de calcul prescurtat
4.1. Restr]ngerea p=tratului unei sume sau diferen\e
Observaţi și completaţi adecvat.
a) x 2 + 4 xy + 4 y 2 = ( x + )2
x 2 + 4 xy + 4 y 2 = ( x + 2 y ) 2
x 2 + 2 ⋅ x ⋅ 2 y + (2 y ) 2 = ( x + 2 y ) 2

b) a 2 − 2 2 ab + 2
= (a − )2
a 2 − 2 2 ab +
2
= (a − )2
a 2 − 2⋅ a ⋅ 2y + ( ) 2 = ( a − 2 y )2

Capitolul 4. Calcul algebric 81 Algebr=


§ 4. Simplificarea expresiilor cu ajutorul formulelor de calcul prescurtat

c) 29 + 12 5 = ( + )2

29 + 2 ⋅ 2 ⋅ 3 5 = ( + )2
cd e
cd
(2 ⋅ 3) 2 = 36 > 29 29 + 12 5 = (3 + )2
d e
(3 5 ) 2 = 45 > 29
c e
(2 5 ) 2 = 20 < 29 2 5
+
32 = 9 < 29 3
29

d) 79 − 20 3 = ( + )2
?
4.2. Descompunerea ]n factori a diferen\ei de p=trate
Observaţi și completaţi adecvat:
y2 y
a) 4 x 2 − = (2 x + )( − )
9 3 y2 ⎛ y ⎞⎛ y ⎞
4x2 − = ⎜ 2x + ⎟ ⎜ 2x − ⎟
⎛ y ⎞⎛ y ⎞ 9 ⎝ 3 ⎠⎝ 3 ⎠
()
2
(2 x) 2 − = ⎜ 2x + ⎟ ⎜ 2x − ⎟
⎝ 3 ⎠⎝ 3 ⎠
b) 2 a − 3b = ( + )( – )
2 a − 3b = ( + ) ( 2a − )
( 2a ) 2 − ( 3b ) 2 = ( + ) ( 2a − )

• Cum trebuie să fie numerele a și b din exemplul b)?


1,012 − 0,99 2
• Calculaţi oral .
0,04

Exerci\ii [i probleme

1. Completaţi:
a) x 2 − 2 xy + y 2 = ( x − )2 ; b) x 4 + 4 x 2 + 4 = ( + 2 )2 ;
c) 9a 2 − 6ab + b 2 = ( − b) 2 ; d) 3 x 2 + 4 3 xy + 4 y 2 = ( + 2 y) 2 .
2. Restrîngeţi în pătrate:
a) a 2 + 2ay + y 2 ; b) b 2 + c 2 − 2bc; c) 2 xz + z 2 + x 2 ; d) 9 − 6 y + y 2 .
3. Restrîngeţi în pătrate:
a) 16 x 2 + 8 xy + y 2 ; b) 9 y 2 − 12 xy + 4 x 2 ; c) 25 x 2 + 40 x + 16; d) 0,25a 2 − 2ab + 4b 2 .

Algebr= 82 Capitolul 4. Calcul algebric


§ 4. Simplificarea expresiilor cu ajutorul formulelor de calcul prescurtat

4. Completaţi adecvat:
a) 6 − 2 5 = ( 5 − )2 ; b) 7 + 4 3 = (2 + )2 ;
c) 22 − 12 2 = ( − 3 2 )2 ; d) 33 + 12 6 = ( + 3) 2 ;
e) 30 − 12 6 = (2 3 − )2 ; f) 50 = ( 8 + )2 .
5. Restrîngeţi în pătrate:
a) 29 + 12 5 ; b) 73 − 40 3; c) 89 + 36 2 ;
d) 91− 48 3; e) 9 + 6 2 ; f) 17 − 4 15.
6. Completaţi adecvat:
a) a 2 − 4b 2 = (a − )(a + ); b) 9 y 2 − 0,25 x 2 = ( − 0,5 x)( + 0,5 x);
b2
1 ⎛ x ⎞
c) 3a 2 − 8 y 2 = ( 3a − )( + ); d) − x2 = ⎜ − ⎟⎟ ( + ).
6 7 ⎝ 7⎠
7. Descompuneţi în factori:
4 2 25 2
a) 16a 2 − 25b 2 ; b) 0,09 x 2 − 0,01y 2 ; c) y − x ; d) 6b 2 − 7 a 2 .
25 4

8. Scrieţi numărul ca pătratul unei sume:


Model:
a) 48; b) 28; c) 35; d) 112; e) 99.
50 = ( 50 ) 2 = (5 2 ) 2 = (2 2 + 3 2 ) 2
9. Scrieţi numărul ca pătratul unei diferenţe:
a) 60; b) 44; c) 72; d) 120; e) 58.
10. Aduceţi expresia la forma cea mai simplă:
a 2 − 2ab + b 2 x2 − 4 y2
a) (a − 2 ) 2 − (a + 2 ) 2 + 3 2 ; b) + a + b; c) − 2 y;
a−b x + 2y
d) ( 5 − x) 2 + ( x + 5 ) 2 − 4 5 ; e) (a − 2 x) 2 − 4 x 2 − a 2 .
11. Descompuneţi în factori:
a) 4a 2 − y 2 − 2a − y; b) 9 x 2 + 3x − 6 xy + y 2 − y; c) 5b − 4 y − 16 y 2 + 25b 2 .
34 2 − 18 2 78 2 − 46 2 57 2 − 39 2
12. Calculaţi: a) ; b) ; c) .
104 64 44 2 − 26 2

13. Suma pătratului unui număr real negativ și a triplului său este egală cu 4. Aflaţi
numărul.
14. Diferenţa dintre pătratul unui număr real pozitiv și însuși numărul este egală cu 12.
Aflaţi acest număr.
15. Demonstraţi că, dacă a este număr întreg, atunci:
a) a 3 − a se divide cu 3; b) a 3 − a se divide cu 6.
16. Descompuneţi în factori: a) a 2 + b 2 ; b) 4 x 2 + 9 y 2 .
Indicaţie. a) Adăugaţi și scădeţi expresia 2 | a | | b |.

Capitolul 4. Calcul algebric 83 Algebr=


Exerci\ii [i probleme recapitulative

1. Reduceţi termenii asemenea:


a) 3a + 7b − 1,5a − 2,8b; b) − 8 x − 3 + 7 y + 4 x − 6 y + 1;
1 3 2 1 3 a
c) 2 x 2 y − 0,5 y 2 x 2 + yx 2 − 2 x 2 y 2 ; d) a + − ab + − ab + − 1.
4 10 5 5 5 4
2. Efectuaţi înmulţirea:
c) a ⋅ ⎛⎜ − y ⎞⎟ ;
2 2 3 2
a) x 2 ⋅ 5 y 3 ; b) − 3a ⋅ a;
5 3 4 ⎝ 3 ⎠
e) 0, (5) x 2 y ⋅ ⎜⎛ − ⎟⎞ xy 2 .
3
d) 8 x ⋅ 2 y 2 x;
⎝ 10 ⎠
3. Efectuaţi împărţirea:
a) 21x 3 y 2 : 3xy; b) − 18 x 3 y 2 : (− 6 xy 2 );
3 1
c) a 6 b 2 x : a 4 bx; d) 35a 4 b 5 : 7 a 2 b 3 .
5 3
4. Efectuaţi:
1
a) (2 x 3 y 2 ) 6 ; b) (− 7 x 3 z 5 )8 ; c) (3 x 2 z ) 3 .
4
5. Calculaţi:
a) ( 8 + 32 ) 2 ; b) ( 27 − 12 ) 3 ;
c) 2 5 ( 125 − 3 5 ); d) (4 24 + 2 54 )(− 0,5 6 ).
6. Desfaceţi parantezele:
a) ( 3 + 7)( 3 − 7); b) (2 2 + 1)(3 2 − 4);
c) ( 12 − 5)(2 5 + 12); d) (5 7 − 13 )( 13 + 5 7 ).
7. Descompuneţi în factori:
a) x 2 y + 3 yz; b) 8 xy − 12 x 2 ; c) 2ab − 4a 2 b; d) − 12 y 4b 3 − 16 yb 2 .
8. Desfaceţi parantezele:
2 2 2 2
⎛ 3 2⎞
a) ⎜ x + ⎟ ; ⎛ 2 5⎞
b) ⎜ − x − ⎟ ; c) ⎜⎛ a − 3b ⎞⎟ ;
1
d) ⎛⎜ 8a 2 − 1 b ⎞⎟ .
1
⎝4 9⎠ ⎝ 5 2⎠ ⎝6 ⎠ ⎝ 2 ⎠
9. Copiaţi și completaţi:
a) ( + 3x) 2 = + 12 xy + ; b) ( − 2a) 2 = − 16 ab + ;
c) (4 x + ) =
2
+ 4 xy + ; d) (3a − ) = 2
− 4ab + .
10. Calculaţi aria dreptunghiului cu laturile de:
a) ( 3 + 3) cm și ( 27 + 2) cm; b) (5 5 + 1) cm și ( 5 − 1) cm;
c) (6 3 − 3 2 ) cm și (6 3 + 3 2 ) cm; d) (2 2 − 3 ) cm și (3 2 − 2 3 ) cm.
11. Calculaţi aria pătratului cu latura de:
a) (7 − 2 ) cm; b) (9 + 3 ) cm; c) (2 5 + 3) cm; d) ( 27 − 3 2 ) cm.

Algebr= 84 Capitolul 4. Calcul algebric


Exerci\ii [i probleme recapitulative

12. Calculaţi:
a) 82 2 − 182 ; b) 65 2 − 632 ; c) 1132 − 112 2 ; d) 852 − 36 2 .
13. Aduceţi la forma cea mai simplă expresia:
a) − (a − 5)(a + 3) − (1 − a) 2 ; b) ( x − 1)( x − 2) − ( x − 4) 2 ;
c) (2a + 0,5) 2 − (0,5 − 2a) 2 ; d) (3 − 2 x)(3 + 2 x) + 5 x 2 ;
e) 25 x 2 + (7 + 5 x)(7 − 5 x).
14. Transformaţi astfel încît numitorul să fie număr raţional:
3 4 9 12
a) ; b) ; c) ; d) .
2− 3 6+ 3 3 3− 2 5− 8
15. Descompuneţi în factori:
1 2
a) x 2 − 18xy + 81y 2 ; b) x − xy + 9 y 2 ;
36
c) 4 xy + 2 x 2 + 2 y 2 ; d) 24 xy − 16 x 2 − 9 y 2 .

16. Aflaţi lungimea laturii pătratului cu aria de:


a) (7 − 4 3 ) cm 2 ; b) (49 − 12 5 ) cm 2 .
17. Calculaţi:
7 3
a) ( 6 − 11 + 6 + 11 ) 2 ; b) + .
7+ 3 7− 3
x+ y
18. Calculaţi ⋅ xy , dacă:
2
a) x = 5 + 2, y = 5 − 2; b) x = 2 7 − 5, y = 5 + 2 7 ;
2 4 1 1
c) x = , y= ; d) x = , y= .
5 20 2 +1 2 −1
19. M-am gîndit la un număr natural. L-am înmulţit cu el însuși și rezultatul l-am adunat
cu dublul numărului iniţial. Astfel, am obţinut numărul 143. La ce număr m-am gîndit?
20. M-am gîndit la un număr natural. L-am înmulţit cu el însuși și din rezultat am scăzut
dublul numărului iniţial. Astfel, am obţinut numărul 168. La ce număr m-am gîndit?
21. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) x 2 − 4 x = 12; b) 4 x 2 + 12 x = 16; c) 9 x 2 − 6 x = 120; d) x 2 + 10 x = 24.
Indicaţie. Aplicaţi formulele (a ± b) 2 = a 2 ± 2ab + b 2 .
22. Calculaţi:
a) ( 45 − 5 ) 2 − ( 11 − 13)( 13 + 11); b) ( 3 − 12 ) 2 − ( 7 + 11)( 11 − 7 );
7 2 2 3
c) − ; d) + .
11 − 2 11 − 3 6 +2 6 +3

Capitolul 4. Calcul algebric 85 Algebr=


Exerci\ii [i probleme recapitulative

23. Calculaţi:
a) 2+ 3 ⋅ 2+ 2+ 3 ⋅ 2− 2+ 3; b) ( 11 + 6 2 + 11 − 6 2 ) 2 .
1
24. Se știe că a + b = 8 5 și ab = (a + b). Calculaţi a 2 + b 2 și a 4 + b 4 .
5
25. Se știe că x 2 + y 2 = 25 și ( x + y ) 4 − ( x − y ) 4 = 40. Calculaţi xy.
26. Demonstraţi că produsul al trei numere naturale consecutive nenule nu poate fi cubul
unui număr natural.
27. Compuneţi cîte o problemă de tipul celora de la ex. 18, 19, 20. Rezolvaţi problemele
respective.

28. Scrieţi numărul 2011 ca o diferenţă de pătrate de numere naturale.

Prob= de evaluare Timp efectiv de


lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Efectuaţi utilizînd formulele calculului 2 p 1. Efectuaţi utilizînd formulele calculului


prescurtat: prescurtat:
a) (2a − 3)(2a + 3); a) (2 − 3a )(2 + 3a );
b) (m − 2n) 2 . b) (4m + n) 2 .

2. Copiaţi și completaţi: 2p 2. Copiaţi și completaţi:


2
(3x + ) = + + 16. ( – 2x)2 = 49 – + .

3. Descompuneţi în factori: 2p 3. Descompuneţi în factori:


(5a + 7) 2 − 4b 2 . 9 x 2 − (2 y + 1) 2 .

4. Calculaţi aria pătratului cu latura de: 2p 4. Calculaţi aria pătratului cu latura de:
(2 27 + 3 ) cm. (2 80 − 5 ) cm.

5. Scrieţi ca pătrat al unei diferenţe: 2p 5. Scrieţi ca pătrat al unei sume:


19 − 8 3. 27 + 10 2 .

Algebr= 86 Capitolul 4. Calcul algebric


5
No\iunea de frac\ie algebric=

Rapoarte algebrice
CAPITOLUL

§ 1. No\iunea de raport algebric


1 Observaţi, selectaţi și completaţi.

5 9,5 1 4,2 2 3
2 0,4 5 4 2,6 0,3 6
3 − 6 − 7 5 − 4
5 2 3 3,8 0,4 9,5
9,5 0,4 4,2 2,6
• Următoarele rapoarte nu sînt fracţii: , , , , , .
6 2 7 3,8
4,2 0,3
• Numărătorul raportului este . Numitorul raportului − este .
7 0,4
3 0,4
• Valoarea raportului este 0,75, iar a raportului — .
4 2
0,4
• Rapoartele și sînt egale.
2 5

2 Examinaţi și completaţi:
a 2a + 3b
a) Dacă = 0,9, atunci =?
b 3b
2a + 3b 2a 3b 2 a 2
= + = ⋅ + = ⋅ + = .
3b 3b 3b 3 b 3
a 2a + 3b
Dacă = 0,9, atunci numărul este valoarea raportului .
b 3b
b) Dacă a = 2, b = −1, c = 3, atunci valoarea expresiei a 2 + 5b + c este
22 + 5 · + = .

Œ Expresiile algebrice sînt formate din numere și litere (numite variabile) le-
gate prin operaţiile de adunare, scădere, înmulţire, ridicare la putere, extragere
a rădăcinii pătrate.
Œ Expresiile algebrice raţionale nu conţin variabile sub radical.

Definiţie. Raportul a două expresii algebrice raţionale se numește raport algebric


(sau fracţie algebrică).

Capitolul 5. Rapoarte algebrice 87 Algebr=


§ 1. No\iunea de raport algebric

3 Completaţi:
2x + y 2 ⋅1 + 2 5
a) Pentru x = 1 și y = 2, valoarea raportului algebric este = = .
3x − y 3 ⋅1 −
a2 − 2 02 − 2
b) Pentru a = 0, valoarea raportului algebric este = = .
2−a 2−
a2 − 2
Valoarea raportului algebric nu poate fi calculată pentru 2 −a = 0, adică pentru a = .
2−a
a2 − 2
Valoarea raportului algebric poate fi calculată pentru orice a ∈ R \ { }.
2−a
Œ Domeniul valorilor admisibile (se notează DVA), în mulţimea dată M, al
unui raport algebric cu o variabilă este submulţimea lui M, în care nu se anulează
numitorul raportului algebric, adică raportul algebric are sens.
Œ DVA în R al raportului algebric a − 2 este R \ { 2 }.
2

2−a
Notăm cu F(x) un raport algebric cu variabila x. Dacă a ∈ DVA al raportului F(x),
atunci F(a) este valoarea raportului F(x) pentru x = a.
4 Observaţi și completaţi:
Valoarea 1− x x − x2
Valoarea raportului algebric Valoarea raportului algebric 2
variabilei x+5 x + 5x
1−1 0 1 − 12
1 = =0 =0
1+ 5 6 12 + 5 ⋅ 1
1 − (−2) − 2 − (−2) 2
–2 = =
+5 (−2) 2 + 5 ⋅
2
1− 3−
3 = = − 0,25
3 +5 2
+ 5⋅

1− x x − x2
DVA în R al raportului este R \ { }, iar al raportului 2 este R \ {0, }.
x+5 x + 5x
Definiţii. Œ Două rapoarte algebrice cu aceeași variabilă se numesc egale în
mulţimea M, dacă:
- mulţimea M aparţine fiecărui DVA al rapoartelor;
- ele au valori egale pentru orice valoare a variabilei din M.
Œ Dacă E1 și E 2 sînt două expresii algebrice cu aceleași variabile și
dacă valorile lor sînt egale pentru orice valori ale variabilelor lor din
domeniul valorilor admisibile ale celor două expresii, atunci expresiile
E1 și E 2 se numesc identic egale în acest domeniu, iar scrierea
E1 = E 2 se numește identitate.

1− x x − x2
Rapoartele algebrice și 2 sînt egale pentru orice x ∈R \ {0, − 5}.
x+5 x + 5x
Algebr= 88 Capitolul 5. Rapoarte algebrice
§ 1. No\iunea de raport algebric

1− x x − x2
Notăm = 2 , pentru orice x ∈R \ {0, −5}.
x + 5 x + 5x
1− x x − x2
Egalitatea = 2 este o identitate în mulţimea R \ {0, −5}.
x + 5 x + 5x

Exerci\ii [i probleme

1. Calculaţi valoarea expresiei algebrice 2 x 2 − 3 x pentru:


1
a) x = 0; b) x = −2; c) x = 0,5; d) x = .
6
2. Calculaţi valoarea expresiei algebrice 4ab − b 2 + a pentru:
3 4
a) a = b = 2; b) a = 3, b = −2; c) a = −4, b = 1,5; d) a = , b = .
4 3
3. Scrieţi ca raport algebric:
a) 3 x : (2 x + 5); b) (ax 2 + bx) : (a − b); c) (2 x + 4) : ( x − 3a ); d) 12 x 5 : (7b − x 3 ).
4. Selectaţi rapoartele algebrice:
2 x − 1 0,4 x 2 − x 2x − 1 y + 5 ;
2
3 5x 7x
a) ; ; ; ; ; ; 2
3x x +1 ax + 2 − 9 y 4 2x + 1 y −5
10 0,99a y 4 y
b) ; ; ; ; .
5x + 3 ax + 4 x x − x −9
2

5. Numiţi numărătorul și numitorul raportului algebric:


0,9a 2 + 1 8 7 + x2 8, (7) xy
a) ; b) ; c) 2 ; d) .
2a − 3 − 5x − 3 a x + 8a − 7, ( 4) y 2 − x
x2 + 1
6. Aflaţi valoarea raportului algebric pentru:
x +1
1
a) x = 1; b) x = 0; c) x = 0,5; d) x = 1 .
2
3x + 2 y
7. Aflaţi valoarea raportului algebric pentru:
2x − y
1 1
a) x = y = 1; b) x = 4, y = 2; c) x = , y = ; d) x = −0,8; y = 0,4.
6 2
8. Aflaţi domeniul valorilor admisibile al raportului algebric:
3a x2 + 2x a+b a − b2 5ax + 3 a 2 + 2ax + 1
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
a−4 3+ x 2b + 6 − 8 + 0,6a 2 x − 18
2
0,36 − a 2

0,8 x + 1,2 y
9. Aflaţi valoarea raportului algebric pentru:
x− y
x y
a) x = 2 y; b) y = 2x; c) = 1,3; d) = −0,4.
y x
2x + 1
10. Fie raportul algebric F ( x) = . Comparaţi numerele:
8 − 4x
a) F (0) și F (1); b) F (−2) și F (−1); c) F (0,5) și F (− 0,5); d) F (10) și F (−10).

Capitolul 5. Rapoarte algebrice 89 Algebr=


§ 2. Amplificarea [i simplificarea rapoartelor algebrice

10 − x 2
11. Fie raportul algebric F ( x ) = .
x
a) Ordonaţi crescător numerele F (−3), F (−2), F (−1), F (1), F (2), F (3).
b) Ordonaţi descrescător numerele F (−4), F (4), F (−0,5), F (0,5).
12. Pentru care valori ale variabilei valoarea raportului algebric este număr întreg:
7 −5 9 −4
a) ; b) ; c) ; d) ?
x−2 3− x 2+ x x + 10

13. Utilizînd proprietăţile rapoartelor, determinaţi pentru care valori ale variabilei sînt
egale valorile rapoartelor algebrice:
8 4 5 − 10 6 − 5
a) și ; b) și ; c) 12 și ; d) și 10 .
3− x 2+ x 2x −1 x +1 3 − 3x 18 − 2 x x x +1
14. Sînt oare egale în R rapoartele:
x x( x 2 + 1) 1 x +1 1 x
a) 2 și 2 ; b) și 2 ; c) 2 și 3 ?
x +4 ( x + 4)( x + 1)
2
x −1 x −1 x x
15. Formulaţi exemple de identităţi.

§ 2. Amplificarea [i simplificarea
rapoartelor algebrice
2.1. Amplificarea rapoartelor algebrice
Observaţi și completaţi:
2,4 x+3 DVA
= 2,4 : 1,6 =
1,6 x
R \ {0}
×2 Amplificăm cu 2. × ( x − 3) Amplificăm cu x − 3.

( x + 3)( x − 3) −9
2
4,8 DVA
= 4,8 : 3,2 = = 2
3,2 x( x − 3) x −
R \ {0; 3}
x+3
a) Înmulţiţi numărătorul și numitorul raportului algebric cu expresia x + 3.
x
x+3
b) Comparaţi DVA al raportului obţinut cu DVA al raportului .
x
c) Calculaţi valorile celor două rapoarte algebrice pentru: x = 1; x = −2; x = 5.
Ce observaţi?

Œ A amplifica un raport algebric cu o expresie algebrică raţională nenulă


înseamnă a înmulţi numărătorul și numitorul raportului cu expresia dată.
Œ Prin amplificarea unui raport algebric se obţine un raport algebric egal cu cel
dat în domeniul valorilor admisibile comun celor două rapoarte.

Algebr= 90 Capitolul 5. Rapoarte algebrice


§ 2. Amplificarea [i simplificarea rapoartelor algebrice

2.2. Simplificarea rapoartelor algebrice


Observaţi și completaţi:
0,9 x2 + 2x + 1 ( x + 1) 2 DVA
= 0,9 : 1,5 = =
1,5 x2 + x x( x + 1) R \ {0; −1}
:3 Simplificăm cu 3. : ( x + 1) Simplificăm cu x + 1.

DVA
= : 0,5 =
0,5 x
R\{ }
3x − x
2
a) Împărţiţi numărătorul și numitorul raportului algebric la expresia x − 1.
x2 −1
(Considerăm x − 1 ≠ 0.)
3x 2 − x
b) Comparaţi DVA al raportului obţinut cu DVA al fracţiei .
x2 −1
c) Calculaţi valorile celor două rapoarte algebrice pentru: x = 0; x = 2; x = −3.
Ce observaţi?

Œ A simplifica un raport algebric cu o expresie algebrică raţională nenulă


înseamnă a împărţi numărătorul și numitorul raportului la expresia dată.
Œ Prin simplificarea unui raport algebric se obţine un raport algebric egal cu cel
dat în domeniul valorilor admisibile comun celor două rapoarte.
Œ DVA al raportului algebric obţinut în urma simplificării unui raport algebric poate
fi diferit de DVA al raportului dat.

Definiţii. Œ Raportul algebric se numește reductibil dacă el poate fi simplificat.


Œ Raportul algebric se numește ireductibil dacă el nu poate fi simplificat.
x( x − 2) x
Exemplu. Raportul algebric 2 este reductibil (argumentaţi!), iar raportul –
x −4 x+2
ireductibil.

Exerci\ii [i probleme

1. Amplificaţi fracţia:
2 4 3 5
a) cu 3; b) cu 5; c) − cu 4; d) − cu 6.
5 9 7 6
2. Amplificaţi raportul:
1,8 2,1 3,5 0,7
a) cu 2,5; b) − cu 3; c) − cu 1,6; d) cu 8.
3 4,4 6,8 1,9
3. Amplificaţi raportul algebric:
x y ab x −1
a) cu x; b) cu y; c) cu b; d) cu x − 1.
y x −1 2+a x +1
Capitolul 5. Rapoarte algebrice 91 Algebr=
§ 2. Amplificarea [i simplificarea rapoartelor algebrice

4. Simplificaţi fracţia:
24 96 81 180
a) ; b) ; c) ; d) .
36 216 189 216
5. Simplificaţi raportul:
2,8 3,25 − 10,08 15,68
a) cu 4; b) cu 2,5; c) cu 1,8; d) cu 3,2.
3,6 5,5 11,34 25,56
6. Simplificaţi raportul algebric:
5x3 y − 3x 5 y 6
a) cu 5xy; b) cu 3 x 3 y 6 ;
10 xy 2 9x3 y8
2x3 − x2 y 9 x 2 + 12 xy + 4 y 2
c) cu 2 x − y; d) cu 2 y + 3 x.
4x2 − y 2 21xy + 14 y 2

7. Restabiliţi șirul de rapoarte egale:


3 0,3 − 16,8 5 11 − 32
a) = = = = ; b) = = = = .
4 12 11,2 8 12,8 − 28

8. Restabiliţi șirul de rapoarte algebrice egale:


x −1 xy − y x + y x2 − y2 3 y 2 − 3x 2
a) = 2 = = ; b) = = = .
xy x y 0,5 x 3 y + xy x− y 7 y − 7x

9. Utilizînd proprietăţile rapoartelor, determinaţi valorile variabilei pentru care sînt egale
rapoartele algebrice:
x +1 x2 + x 2+ x −1
a) și 2 ; b) și ;
x −1 x −x 4 − x2 x−2
2x + 3 − 4 x 2 − 12 x − 9 x x3 + x
c) și ; d) și 3 .
2x − 3 9 − 4x 2
x −1 x − x2 + x −1
10. Simplificaţi raportul algebric, astfel încît să obţineţi un raport algebric ireductibil:
3( x + 2) 4a 2 − 4b 2
a) 2 ; b) ;
x + 4x + 4 2(b + a ) 2
y2 − x2 4 x 2 − 4bx + b 2
c) 2 ; d) .
x − yx 0,25b 2 − x 2

x+ y x2 − y2
11. Se știe că = 10. Aflaţi .
y y2

20. Care este prima cifră a celui mai mic număr natural care are proprietatea: suma
cifrelor lui este egală cu 2007?

Algebr= 92 Capitolul 5. Rapoarte algebrice


§ 3. Opera\ii aritmetice§ 2.cu rapoarte
Amplificarea algebrice.
[i simplificarea rapoartelor algebrice

Puterea cu exponent natural a unui raport algebric


3.1. Adunarea [i sc=derea rapoartelor algebrice
Observaţi și completaţi adecvat:
3 2) 4 3 + 4 ⋅ a b−a a+b−a
+ = = . + = = .
14 7 14 14 2b 2 2b 2 2b 2
2 3) 5 2 ⋅ 2 − 5 ⋅ 3 x −1 2 x( x − 1) + 2 ⋅
2) x) 3)
− = =− . + 2 = = .
9 6 18 18 3x x 3x 2 3x 2
y −1) y +1)
8 )
3 8 y −1 y + 1 ( y − 1) 2 − ( y + 1) 2
3− = − = − = =
9 1 9 y +1 y −1 ( y + 1)( y − 1)
3⋅9 − 8 y2 − 2y +1− ( y2 + + 1)
= = = . = = .
9 9 2
−1 2
−1

Reguli de adunare și scădere a rapoartelor algebrice


1. Suma a două rapoarte algebrice cu același numitor este un raport algebric
cu numărătorul egal cu suma numărătorilor, iar numitorul coincide cu numitorii
rapoartelor date.
2. Pentru a aduna două rapoarte algebrice cu numitori diferiţi, se aduc
rapoartele la același numitor, apoi se aplică regula 1.
3. Pentru a scădea două rapoarte algebrice, se adună descăzutul cu opusul
scăzătorului.
Observaţie. Adunarea rapoartelor algebrice posedă aceleași proprietăţi ca și adunarea
numerelor reale (asociativitatea, comutativitatea etc.).

3.2. }nmul\irea [i ]mp=r\irea rapoartelor algebrice


1 Observaţi și completaţi adecvat:
5 2 5⋅ 2 2 y − 1 ( y + 3) 2 ( y + 3) 2 ( 2 y − 1) ( y + 3
⋅ = = . ⋅ = =
7 11 7 ⋅ 11 y+3 2y ( y + 3) ⋅ 2 y
3 5 3 ⋅ 5(3 5 ( y + 3) 2 y 2 + y −3
− ⋅ =− =− =− . = = .
8 12 8 ⋅ 12 8⋅ 2y 2y
(b
a 2 − ab b 2 ( a − ab) ⋅ b
2 2
21 7 21
: = ⋅ = ⋅ = =
16 8 16 7 b a ba
( 7⋅8
21 ⋅ 3⋅ (a 2 − ab) ⋅ ( a − b)
(a

= = = . = = ( a − b) .
16 ⋅ 7 ⋅1 a a
2 5 5 5 x2 − y 2 x + y x2 − y2
1 : = : = : = ⋅ =
3 6 3 6 3x 2 y 2 xy 3x 2 y 2 x+ y
⋅ ⋅( x+ y )
⋅ ( x + y )( )⋅
( (
5
= ⋅ = = . = = .
3 3⋅ 3( ) ⋅ ( x + y)
2
3

Capitolul 5. Rapoarte algebrice 93 Algebr=


§ 3. Opera\ii aritmetice cu rapoarte algebrice.
Puterea cu exponent natural a unui raport algebric

2 Observaţi și completaţi adecvat:


3 7
• Inversa fracţiei este fracţia .
7 3
1 5
• Inversa fracţiei 4 este fracţia .
5
x −1 x
.
• Inversul raportului algebric este
x x −1
8
• Inversul raportului algebric este .
x2 − y

Reguli de înmulţire și împărţire a rapoartelor algebrice


1. Pentru a înmulţi două rapoarte algebrice, se înmulţesc numărătorii între ei
și numitorii între ei.
2. Pentru a împărţi două rapoarte algebrice, se înmulţește deîmpărţitul cu
inversul împărţitorului.
3. Dacă raportul algebric obţinut este reductibil, atunci el se simplifică pînă se
obţine un raport ireductibil.

Observaţie. Înmulţirea rapoartelor algebrice posedă aceleași proprietăţi ca și înmulţirea


numerelor reale (asociativitatea, comutativitatea, distributivitatea înmulţirii faţă de
adunare).

3.3. Puterea cu exponent natural a unui raport algebric


Observaţi și completaţi adecvat:
2
2
⎛ 3⎞ = 3 =
2
⎛ x3 y ⎞ x 3⋅ ⋅ y
⎜8⎟ ⎜⎜ ⎟⎟ =
⎝ ⎠ 8 ⎝ x −1⎠ ( x − 1) 2
2
64
2
⎛ 52 ⋅ 23 ⎞ 5 2 ⋅ ⋅ 2 3 ⋅2 a 2 a3 a 2 ⋅ a3 a
⎜ ⎟ = = ⋅ = =
⎝ 0,1 ⎠ 0,1 2b 3 b 4 2b 3 ⋅ b 4 2b
0
5 ⋅2 ⎛ 2x3 − 5 y + 1 ⎞
= = ⎜⎜ ⎟⎟ =
⎝ 3x − 8 y ⎠
2

Pentru a ridica un raport algebric la o putere cu exponent natural, se ridică


la această putere numărătorul și numitorul raportului.

Observaţie. În calculul cu puteri cu exponent natural ale rapoartelor algebrice se


aplică aceleași proprietăţi ca și în calculul cu puteri cu exponent natural ale numerelor
reale.

Algebr= 94 Capitolul 5. Rapoarte algebrice


§ 3. Opera\ii aritmetice cu rapoarte algebrice.
Puterea cu exponent natural a unui raport algebric

Exerci\ii [i probleme

1. Calculaţi:
7 5 21 9 29 ⎛ 31 ⎞ 25 ⎛ 18 ⎞
+ ; − ; + − ; d) − − −
47 ⎜⎝ 47 ⎠⎟ 39 ⎝⎜ 39 ⎟⎠
a) b) c) .
12 12 14 14
2. Calculaţi:
5 3 11 11 8 8 7 ⎛ 11 ⎞ 14 ⎛ 15 ⎞
a) + ; b) − + ; c) − ; − − e) − + ⎜ − ⎟ .
16 ⎜⎝ 12 ⎟⎠
d) ;
8 4 12 20 9 15 21 ⎝ 28 ⎠
3. Efectuaţi:
3 10 a b 12 x 8x 4 y3 3xy + y 3
a) + ; b) + ; c) 2 − 2 ; d) + .
xy xy a −b a −b x +1 x +1 x − y2 y2 − x
4. Efectuaţi:
a b
a) + ;
6 2
+ ; x2 + a2 x − a 5 1
− .
b) c) − ; d)
b a xy x x2 − a2 x + a 2x3 + 2x 2x
5. Calculaţi:
12 3 9 ⎛ 7⎞ 15 2 8 ⎛ 9⎞
⋅ ; ⋅ − ; c) − ⋅ ; d) − ⋅ −
10 ⎜⎝ 8 ⎟⎠ 27 ⎜⎝ 16 ⎟⎠
a) b) .
17 5 22 5
6. Efectuaţi:
x 3x 5 x 2 y 2 xy 4( x + 1) x − 1 8y y +1
a) ⋅ 2 ; b) ⋅ ; c) ⋅ ; d) ⋅ .
y y y −1 y +1 x−2 x−2 7 xy + 7 x y
7. Calculaţi:
33 3 25 5 27 ⎛ 9 ⎞ 84 ⎛ 21 ⎞
b) − : − d) − : −
60 ⎝⎜ 15 ⎟⎠ 287 ⎜⎝ 41 ⎟⎠
a) : ; : ; c) ; .
40 10 32 8
8. Precizaţi inversul raportului algebric:
3x ax − b 7x − 5 4y
a) ; b) ; c) ; d) .
4y b + ay 3x 2 25 − x 2
9. Efectuaţi:
ab 2 b x2 −1 x +1
a) : ; b) − 2 : ;
xy x x + 4x + 4 x + 2
x2 + 2x ⎛ x + 2 ⎞
:⎜− 4 x − 16 4 xy − 16 y
c) ⎟; d) : .
xy + 2 x ⎝ 2 + y ⎠ x + 3 8 x 2 + 24 x

10. Efectuaţi ridicarea la putere:


2 3 4 2
−3⎞ ⎛ 34 ⋅ 53 ⎞
a) ⎛⎜ ⎞⎟ ; b) ⎜⎛ c) ⎛⎜ ⎞⎟ ;
6 4
⎟; d) ⎜ 5 ⎟ .
⎝7⎠ ⎝ 5 ⎠ ⎝5⎠ ⎝ 2 ⎠
11. Efectuaţi:
3 2 3 2
⎛ xy ⎞ ⎡ x( x + y ) ⎤ ⎛ x2a ⎞ ⎡ 2( x − 1) ⎤
a) ⎜ ⎟ ; b) ⎢ ; c) ⎜⎜ 5 3 ⎟⎟ ; d) ⎢ .
⎝ 3a ⎠ ⎣ x − y ) ⎥⎦ ⎝yb ⎠ ⎣ 3a + b ⎥⎦

Capitolul 5. Rapoarte algebrice 95 Algebr=


Exerci\ii [i probleme recapitulative

12. Efectuaţi:
a b 3x + 2 4 − 3( x + a ) 3x
a) − ; b) − ; c) ax + ay + 2 .
a −b a+b x + 2x + 1 x + 1
2 x + xy
x− y x2 + y2
13. Scrieţi sub formă de raport algebric: a) + 1; b) x + y − .
x+ y x+ y
x 2 − xy + y 2
14. Aflaţi valoarea raportului algebric 2 pentru:
x − y2 +1
a) x = 1 + 2 , y = 2 − 1; b) x = 5 − 2, y = 5 + 2.

15. Demonstraţi că:


⎛ 2a − 2 + 1 ⎞ : a − 6 = 4 ;
a) ⎜ 2 ⎟
⎝ a − 4 a − 2 a + 2 ⎠ 4( a + 2) a − 2
a2 −1 ⎛ a 1 ⎞ a 2 + 2a + 1 1 − a
b) ⋅⎜ − ⎟: = .
a +1 ⎝ a −1 a +1⎠
2
1 − a2 a +1
16. Compuneţi un raport algebric cu variabilele x și y, al cărei valoare este egală cu:
2
a) − pentru x = y = 1; b) 0,8 pentru x = y = −1;
5
c) 5 pentru x = 1 și y = −1; d) 0 pentru x = 2 și y = 3.

1. Selectaţi rapoartele algebrice:


3x − x 9 x + 8 3x 9 x 2 + bx + c x +1 ax + y
a) , , , , , ;
2x 2x + y 5 a −b x −1 2 3 + x2
20 − x 2 0,7 xy (1 + xy) .
2
x 2 5 − x2
b) , , , , ,
5 − x 0,2ab (1 − xy)
2
y x y+x
5 − 4 xy
2. Aflaţi valoarea raportului algebric pentru:
x2 + 1
a) x = y = 0; b) x = −1, y = 1; c) x = 0, y = −1; d) x = 2, y = −1.
3. Aflaţi domeniul valorilor admisibile al raportului algebric:
y −1 5x − 9 x− y 15 y
a) ; b) ; c) 2 ; d) .
− 3 − 0,3 x − 4 x 2 + 16 x +x 2x3 − x 2
Algebr= 96 Capitolul 5. Rapoarte algebrice
Exerci\ii [i probleme recapitulative

4. Amplificaţi raportul algebric:


x+3 x+ 7
a) cu 2 x + 1; b) cu x + 7 ;
2x −1 x− 7
x− y 4x − y
c) cu 3x + y; d) cu y + 4x.
3x − y y + 4x
5. Simplificaţi raportul algebric pînă la un raport ireductibil:
3x + 9 a 2 − 2ab + b 2 a 2 − ax
d) x − 42 .
2
a) 2 ; b) ; c) 2 ;
x + 6x + 9 a −b
2 2
x − a2 2x − x
6. Efectuaţi:
1 2 5 3 x −1 1 5 7
a) 2 + 2 ; b) − ; c) + ; d) − .
x y xy x − 2y x + 2y 2x − 6 3 − x x − 16 x − 4
2

7. Efectuaţi:
( x + 1) 3 ( x − 2) 3 xy 2 ( x + y ) 2 3ab 15 x y
2 2
3a 2 x 12 y
2
a) ⋅ ; b) ⋅ ; c) ⋅ ; d) ⋅ .
( x − 2) 4 x + 1 x+ y xy 25 yx 4 18a 2b 3 1,2 yz 2 5a
8. Efectuaţi:
xy − 2 y ab3 x2 − 2x + 1
a) 3x − 6 : 2 ; b) 2 − x : x − 42 ; c)
2 2
: ; d) 3ab : 6ba 2 .
3x −1 9x −1 3x + 12 4x + x 6 − 6x 3 3
ab ax + 3x 9 + 6a + a
9. Aduceţi la forma cea mai simplă:
ax + ay − bx − by x2 − 2x + 1 y 2 + x 2 − 2 xy xy − xz − y 2 + yz
a) ; b) ; c) ; d) .
xy + x 2 y − xy + z − zx xz − yz + ty − xt x 2 − xy
10. Desfaceţi parantezele drepte:
3 4 2 4
⎡ a ( x + 1) 2 ⎤ ⎡ x 2 ( x − 1) ⎤ ⎡ ab 2 x 3 ⎤ ⎡ 5 (a 2 − x) 2 ⎤
a) ⎢ ⎥ ; b) ⎢ y 3 ( x + 1) 2 ⎥ ; c) ⎢ (a − b 2 ) 2 y 4 ⎥ ; d) ⎢ ⎥ .
⎣ b( x − 1) ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ 3y2x ⎦
11. Scrieţi ca raport algebric:
2 2
⎛x ⎞
a) ⎛⎜ x − ⎞⎟ ;
b x −1 1 2 1
b) ⎜ − 3 ⎟ ; c) + ; d) − .
⎝ a⎠ ⎝ y ⎠ x +1 x −1 2a + 3 3 − 2a

12. Aduceţi la forma cea mai simplă expresia:


a 2 − 4a + 4 x2 + 2x + 2 y 2 − y 4
a) 2 ; b) ;
a + ab 2 − 2a − 2b 2 x 2 − xy 2 + 2 y 2 − 4
⎛ x− y 1 x+ y ⎞ y2 ⎛ a − ab ⎞ : 4a 2
c) ⎜⎜ 2 − 2 : ⎟
2 ⎟
: ; d) ⎜ ⎟ .
⎝ x − xy x − y ( y − x) ⎠ ( x + y ) ⎝ a − b a − b ⎠ a − 2ab + b
2 2 2 2 2 2

13. Aduceţi la o formă mai simplă și calculaţi valoarea expresiei pentru x = −1,8 și y = 0,6.
⎛ x2 x3 ⎞ ⎛ x x2 ⎞ x+ y ⎛ x y2 ⎞
a) ⎜⎜ − 2 ⎟ ⎜ − ⎟ : ⎜ + ⎟;

x + 2 y ⎝ x − 2 y x − 4 y 2 ⎟⎠
:
⎟ ⎜ 2 ⎟
; b)
⎝ x + y x + y + 2 xy ⎠ ⎝ x + y x − y ⎠
2 2 2

x2 ⎛ 2 xy y ⎞ ⎛ 2 xy y ⎞ y2
c) : ⎜⎜ 2 − ⎟; d) ⎜⎜ 2 − ⎟ : .
x − 2 xy ⎝ x − 4 y
2 2
x + 2 y ⎟⎠ ⎝ x − 9y
2
x − 3 y ⎟⎠ x 2 + 3 xy
Capitolul 5. Rapoarte algebrice 97 Algebr=
Exerci\ii [i probleme recapitulative

14. Aduceţi la forma cea mai simplă expresia:


8 x − 4 x 2 − 4 (1 + x)( x − 1) x x
a) 2 + ⋅ + ;
( x − 1)(1 − x) 1− x ( x + 1)( x 2 − 2 x + 1) x 2 + 1 − 2 x

b) 8 x − 24 x + 18 ⋅ 4 x + 12 x + 9 ⋅ 15
2 2
x
.
9 + 6x 15 − 10 x 4x2 − 9

15. Demonstraţi că:


3x ⎞ 3 + x
: ⎜⎛
x 1 1
a) 2 − − 2 ⎟= ;
x − 6x + 9 ⎝ 3 + x 3 − x x − 9 ⎠ 3 − x
7 ⎞ ⎛ a+5
b) ⎜⎛1 +
a 4 ⎞
⎟⋅⎜ 2 + − ⎟ (3 − a ) = a − 6a − 11.
2 2

⎝ a − 3 ⎠ ⎝ a + a − 12 a + 4 a − 3 ⎠
16. Demonstraţi că:
x 32 − y 32
a) ( x + y )( x 2 + y 2 )( x 4 + y 4 ) ⋅ ... ⋅ ( x16 + y 16 ) = ;
10 10
x− y
x2 − y2 9 9
b) = ( x + y )( x 2 + y 2 )( x 4 + y 4 ) ⋅ ... ⋅ ( x 2 − y 2 ).
x− y
17. Compuneţi cîte un exerciţiu similar cu exerciţiile 9 și 14.

Prob= de evaluare Timp efectiv de


lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Completaţi: 2p 1. Completaţi:
7x − 2 5x + 8
DVA al raportului algebric DVA al raportului algebric
− 2x − 9 − 3x + 7
este R \ { }. este R \ { }.

2. Aflaţi valoarea raportului algebric 2 p 2. Aflaţi valoarea raportului algebric


x2 − y 2 x+ y
pentru x = 1 − 3 , y = 1 + 3. pentru x = 2 − 1, y = 2 + 1.
xy x2 y2
3x − 4 5x − 1
3. Amplificaţi raportul algebric 2 p 3. Amplificaţi raportul algebric
3x + 4 1 + 5x
cu 4 − 3 x. cu 5 x + 1.
4. Simplificaţi raportul algebric: 2p 4. Simplificaţi raportul algebric:
3a 2 − 12ab + 12b 2 9x2 − 4
. .
a 2 − 4b 2 18 x 2 + 24 x + 8
5. Scrieţi sub formă de raport algebric 2 p 5. Scrieţi sub formă de raport algebric
ireductibil: ireductibil:
a 2 − 4a + 4 2 − a 3a + 2 4 + 6a
: 2 . : 2 .
b+b 3
b +1 a − 3 5a − 15
Algebr= 98 Capitolul 5. Rapoarte algebrice
6
§ 1. No\iunea de ecua\ie. Recapitulare [i complet=ri

Ecua\ii
CAPITOLUL
[i inecua\ii
inecuatii

§1. No\iunea de ecua\ie.


Recapitulare [i complet=ri
1.1. Rela\ia de egalitate ]n mul\imea numerelor reale
• Examinaţi și comentaţi.

a = b, a, b ∈ R
a=b a+c=b+c

a + c = b + c, c ∈ R a − c = b − c, c ∈ R a b
ac = bc, c ∈ R ∗ = , c ∈R∗
c c

1.2. Ecua\ii cu o necunoscut=. Ecua\ii echivalente


1 Vindetot preconiza să vîndă 600 kg de portocale la preţul
15 lei/kg. La transportare s-au alterat 100 kg de portocale.
Cu cîţi lei trebuie să majoreze Vindetot preţul portocalelor,
pentru a obţine profitul preconizat?
Explicăm
Fie că preţul trebuie majorat cu x lei. Atunci: (15 + x) ⋅ 500 = 15 ⋅ 600

necunoscuta ecuaţie cu o necunoscută

Răspuns: Cu lei.
x=
15 + x = 9000 :
(15 + x) ⋅ 500 = 9000

Definiţie. O egalitate de forma A( x) = B ( x), unde necunoscuta x apare în expresia


A(x) și/sau B(x) , se numește ecuaţie cu necunoscuta x.

Membrul stîng al ecuaţiei A( x) = B( x) Membrul drept al ecuaţiei

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 99 Algebr=


§ 1. No\iunea de ecua\ie. Recapitulare [i complet=ri

2 Este oare numărul –1 soluţie a următoarelor


Model:
ecuaţii cu o necunoscută:
3 x + 5 = 2(2 x + 3)
a) 3x + 5 = 2(2 x + 3); 3 ⋅ (−1) + 5 = 2 ⋅ [2 ⋅ (−1) + 3]
b) ( y + 1)( y − 3 ) = 0; 2 = 2 – Adevărat.
c) t 2 + 1 = 0; Răspuns: Numărul –1 este
d) 2( z + 1) − 7 = 2z − 5? soluţie a acestei ecuaţii.

Definiţie. Valoarea necunoscutei care transformă ecuaţia într-o propoziţie adevărată


se numește soluţie a ecuaţiei date.

Prin urmare, x0 este soluţie a ecuaţiei A( x) = B ( x) dacă propoziţia A( x0 ) = B ( x0 )


este adevărată.

Œ A rezolva ecuaţia înseamnă a afla mulţimea soluţiilor ei.


Œ Mulţimea soluţiilor ecuaţiei se notează, de regulă, cu S.
Œ O ecuaţie, în mulţimea numerică indicată, poate să aibă o soluţie, o mulţime
finită de soluţii, o mulţime infinită de soluţii sau să nu aibă soluţii.
De exemplu, ecuaţia ( x + 1)( x − 3 ) = 0 în mulţimea R se rezolvă în felul următor:
x +1 = 0 sau x − 3 = 0
x = –1 sau x = . S={ }
• Rezolvaţi ecuaţia în mulţimea Q, apoi în mulţimea N.

3 Determinaţi în care sertar va fi trimisă fiecare dintre ecuaţiile:


3 x + 5 = 2(2 x + 3), ( x + 1)( x − 3 ) = 0, x 2 + 1 = 0, 2( x + 1) − 7 = 2 x − 5.

O soluţie Două soluţii Nu are soluţii Mulţimea


în R în R în R soluţiilor este R

• Ce se va schimba, dacă în locul mulţimii R va fi indicată mulţimea N ?

4 Examinaţi și completaţi, astfel încît să obţineţi rezolvarea ecuaţiei în R :


2 − ( x − 4) − 3 x = 7 ⇔ − x − 3x = +7 ⇔ –4 x = ⇔ x=
Răspuns: S = { }.
Pentru a rezolva o ecuaţie, încercăm să găsim o altă ecuaţie, mai simplă, care să fie
echivalentă cu cea dată.

Definiţie. Două ecuaţii cu aceeași necunoscută se numesc echivalente, dacă mulţimile


lor de soluţii sînt egale.

Între ecuaţiile echivalente se scrie semnul „ ⇔” (se citește „echivalent”).

Algebr= 100 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 1. No\iunea de ecua\ie. Recapitulare [i complet=ri

La rezolvarea ecuaţiilor se utilizează următoarele reguli, ce rezultă din relaţiile de


egalitate în mulţimea numerelor reale, care conduc la ecuaţii echivalente:
1* Termenii ecuaţiei se pot trece dintr-un membru în celălalt, schimbîndu-le semnul.
2* Ambii membri ai ecuaţiei se pot înmulţi (împărţi) la (cu) un număr real nenul.
Aplicăm
2* 1*
5(7 − 2 x) = 15( x − 1) ⇔ 7 − 2 x = 3 ⋅ ( x − 1) ⇔ 7 − 2 x = 3 x − ⇔
2*
⇔ − 3x − 2 x = – ⇔ −5 x = ⇔x= .
Răspuns: S = { }.
• Între care perechi de ecuaţii poate fi amplasat semnul „ ⇔” ? Justificaţi.
3( x − 8) = 9 x x − 8 = 3x
x( x − 1) = 2 x x −1 = 2
4x − 3 = x + 2 4x − x = 2 + 3
2 x + 7 = 2 − 3x 2 x + 3x = 7 − 2

1.3. Domeniul valorilor admisibile (DVA) al ecua\iei


Pe tablă a fost scrisă o ecuaţie, însă, din întîmplare,
elevul de serviciu a șters o parte din ea. x
Profesorul, privind cele scrise pe tablă, a întrebat: =x+
x–2
– Putea oare numărul 2 să fie soluţie a ecuaţiei scrise?
Explicăm
x
Pentru x = 2 expresia nu are sens, de aceea
x−2
numărul 2 nu putea fi soluţie a ecuaţiei respective.

Definiţie. Mulţimea valorilor lui x pentru care au sens expresiile A(x) și B(x) ale
ecuaţiei A( x) = B ( x) se numește domeniul valorilor admisibile (DVA)
al acestei ecuaţii.

O ecuaţie se rezolvă în DVA al ei.


• Examinaţi și completaţi:

2x − 3 = 5 DVA: R 1 2
= DVA: R \ { , }
x−3 x+5
2( x − 7) = 4 DVA:
3
2 =6 DVA: R ∗
=1 DVA: R \ {–1}
x +1

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 101 Algebr=


§ 1. No\iunea de ecua\ie. Recapitulare [i complet=ri

Primul care a notat necunoscuta cu o literă a fost matematicianul


din Grecia Antică Diofant din Alexandria. Primele descrieri privind
transformări ale ecuaţiilor au fost incluse în lucră-
rile matematicianului arab Ali Horesmi.
Trecerea termenilor dintr-un membru al ecuaţiei
era numită de către Horesmi „nimicire” și „resta-
bilire”. Restabilire, în limba arabă, se pro-
Diofant din Alexandria nunţă ali-djebr. De la acest cuvînt
(sec. III, î.Hr.) Ali Horesmi (787–850)
a provenit denumirea Algebra.

Exerci\ii [i probleme

1. Scrieţi ca egalitate propoziţia:


a) Numărul 20 este mai mare cu 8 decît numărul x.
b) Numărul x este de trei ori mai mic decît numărul x + 2.
Cum se numesc egalităţile obţinute?
2. Indicaţi litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns.
Numărul –2 este soluţie a ecuaţiei:
A x 2 + 4 = 0. B ( x − 2) 2 = −4. C ( x + 1)( x + 2) = 0. D − 4 x = −8.
3. Arătaţi că:
a) numărul 4 este soluţie a ecuaţiei 3( x − 1) = 5 + x;
b) numărul –1 nu este soluţie a ecuaţiei 7 x + 2 = 5 x 2 .
4. Care dintre elementele mulţimii M = {0; 1; −1; 2} sînt soluţii ale ecuaţiei:
a) x( x + 2) = 0; b) x 2 − 1 = 0 ?
5. Cîte soluţii are ecuaţia 3 x − 1 = 7 : a) în mulţimea R; b) în mulţimea Z ?
6. Cîte soluţii are ecuaţia 3 ⋅ x − 3 = 0 : a) în mulţimea R; b) în mulţimea Q ?
7. Completaţi, astfel încît să obţineţi o ecuaţie pentru care: a) S = ∅; b) S = R.
2x + 1 = 2x + W
8. Adevărat sau fals?
a) 2 x − 9 = x ⇔ 2 x + x = 9; b) 12(3 + x) = 8 x ⇔ 3(3 + x) = 4 x;
c) 5 x + 1 = x − 1 ⇔ 5 x − x = 0; d) ( x + 1)( x + 2) = 2( x + 1) ⇔ x + 2 = 2.
9. Aflaţi DVA al ecuaţiei:
2 48 2 1
a) + 3 = 1; b) x − 4 = ; c) x 2 − x = 0; d) = .
x 3 x − 12 x +1 x −1
Algebr= 102 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii
§ 1. No\iunea de ecua\ie. Recapitulare [i complet=ri

10. Aflaţi numărul de soluţii reale ale ecuaţiei:


a) 8 x + 2 = 0; b) x + 4 = x − 2; c) ( x + 1) ⋅ 2 = 2 x + 2.
11. Scrieţi ca egalitate propoziţia:
a) Media aritmetică a numerelor 7 și x este egală cu produsul lor.
b) Numărul x reprezintă 12% din numărul 25.
12. Utilizînd egalitatea adevărată 5 ⋅ 2 − 3 = 3 ⋅ 2 + 1, compuneţi o ecuaţie care are mulţi-
mea soluţiilor S = {2}.
13. Substituiţi cu un număr, astfel încît ecuaţia obţinută:
a) să nu aibă soluţii în mulţimea Z, dar să aibă soluţie în mulţimea Q;
b) să aibă soluţie în mulţimea R, dar să nu aibă soluţii în mulţimea Q.
x = 18
14. Completaţi, astfel încît să obţineţi o ecuaţie echivalentă cu cea dată:
2x −1
a) = x ⇔ 2x −1 = ; b) 2 x − (6 x − 5) = 45 ⇔ 2 x − 6 x = .
3
15. Găsiţi greșeala: 7 x − 14 = 5 x − 10 ⇔ 7( x − 2) = 5( x − 2) ⇔ 7 = 5 – Fals.
Răspuns: S = ∅.
16. Fie ecuaţia | x | = x în mulţimea R.
a) Este oare soluţie a acestei ecuaţii numărul 7? b) Dar numărul –7?
c) Aflaţi mulţimea soluţiilor a acestei ecuaţii.
x 2 4
17. Aflaţi DVA al ecuaţiei: a) 2 = 2; b) x + 1 = 3; c) 2 = 1; d) = 1.
x −1 x +4 | x|

18. Substituiţi, astfel încît mulţimea soluţiilor ecuaţiei obţinute să fie:


a) S = {1}; b) S = {0}; c) S = {−1}; d) S = ∅.
4 x − 3 = 3x +
19. Compuneţi o ecuaţie pentru care mulţimea soluţiilor este:
a) S = ∅; b) S = R; c) S = { 2 }; d) S = {0; − 2}.
20. Compuneţi o ecuaţie ce are o soluţie în mulţimea R, dar nu are soluţii în mulţimea Q.
21. Compuneţi o ecuaţie ce are o soluţie în mulţimea Q, dar nu are soluţii în mulţimea Z.
22. Indicaţi litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns.
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei | x | = − x este: A. S = ∅; B. S = R + ; C. S = R − ; D. S = R∗− .
23. Determinaţi dacă sînt echivalente ecuaţiile:
a) x 2 = 9 și x = 3; b) | x | = 2 și x = 2; c) | x | = 0 și x = 0; d) x 2 = 4 și | x | = 2.

24. De ce pentru orice valoare reală a lui x valoarea expresiei 3(2 x − 8) − 4(1,5 x − 8,5)
este una și aceeași?

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 103 Algebr=


§§ 2.2. Ecua\ii
Ecua\ii de gradul I de gradul I cu o necunoscut=
cu o necunoscut=

2.1. Rezolvarea ecua\iilor de gradul I cu o necunoscut=


1 Legenda spune că cineva, întîlnindu-se cu matematicianul și filozoful
grec Pitagora, l-a întrebat „Cît e ora?”. Pitagora a răspuns: „Pînă la
sfîrșitul celor 24 de ore ale zilei curente a mai rămas de două ori
2
cîte din timpul care a trecut de la începutul zilei”. Ce oră era?
5
Pitagora
Explicăm
Fie că de la începutul zilei s-au scurs x ore. Atunci, pînă la finisarea zilei au mai rămas
2 4 4 9 9
2 ⋅ x = x ore. Astfel, x + x = x reprezintă 24 ore; deci x = 24
5 5 5 5 5
9 9
x = 24 ⇔ x = 24 : ⇔ x= . ecuaţie de gradul I
5 5
cu o necunoscută
Răspuns: Ora și minute.

a x + b = 0, a, b ∈ R, a ≠ 0 ecuaţie de gradul I
coeficientul cu o necunoscută
termenul liber
necunoscutei (forma generală)
necunoscuta
Ecuaţia ax + b = 0, a, b ∈ R, a ≠ 0, are soluţia unică − . Prin urmare, S = ⎧⎨− ⎫⎬.
b b
a ⎩ a⎭

• Completaţi:
1 2 3
3x − 2 = 0 x +1= 0 x− =0 − 0,1x + 8 = 0
2 5 4

S={ } S={ } S={ } S={ }


• Examinaţi schema și explicaţi cum se rezolvă ecuaţia ax + b = 0 în mulţimea R.

ax + b = 0, a, b ∈ R

da nu
a=0

0⋅ x + b = 0 Ecuaţie de gradul I

da nu
b=0 S = ⎧⎨− ⎫⎬
b
⎩ a⎭
S =R S =∅

Algebr= 104 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 2. Ecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

2 O butelie plină cu ulei de floarea-soarelui cîntărește 800 g. După


ce din ea s-a luat jumătate din cantitatea de ulei, masa buteliei a
devenit 425 g. Ce masă are butelia goală?
Rezolvare:
Fie x g masa buteliei goale, atunci (800 − x) g este masa buteliei ulei
pline cu ulei. Prin urmare,
800 − x
x+ = 425 ⇔ 2 x + 800 − x = 850 ⇔ 2 x − x = 850 − ⇔x= .
2
Răspuns: g.

2.2. Ecua\ii de gradul I cu parametru (op\ional)


1 Rezolvaţi în R ecuaţia mx = 10.
Rezolvare:
Observăm că în ecuaţia mx = 10 apare nu numai necunoscuta x, dar și coeficientul
necunoscut m, care se numește parametru.
1) Dacă m = 0, atunci obţinem ecuaţia 0 ⋅ x = 10, care nu are soluţii, deci S = ∅.
10
2) Dacă m ≠ 0, atunci obţinem ecuaţia de gradul I mx = 10 cu soluţia , deci
m
S = ⎧⎨ ⎫⎬.
10
⎩m⎭
Răspuns: S = ∅, pentru m = 0; S = ⎧⎨ ⎫⎬, pentru m ≠ 0.
10
⎩m⎭
2 Rezolvaţi în R ecuaţia (m 2 − 4) x = m + 2, unde m este un parametru real.
Rezolvare:

(m 2 − 4) x = m + 2 ⇔ (m − 2)(m + 2) x = m + 2

m=2 m = −2 m ∈R \ {±2}

0⋅ x = 4 0⋅ x = 0 (m − 2)(m + 2) x = m + 2
ecuaţie
S = ⎧⎨
S =∅ S =R 1 ⎫ de gradul I

⎩m − 2⎭

Răspuns: S = ∅, pentru m = 2; S = R, pentru m = −2;

S = ⎧⎨
1 ⎫
⎬, pentru m ∈R \ {±2}.
⎩m − 2⎭

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 105 Algebr=


§ 2. Ecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

Exerci\ii [i probleme

1. a) Selectaţi ecuaţiile de gradul I. 3x + 5 = 0 5


−2x = 2 +1 = 0
b) Indicaţi, pentru fiecare dintre ecuaţiile x
obţinute la a), coeficientul necunoscutei x
2x2 − 6 = 0 −1 = 0 0⋅ x = 2
și termenul liber. 5
2. Rezolvaţi în mulţimea R ecuaţia:
2 1
a) 7 x = 21; b) 9 x = 3; c) 5 x − = 0; d) 4 x − = 0;
3 7
3 1
e) x − = 0; f) 0,2 x − 10 = 0; g) − 10 x + 0,2 = 5; h) 24 x + 1 = 9.
4 2
3. Pentru ce valori reale ale necunoscutei sînt egale valorile expresiilor:
a) 3 x + 2 și 2 x − 1; b) 2,5 y − 4 și 5 y + 2,4;
c) 3 z + 4 și 3 − 2 z; d) 2 − 7 x și 2 x − 2 2 ?
4. Rezolvaţi în mulţimea R ecuaţia:
a) 5 x + 4 = 25 − 2 x; b) 2 z − 4 = 8 − z; c) 6,5 y − 15 = 4 y + 3,4;
d) 3x − 35 = 7 x − 28; e) 5( x − 7) = 3( x − 4) − 13; f) 3(2 z + 7) + 4 = 5( z − 3);
4 1 1 1 1 1
g) x − 2 = 2 x − ; h) 2 x + = 2 x + 1; i) − 2 x = 3( x − 5) + 6.
5 2 5 2 6 3
5. Aflaţi zeroul funcţiei f : R → R, dacă:
1
a) f ( x) = 2 x + 1; b) f ( x) = 3 − 5 x; c) f ( x) = 10 x; d) f ( x) = x − 7,2.
2
x 1− x 3x
6. Aflaţi DVA al raportului algebric: a) ; b) ; c) .
3x + 0,2 2
x−5 2,8 − 0,1x
3

7. Continuaţi rezolvarea:
3x − 1 5 x + 1 x + 1
a) − = − 3 ⇔ 24 ⋅ (3 x − 1) − 20 ⋅ (5 x + 1) =
5 6 8
= ⋅ ( x + 1) − 3 ⋅ 120 ⇔ ...
4 x + 1 3x − 1 25 − x
b) − = 15 − ⇔ 20 ⋅ (4 x + 1) − W W (3x − 1) =
3 5 4
15 ⋅ 60 – ⋅ (25 − x) ⇔ ...
8. Rezolvaţi în mulţimea R ecuaţia:
8x − 1 50 − 2 x 3 x + 3 3 y + 1 16 − y 9 y + 1
a) −1 = + ; b) − − = 3.
5 9 4 3 6 7
9. Pentru ce valoare reală a necunoscutei x valoarea expresiei 8 x − 3 este de trei ori mai
mare decît valoarea expresiei 5 x + 6 ?
10. Pentru ce valoare reală a necunoscutei x valoarea expresiei 3 x + 2 reprezintă 25%
din valoarea expresiei x + 15 ?
11. Completaţi, astfel încît S = {2} să fie mulţimea soluţiilor ecuaţiei obţinute:
a) x − 4 = 12; b) 3 x + = 15; c) − 5x + 8 = ; d) 4 x + = x + 1.

Algebr= 106 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 3. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecua\iilor

12. Scrieţi propoziţia sub formă de ecuaţie și rezolvaţi ecuaţia obţinută în mulţimea R:
a) Dacă mărim numărul x cu 12%, atunci obţinem numărul 56.
b) Dacă micșorăm numărul x cu 30%, atunci obţinem numărul 28.
c) Numărul 3x este cu 10 mai mare decît numărul x.
1
d) Diferenţa numerelor 15 și 2x este de 6 ori mai mare decît numărul x.
2
13. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) ( x − 3)( x + 4) − 2(3x − 2) = ( x − 4) 2 ; b) ( x + 5)( x + 2) − 3(4 x − 3) = ( x − 5) 2 ;
c) x( x + 2) − 13 = ( x − 3)( x + 3); d) 4 x( x − 1) = (2 x + 5)(2 x − 5) + 1.

14. Pentru ce valori reale ale parametrului a mulţimea soluţiilor ecuaţiei ax + 5 = 0 este:
d) S = ⎧⎨ ⎫⎬ ?
1
a) S = {5}; b) S = {−10}; c) S = ∅;
⎩2⎭
15. Pentru ce valori reale ale parametrului m ecuaţia are o soluţie unică? Aflaţi această
soluţie, dacă: a) mx = 4; b) (m + 1) x + 2 = 0; c) (m − 3) x = 0.
16 *. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) | x | − 2 = 0; b) | y | + 13 = 0; c) | x − 2 | = 3; d) | 2 x + 1 | = 0;
1
e) | x − 0,2 | = 3; f) | 4 − x | = 12,3; g) | 2 x + 7 | = −5; h) x + 3 = 25.
2
Indicaţie. Examinaţi cele două cazuri: I – cînd expresia de sub semnul modulului este negativă,
II – cînd expresia menţionată este nenegativă.

§ 3. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecua\iilor


În manualul de algebră, autor al căruia este ilustrul matematician și
fizician englez Isaac Newton, scrie: „Pentru a rezolva probleme despre
numere sau despre relaţii între mărimi, trebuie doar să „traducem”
această problemă în limbajul algebrei”.
Să urmăm sfatul geniului.
Isaac Newton

1 La soare se încălzeau cîţiva pisoi. Numărul labelor


acestora este cu 10 mai mare decît numărul urechilor
lor. Cîţi pisoi se încălzeau la soare?
În limbaj matematic
La soare se încălzeau cîţiva pisoi. x
Numărul labelor acestora 4x
Numărul urechilor lor 2x
Numărul labelor este cu 10 mai mare decît numărul urechilor. 2 x + 10 = 4 x

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 107 Algebr=


§ 3. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecua\iilor

Rezolvăm ecuaţia obţinută:


2 x + 10 = 4 x ⇔ x= ⇔ x=
Răspuns: pisoi.

Rezultatul „traducerii” problemei în limbajul matematic este modelul matematic


al acestei probleme.

„Traducerea” problemei în limbajul matematic poate fi realizată în diverse moduri, de


aceea rezolvările problemei date pot fi diverse.

2 În 20 minute veveriţa aduce în scorbură o nucă. La ce distanţă 20 min


de la bradul cu scorbura crește nucul, dacă se știe că veveriţa = 1200
s.
se deplasează fără de nucă cu viteza de 5 m/s, iar cu nuca –
cu viteza de 3 m/s?
Rezolvare:
Metoda 1
Distanţa de la brad pînă la nuc: x metri.
A xm B

Timpul necesar veveriţei pentru a ajunge la nuc: x s.


5
x
Timpul necesar veveriţei pentru întoarcere: s.

x x
+ = 1200 ⇔ x+ x = 1200 · 15 ⇔ x= ⇔x= (metri).
5
Răspuns: metri.

Metoda 2
Timpul necesar veveriţei pentru a ajunge la nuc: y s.
Timpul necesar veveriţei pentru întoarcere: ( 1200 – y) s.
Distanţa de la brad pînă la nuc: 5y metri sau · ( 1200 – y) metri.

AB = BA
A B
5y = · (1200 – y) ⇔ 5y + y = 1200 · 3 ⇔
⇔ y = 3600 ⇔ y = (secunde).

AB = 5 · =
Răspuns: metri.

Algebr= 108 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 3. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecua\iilor

Exerci\ii [i probleme

1. „Traduceţi” în limbaj matematic și aflaţi numărul x:


a) Dacă mărim numărul x de 4 ori și rezultatul obţinut îl micșorăm cu 2, atunci obţinem
numărul 22.
b) Dacă mărim numărul x de 3 ori, atunci diferenţa dintre numărul obţinut și numărul
x va fi egală cu 92.
2. Într-o cutie sînt x grame de bomboane, iar în alta – de 3 ori mai multe. Ce semnifică
scrierea:
a) x + 3x = 800; b) 3x − x = 400; c) 3 x − 200 = x + 200 ?
3. Într-un coș sînt de 2 ori mai multe kilograme de struguri decît în al doilea coș. Dacă din
primul coș se vor muta 3 kg de struguri în coșul al doilea, atunci în ambele coșuri va fi
aceeași cantitate de struguri. Cîte kilograme de struguri erau în fiecare coș?
Completaţi tabelul și rezolvaţi problema.
În limbaj matematic
În coșul II (kg) x
În coșul I (kg) x
Dacă din coșul I se vor lua 3 kg. –
Dacă în coșul II se vor pune cele 3 kg luate din coșul I. +
Cantitatea de struguri în ambele coșuri va fi aceeași. =

4. În clasele 7 A și 7 B învaţă 64 de elevi. Dacă doi elevi din clasa a 7-a A vor fi transferaţi
în clasa a 7-a B, atunci în ambele clase va fi același număr de elevi. Cîţi elevi învaţă în
clasa a 7-a B?
5. Pentru a ajunge la școală, Ana parcurge o porţiune din drum cu autobuzul, apoi merge
pe jos. Tot drumul îl parcurge în 25 min. Ana se deplasează pe jos cu 5 min. mai mult
decît cu autobuzul. Cîte minute se deplasează Ana cu autobuzul?
Completaţi tabelul și rezolvaţi problema.
În limbaj matematic
Ana se deplasează cu autobuzul (min). x
Ana merge pe jos cu 5 min mai mult decît cu autobuzul. x+
Ana parcurge tot drumul în 25 min. =

6. Mihai a rezolvat două probleme în 35 min. Pentru rezolvarea primei probleme, el a


cheltuit cu 7 min mai mult decît pentru rezolvarea problemei a doua. În cîte minute a
rezolvat Mihai problema a doua?

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 109 Algebr=


§ 3. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecua\iilor

7. Suma a trei numere naturale consecutive este egală cu 33. Aflaţi aceste numere.
8. La dreapta unui număr natural s-a scris cifra 0. S-a obţinut un număr cu 405 mai mare
decît primul. Aflaţi primul număr.
9. Pentru 3 acvarii sînt necesare 61 l de apă. Capacitatea primului acvariu este de 1,5 ori
mai mare decît a celui de-al treilea, iar a celui de-al doilea – cu 5 l mai mare decît a
celui de-al treilea acvariu. Care este capacitatea fiecărui acvariu?
10. Trei ouă de struţ african și 60 de ouă de găină cîntăresc împreună 9 kg. Aflaţi greutatea
unui ou de struţ, dacă se știe că el este de 20 de ori mai greu decît un ou de găină.
11. Autobuzul se deplasează cu viteza de 50 km/h și parcurge distanţa
de la Chișinău pînă la Edineţ cu 1,5 ore mai mult decît un automobil
ce se deplasează cu viteza de 80 km/h. La ce oră va sosi autobuzul
la Edineţ, dacă el s-a pornit din Chișinău la ora 900?
12. O barcă cu motor parcurge distanţa dintre două debarcadere după cursul apei rîului
în 6 ore, iar contra cursului apei – în 10 ore. Aflaţi viteza apei, dacă viteza bărcii în
apă stătătoare este de 16 km/h.
13. Maria și mama ei au lipit împreună 220 de colţunași. Maria a lipit colţunași timp de
2 ore, iar mama – timp de 3 ore. Într-o oră, împreună, ele lipeau 86 de colţunași. Cîţi
colţunași a lipit Maria?

14. Vasile a parcurs cu bicicleta distanţa de acasă pînă la rîu cu viteza de 15 km/h, iar la
întoarcere – cu viteza de 10 km/h. Aflaţi distanţa dintre casa lui Vasile și rîu, dacă
pentru tot drumul Vasile a cheltuit o oră.
Rezolvaţi problema prin două metode.
15. Radu a parcurs distanţa de la staţia de autobuz pînă la livadă cu viteza de 6 km/h. La
întoarcere, a avut o viteză cu 2 km/h mai mică, deoarece ducea două găleţi cu cireșe.
Pentru tot drumul (dus-întors) Radu a cheltuit o oră. La ce distanţă de la staţie se
află livada?
Rezolvaţi problema prin două metode.
16. Compuneţi o problemă după desen, x km/h (x + 2) km/h
astfel încît rezolvarea ei să se reducă
la rezolvarea ecuaţiei:
a) 3 x = 2( x + 2).
16 km/h
x km/h
x km
12 km/h
x x 3 km/h
c) 5 ⋅ ( x + 3) = 8 ⋅ ( x − 3).
b) +1 = .
16 12

Algebr= 110 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 4. Inecua\ii cu§ 3.oRezolvarea
necunoscut=
problemelor cu ajutorul ecua\iilor

4.1. Propriet=\ile inegalit=\ilor numerice


1 Examinaţi, comentaţi și completaţi adecvat.
−7,2 ≤ −7,1 Inegalităţi numerice adevărate <0

1 1
> a > b; a > c; b > c ≥ 8,1
2 3
c b a 1 1
< <
1< 3 < 2 3 2
c<b<a

>
c • Comparaţi:
b b
a a c 12 –6
= 12 + 7 –6 + 7
a>b a+c>b+c
< 12 – 9 –6 – 9
Dacă a, b, c ∈ R și a > b, atunci a + c > b + c.

2 Comparaţi: –3 –7 30 15
–3 · 4 –7 · 4 30 : 3 15 : 3
–3 · (–2) –7 · (–2) 30 : (–5) 15 : (–5)

Dacă a, b ∈ R, a > b și c ∈R ∗+ , atunci ac > bc.


Dacă a, b ∈ R, a > b și c ∈R ∗− , atunci ac < bc.
a b
Dacă a, b ∈ R, a > b și c ∈R ∗+ , atunci > .
c c
a b
Dacă a, b ∈ R, a > b și c ∈R ∗− , atunci < .
c c
• Comparaţi, știid că x, y ∈ R și x > y :
2x 2y > 0·x 0·y

=
1 1 x+1 y+1
x y
3 3
–5x –5y < x–7 y–7

4.2. Inecua\ii
1 Lungimea unei laturi a dreptunghiului este de 5 cm. Ce
lungime trebuie să aibă latura a doua pentru ca perimet- x cm
rul dreptunghiului să fie mai mare decît 16 cm?
(5 + x) ⋅ 2 > 16 5 cm

necunoscuta inecuaţie cu o necunoscută


Răspuns:
x>
5+x >8
(5 + x) ⋅ 2 > 16

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 111 Algebr=


§ 4. Inecua\ii cu o necunoscut=

• Este oare numărul – 4 soluţie a inecuaţiei: Model:


a) 3x + 6 < 0; 2x + 1 ≤ 0
1 2 ⋅ (−4) + 1 ≤ 0
b) x ≥ 8;
2 −7 ≤ 0 – Adevărat
c) x 2 + x ≤ 13; Răspuns: Numărul – 4
d) x + 1 > x + 3 ? este soluţie a inecuaţiei.

Definiţie. Se numește soluţie a inecuaţiei cu o necunoscută valoarea necunoscutei


care transformă această inecuaţie într-o inegalitate numerică adevărată.

2 Găsiţi două soluţii diferite ale inecuaţiei:


1
a) 2 x + 1 < 0; b) x ≥ 8;
2
c) x 2 + x ≤ 13; d) x + 1 < x + 3.
A rezolva inecuaţia în mulţimea dată înseamnă a găsi mulţimea soluţiilor ei ce
aparţin mulţimii date. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei se notează cu S.

Definiţie. Două inecuaţii se numesc echivalente dacă mulţimile lor de soluţii sînt egale.

Între inecuaţiile echivalente se scrie semnul „ ⇔ ”. Astfel, 2 x + 1 < 0 ⇔ 2 x < −1.


• Pentru care dintre inecuaţiile de mai sus S = R ?

4.3. Intervale de numere reale [i opera\ii cu ele


Mulţimea soluţiilor inecuaţiei cu o necunoscută, de regulă, se scrie ca interval de
numere reale:
x<a a< x<b x>b

(−∞, a) a (a, b) b (b, + ∞)

1 Examinaţi, comentaţi și completaţi:

Reprezentăm pe axă Scriem Citim


x>3 S = (3, + ∞) Intervalul numeric de la 3 la
3 plus infinit, exclusiv 3.
x≤2 S = (−∞, 2] Intervalul numeric de la mi-
2 nus infinit la 2, inclusiv 2.
−1 ≤ x < 0 S = [−1, 0); Intervalul numeric de la –1
–1 0 la 0, inclusiv –1, exclusiv 0.
2≤ x≤5 S =[ , ] ?
2 5

Algebr= 112 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 4. Inecua\ii cu o necunoscut=

Fie a, b ∈ R și a < b.
Intervalul numeric
Mulţimea
Reprezentarea pe axă Notarea
{x | x ∈R, a ≤ x ≤ b} [ a, b]
a b
{x | x ∈R, a ≤ x < b} [ a, b)
a b
{x | x ∈R, a < x ≤ b} ( a, b]
a b
{x | x ∈R, a < x < b} a ( a, b)
b
{x | x ∈R, x > a} (a, +∞)
a
{x | x ∈R, x ≥ a} [a, +∞)
a b
{x | x ∈R, x < b} (−∞, b)
b
{x | x ∈R, x ≤ b} (−∞, b]
b
R (−∞, + ∞)

2 Efectuaţi:
a) [ −3, 8] U [0, 12) = [ −3, 12).
[ −3, 8] I [0, 12) = –3 0 8 12

b) ( −∞, 2] U (3, 7) =
( −∞, 2] I (3, 7) = W 2 3 7
c) ( −10, 5] U [5, + ∞ ) = W
( −10, 5] I [5, + ∞ ) = –10 5

Exerci\ii [i probleme

1. Selectaţi inegalităţile adevărate:


a) −2 > 0; b) 3 < 7; c) − 3 < −7; d) 6 ≥ 6;
5 9 3 2
e) 1,4 < 2 < 1,5; f) > ; g) − ≤ − ; h) 3 2 ≤ 2 3.
8 16 4 3
2. Scrieţi ca inegalitate propoziţia:
a) Șapte este mai mare decît unu.
b) Minus trei este mai mic decît zero.
c) Cinci nu este mai mare decît opt întregi și cinci zecimi.
d) Minus șase nu este mai mic decît minus doisprezece.

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 113 Algebr=


§ 4. Inecua\ii cu o necunoscut=

3. Se știe că a, b ∈ R și a > b. Determinaţi valoarea de adevăr a propoziţiei:


a b
a) 0,1a > 0,1b; b) < ; c) a − 3 > b − 3;
7 7
d) −3a > −3b; e) −5 + a < −5 + b.

4. Este oare numărul –2 soluţie a inecuaţiei:


a) −3x − 7 < 0; b) 2 x > 1; c) −5 < x ≤ 0;
1
d) x ≥ −1; e) 3x + 6 > 0; f) 10 − x > 10 ?
2
5. Găsiţi o soluţie a inecuaţiei:
a) x > 18; b) x < −27; c) 9 < x ≤ 10;
1 1
d) 1 < x < 2; e) −1,5 < x < −1; f) < x < .
4 2
6. Citiţi:
a) [−2; 3); b) (−1; 5]; c) (2; 7); d) [0; 11];
e) (0; + ∞); f) (−∞; −100]; g) [−17; + ∞); h) (−∞; 3,2).
7. Completaţi tabelul după modelul indicat în prima linie:
Intervalul numeric de la − ∞ la
x<2 (−∞; 2) 2, exclusiv 2
2
[5; + ∞)

–3 1
Intervalul numeric de la 3 la 4,
inclusiv 3, exclusiv 4
− 1 ≤ x ≤ 15

8. Adevărat sau Fals?


a) 5 ∈ (−1; 7); b) 3 ∈ (3; + ∞); c) 2 ∈ (−∞; 2];
d) 10,2 ∈ (10,1; 10,19); e) 7 ∈ [−3; 7); f) 0∈ [0; 100).

9. „Traduceţi” în limbaj matematic și scrieţi ca interval numeric următoarele restricţii:


a) pe ambalajul unui b) privind viteza depla- c) la vamă.
joc pentru copii; sării pe autostradă;

i
c o p i ani
p e n t r u n= l a 5
J o c la 2 p] Fără a fi declaraţi
de pot fi trecuţi nu mai
mult de 5000 $.

Algebr= 114 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 4. Inecua\ii cu o necunoscut=

10. Reprezentaţi pe axă intervalul numeric:


a) (−2; 1]; b) [0; 5]; c) [1; 3); d) (2; + ∞);
e) ( −∞; −1]; f) (−∞; 4); g) [7; + ∞); h) (−4,5; + ∞).
11. Scrieţi intervalul numeric reprezentat pe axă:
a) b) c)
–2 6 3 1
d) e) f)
–1 0 –3 0

12. Selectaţi inegalităţile adevărate:


11 1 7 11 7 1
a) − < − ; b) > ; c) ≤ ; d) π ≤ 3,14;
23 2 8 12 29 3
10
e) 0,11 > − ; f) 5 > 2 2 ; g) − 11 < −3,5; h) 0 < −6, (3).
11
13. Comparaţi numerele a și b, dacă:
a b 1 1
a) a + 3 > b + 3; b) < ; c) − a > − b; d) a − 5 > b − 5.
6 6 3 3
14. Ambii membri ai inegalităţii 7 > 6 se înmulţesc cu a 4 , a ∈R. Se poate afirma că
7 a 4 > 6a 4 ? Argumentaţi răspunsul.
15. Găsiţi două soluţii ale inecuaţiei:
1 3
a) 0 < x < ; b) 2,5 < x ≤ 2,6; c) − 0,25 ≤ x < 0; d) < x ≤ 1.
2 4
16. Aflaţi cel mai mare și cel mai mic număr întreg ce aparţin intervalului:
a) (−10; −2); b) [−1; 2]; c) (5; 9]; d) [3; 18);
9 11 ⎞
e) (1,1; 7,21); f) (−3,1; 5,02]; h) ⎡− ; ⎟ .
g) [−9,2; 0,8];
⎢⎣ 2 3 ⎠
17. Scrieţi ca interval și reprezentaţi pe axă mulţimea soluţiilor inecuaţiei:
1 2
a) x ≥ −6,2; b) x ≤ 15; c) < x < ;
8 3
d) x > 8; e) x < −13,2; f) 2 ≤ x ≤ 2,5.

18. Efectuaţi:
a) [0, 5] U ( −10, 7); b) ( −3; −1) U [ −1; 78]; c) ( −∞ , 3) U ( −8; + ∞ );
d) ( −7,3; 0,2) U ( −1; 3,5]; e) ( −∞; + ∞ ) U [ −7; 3 ]; f) ( −∞; − 5 ) U ( −10; 1].
19. Efectuaţi:
a) ( −3, 2) I ( −2, 3); b) ( −∞; 5) I ( −1, 2); c) (8,3; + ∞ ) I [ −3, 7 ];
d) ( −∞ , + ∞ ) I (0, + ∞ ); e) ( − 7 ; − 2,3] I [ −2; 7); f) ( −3; 7] I [7; + ∞ ).

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 115 Algebr=


§ 5. Inecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

20. Efectuaţi:
a) R I [0, 3] U (0, + ∞ ); b) Z I [−3, 4);
c) N I [−1; 5,5); d) [ −3, 0] I [ −7, 1] U R.
21. Găsiţi trei soluţii ale inecuaţiei:
1 1 2 3
a) < x ≤ ; b) ≤ x < ; c) 2 < x < 3.
3 2 3 4

22. Argumentaţi de ce orice număr negativ este soluţie a inecuaţiei:


a) x 2 > x; b) 0 ⋅ x > −1; c) x 2 − 2 x ≥ 0.
23. Găsiţi toate numerele negative ce aparţin intervalului numeric:
a) ( 2 , 17 ); b) [− 11, − 3 ); c) [π , 27 ]; d) (−π , − 2 ].
24. Copiaţi și completaţi cu un interval numeric, astfel încît să obţineţi o propoziţie
adevărată:
a) U [ −1, 1) = [ −1, 3]; b) ( 2, 5) U W = [−5, 5);
c) I [0, 2] = (0, 1); d) (−7, 9] I W = {9}.

§ 5. Inecua\ii de gradul I cu o necunoscut=


5.1. No\iunea de inecua\ie de gradul I cu o necunoscut=
1 Masa unui caiet de matematică este de 35 grame. Ce număr maxim
de caiete poate să ia acasă pentru verificare profesoara de matema-
tică, dacă greutatea sacoșei ei cu manuale este de 3,5 kg și medicul
i-a interzis profesoarei să ridice o greutate mai mare de 5 kg?
Explicăm
Fie x numărul maxim de caiete. 35 g = 0
, 035 kg
Atunci: 0,035x + 3,5 ≤ 5

inecuaţie de gradul I cu o necunoscută

0,035x + 3,5 ≤ 5 ⇔ 0,035x ≤ WW + 5 ⇔ x ≤ W


Răspuns: caiete.

Definiţie. Inecuaţiile de forma ax + b > 0, ax + b < 0, ax + b ≥ 0, ax + b ≤ 0, unde


a, b ∈ R și a ≠ 0, se numesc inecuaţii de gradul I cu o necunoscută.

Algebr= 116 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 5. Inecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

2 Examinaţi schemele:
ax + b > 0 ax + b < 0

ax > −b ax < −b
a>0 a<0 a>0 a<0

b b b b
x>− x<− x<− x>−
a a a a

b b b b
− − − −
a a a a
S = ⎜⎛ − ; +∞ ⎞⎟ S = ⎜⎛ −∞; − ⎞⎟ S = ⎜⎛ −∞; − ⎞⎟ S = ⎜⎛ − ; +∞ ⎞⎟
b b b b
⎝ a ⎠ ⎝ a⎠ ⎝ a⎠ ⎝ a ⎠

• Alcătuiţi scheme similare pentru rezolvarea inecuaţiilor de forma ax + b ≥ 0 și


ax + b ≤ 0, a, b ∈ R și a ≠ 0. Utilizînd schemele alcătuite, completaţi:
a) 2x − 7 ≥ 0 ⇔ b) 5 − 3 x ≤ 0 ⇔
2
⇔ 2x ≥ 7 ⇔ x W 3,5 ⇔ −3 x W −5 ⇔ x W 1
3
3,5 2
1
S= S= 3

1
3 Fie funcţia f : R → R, f ( x) = − x + 1.
2
y
Aflaţi valorile reale ale lui x pentru care:
a) f ( x) = 0; b) f ( x) > 0; c) f ( x) < 0. Gf

Explicăm 1
+
1
a) f ( x) = 0 pentru − x + 1 = 0. 2
2
O
1 1
Deci, − x + 1 = 0 ⇔ − x = −1 ⇔ – x
2 2 f ( x) = 0

⇔x=
1 1
b) f ( x) > 0 pentru − x + 1 > 0. c) f ( x) < 0 pentru − x + 1 < 0.
2 2
1 1
− x > −1 ⇔ − x < −1 ⇔
2 2
⇔x < ⇔x >

x∈ x∈

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 117 Algebr=


§ 5. Inecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

• Observaţi modelul și rezolvaţi similar inecuaţiile:


Model:
a) 0 ⋅ x ≥ 3; 0⋅ x > 2
b) 0 ⋅ x < 0; 0 > 2 – Fals
c) 0 ⋅ x > −1. S =∅

5.2. Inecua\ii reductibile la inecua\ii de gradul I


cu o necunoscut=
Pentru a rezolva o ecuaţie, încercăm să Pentru a rezolva o inecuaţie, încercăm
găsim altă ecuaţie, mai simplă, echivalentă să găsim altă inecuaţie, mai simplă, echi-
cu cea dată, aplicînd proprietăţile relaţiei de valentă cu cea dată, aplicînd proprietăţile
egalitate. inegalităţilor numerice.
Aplicăm Aplicăm
7 − 2x 7 − 2x
=5⇔ >5⇔
3 3
7 − 2x = 5 ⋅ 3 ⇔ 7 − 2x > 5 ⋅ 3 ⇔

−2x = W ⇔ −2x > ⇔


x= . x< .

Răspuns: S = { }. Răspuns: S = (−∞; ).

Rezolvarea inecuaţiilor se bazează pe următoarele reguli, care conduc la ine-


cuaţii echivalente cu inecuaţia dată:
Œ În inecuaţie se pot trece termenii dintr-un membru în celălalt, schimbîndu-le semnul.
3 x − 5 > 2 x + 1 ⇔ 3 x − 2 x > 5 + 1.
Œ Dacă ambii membri ai inecuaţiei se înmulţesc (împărţesc) la (cu) unul și același
număr pozitiv, atunci semnul inecuaţiei nu se schimbă.
2 1
x − > 2 ⇔ 2 x − 1 > 2 ⋅ 3.
3 3
Œ Dacă ambii membri ai inecuaţiei se înmulţesc (împărţesc) la (cu) unul și același
număr negativ, atunci semnul inecuaţiei se schimbă.
−3 x > 6 ⇔ x < −2.
Œ Dacă se schimbă locurile membrilor inecuaţiei, atunci semnul inecuaţiei se
schimbă.
− 3 2 > x ⇔ x < −3 2 .

Algebr= 118 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 5. Inecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

Exerci\ii [i probleme

1. Rezolvaţi în R inecuaţia:
1
a) 2 x > 12; b) −3 x ≥ 15; c) 8 x < 24; d) − x ≤ −1;
2
e) 5 x < −2,5; f) 0 ⋅ x < −2; g) 2 x − 71 ≤ 1; h) −15 − 11x > 18 .

2. Găsiţi două soluţii întregi ale inecuaţiei:


x −1
a) < 1; b) 3x − 1 ≤ 2 + 7 x; c) 3 − 2 x > 2 x − 13;
3
x x x 2x −1 x + 3
d) < 1 + ; e) x + 1 ≥ ; f) < .
2 3 2 6 12
3. Aflaţi valorile lui x, x ∈ R, pentru care valoarea expresiei 5 + 8 x este:
a) negativă; b) mai mare decît 15; c) nenegativă; d) nu întrece 21.
4. Aflaţi cea mai mare soluţie întreagă a inecuaţiei:
a) 2 x + 5 ≤ 3; b) 6 x − 2 < 4; c) 5,4 − x > 1,2; d) 8 − 3 x ≥ 18.
5. Aflaţi cea mai mică soluţie întreagă a inecuaţiei:
1
a) 5 x + 2 ≥ 17; b) 3x − 19 > 2; c) − 2 x − 3 < 4; d) 10 − x < 0,1.
3
6. Rezolvaţi în R inecuaţia și determinaţi elementele mulţimii
M = ⎧⎨− 21; − ; 0; 2 ; 101⎫⎬ care aparţin mulţimii soluţiilor inecuaţiei:
1
⎩ 5 ⎭
1
a) 2 x + 3 ≥ 5 − x; b) ( x + 5) ≤ x − 3;
2
c) 5 − 3x > 6 + 2 x; d) 7(3 x − 5) < 28 − 21x.

7. Pentru ce valori reale ale necunoscutei x valoarea expresiei 5 − x nu este mai mare
1 − 3x
decît valoarea expresiei ?
2
8. Pentru ce valori reale ale necunoscutei y valoarea expresiei 7 − 2 y nu este mai mică
1 + 3y
decît valoarea expresiei ?
2
9. Rezolvaţi în R inecuaţia:
a) 4 x − 7( x − 2) < 10 − (3 x − 5); b) 10 + 3( x − 1) > 2 x − 5(3 x + 1);
c) 5 − 4(2 x + 3) ≥ 1 − 2(3 x − 7); d) 12 x − ( x + 4) ≤ −3 − ( x − 2).
10. a) Aflaţi mulţimea S a soluţiilor inecuaţiei −5(2 x + 8) > x − 4( x + 6).
b) Determinaţi dacă este adevărată propoziţia [−5; − 3] ⊂ S .

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 119 Algebr=


§ 5. Inecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

11. a) Aflaţi mulţimea S a soluţiilor inecuaţiei 3(6 − 9 x) < 15 x − 2( x + 1).


b) Determinaţi dacă este adevărată propoziţia [−1; 2] ⊂ S .
12. Determinaţi valorile reale ale variabilei x pentru care au loc relaţiile f ( x) = 0, f ( x) > 0,
f ( x) < 00,, f ( x) ≥ 0, f ( x) ≤ 0, dacă f : R → R:
1
a) f ( x) = 3 x + 51; b) f ( x) = − x + 15; c) f ( x) = 2 − 8 x.
4

13. Rezolvaţi în R inecuaţia:


a) ( 3 − 2) x < 2 3 − 4; b) ( 5 − 2) x + 3 5 ≥ 6.
14. Pentru ce valori ale lui x, x ∈ R, valoarea expresiei:
14 − 2 x 3x + 18
a) 2 este pozitivă; b) este nepozitivă.
x +1 | x | +1
x−3
15. Aflaţi soluţiile negative ale inecuaţiei − 2 x − ≤ 14.
2
2− x
16. Aflaţi soluţiile pozitive ale inecuaţiei 3 x − ≤ 6.
3
17. Pentru ce valori ale lui a, a ∈ R, mulţimea soluţiilor inecuaţiei:
a) 2 x − a ≥ 3 este S = [5, + ∞ );
b) ax + 2 ≤ 7 este S = (−∞, 1];
c) ax − 10 > 2 este S = (−∞, −3)?
18. Scrieţi o inecuaţie pentru care mulţimea soluţiilor este:
a) S = ( 2; + ∞ ); b) S = ( −∞; −3); c) S = [−1; + ∞);
d) S = (−∞; 0]; e) S = R; f) S = ∅.
19. Aflaţi mulţimea soluţiilor comune ale inecuaţiilor:
a) 2 x + 5 > 7 și 7 x − 2 ≤ 26;
b) 7 x + 3 ≥ 2 x + 10 și 2 − 3 x < 4 x − 12.
20. Rezolvaţi în R inecuaţia:
a) | x | ≥ 3;
Model:
b) | x | ≤ 5; | x| > 2
c) | 2 x | < 7; 2 2
d) 4 | x | > 24.
–2 0 2
x > 2 sau x < −2
Răspuns: S = ( −∞, −2) U ( 2, + ∞ ).

Algebr= 120 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


§ 5. Inecua\ii de gradul I cu o necunoscut=

1. Pentru ce valori ale lui x, x ∈ R, valoarea expresiei 8 x + 2 este de trei ori mai mare
decît valoarea expresiei 5 x − 18?
2. Pentru ce valori ale lui y, y ∈ R, valoarea expresiei 3 y − 1 este de două ori mai mică
decît valoarea expresiei 10 y − 18?
3. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) 12 x − 3 = 9; b) 7 x + 11 = 4; c) 3x + 7 = x − 2; d) 8 x − (3 x + 1) = 9.
4. Perimetrul unui dreptunghi este egal cu 32 cm. Lăţimea dreptunghiului este cu 6 cm
mai scurtă decît lungimea acestuia. Aflaţi lungimile laturilor dreptunghiului.
5. Rezolvaţi în R inecuaţia și reprezentaţi pe axă mulţimea soluţiei ei:
1
a) −2 ⋅ ( x + 5) < 12; b) − ( x + 2) ≥ −3; c) 5 ⋅ (3 − 2 x) ≤ 15; d) 4 ⋅ (8 − 3 x) > 12.
2

6. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) 5( x − 3) − 2( x − 7) = 7 − 7(2 x + 6); b) 5(8 x − 1) − 7(4 x + 1) = 9 − 8(7 − 4 x);
4 x − 51 17 − 3 x x + 5 2x + 1 x − 2 7x + 5
c) − = ; d) − = .
3 4 2 3 5 15
7. După ce preţul scurtei a fost micșorat cu 20%, ea costa 320 lei. Care a fost preţul
iniţial al scurtei?
8. Adevărat sau Fals?
a) 3x − 2 ≤ 0 ⇔ 2 − 3x ≥ 0; b) x 2 + 1 > 0 ⇔ ( x + 1) 2 < 0.
9. Rezolvaţi inecuaţia în R și indicaţi două soluţii iraţionale ale acesteia:
2x − 3 3− x
a) <1− ; b) (3x − 5) 2 > x ⋅ (9 x − 1) + 54.
7 2
x −1 2x − 1
10. Aflaţi soluţiile întregi pozitive ale inecuaţiei 4 − ≥ x− .
2 3
11. Efectuaţi operaţiile, utilizînd reprezentările respective ale intervalelor:
a) ( −∞, 3) U [0,5; 7); b) [−5; 3 ) U (−2, (3); 10);
c) [ −5, 8) I (0, 3); d) ( −6, + ∞ ) I ( −2; − 0,3);
e) [ −8; 3) I (0, 1) U (8, + ∞ ); f) (3; + ∞ ) U ( −2,6; 5) I (0; 25).
12. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) x( x + 2) − ( x − 3)( x + 3) = 13; b) 4 x( x − 1) − (2 x + 5)(2 x − 5) = 1;
c) ( x − 3)( x + 4) − 2(3x − 2) = ( x − 4) 2 ; d) ( x + 5)( x + 2) − 3(4 x − 3) = ( x − 5) 2 .

13. Numărul 2 este soluţie a ecuaţiei kx + 5 = x − 1.


Aflaţi soluţia ecuaţiei k ( x − 1) = 3 x + 7.
14. Pentru ce valori ale parametrului m, m ∈ R, nu are soluţii ecuaţia:
a) (m − 4) x = 12; b) 2 x = 5 − mx?

Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii 121 Algebr=


Exerci\ii [i probleme recapitulative

15. Pentru ce valori ale parametrului a, a ∈ R, ecuaţia | x | = a :


a) nu are soluţii; b) are două soluţii; c) are o soluţie unică?
16. Din sac s-a luat o jumătate din nuci, apoi încă jumătate din rest și, în sfîrșit, încă
jumătate din ceea ce a mai rămas. Cîte nuci erau iniţial în sac, dacă au rămas
10 nuci?
3 − 5x
17. Aflaţi mulţimea soluţiilor comune ale inecuaţiilor | x | ≤ 3 și < 5.
1− x

18. Rezolvaţi în mulţimea R ecuaţia:


x −1 x − 2 x − 3 x − 2011
a) 4 23 x − 329 x = 16 4 ⋅ (4 4 ) 4 ; b) + + + ... + + 2011 = 0.
2 3 4 2012

Prob= de evaluare Timp efectiv de


lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Completaţi: 1p 1. Completaţi:
5x − 7 = 2x + 1 ⇔ W x= 3 − 2x = x + 6 ⇔ W x=

2. Fie funcţiile f , g : R → R, 2p 2. Fie funcţiile f , g : R → R,


x−7 5− x
, f ( x) = , g ( x) = 3 x − 1. , f ( x) = , g ( x) = 5 x + 1.
2 2
a) Aflaţi zerourile funcţiilor f și g. a) Aflaţi zerourile funcţiilor f și g.
b) Pentru ce valori reale ale lui x, b) Pentru ce valori reale ale lui x,
f ( x) ≥ g ( x)? f ( x) ≥ g ( x)?
3. Efectuaţi, reprezentînd intervalele pe 2 p 3. Efectuaţi, reprezentînd intervalele pe
axă: (−∞, 3 ) I (−3, + ∞). axă: ( −4, 0) I [ −2, 10).
4. Aflaţi cea mai mică soluţie întreagă a 2 p 4. Aflaţi cea mai mare soluţie întreagă a
inecuaţiei 3( x − 1) > 6 − 2( x + 1). inecuaţiei 2( x + 1) < 4 − 3( x − 2).
5. Pentru a vinde o cantitate de banane 3 p 5. Ștefan a calculat că, pentru a reuși să
în perioada de timp preconizată, tre- citească o carte în vacanţă, trebuie să
buia să se vîndă zilnic cîte 40 kg. În citească zilnic 50 de pagini. Ștefan a
fiecare zi s-au vîndut cu 20 kg de ba- citit zilnic cu 20 de pagini mai mult și,
nane mai mult și, astfel, toate bana- astfel, a terminat citirea cărţii cu 4 zile
nele au fost vîndute cu 3 zile înainte înainte de sfîrșitul vacanţei. Cîte zile a
de termen. Pentru cîte zile era preco- durat vacanţa?
nizată vînzarea bananelor?

Algebr= 122 Capitolul 6. Ecua\ii [i inecua\ii


G
E C
F

O
B E G

M A
D

E
T
R
A
B

I
O

E
1
§ 1. Puncte, drepte, plane. Recapitulare [i complet=ri

No\iuni geometrice
CAPITOLUL fundamentale

§1. Puncte, drepte, plane.


Recapitulare [i complet=ri

1 La tabăra de vară Vlad și-a făcut un prieten. Acum, într-o scrisoare, îl invită în vizită.
A desenat și o hartă a localităţii, menţionînd că literele din ea semnifică:
A – autogara, B – direcţia Bălţi, C – direcţia Chișinău, P – pod, M 1 , M 2 , M 3 – maga-
zine, L – librăria, S – școala, C1 , C 2 – case, iar V – casa lui.

M3 C2
V
str.
Ver C1
d e
str. Eminescu L
M2
str. Păcii

i
Vie
str.
Iaz str. Teilor
M1

P r. Răut

C A B

Examinaţi harta.
a) Ce a reprezentat Vlad prin puncte și cum le-a notat?
b) Ce a reprezentat prin drepte, semidrepte, linii curbe?
c) Notaţi pe caiet: punctele; dreptele; semidreptele; segmentele.

• Desenaţi o hartă similară a localităţii voastre (a cartierului vostru).

Geometrie 124 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 1. Puncte, drepte, plane. Recapitulare [i complet=ri

 Punctul este cea mai simplă figură geometrică. Toate celelalte figuri geometrice
sînt compuse din puncte. O figură geometrică este o mulţime de puncte. Două figuri
geometrice sînt egale dacă ele sînt formate din aceleași puncte.

Reprezentăm: Notăm:
Punctele se notează cu literele mari ale alfabetului
• sau × latin: A, B, ... Uneori punctele se notează cu A1 , A2 , ...
(citim: „A unu”, „A doi”, ...).

 Dreapta
Noţiunea de dreaptă ca și noţiunea de punct nu poate fi definită. Ea poate fi doar
explicată. Dreapta se desenează cu ajutorul riglei. De fapt, cu ajutorul acestui instrument
se reprezintă doar o porţiune a dreptei. Dreptele sînt nemărginite, deci pot fi prelungite
oricît dorim.

Reprezentăm: Notăm: Citim:


Dreptele se notează cu literele mici Dreapta a, dreapta
a
ale alfabetului latin: a, b, ... sau cu AB (sau BA).
două litere mari: AB, CD, ...
A B

Definiţie. Punctele care aparţin unei drepte se numesc puncte coliniare.

Dacă trei sau mai multe puncte nu sînt coliniare, atunci ele se numesc puncte
necoliniare.

 Semidreapta
Orice punct O al unei drepte împarte această dreaptă A O B
în două figuri, numite semidrepte. Punctul O se numeș- d
te originea semidreptelor.

Reprezentăm: Notăm:
X M Semidreptele se notează cu două litere mari
ale alfabetului latin: [ MX , [ NY , ..., prima
N Y
literă indicînd originea semidreptei.

Definiţie. Două semidrepte care au originea comună și formează o dreaptă se numesc


semidrepte opuse.

[ AB și [ AC sînt semidrepte opuse. B A C

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 125 Geometrie


§ 1. Puncte, drepte, plane. Recapitulare [i complet=ri

 Segmentul este o parte a dreptei, formată din extremităţi


toate punctele acestei drepte, situate între două puncte
ale ei, numite extremităţile segmentului.

Reprezentăm: Notăm:
D
A B [ AB] sau [BA]
[CD] sau [DC ]
C

Lungimea segmentului se poate stabili cu ajutorul M N


riglei gradate.
0 1 2 3
Pentru a compara lungimile a două segmente,
putem utiliza rigla gradată sau compasul. MN = 3 cm

Măsurăm: Notăm: Citim:


Lungimea segmentului AB
AB = CD este egală cu lungimea seg-
mentului CD.

A B C D
Măsurăm: Notăm: Citim:
Lungimea segmentului AB este
AB < EF mai mică decît lungimea seg-
sau mentului EF sau lungimea seg-
EF > AB mentului EF este mai mare decît
A B E F lungimea segmentului AB.

Definiţie. Două segmente cu lungimi egale se numesc segmente congruente.

Notăm: [ AB] ≡ [CD ]. Citim: Segmentul AB este congruent cu segmentul CD.


Evident, orice segment determină o dreaptă. Această dreaptă se numește dreapta
suport a segmentului respectiv. Fiind dat segmentul [AB], dreapta AB este dreapta suport
a acestui segment.

2 Completaţi adecvat:
d
O dreaptă d din plan împarte planul în mulţimi de
puncte S1 și S 2 . A B
Dacă segmentul AB intersectează dreapta d și punctul A
aparţine mulţimii S1 , atunci B ∈ . S1 S2
Dacă segmentul CD nu intersectează dreapta d și D ∈ S1 ,
atunci C ∈ .

Geometrie 126 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 1. Puncte, drepte, plane. Recapitulare [i complet=ri

 Plane și semiplane
Noţiunea plan, ca și noţiunile punct, dreaptă, nu se definește.

Reprezentăm: Notăm:
Planele se notează cu literele mici ale alfa-
β betului grec: α , β , γ , δ , ... (citim: „alfa”,
α „beta”, „gama”, „delta”, ...).

Definiţie. Două figuri geometrice se numesc coplanare dacă ele sînt incluse în
același plan.

Dacă două figuri geometrice nu sînt incluse în același plan, atunci ele se numesc
figuri necoplanare.
Luînd în consideraţie că figurile geometrice sînt mulţimi de puncte, dacă figura F este
inclusă în planul α, notăm F ⊂ α . În cazul în care un punct M aparţine figurii F, notăm
M ∈ F.
O dreaptă d din plan separă planul în două mulţimi de puncte, numite semiplane.
Dreapta d se numește frontiera semiplanelor.

Reprezentăm: Notăm: Citim:


[dA Semiplanul determinat de dreapta d
A d și punctul A.

Exerci\ii [i probleme

1. Selectaţi figurile geometrice care nu se definesc:


dreaptă, pătrat, plan, triunghi, cerc, punct, semidreaptă, segment, unghi.
2. Construiţi o figură geometrică formată din:
a) trei puncte; b) cinci puncte; c) două drepte;
d) trei semidrepte; e) cel puţin 100 de puncte; f) patru segmente.
3. Punctul N aparţine segmentului MK. Aflaţi:
a) MN, dacă MK = 4,4 cm, NK = 26 mm;
b) NK, dacă MK = 6,3 cm, MN = 17 mm;
c) MK, dacă KN = 5,6 cm, MN = 0,9 dm;
d) NM, dacă KN = 3,8 cm, MK = 0,12 m.

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 127 Geometrie


§ 1. Puncte, drepte, plane. Recapitulare [i complet=ri

4. Stabiliţi dacă punctele A, B, C sînt coliniare, știind că:


a) AB = 17 cm, AC = 3 dm, BC = 13 cm;
b) AB = 29 cm , AC = 420 mm, BC =1,3 dm;
c) AB = 4 dm , AC =15 mm, BC = 38,5 cm;
d) AB = 48 mm , AC = 6 cm, BC =12 cm.
5. Reproduceţi desenul și construiţi două A a
puncte coliniare cu punctele A și B:
a) situate pe dreptele a și b;
b) situate de părţi diferite ale dreptei a; b
B
c) situate în semiplanul [bA;
d) situate în semiplanul [aA.
6. Examinaţi desenul problemei precedente. Aplicînd operaţiile cu mulţimi, scrieţi cum se
poate nota porţiunea planului cuprinsă între dreptele a și b.
7. Punctele M, N, K sînt coliniare.
Ce punct, în mod sigur, nu se află între celelalte două, dacă:
a) MN < NK ; b) KM < KN ; c) NK > KM ; d) NM > NK ?
8. Construiţi un desen corespunzător situaţiei.
a) Dreptele a și b se intersectează, punctul A aparţine dreptei a, punctul B (diferit de
A) aparţine ambelor drepte.
b) Dreptele a, b, c nu au un punct comun și fiecare două se intersectează (drepte
concurente două cîte două).
c) Dreapta a conţine semidreapta [OA și punctele O, A, B sînt coliniare.
d) Punctul C aparţine intersecţiei semidreptelor [ AB și [BA.
9. În cîte regiuni împart planul 3 semidrepte cu originea comună?
10. Citiţi:
a) M ∈ [ AB]; b) d ⊂ α ; c) M ∈ α ; d) [ AB] ⊂ α .
11. Notaţi:
a) Punctul O aparţine semidreptei [ AB.
b) Punctul X nu aparţine segmentului MN.
c) Punctele A, B, C sînt coliniare și punctele A și B aparţin dreptei a.
d) Planul α include segmentul AB.

12. Adevărat sau fals?


a) [ AB] ⊂ AB; b) [ AB ⊂ [ AB];
c) [ AB I [ BA = ∅; d) [ AB ] I [ AB = [ AB;
e) [ AB ] U [ AB = [ AB; f) AB \ [ AB = [ AB].

Geometrie 128 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 1. Puncte, drepte, plane. Recapitulare [i complet=ri

13. Cîte semidrepte diferite determină:


a) trei puncte coliniare; b) trei puncte necoliniare;
c) patru puncte coliniare; d) patru puncte, necoliniare fiecare trei?
14. Calculaţi perimetrul figurii din desen:
7,4 cm

84mm
9,5 cm
10,5 cm 5 cm 5,6 cm
96 mm 8,8 cm

12,8 cm 15,3 cm 9 cm
a) b) c)
15. În cîte moduri poate fi notată dreapta din desen?
C M N
B K
A P
a
a) b) d

16. Notaţi toate semiplanele diferite care pot fi puse în evidenţă.

A d D

d A C
B
l B
l C
a) b)
17. Cîte segmente diferite pot fi puse în evidenţă?
B C
B
C B
C D H E
A A D A
D F G
E
a) b) c)

18. Construiţi:
a) 5 puncte necoliniare fiecare 3;
b) 7 puncte necoliniare fiecare 3;
c) 20 de puncte necoliniare fiecare 3.

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 129 Geometrie


§ 2. Pozi\ii relative
§ 2. Pozi\ii relative

 Două puncte
Puncte identice sau confundate Puncte distincte Proprietate fundamentală
A A B Dacă punctele A și B sînt di-
B
Notăm: A = B Notăm: A ≠ B ferite, atunci există o unică
dreaptă care trece prin punc-
tele A și B.
 Un punct și o dreaptă
Punctul aparţine dreptei Punctul nu aparţine dreptei
A Proprietate fundamentală
A d
d Oricare ar fi dreapta,
Notăm: A∈ d Notăm: A∉ d există puncte ce aparţin
acestei drepte și puncte
ce nu-i aparţin.
 Două drepte coplanare
Drepte confundate sau Drepte concurente sau Drepte paralele
coincidente secante
a a
a b M b b

Notăm: a = b Notăm: a I b = {M } Notăm: a || b

Definiţie. Două drepte concurente care formează un unghi drept se numesc drepte
perpendiculare.

Notăm: a ⊥ b. Citim: Dreptele a și b sînt perpendiculare.


• Examinaţi harta lui Vlad (pag. 124) și precizaţi:
a) dreptele concurente;
b) dreptele paralele;
c) punctele care aparţin dreptei C1C 2 ;
d) punctele care nu aparţin dreptelor M 2 L și C1C 2 ;
e) punctul de intersecţie a dreptelor C1C 2 și M 2 L.
B1 C1
• Examinaţi cubul și precizaţi muchiile ale căror drepte
suport: A1
a) sînt paralele; D1
b) sînt concurente;
c) nu sînt nici paralele, nici concurente; B C
Observaţie. Spunem că două segmente sînt paralele
dacă dreptele lor suport sînt paralele. A D

Geometrie 130 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 2. Pozi\ii relative

Exerci\ii [i probleme

1. Citiţi:
a) M ∈ d ; b) M ∉ AB; c) { A, B, C} ⊂ d ; d) { A, B, C} ⊂ α .
2. Examinaţi cubul din desen. B1 C1
a) Notaţi două drepte paralele cu dreapta AD.
b) Notaţi șapte drepte care conţin punctul A. A1 D1
c) Notaţi patru drepte concurente cu dreapta AD.
3. Scrieţi toate perechile de drepte determinate de
vîrfurile cubului din desen care nu sînt nici paralele, B C
nici concurente.
A D
4. Cîte drepte diferite se pot construi prin:
a) trei puncte necoliniare; b) patru puncte necoliniare fiecare trei;
c) cinci puncte necoliniare fiecare trei; d) zece puncte necoliniare fiecare trei?
5. Realizaţi un desen corespunzător situaţiei:
a) a || b, b I c = { A}, B ≠ a I c, B ∈ a; b) a I b = { A}, b I c = {B}, a I c = {C};
c) a I b I c = { X }, { X , Y , Z } ⊂ a; d) [ AB ] I d = {C}, AC = BC , D ∈ [ dA.
6. Se poate stabili poziţia relativă a dreptelor a și b, dacă:
a) dreptele a și c sînt paralele, iar dreptele b și c sînt necoplanare;
b) dreptele a și c sînt concurente, iar dreptele b și c sînt necoplanare;
c) dreptele a și c sînt concurente, iar dreptele b și c sînt paralele;
d) dreptele a și c sînt coplanare și dreptele b și c sînt coplanare?
Argumentaţi răspunsul.

7. Posibil sau imposibil?


a) Trei drepte au două puncte de intersecţie.
b) Trei drepte au trei puncte de intersecţie.
c) Trei drepte au patru puncte de intersecţie.
d) Trei drepte au un singur punct de intersecţie.
8. Construiţi 4 drepte care se intersectează în:
a) 3 puncte; b) 4 puncte; c) 5 puncte; d) 6 puncte.
9. În cîte regiuni disjuncte împart planul:
a) două drepte paralele intersectate de a treia dreaptă;
b) trei drepte paralele concurente cu a patra dreaptă;
c) patru drepte concurente într-un punct?

10. E posibil ca din trei drepte fiecare două să fie concurente, iar toate trei să fie neco-
planare? Justificaţi.

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 131 Geometrie


§§ 3.3.Distan\e
Distan\e ]n plan.
]n plan. Congruen\a figurilor Congruen\a figurilor

3.1. Distan\e
Distanţa dintre două figuri geometrice F1 și F2 este lungimea celui mai scurt seg-
ment cu o extremitate aparţinînd figurii F1 și cealaltă extremitate aparţinînd figurii F2 .
Evident, distanţa dintre punctele A și B este lungimea segmentului AB.
Notăm: d ( A, B ) sau AB.
1 Examinaţi desenul și completaţi tabelul. Trageţi concluzia.
D
a
C
b
A B
c
M
Figura A a a [ AB] M C A
Figura B b c [CD] a AB b
Distanţa dintre
figurile și
(cm)

2 Observaţi proprietăţile distanţei dintre două puncte, comentaţi și exemplificaţi prin desene.

Proprietăţile distanţei dintre două puncte


1° d ( A, A) = 0; 2° d ( A, B ) = d ( B, A); 3° d ( A, B ) ≤ d ( A, C ) + d (C , B ).

• Care este poziţia relativă a punctelor A, B, C, dacă d ( A, B ) < d ( A, C ) + d (C , B ) ?

3.2. Congruen\a figurilor


1 Examinaţi și selectaţi perechile de figuri care, prin suprapunere, coincid.

Geometrie 132 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 3. Distan\e ]n plan. Congruen\a figurilor

Definiţie. Două figuri geometrice F1 și F2 care, prin suprapunere, coincid se numesc


figuri congruente.
Notăm: F1 ≡ F2 . Citim: „Figura F1 este congruentă cu figura F2 ”.

• Utilizînd definiţia figurilor congruente, completaţi încît să obţineţi propoziţii adevărate:


a) Două segmente sînt congruente, dacă ... sînt egale.
b) Două cercuri sînt congruente, dacă ... sînt egale.
c) Două unghiuri sînt congruente, dacă ... sînt egale.
d) Două dreptunghiuri sînt congruente, dacă ... sînt egale.

2 Fie figurile geometrice F1 , F2 , F3 . Ce se poate spune despre congruenţa figurilor F1


și F2 , dacă F1 ≡ F3 și F2 ≡ F3 ?
Teoremă
Dacă F1 ≡ F3 și F2 ≡ F3 , atunci F1 ≡ F2 .

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și completaţi tabelul.

c
a B

A
b

C D

Figura a a b a [CD] [ AB] [ AB]


Figura b [CD] AB c c [CD] c
Distanţa dintre
0
figurile și (cm)

2. Completaţi astfel încît să obţineţi o propoziţie adevărată.


a) Distanţa dintre două drepte concurente este egală cu .
b) Dacă distanţa dintre punctul A și dreapta a este egală cu 0, atunci .

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 133 Geometrie


§ 3. Distan\e ]n plan. Congruen\a figurilor

c) Dacă distanţa dintre două drepte coplanare este diferită de 0, atunci dreptele sînt
.
d) Dacă AB + AC = BC, atunci punctele A, B, C sînt .
3. Construiţi o figură congruentă cu figura din desen:

a) b) c) d) e)

4. Adevărat sau fals?


a) Orice două drepte sînt congruente.
b) Orice două semidrepte sînt congruente.
c) Orice două pătrate sînt congruente.
d) Orice două laturi ale unui pătrat sînt congruente.

5. Distanţa dintre două segmente congruente este de 18 cm. Aflaţi distanţa dintre mijloacele
segmentelor, dacă extremităţile lor sînt coliniare și lungimea unui segment este egală
cu 10 cm.
6. Distanţa dintre două segmente congruente este de 24 cm. Aflaţi lungimea segmentelor,
dacă se știe că ea este de 2 ori mai mică decît distanţa de la mijlocul unui segment pînă
la celălalt segment și extremităţile segmentelor sînt coliniare.
7. Dreptele a, b, c sînt paralele. Distanţa dintre dreptele a și c este de două ori mai mică
decît distanţa dintre dreptele b și c. Care pot fi distanţele dintre dreptele a și c, b și c,
dacă distanţa dintre dreptele a și b este de 12 cm?
8. Reproduceţi și construiţi o figură Fc , congruentă cu figura F din desen, astfel încît
punctele A și B să aparţină figurii Fc .

a) b) c) d)
F

F F F

A
B
A A B B
A B

Geometrie 134 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 4. Cercul. Discul. Recapitulare

9. Punctele M, N și L sînt coliniare. Calculaţi distanţa dintre mijloacele segmentelor MN


și NL, dacă MN = 10 cm și [ MN ] ≡ [ NL ]. Cercetaţi toate cazurile posibile.
10. Latura unui pătrat este congruentă cu o latură a unui dreptunghi și perimetrul pătratului
este de 2 ori mai mic decît perimetrul dreptunghiului. De cîte ori lungimea laturii
pătratului este mai mică decît cealaltă dimensiune a dreptunghiului?

§ 4. Cercul. Discul. Recapitulare


1 Amintiţi-vă de elementele cercului și completaţi:
• Toate punctele cercului sînt egal depărtate de un
rdă
punct, numit . coa
• Segmentul care unește centrul cercului cu un punct etru
m rază
al cercului se numește . dia
• Segmentul care unește două puncte ale cercului
se numește . centru
• Coarda care conţine centrul cercului se numește
.
• Porţiunea planului mărginită de cerc se numește .
• Cercul, împreună cu interiorul său, se numește .

2 Examinaţi imaginea și stabiliţi pentru îm-


prejmuirea cărui lot de pămînt vom cheltui
mai multă plasă. 400 m 2 400 m 2

Rezolvăm
Calculăm perimetrul pătratului: l
l= A = 400 = 20 (m).
A = l2 A = πR 2
P = 4 ⋅ 20 = 80 (m).
P = 4l L = 2πR
Calculăm lungimea cercului:
A A 400 400 20
R2 = ; R= = = = (m).
π π π π π
20 40 ⋅ π
L = 2π ⋅ = = 40 π < 40 ⋅ 2 = 80 (m).
π π
π < 4 =2
L < 80 m.
Răspuns: Pentru lotul pătratic vom cheltui mai multă plasă.

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 135 Geometrie


§ 4. Cercul. Discul. Recapitulare

Exerci\ii [i probleme

1. Fie R raza unui cerc, iar d distanţa de la punctul M pînă la centrul acestui cerc. Stabiliţi
poziţia punctului M faţă de cerc, dacă:
a) R = 10 cm, d = 10 cm; b) R = 8 cm, d = 9 cm;
c) R = 20 cm, d = 3 3 cm; d) R = 13 cm, d = 4π cm.
2. Calculaţi lungimea cercului cu raza de:
1 3
a) 5 m; b) 2 m; c) m; d) 7 m.
4 π
3. Calculaţi lungimea cercului cu diametrul de:
6
a) 8 m; b) 1,(4) m; c) m; d) 4 5 m.
π
4. Calculaţi aria discului cu raza de:
a) 7 m; b) 2 3 m; c) 3,(6) m; d) 1,25 m.
5. Calculaţi aria discului cu diametrul de:
3
a) 8 m b) 6,(6) m; c) m; d) 2 11 m.
π
6. Aflaţi raza cercului cu lungimea de:
a) 6π m; b) 9π m; c) 1 m; d) 20 m.
7. Aflaţi diametrul discului cu aria de:
a) 100π m 2 ; b) 25π m 2 ; c) 100 m 2 ; d) 400 m 2 .

8. Ce lungime minimă trebuie să aibă latura unui pătrat, pentru ca în interiorul lui să
putem desena un cerc cu raza de:
2
a) 3 cm; b) 4π cm; c) 2 3 cm; d) cm?
7
9. Fie O un punct din plan. Reprezentzaţi mulţimea:
a) A = {M OM = 3 cm}; b) B = {M OM = 4,5 cm};
c) C = {M OM ≤ 4 cm}; d) D = {M OM ≤ 3,5 cm}.
10. Scrieţi denumirile următoarelor figuri geometrice în ordinea creșterii ariilor lor:
a)
6 cm
5 cm 4,5 cm
O

5 cm 6 cm
b)

5 cm 8 cm
8,3 cm
O

8,3 cm 9 cm
Geometrie 136 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale
§ 4. Cercul. Discul. Recapitulare

11. Examinaţi desenul și calculaţi lungimea porţiunii de cerc (O este centrul cercului).

10 m
O O
O 2m
4 3m

a) b) c)
12. Examinaţi desenul și calculaţi aria porţiunii de disc (O este centrul discului).

8m
O O
O

2 5m 1m
a) b) c)

13. Calculaţi aria coroanei circulare din desen (O este centru cercurilor care mărginește
coroana).

4m 3 5m
O O

10 m 7 5m
a) b)
14. Fie O un punct din plan. Reprezentaţi mulţimea:
a) A = {M 2 cm ≤ OM ≤ 4 cm}; b) B = {M 3 cm ≤ OM ≤ 5 cm};
c) C = {M OM ≥ 2 cm}; d) D = {M OM ≥ 3,5 cm}.
15. a) Construiţi un triunghi cu vîrfurile pe un cerc, astfel încît o latură să fie diametrul
cercului. Măsuraţi unghiurile triunghiului. Trageţi concluzia.
b) Utilizînd concluzia din a), aflaţi lungimea laturii mai mari a unui triunghi cu un unghi
de 90° și a cărui vîrfuri se află pe un cerc cu raza de 10 cm.
16. Aria unui disc de carton este egală cu 400 m2. Prin decuparea din acest disc a altui
disc s-a obţinut o coroană circulară cu aria de 175 m2. Care este raza discului decupat?

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 137 Geometrie


§§ 5.5.Propozi\ii
Propozi\ii matematice. Axiome. Teoreme
matematice. Axiome. Teoreme

5.1. Enun\uri [i propozi\ii

1 Care dintre următoarele enunţuri poate fi apreciat cu adevărat sau fals?


a) „Numărul 8 se divide cu 2”.
b) „Pe planeta Marte există viaţă”.
c) „Salut!”.
d) „Pătratul are 5 laturi”.
Explicăm
Enunţul a) este o propoziţie adevărată.
Enunţul b) este o propoziţie adevărată sau este o propoziţie falsă (deoarece savanţii, la
moment, nu se pot pronunţa cu certitudine dacă există sau nu viaţă pe planeta Marte).
Enunţul c) nu este o propoziţie (este absurd să spunem că acest enunţ este adevărat
sau fals).
Enunţul d) este o propoziţie falsă.

O propoziţie (matematică) este un enunţ despre care se poate stabili cu


certitudine că este adevărat sau că este fals.

Dacă o propoziţie este adevărată, spunem că ea are valoarea de adevăr „Adevăr”.


Dacă o propoziţie este falsă, spunem că ea are valoarea de adevăr „Fals”.

• Selectaţi propoziţiile și stabiliţi valoarea lor de adevăr.


a) „Două drepte concurente au un punct comun”.
b) „Dacă ultima cifră a numărului întreg este 0, atunci acest număr se divide cu 5”.
c) „Furnica este insectă”.
d) „Ion are 15 ani”.
e) „Mihai este pasionat de fotbal”.

2 Comparaţi valorile de adevăr ale propoziţiilor:


a) „Numărul 7 este prim” și „Numărul 7 nu este prim”.
b) „Ecuaţia x 2 = −1 are o soluţie întreagă” și „Ecuaţia x 2 = −1 nu are o soluţie
întreagă”.
Explicăm
a) Prima propoziţie este adevărată, a doua – falsă.
b) Prima propoziţie este falsă, a doua – adevărată.

Fiecărei propoziţii îi corespunde o altă propoziţie, numită negaţia propoziţiei


date și care, de regulă, se obţine din ea inserînd cuvîntul nu înainte de verb.
O propoziţie și negaţia ei au valori de adevăr diferite.

Geometrie 138 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 5. Propozi\ii matematice. Axiome. Teoreme

Astfel propoziţia „Numărul 7 nu este prim” este negaţia propoziţiei „Numărul 7 este
prim”.
• Formulaţi negaţia propoziţiei și stabiliţi valorile de adevăr ale ambelor propoziţii.
a) „Triunghiul are diagonale”. b) „ 2 + 2 = 4”.

4.2. Axiome. Teoreme


Propoziţiile matematice adevărate care se admit fără demonstraţii se numesc axiome.
O propoziţie matematică al cărei adevăr se demonstrează se numește teoremă.
Demonstraţia teoremei este un șir de deducţii bazate pe axiome, teoreme și proprietăţi
(deja demonstrate).
Exemple:
1. Propoziţiile „Oricare ar fi dreapta, există puncte ce aparţin acestei drepte și puncte
ce nu-i aparţin” și „Oricare două puncte diferite determină o unică dreaptă” sînt
axiome.
2. Propoziţia „Dacă două drepte au două puncte comune diferite, atunci ele sînt confun-
date” este o teoremă. Adevărul ei poate fi demonstrat.
O teoremă poate fi enunţată astfel: „Dacă I, atunci C ”.
Propoziţia I se numește ipoteza teoremei, iar C – concluzia teoremei.
Ipoteza teoremei este o propoziţie adevărată. Concluzia teoremei este o propoziţie al
cărei adevăr trebuie demonstrat.
Schimbînd locurile ipotezei și concluziei teoremei, obţinem o nouă propoziţie, numită
reciproca teoremei date. Reciproca teoremei poate fi o propoziţie adevărată (adică o
nouă teoremă) sau o propoziţie falsă. Dacă reciproca teoremei date este, de asemenea,
teoremă, atunci teorema dată se mai numește teoremă directă, iar reciproca ei – teoremă
reciprocă.
Exemple:
1. Reciproca teoremei „Dacă ultima cifră a numărului întreg este 0, atunci numărul
se divide cu 10” este propoziţia adevărată (teorema) „Dacă numărul întreg se
divide cu 10, atunci ultima cifră a lui este 0”.
2. Reciproca teoremei „Dacă ultima cifră a numărului întreg este 0, atunci numărul
se divide cu 5” este propoziţia falsă „Dacă numărul întreg se divide cu 5, atunci
ultima cifră a lui este 0”.
Există diferite metode de demonstraţie a teoremelor.
Uneori, în loc să demonstrăm că propoziţia C este adevărată, este mai ușor să demon-
străm că ea nu poate fi falsă. Această metodă de demonstrare se numește metoda
reducerii la absurd și se bazează pe faptul că:

Propoziţia „Dacă I, atunci C ” este adevărată dacă și numai dacă este adevărată
propoziţia „Dacă negaţia lui C, atunci negaţia lui I ”. (*)

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 139 Geometrie


§ 5. Propozi\ii matematice. Axiome. Teoreme

Etapele demonstraţiei prin metoda reducerii la absurd


1. Se presupune că concluzia C este falsă (adică negaţia lui C este adevărată).
2. În baza presupunerii, se parcurge un raţionament logic, pînă cînd se ajunge la o
contradicţie sau pînă cînd se arată că ipoteza I este falsă (adică negaţia lui I este
adevărată).
3. În conformitate cu afirmaţia (*), concluzia C a teoremei este adevărată.
Exemplu:
Să demonstrăm prin metoda reducerii la absurd teorema:
„Dacă două drepte au două puncte comune diferite, atunci dreptele sînt confundate.”
Demonstraţie:
1. Presupunem că concluzia „dreptele sînt confundate” nu este adevărată, adică fie că
dreptele sînt diferite.
2. Obţinem că prin două puncte diferite trec două drepte diferite, ceea ce contrazice
axioma „Oricare două puncte diferite determină o unică dreaptă”.
3. Contrazicerea obţinută demonstrează că presupunerea este greșită (falsă), adică
concluzia „dreptele sînt confundate” este adevărată. Ceea ce trebuia demonstrat
(c.c.t.d.).
• Demonstraţi teorema:
„Dacă trei puncte sînt necoliniare, atunci fiecare două dintre ele sînt diferite”.
Observaţie. Pentru a demonstra că o propoziţie nu este adevărată, este suficient să
găsim un exemplu (numit contraexemplu) care contrazice propoziţia.
• Demonstraţi că propoziţia „Dacă numărul întreg se divide cu 5, atunci ultima cifră a
lui este 0” este falsă.

Exerci\ii [i probleme

1. Selectaţi propoziţiile și stabiliţi valoarea lor de adevăr.


a) „Prin trei puncte coliniare se pot construi două drepte diferite”.
b) „Perimetrul pătratului cu latura de 0,75 cm este egal cu 30 mm”.
c) „ 3 ⋅ 3 = 10 ”.
d) „Vara, temperatura aerului nu este mai mică de 5°C”.
e) „Există pisici albe”.
f) „Viteza sunetului este mai mare decît viteza luminii”.
2. Formulaţi negaţia fiecărei dintre propoziţiile exerciţiului 1.
3. Pentru ce valori întregi ale lui a se obţine o propoziţie adevărată?
a) a + 2 = 3. b) a + a = a. c) | a | = 4. d) 2a − 3a = − a.

Geometrie 140 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


§ 5. Propozi\ii matematice. Axiome. Teoreme

4. Precizaţi ipoteza și concluzia teoremei:


a) Dacă a || b și b || c, atunci a || c.
b) Dacă un număr se divide cu 8, atunci el se divide și cu 4.
c) Dacă fiecare trei puncte din patru puncte date sînt coliniare, atunci toate cele patru
puncte sînt coliniare.
d) Dacă a, b, c sînt numere reale, a > b și b > c, atunci a > c.
5. Formulaţi reciprocele teoremelor din exerciţiul 4. Stabiliţi valoarea lor de adevăr.
6. Demonstraţi că următoarele propoziţii sînt false, găsind un contraexemplu.
a) „Dacă ultima cifră a unui număr natural este 7, atunci numărul este prim”.
b) „Orice număr de forma a este iraţional”.
c) „Nu există cuvinte în limba română care să conţină o secvenţă de 4 consoane alături”.
d) „Ecuaţia x 2 = 2 x nu are soluţii întregi”.
7. Aplicînd metoda reducerii la absurd, demonstraţi adevărul propoziţiilor.
a) „Dacă a ≠ b, atunci a + 3 ≠ b + 3 ”.
b) „Dacă mîine este duminică, atunci astăzi este sîmbătă”.
c) „Dacă lungimea laturii unui triunghi echilateral este de 8 cm, atunci perimetrul
triunghiului este 24 cm”.
d) „Numărul 19 este prim”.

8. Formulaţi negaţia propoziţiei.


a) „Orice număr natural este raţional”.
b) „Există numere negative”.
c) „Toate numerele sînt întregi”.
d) „Există numere naturale care nu sînt întregi”.
Ce observaţi?
9. Fie teorema „Dacă un număr natural este divizibil cu 3, atunci suma cifrelor lui este
divizibilă cu 3”. Formulaţi teorema reciprocă. Precizaţi ipoteza și concluzia teoremei
reciproce.

10. Demonstraţi că:


a) pentru orice număr întreg n, dacă n 2 M 16, atunci n 2 M 4;
b) în orice triunghi există cel mult un unghi obtuz.

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 141 Geometrie


§ 4. Cercul. Discul. Recapitulare

1. Examinaţi desenul și precizaţi: a) dreptele; b) semidreptele; c) segmentele.


C
B X
G

E M
N

D
A
F Y

2. Citiţi notaţiile:
a) MN, [MN , [MN ], [NM , m, [mN , α ;
b) d, [dA, [ DA], [ AD, AD, [ DA, β .
3. Citiţi propoziţia:
a) M ∈ d și M ∉ l ; b) { X , Y , Z } ⊂ α ; c) a I b = {M };
d) C ∈ [ AB; e) X ∉ AB; f ) XY = YZ .
4. Aflaţi x:
a) 54 cm 9 mm
b) 0,42 m
x

7 dm 8 cm x 29 cm 6 mm

5. Realizaţi un desen corespunzător situaţiei:


a) Punctele M, R, S sînt coliniare și dreptele AB și CD sînt concurente în punctul R.
b) Dreptele a, b, c sînt concurente fiecare două în punctele A, B, C, a I b = {A}, B∉ c.
c) Semidreptele [ MN și [ MP nu sînt semidrepte opuse și punctele L, N, P sînt coliniare.
d) Punctele X și Y aparţin semidreptelor [ AB și [CD.
6. Măsuraţi cu rigla și calculaţi lungimea în realitate:
a) a automobilului; b) a camionului.

Scara 1 : 90 Scara 1 : 160


Indicaţie. Dacă scara unui desen este 1 : n, atunci obiectul desenat este, în realitate,
de n ori mai mare.
7. Punctul M aparţine segmentului AB. Aflaţi distanţa dintre mijloacele segmentelor
AM și MB, dacă AB = 6 cm.

Geometrie 142 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


Exerci\ii [i probleme recapitulative

8. Un sfert din lungimea segmentului MN este egal cu o jumătate din lungimea segmentu-
lui KP, care este cu 24 cm mai scurt. Aflaţi lungimea fiecărui segment.
9. Punctele A, B, C, D sînt coliniare, AB = 1 cm, BC = 2 cm, CD = 4 cm. Care poate fi
lungimea segmentului AD?
10. Pe o riglă sînt indicate doar notaţiile 0 cm, 7 cm și 11 cm. Cum se poate construi, cu
ajutorul acestei rigle, un segment de:
a) 18 cm; b) 5 cm; c) 10 cm?
11. Punctul C aparţine segmentului AB. Aflaţi:
AB AC 2
a) , dacă = ;
AC BC 5
BC BC
b) , dacă = 0,75;
AB AC
AC AB
c) , dacă = 1, (3).
BC BC
12. a) Cîte unghiuri observaţi în desen?
B
b) Cîte unghiuri se vor obţine, dacă vom con- C
strui în interiorul unui unghi:
D
5 semidrepte; 6 semidrepte?
c) Cîte semidrepte trebuie să construim în E
A
interiorul unui unghi, pentru a obţine:
21 de unghiuri; 28 de unghiuri?

E
13. Examinaţi desenul și precizaţi toate semi- C D
A B
dreptele.

14. Examinaţi desenul problemei 13 și determinaţi:


a) [ AC ] I [ BE ]; b) [CA] U [ AD ]; c) [ AB] \ [CD ];
d) [ BE U [CD; e) [ BD I [CA; f) AE I [ BC I [CD.
15. Punctul A este mijlocul segmentului BC, D ∈ BC, astfel încît AD = 3,(3) cm și
AB = 3,75 cm. Ce lungime poate avea segmentul CD?
16. Determinaţi valoarea de adevăr a propoziţiei.
a) „Numărul 5 este divizor al numărului 20”.
b) „Diferenţa oricăror două numere naturale este număr natural”.
c) „Cuvîntul matematica este format din 9 litere”.
d) „Negaţia propoziţiei adevărate este falsă”.

Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale 143 Geometrie


Exerci\ii [i probleme recapitulative

17. Formulaţi reciprocele propoziţiilor.


a) „Dacă astăzi este 1 mai, atunci peste 60 de zile va fi vară”.
b) „Dacă Ion are 100 de lei, atunci îi ajung bani pentru a cumpăra un cadou de 90 de
lei”.
8
c) „Dacă a = 0, atunci nu are sens”.
a
d) „Dacă patrulaterul este un pătrat, atunci el are toate unghiurile drepte”.
18. Aflaţi valorile de adevăr ale propoziţiilor din exerciţiul 17 și ale reciprocelor lor.

Prob= de evaluare Timp efectiv de


lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Realizaţi un desen corespunzător situ- 1 p 1. Realizaţi un desen corespunzător situ-


aţiei: aţiei:
A ∈ BC , D ∉ BC , [ AB] ≡ [ AC ] și M ∈ [ AB, N ∈ [ AC , K ∈ [ AD și
[ BD] ≡ [ DC ]. N ∈ MK .

2. Adevărat sau fals? 2p 2. Adevărat sau fals?


[ AB ] U [ BA = AB. [ AB U [ BA = [ AB ].
3. Calculaţi: 2p 3. Calculaţi:
42 cm + 260 mm − 3,6 dm. 1,8 dm + 380 mm − 27 cm.
4. Aflaţi distanţa dintre dreptele AB și 2 p 4. Aflaţi distanţa dintre dreptele AB și
CD. CD.
A B
B

C
A C D
D

5. Formulaţi și stabiliţi valoarea de adevăr 3 p 5. Formulaţi și stabiliţi valoarea de adevăr


a reciprocei propoziţiei: a reciprocei propoziţiei:
„Dacă 5a = 0, atunci a = 0”. „Dacă n M 4, atunci n M 2 ”.

Geometrie 144 Capitolul 1. No\iuni geometrice fundamentale


2
§ 1. Unghiuri. Recapitulare [i complet=ri

Unghiuri.
CAPITOLUL
Triunghiuri

§1. Unghiuri. Recapitulare [i complet=ri


1 Examinaţi desenele și completaţi adecvat.
D M
A

K L

B
C E F X Y Z

P V W
U

Q
R N S T
a) Unghiul este o figură geometrică formată din ...
b) Elementele unghiului ABC sînt ...
c) Unghiurile DEF și QVW sînt ...
d) Unghiurile ABC și PNR sînt ...
e) Unghiurile și sînt unghiuri obtuze.
f) Unghiul XYZ este unghi .
g) Unghiul cu laturile confundate se numește unghi .
Ne amintim
Se numește unghi figura geometrică formată din două semidrepte (laturile
unghiului) cu originea comună (vîrful unghiului).
Măsura unghiului ascuţit este mai mică decît 90°.
Măsura unghiului obtuz este cuprinsă între 90° și 180°.
Măsura unghiului drept este egală cu 90°.
Măsura unghiului alungit este egală cu 180°.
Măsura unghiului nul este egală cu 0°.
• Utilizînd raportorul, aflaţi măsurile în grade ale unghiurilor reprezentate. Rotunjiţi
rezultate pînă la zeci.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 145 Geometrie


§ 1. Unghiuri. Recapitulare [i complet=ri

A
D
M
2 Examinaţi desenul și precizaţi care puncte aparţin: F
N
a) interiorului unghiului ABC; P O
H
b) exteriorului unghiului ABC. L
B C
K

Un unghi ABC separă planul în două mulţimi, numite interiorul unghiului (mulţimea
punctelor cuprinse între laturile unghiului, care se notează Int∠ABC ) și exteriorul
unghiului (se notează Ext∠ABC ).

Definiţii. Œ Unghiurile cu măsuri egale se numesc unghiuri congruente.


Œ Două unghiuri coplanare se numesc unghiuri adiacente dacă au
vîrful comun și o latură comună, situată între celelalte două laturi ale
unghiurilor.
Œ Unghiurile A și B se numesc unghiuri complementare dacă suma
măsurilor lor este 90°. În acest caz unghiul A este complementul
unghiului B și reciproc.
Œ Unghiurile A și B se numesc unghiuri suplementare dacă suma măsu-
rilor lor este 180°. În acest caz, unghiul A este suplementul unghiului B,
iar unghiul B – suplementul unghiului A.

Aplicăm

3 Examinaţi desenele, măsuraţi și completaţi adecvat cu unul sau cu cîteva dintre cuvintele
complementare, suplementare, adiacente.

A D H
G J

B C E F I K
P
Q
N
L O M S
R

a) Unghiurile ABD și CBD sînt unghiuri .


b) Unghiurile EFG și HIK sînt unghiuri .
c) Unghiurile HIJ și JIK sînt unghiuri .
d) Unghiurile LON și MON sînt unghiuri .
e) Unghiurile PRQ și QRS sînt unghiuri .

Geometrie 146 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 1. Unghiuri. Recapitulare [i complet=ri

4 Calculaţi măsura unghiului COD din desen, dacă A


m(∠AOB) = 40°.
Explicăm C
O 40°
B
Unghiurile AOB și AOC sînt adiacente suplementare. ?
Prin urmare, m(∠AOC ) = 180° – .
Unghiurile AOC și COD sînt adiacente suplementare. D

Prin urmare, m(∠COD) = 180° – = .

• Calculaţi și comparaţi măsurile unghiurilor BOD și AOC. Trageţi concluzia.

Definiţie. Două unghiuri se numesc unghiuri opuse la vîrf dacă au vîrful comun
și laturile lor sînt semidrepte opuse.

Proprietatea unghiurilor opuse la vîrf


Unghiurile opuse la vîrf sînt congruente.

• Cîte perechi de unghiuri opuse la vîrf formează două drepte concurente?

Definiţie. Bisectoarea unghiului este semidreapta cu originea în vîrful unghiului,


inclusă în interiorul lui și care formează cu laturile unghiului două unghiuri
congruente. A

O B
[OC este bisectoarea unghiului AOB.

Aplicăm
5 Calculaţi m(∠COD), dacă m (∠AOB ) = 110 °49′36′′ B
și semidreapta [OC este bisectoarea unghiului BOD. C
Explicăm
Calculăm întîi m(∠BOD ).
110°49′36′′
Unghiurile AOB și BOD sînt adiacente suplementare.
Prin urmare, m(∠BOD ) = 180° − m(∠AOB ). A O D

grade 1° 1′
minute
secunde
180° 0′ 0′′ − 179°60′ 0′′ − 179° 59′ 60′′ −
110°49′36′′ 110°49′36′′ 110° 49′ 36′′
180° − 110°49′36′′ = ? ? ? ° ′ 24′′
m(∠BOD) = ° ′ 24′′.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 147 Geometrie


§ 1. Unghiuri. Recapitulare [i complet=ri


m (∠COD ) = m (∠BOD ) : 2 = 69°10′ ′′ : 2 = 68° ′ ′′ : 2 = ° ′ ′′.

Răspuns: .
Observaţie. La efectuarea operaţiilor aritmetice cu măsuri de unghiuri se va ţine cont
că 1° = 60′ și 1′ = 60′′.

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și precizaţi unghiurile:


a) ascuţite; b) drepte; c) obtuze; d) alungite.
C A B C
D

D
O

A O E F E
a) b)
2. Examinaţi desenul exerciţiului 1 și precizaţi perechile de unghiuri:
a) suplementare; b) complementare; c) adiacente;
d) adiacente complementare; e) adiacente suplementare.
3. Calculaţi măsura:
a) complementului unui unghi de 60°; b) complementului unui unghi de 38°;
c) suplementului unui unghi de 70°; d) suplementului unui unghi de 11°.
4. Calculaţi măsurile unghiurilor necunoscute din desen:
B C

? 130° ?
A D A B 39°
C ? D
? ?
?
E E
a) b)
5. Aflaţi măsura unui unghi, dacă măsura complementului lui este:
a) de 2 ori mai mare; b) de 8 ori mai mică; c) cu 20° mai mare; d) cu 40° mai mică.
6. Aflaţi măsura unui unghi, dacă măsura suplementului lui este:
a) de 3 ori mai mare; b) de 5 ori mai mică; c) cu 50° mai mare; d) cu 150° mai mică.

Geometrie 148 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 1. Unghiuri. Recapitulare [i complet=ri

7. Calculaţi:
a) 48°30′ + 54°40′; b) 112°48′ + 49°15′;
c) 99°25′34′′ + 27°28′29′′; d) 36°37′38′′ + 39°38′37′′.
8. Calculaţi:
a) 88°12′ − 26°41′; b) 170° − 64°39; c) 95°40′ − 28°54′43′′; d) 100° − 37°48′59′′.
9. Calculaţi: a) 47°24′ : 2; b) 125°37′ : 2; c) 19° : 3; d) 21° : 4.

B
10. Examinaţi desenul și determinaţi mulţimea: C
A O
a) ∠AOC I ∠BOC ; b) ∠FOD I ∠AOE; D

c) ∠FOE I ∠DOE; d) ∠BOF I ∠DOF .


F E
11. Examinaţi desenul și aflaţi măsurile unghiurilor AOB și BOC:
B B

2x + 20°
x −14° 3x − 28° x + 80°
A O C A O C
a) b)
12. Un unghi are măsura de 44°. Aflaţi măsurile unghiurilor formate de bisectoarea lui și
de laturile complementului adiacent cu acest unghi.
13. Un unghi are măsura de 68°. Aflaţi măsurile unghiurilor formate de bisectoarea lui și
de laturile suplementului adiacent cu acest unghi.
14. Diferenţa măsurilor a două unghiuri suplementare este cu 100° mai mică decît suma
lor. Aflaţi măsurile unghiurilor.
15. Adevărat sau fals?
a) Măsurile unghiurilor opuse la vîrf și suplementare sînt egale cu 90°.
b) Măsurile unghiurilor opuse la vîrf și complementare sînt egale cu 90°.
c) Măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri complemen-
tare este egală cu 45°.
d) Măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri suplementare
este egală cu 90°.
16. La intersecţia a două drepte concurente se formează 4 unghiuri. Care sînt măsurile
unghiurilor, dacă suma măsurilor a 3 unghiuri este egală cu 200°?

17. Laturile a două unghiuri cu același vîrf sînt perpendiculare două cîte două. Ce poziţii
relative pot avea bisectoarele acestor unghiuri?
18. Calculaţi măsura unghiului format de acele ceasornicului la ora 2 și 10 minute.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 149 Geometrie


§ 1. Unghiuri. Recapitulare [i complet=ri
§ 2. Triunghiul [i elementele lui.
Recapitulare [i complet=ri
Ne amintim
Figura geometrică formată din reuniunea segmentelor [AB], [AC], [BC], unde A, B,
C sînt trei puncte necoliniare, se numește triunghiul ABC. Punctele A, B, C se
numesc vîrfurile triunghiului, segmentele [AB], [AC], [BC] – laturile triunghiului,
iar unghiurile ABC, ACB, BAC – unghiurile triunghiului ABC.
Observaţie. Interiorul triunghiului ABC se notează cu Int ∆ ABC , iar exteriorul lui –
cu Ext ∆ ABC.
1 Observaţi cum se clasifică triunghiurile și denumirile elementelor lor.
Clasificarea triunghiurilor
3 după unghiuri
Triunghiul ascuţitunghic are toate unghiurile ascuţite.
Triunghiul dreptunghic are un unghi drept. ipotenuză
Triunghiul obtuzunghic are un unghi obtuz. triunghi
dreptunghic
3 după laturi catete
Triunghiul scalen are laturile de lungimi diferite. laturi laterale
Triunghiul isoscel are două laturi congruente.
Triunghiul echilateral are toate laturile congruente.
triunghi isoscel

bază

• Examinaţi desenul și completaţi adecvat.


B E H

A C G I
D F
L S
P

60° 60°
K M N Q R T
a) Triunghiurile KLM și sînt ascuţitunghice, deoarece ...
b) Triunghiurile ABC și HGI sînt , deoarece ...

Geometrie 150 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 2. Triunghiul [i elementele lui. Recapitulare [i complet=ri

c) Laturile HG și GI se numesc triunghiului HGI. Latura se


numește ipotenuza triunghiului ABC.
d) Triunghiul DEF este , deoarece m(∠D) > .
e) Triunghiurile și sînt isoscele, deoarece ... .
f) Triunghiul NPQ este , deoarece ... .
g) Triunghiul este echilateral, deoarece ... .
h) Dacă m(∠N ) = 35° și m(∠Q ) = 75°, atunci m(∠P ) = .

Proprietăţi
1° Din proprietăţile distanţei rezultă că între laturile oricărui triunghi ABC există relaţiile:
AB + AC > BC, AB + BC > AC, AC + BC > AB (inegalităţile triunghiului).
2° Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180°.

Definiţii. Œ Înălţime a triunghiului se numește seg- înălţime


mentul determinat de un vîrf al triun-
ghiului și de punctul în care perpendi-
culara dusă din acest vîrf intersectează
dreapta suport a laturii opuse.

Œ Mediană a triunghiului se numește mediană


segmentul determinat de un vîrf al tri-
unghiului și de mijlocul laturii opuse.

Œ Bisectoare a triunghiului se numește bisectoare


segmentul determinat de un vîrf al tri-
unghiului și de punctul în care bisectoa-
rea unghiului cu acest vîrf al triunghiu-
lui intersecteză latura opusă.

Aplicăm
2 Examinaţi și completaţi cu unul din cuvintele înălţime, mediană, bisectoare:
a) Segmentul BD este o a triun-
B
ghiului ABC, deoarece ... .
b) Segmentul AM este o a triun-
M
ghiului ABC, deoarece [ BM ] ≡ [ MC ].
c) Segmentul BN este o a triun-
ghiului ABC, deoarece ... .
D A N C

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 151 Geometrie


§ 2. Triunghiul [i elementele lui. Recapitulare [i complet=ri

3 Amintiţi-vă definiţia figurilor congruente și stabiliţi ce relaţii există între laturile și între
unghiurile respective ale două triunghiuri congruente.

Definiţie. Două triunghiuri se numesc congruente dacă au laturile și unghiurile


respectiv congruente.

B B1
Observaţie. Notînd că două triunghiuri sînt
congruente, vom respecta ordinea scrierii
vîrfurilor triunghiurilor. Astfel, nota-
ţia ∆ABC ≡ ∆A1 B1C1 înseamnă că
∠A ≡ ∠A1 , ∠B ≡ ∠B1 , ∠C ≡ ∠C1 și
[ AB ] ≡ [ A1 B1 ], [ AC ] ≡ [ A1C1 ], C C1
[ BC ] ≡ [ B1C1 ]. În general, dacă A A1
∆ABC ≡ ∆A1 B1C1 , nu înseamnă – vîrfuri omoloage; – laturi omoloage;
că, de exemplu, ∆ABC ≡ ∆B1 A1C1 . – vîrfuri omoloage; – laturi omoloage;
– vîrfuri omoloage; – laturi omoloage.

4 Examinaţi desenul. Utilizînd compasul și raportorul, comparaţi lungimile laturilor, apoi


măsurile unghiurilor triunghiului.

c a

c a
b
a b)
c

b
a) b c)

Completaţi adecvat:
a) < b < a; b) a < < ; c) < < c;
< m(∠B) < ; m(∠A) < < ; < < m(∠C ).

Teoremă
Unghiului de măsură mai mare al triunghiului i se opune o latură de lungime mai
mare.

• Reciproca acestei teoreme de asemenea este teoremă. Formulaţi reciproca teoremei.

Geometrie 152 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 2. Triunghiul [i elementele lui. Recapitulare [i complet=ri

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și precizaţi triunghiurile:


a) ascuţitunghice; b) dreptunghice;
c) obtuzunghice; d) isoscele;
e) scalene; f) dreptunghice isoscele;
D F I K
B
J L
M
N

A C G H
E P

2. Numiţi elementele triunghiului ABC din desenul exerciţiului 1. Măsuraţi cu rigla și


calculaţi perimetrul triunghiului ABC.
3. Construiţi un desen corespunzător situaţiei:
a) Punctele M și N aparţin triunghiului ABC, punctele K și L – interiorului triunghiului
ABC, iar punctul P – exteriorului triunghiului ABC, astfel încît punctele A, M, N, K, P
sînt coliniare.
b) Triunghiul ABC este obtuzunghic isoscel, cu baza de 4 cm.
c) Triunghiurile KLM și LMN sînt dreptunghice isoscele.
d) Triunghiurile KLM și KLN sînt obtuzunghice isoscele și KM I LN = {R}.
4. Fie triunghiul ABC. Calculaţi m(∠A), dacă:
a) m(∠B ) = m(∠C ) = 35°;
b) m(∠B ) = 48°, m(∠C ) = 84°;
c) m(∠B ) + m(∠C ) = 130°;
d) m(∠A) = m(∠B ) = m(∠C ).
5. Calculaţi perimetrul triunghiului ABC, dacă:
a) AB = AC = BC = 9,7 cm;
b) AB = 2 AC = 16 cm, BC = 10,6 cm;
c) AB = 0,8( AC + BC) =12 cm;
d) AB + AC =15 cm, AB + BC =16 cm, AC + BC = 17 cm.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 153 Geometrie


§ 2. Triunghiul [i elementele lui. Recapitulare [i complet=ri

6. Examinaţi desenul și calculaţi măsura unghiului A al triunghiului ABC, dacă AD este o


înălţime a triunghiului ABC. A
A

40°

42° 50° 25°


B C D B
D C
a) b)
7. Examinaţi desenul și calculaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABC, dacă [ AA1 ] și
[ BB1 ] sînt bisectoare ale triunghiului ABC.
B C
40° A1 A1

B
55° 23°
B1
35°
A C
B1 A
a) b)
8. [ AA1 ], [ BB1 ], [CC1 ] sînt medianele triunghiului ABC. Calculaţi perimetrul triunghiului
ABC, dacă: a) AC1 = 7,8 cm, BA1 = 9 cm, CB1 = 8,7 cm;
5 2
b) BC1 = 8 cm, BA1 = 18 cm, AB1 = cm.
2
9. Stabiliţi dacă următoarele 3 numere pot reprezenta lungimile laturilor unui triunghi
(exprimate în aceeași unitate de măsură):
a) 7, 9, 17; b) 3, 10, 13; c) 12, 11, 20; d) 8 , 3 2 , 32 .
10. Aflaţi unghiul cu măsura cea mai mare și unghiul cu măsura cea mai mică ale triun-
ghiului ABC, dacă:
2
a) AB = 8 cm, BC = 7 cm, AC = 9 cm; b) AB = AC , AC = 1,2 BC;
3
c) AB = 4 3 cm, BC = 3 5 cm, AC = 7 cm.
11. Scrieţi laturile triunghiului ABC în ordinea crescătoare a lungimilor, dacă:
a) m(∠A) = 30°, m(∠B ) = 70°; b) m(∠B) = 60°, m(∠C ) = 10°;
c) m(∠A) < m(∠B ) < 45°.

12. Perimetrul triunghiului ABC este de 44 cm, iar perimetrul triunghiului ACD – de
52 cm. Calculaţi perimetrul triunghiului ABD, dacă AC = 18 cm și C ∈ [BD].
13. Calculaţi perimetrul triunghiului echilateral ABC, dacă M ∈ [ AC ] și
AM = 3MC = 12,6 cm.
14. Calculaţi aria triunghiului ABC, dacă m(∠B) = 90°, AB = 12,4 cm și BC = 8,5 cm.

Geometrie 154 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 2. Triunghiul [i elementele lui. Recapitulare [i complet=ri

15. Reproduceţi desenul și construiţi triunghiul A1 B1C1 congruent cu triunghiul ABC, astfel
încît punctul B1 să fie omologul vîrfului B.
B C
B
a) b) c)
B1
C
A
B1 B1
C A B
A

16. Adevărat sau fals?


a) Dacă ∆ ABC este isoscel, cu baza [ AC ], atunci ∆ ABC ≡ ∆CBA.
b) Dacă ∆ ABC ≡ ∆CBA, atunci ∆ ABC este isoscel.
c) Dacă ∆ ABC ≡ ∆CBA ≡ ∆ BAC , atunci ∆ ABC este echilateral.
d) Dacă ∆ ABC ≡ ∆ DEF , m(∠B) = 90° și m(∠A) + m(∠D ) = 70°,
atunci m(∠F ) = 20°.
17. Un triunghi cu perimetrul de 54 cm are lungimile laturilor exprimate prin numere
naturale consecutive. Aflaţi lungimile laturilor acestui triunghi.
18. Adevărat sau Fals?
a) Există un triunghi cu laturile de 6 cm, 8 cm, 14 cm.
b) Înălţimea unui triunghi nu este mai lungă decît mediana corespun-
zătoare aceleiași laturi.

19. Punctul A din desen este un vîrf al triunghiului


A1
ABC, iar punctele A1 și B1 – mijloacele laturilor
BC și, respectiv, AC ale acestui triunghi. Repro-
duceţi desenul și, utilizînd rigla și compasul,
„restabiliţi” triunghiul ABC. A B1

20. Fie triunghiul ABC. Măsura unghiului A este de 1,8 ori mai mică decît măsura un-
ghiului B și de 5 ori mai mare decît cea a unghiului C. Aflaţi măsurile unghiurilor
triunghiului.
21. Ce lungime poate avea latura unui triunghi, dacă ea este cu 2 cm mai lungă decît
jumătatea altei laturi și cu 32 cm mai scurtă decît dublul lungimii laturii a treia?
22. Demonstraţi că, dacă latura AB este cea mai scurtă latură a triunghiului ABC, atunci
m(∠C ) < 90°.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 155 Geometrie


§ 3. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor
§ 3. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor
3.1. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor oarecare

Examinaţi desenele și scrieţi pentru fiecare caz perechile de elemente congruente ale
triunghiurilor ABC și A1 B1C1 .
B
B
B1
B1

C = C1
A = A1

A C A1 C1

B1 B1
B

A = A1 C = C1 A = A1 C = C1

• Stabiliţi dacă propoziţia este adevărată.


a) „Dacă două triunghiuri au unghiurile respectiv congruente, atunci
triunghiurile sînt congruente.”
b) „Dacă două triunghiuri au cîte două laturi respectiv congruente,
atunci triunghiurile sînt congruente.”
c) „Dacă două triunghiuri au cîte o latură și cîte un unghi respectiv
congruente, atunci triunghiurile sînt congruente.”
Trageţi concluzia.

Observaţie. Am constatat că pentru a afirma că două triunghiuri sînt congruente nu


este suficient să cunoaștem două perechi de elemente ale acestora. Următoarele criterii
afirmă că putem conchide că două triunghiuri sînt congruente dacă trei perechi de
elemente omoloage ale acestor triunghiuri, dintre care cel puţin o pereche de laturi,
sînt respectiv congruente.

Geometrie 156 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 3. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor

Criteriile de congruenţă a două triunghiuri oarecare


1. Criteriul LUL (latură–unghi–latură)
Dacă două laturi și unghiul cuprins între ele ale unui triunghi sînt respectiv congruente
cu două laturi și unghiul cuprins între ele ale altui triunghi, atunci triunghiurile sînt
congruente.
B B1 [ AB ] ≡ [ A1 B1 ]
[ AC ] ≡ [ A1C1 ] ∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1

C A1 C1
∠A ≡ ∠A1
A

2. Criteriul ULU (unghi–latură–unghi)


Dacă o latură și unghiurile alăturate ei ale unui triunghi sînt respectiv congruente
cu o latură și unghiurile alăturate ei ale altui triunghi, atunci triunghiurile sînt
congruente.
B B1
[ AB ] ≡ [ A1 B1 ]
∠A ≡ ∠A1 ∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1

A C A1 C1 ∠B ≡ ∠B1

3. Criteriul LLL (latură–latură–latură)


Dacă laturile unui triunghi sînt respectiv congruente cu laturile altui triunghi, atunci
triunghiurile sînt congruente.
B B1 [ AB ] ≡ [ A1 B1 ]
[ AC ] ≡ [ A1C1 ] ∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1

A C A1 C1 [ BC ] ≡ [ B1C1 ]

3.2. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor dreptunghice

Examinaţi desenul. Aplicînd criteriile de congruenţă, găsiţi perechile de triunghiuri


congruente. R
E F J K

C H

D N
Q S
L T

A B G I M P

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 157 Geometrie


§ 3. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor

Explicăm
∆ABC ≡ ∆DEF , conform criteriului .
∆HGI ≡ ∆PMN , conform criteriului .
∆LKJ ≡ ∆RTS , conform criteriului , (deoarece m(∠J ) = 90° − m(∠L) = 9
) = 90° − m(∠R ) = m(∠S )).
Mai tîrziu vom arăta că înălţimea cuprinsă între laturile congruente ale triunghiului
isoscel este și mediană, și bisectoare a acestui triunghi. Prin urmare, [QT ] ≡ [ ST ]; deci
≡ ∆SRT , conform criteriului LLL.
Observaţie. Deoarece orice două triunghiuri dreptunghice au un unghi drept, rezultă
că două triunghiuri dreptunghice sînt congruente, dacă există două perechi de elemente
omoloage congruente, dintre care cel puţin o pereche de laturi.

Criteriile de congruenţă a două triunghiuri dreptunghice


1. Criteriul CC (catetă–catetă)
Dacă două triunghiuri dreptunghice au catetele respectiv congruente, atunci triun-
ghiurile sînt congruente.
A A1
m (∠B ) = m (∠B1 ) = 90°
[ AB ] ≡ [ A1 B1 ] ∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1
B C B1 C1 [ BC ] ≡ [ B1C1 ]

2. Criteriul IC (ipotenuză–catetă)
Dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele și cîte o catetă respectiv con-
gruente, atunci triunghiurile sînt congruente.
A A1
m (∠B ) = m (∠B1 ) = 90°
[ AB ] ≡ [ A1 B1 ] ∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1

C B1 C1
[ AC ] ≡ [ A1C1 ]
B

3. Criteriul CU (catetă–unghi ascuţit alăturat)


Dacă două triunghiuri dreptunghice au cîte o catetă și un unghi ascuţit alăturat
catetei respectiv congruente, atunci triunghiurile sînt congruente.
A A1 m (∠B ) = m (∠B1 ) = 90°
[ BC ] ≡ [ B1C1 ] ∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1
m (∠C ) = m (∠C1 )
B C B1 C1

Geometrie 158 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 3. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor

4. Criteriul IU (ipotenuză–unghi ascuţit)


Dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele și cîte un unghi ascuţit respectiv
congruente, atunci triunghiurile sînt congruente.
A A1
m (∠B ) = m (∠B1 ) = 90°
[ AC ] ≡ [ A1C1 ] ∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1

B C B1 C1 m (∠C ) = m (∠C1 )

3.3. Construirea triunghiurilor


1 Să se construiască un triunghi cu laturile de 6 cm, 5 cm, 4 cm, utilizînd rigla și compasul.
Explicăm
Conform criteriului LLL, datele problemei sînt suficiente pentru a construi triunghiul.
Construim semidreapta [AM și depunem
cu ajutorul compasului un segment AB,
cu lungimea de 6 cm. A 6 cm B M
Fixăm piciorul compasului în
punctul A și construim un se-
C
micerc cu raza de 5 cm.
Construim un semicerc cu cen- 5 cm 4 cm
trul în B și cu raza de 4 cm.
Cele două semicercuri se inter-
sectează în punctul C. A B

Triunghiul ABC astfel construit satisface condiţiile problemei.

2 Să se construiască un triunghi cu o latură de 5 cm și unghiurile alăturate ei de 40° și


45°, utilizînd rigla, raportorul și compasul.
A B
Explicăm

Construim segmentul AB cu lungimea de


5 cm.

M
40°
Fixăm raportorul cu centrul în A și mar-
căm punctul M din dreptul gradaţiei 40°.
Construim semidreapta [AM.

A B

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 159 Geometrie


§ 3. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor

Similar, construim semidreapta [BN, care N M


C
formează cu semidreapta [BA un unghi
de 45°. Notăm cu C punctul de inter-
secţie a semidreptelor [AM și [BN.
Triunghiul ABC astfel construit satisface 40° 45°
A B
condiţiile problemei.
• Construiţi un triunghi cu laturile de 5 cm și 6 cm și unghiul dintre ele de 60°, utilizînd
rigla, raportorul și compasul.

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și stabiliţi perechile de triunghiuri congruente.

2. Triunghiurile ABC și DEF sînt congruente. Copiaţi și completaţi:


[ AB] ≡ [ DE ], ≡ DF , EF ≡ ,
∠A ≡ , ∠E ≡ , ≡ ∠C .

3. Triunghiurile ABC și CAD sînt congruente. Copiaţi și completaţi:


a) ≡ [ AB], ≡ [DC ], [BC ] ≡ , ∠A ≡ , ∠B ≡ .
b) Triunghiurile ABC și CAD sînt .

4. Aplicînd criteriile de congruenţă, stabiliţi perechile de triunghiuri congruente.


B C
B C
B
O O O
A C
A
A D
D D
a) b) c)

Geometrie 160 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 3. Criteriile de congruen\= a triunghiurilor

5. Fie triunghiurile ABC și DEF, unde ∠A ≡ ∠D, [ AB] ≡ [ DE ]. Scrieţi încă o relaţie între
elementele triunghiurilor, astfel încît ele să fie congruente conform criteriului:
a) LUL; b) ULU.
B
6. Examinaţi desenul și aflaţi lungimile segmentelor AO, A
7 cm
BO și BC, dacă O este centrul cercului. C
7. Construiţi un triunghi cu laturile de:
8 cm
a) 6 cm, 7 cm, 8 cm; b) 5 cm, 3 cm, 6 cm. O
8. Construiţi un triunghi cu două laturi de:
a) 3 cm și 4 cm și unghiul format de ele de 45°;
b) 5 cm și 6 cm și unghiul format de ele de 120°.
9. Construiţi un triunghi:
a) cu o latură de 4 cm și unghiurile alăturate ei de 30° și 50°;
b) cu o latură de 6 cm și unghiurile alăturate ei de 25° și 60°.
10. Punctul M este mijlocul laturii AB a triunghiului ABC și CM ⊥ AB. Aflaţi AC, dacă
BC = 8 cm.
11. [EH ] este bisectoare și înălţime a triunghiului DEF.
Aflaţi m(∠D) , dacă m(∠F ) = 40°.

12. Construiţi un triunghi echilateral cu perimetrul de 15 cm.


13. Construiţi un triunghi isoscel cu baza de 5 cm și perimetrul de 17 cm.
14. Se poate oare construi un triunghi cu laturile de:
a) 2 cm, 3 cm, 5 cm; b) 3 cm, 7 cm, 3 cm?
Justificaţi.
15. Segmentele AB și CD se intersectează în punctul O, care este mijlocul fiecărui seg-
ment. Aflaţi AC și BC, dacă AD = 10 cm, BD = 9 cm.

16. Examinaţi desenul.


[ AB ] ≡ [ A1 B1 ], [ BC ] ≡ [ B1C1 ], B B1
], [ AM ] ≡ [ A1 M 1 ] și [ AM ], [ A1 M 1 ] M M1
sînt mediane ale triunghiurilor
ABC și A1 B1C1 . Demonstraţi că A
C A1 C1
∆ ABC ≡ ∆ A1 B1C1 .
17. Demonstraţi că diagonalele rombului se includ în bisectoarele unghiurilor rombului.
18. Unghiurile unui triunghi sînt respectiv congruente cu unghiurile altui triunghi și două
laturi ale primului triunghi sînt congruente cu două laturi ale triunghiului al doilea.
Putem afirma că triunghiurile sînt congruente?

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 161 Geometrie


§§ 4.4.Metoda
Metoda
triunghiurilortriunghiurilor
congruente congruente
1 Segmentele AB și CD se intersectează în
punctul M, astfel încît AM = DM , AC = 8 cm
C B
și m(∠CAM ) = m(∠BDM ).
M
Să se afle lungimea segmentului BD. 8 cm ? cm

Explicăm
A D
Examinăm triunghiurile AMC și DMB.
[ AM ] ≡ [ DM ].
∠CAM ≡ .
Unghiurile AMC și sînt opuse la vîrf. Prin urmare, ∠AMC ≡ .
Aplicînd criteriul ULU, putem afirma că ∆AMC ≡ . Prin urmare, [ AC ] ≡
și BD = cm.
Răspuns: BD = cm.

La rezolvarea problemei am aplicat metoda triunghiurilor congruente.


Metoda triunghiurilor congruente se folosește pentru a demonstra că două
segmente sau două unghiuri sînt congruente. Pentru a realiza demonstraţia:
- cele două segmente (sau unghiuri) se încadrează în două triunghiuri a căror
congruenţă poate fi demonstrată cu ajutorul criteriilor LUL, ULU, LLL;
- se consideră că segmentele (sau unghiurile) sînt congruente dacă ele sînt
elemente omoloage ale triunghiurilor în care au fost încadrate.

Model de demonstrare a unei teoreme


2 Demonstraţi că mediana cuprinsă între laturile congruente ale unui triunghi isoscel
este și bisectoare a acestui triunghi.
B
Explicăm
Realizăm un desen corespunzător enunţului.
Reformulăm enunţul problemei, utilizînd notaţiile
din desen:
„Demonstraţi că mediana BM cuprinsă între
laturile congruente AB și BC ale triunghiului isos- A C
M
cel ABC este și bisectoare a acestui triunghi”.
Pentru a evidenţia ipoteza și concluzia propoziţiei (teoremei), reformulăm ultimul
enunţ sub forma Dacă Ipoteza, atunci Concluzia.
Dacă triunghiul ABC este isoscel și [BM] este mediana
cuprinsă între laturile congruente AB și BC, atunci [BM] este
bisectoare a triunghiului ABC.

Geometrie 162 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


§ 4. Metoda triunghiurilor congruente

Evidenţiem ipoteza: ...


Evidenţiem concluzia: ...
Scriem prescurtat enunţul și demonstraţia:
Ipoteză: ∆ABC , [ AB ] ≡ [CB ], M ∈ [ AC ], [ AM ] ≡ [CM ].
Concluzie: ∠ABM ≡ ∠CBM .
Demonstraţie:
[ AB ] ≡ [CB ] (din ipoteză)
LLL def
[ AM ] ≡ [CM ] (din ipoteză) ⇒ ∆ABM ≡ ∆CBM ⇒ ∠ABM ≡ ∠CBM (c.c.t.d.).
[BM ] – latură comună

Observaţie. De regulă, pașii – se realizează oral.

3 Utilizînd metoda triunghiurilor congruente să demonstrăm Criteriul CC de congruenţă


a triunghiurilor dreptunghice.
A1
Ipoteză: ∆ABC , ∆A1 B1C1 – dreptunghice, A
[ AB ] ≡ [ A1 B1 ], [ BC ] ≡ [ B1C1 ].
Concluzie: ∆ABC ≡ ∆A1 B1C1
B C B1 C1
Demonstraţie:
m (∠ABC ) = m( A1 B1C1 ) = 90°. Prin urmare, ∠ABC ≡ ∠A1 B1C1 . (*)
Conform ipotezei și relaţiei (*), aplicînd criteriul LUL de congruenţă a triunghiurilor
oarecare, obţinem ∆ABC ≡ ∆A1 B1C1 (c.c.t.d.).

• Demonstraţi similar criteriul CU de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice.

Exerci\ii [i probleme

B
9 cm 6 cm

1. Examinaţi figura 1 și calculaţi AD, DC și BD, A E


C
dacă AB = 9 cm, BC = 6 cm, DE = 3 cm. 3 cm

D
Fig. 1

2. Fie [AM] o mediană a triunghiului ABC și D ∈ [ AM , astfel încît AM = MD. Aflaţi BD


și CD, dacă AB = 5 cm, AC = 6 cm.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 163 Geometrie


Exerci\ii [i probleme recapitulative

F H
3. Examinaţi figura 2 și precizaţi celelalte perechi de
segmente congruente. G

D E
4. Segmentul BD este mediana corespunzătoare bazei
triunghiului isoscel ABC. Aflaţi BD, dacă peri-
metrele triunghiurilor ABC și ABD sînt, respectiv, A C
B
de 48 cm și 36 cm. Fig. 2

5. Examinaţi figura 3. Demonstraţi că [ AM ] este o bisectoare a triunghiului ABC.


6. Examinaţi figura 4 și aflaţi măsura unghiului ACD. B
B
115°
M C
30° ?
A
A C
N
Fig. 3 Fig. 4 D

7. Fie triunghiurile ABC și A1 B1C1 , unde ∠A ≡ ∠A1 ,


B D
, [ AB ] ≡ [ A1 B1 ], [ BC ] ≡ [ B1C1 ], m(∠C ) = 80°, iar
unghiul C1 este obtuz. Aflaţi m (∠C1 ).
C
8. Examinaţi figura 5. Demonstraţi că
∠BAF ≡ ∠DEG și [ AB] ≡ [ DE ],
A
dacă [ AG ] ≡ [ FE ], m(∠B ) = m(∠D ), G F
E
), m(∠CGF ) = m(∠CFG ). Fig. 5
B D

9. Examinaţi figura 6. Aflaţi AB, dacă DE = 7 cm. C


7 cm
Indicaţie. Cercetaţi triunghiurile ABE și ADE.
A E
Fig. 6
C

10. Examinaţi figura 7. Aflaţi BE, dacă FC = 10 cm. B


Indicaţie. Cercetaţi triunghiurile ABE și AFC. D

A E
F
Fig. 7

Geometrie 164 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


Exerci\ii [i probleme recapitulative

11. Cercurile de centrele O și O1 se intersectează în punctele A și B. Demonstraţi că


dreptele AB și OO1 sînt perpendiculare.
12. Demonstraţi că lungimea laturii oricărui triunghi este mai mică decît semiperimetrul
triunghiului.
13. Punctul D aparţine interiorului triunghiului ABC.
Demonstraţi că m(∠A) < m(∠ADC ).

1. Examinaţi desenul și calculaţi măsura unghiului x.

30°
108° x x x 42° 106°
28° 39° x

a) b) c) d)

2. Aflaţi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor AOB și BOC.


B C C B
B
B
70° 154° 36° 72°
C O A C O A O A O A
a) b) c) d)
3. Examinaţi desenul și calculaţi măsura unghiului x:

120° x 122°
x
150°
a) b)
4. Suma măsurilor a două unghiuri opuse la vîrf A și B este egală cu 150°. Aflaţi m(∠A)
și m(∠B ).
5. Diferenţa măsurilor a două unghiuri complementare este egală cu 50°. Aflaţi măsurile
unghiurilor.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 165 Geometrie


Exerci\ii [i probleme recapitulative

6. Aflaţi măsurile a două unghiuri suplementare, dacă diferenţa lor este egală cu 70°.
7. Calculaţi:
a) 81°42′ + 32°59′; b) 100°20′ − 27°34′;
c) 47°24′39′′ + 19°25′44′′; d) 116°21′ 5′′ − 68°7′28′′.

8. Aflaţi măsurile unghiurilor formate de bisectoarea unui B


C
unghi de 17°34′12′′ cu laturile acestui unghi.

9. Aflaţi măsura unghiului BOC, dacă m(∠AOC ) = 98°,


m(∠BOD) = 100° și O ∈ DA.

10. Calculaţi perimetrul unui triunghi: D O A


a) echilateral cu latura de 11 cm;
b) isoscel cu o latură de 19 cm și alta de 8 cm;
c) scalen ale cărui laturi au lungimile numere naturale consecutive, cea mai lungă
fiind de 10 cm;
d) dreptunghic cu laturile de 5 cm, 12 cm și 13 cm. B
11. Aflaţi măsura unghiului B al triunghiului ABC, dacă:
a) m(∠A) = m(∠C ) = 50°; b) m(∠A) = 2m(∠B ) = m(∠C );
1
c) m(∠A) = m(∠B ) = m(∠C ); d) m(∠A) + m(∠C ) = m(∠B ). D
2
12. Examinaţi desenul și scrieţi perechile de segmente congruente.
A C
13. Examinaţi desenul și stabiliţi dacă triunghiurile sînt congruente.
B B
E F E 3 F

60°
3 3 3
10 10 10 10
36°
60°
A C
72° 72° D
A C
D
a) b)
B E F B D E
62° 62° 45°
62° 45°
4 4 8
8
62°
A C A C F
D
c) d)

Geometrie 166 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


Exerci\ii [i probleme recapitulative

14. Construiţi un triunghi cu laturile de 5 cm, 6 cm, 8 cm.


15. Construiţi un triunghi cu două laturi de 5 cm și 7 cm și unghiul format de ele de 140°.
16. Construiţi un triunghi cu o latură de 7 cm și unghiurile alăturate ei de 45° și 55°.
B
17. Fie triunghiul ABC și D ∈ [ AC ], astfel încît
[ AD] ≡ [ BD] ≡ [CD ].
Demonstraţi că m(∠ABC ) = 90°.

18. 10 drepte sînt concurente într-un punct. A C


D
Demonstraţi că cel puţin unul din unghiurile
formate are măsura mai mică decît 20°.
Y B
19. Dintr-un punct O au fost construite 4 semi- X
C
drepte [OA, [OB, [OC și [OD.
Semidreptele [OX , [OY , [OZ și [OW sînt bi-
sectoarele unghiurilor AOB, BOC, COD și,
O A
respectiv, DOA. Demonstraţi că printre un- Z
ghiurile XOY, YOZ, ZOW, WOX sînt două pe-
rechi de unghiuri suplementare.
D W

20. Desenul reprezintă imaginea unui obiect cu ajutorul


căruia se poate construi un unghi de x°. Cum se poate
construi cu ajutorul acestui obiect un unghi de:
a) 9°, dacă x = 19°;
b) 4°, dacă x = 23°; x
c) 3°, dacă x = 31°;
d) 19°, dacă x = 38° ?
21. Calculaţi măsura unghiului format de acele ceasornicului la ora:
a) 2 și 20 de minute; b) 1 și 15 minute.
22. Două cercuri cu razele de 3 cm și 5 cm se intersectează în două puncte. Demonstraţi
că distanţa dintre centrele lor nu este mai mică de 2 cm și nu este mai mare de 8 cm.

Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri 167 Geometrie


Exerci\ii [i probleme recapitulative
Prob= de evaluare Timp efectiv de
lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Aflaţi măsura unghiului notat cu x: 2p 1. Aflaţi măsura unghiului notat cu x:


a) a)
118° 132°
x
x

b) B b) B
x x

30° 98°
61° 42° A
A C C

2. Aflaţi măsurile complementului și su- 2 p 2. Aflaţi măsurile complementului și su-


plementului unghiului A, dacă: plementului unghiului A, dacă:
m(∠A) = 36°. m(∠A) = 28°.

3. Calculaţi: 2p 3. Calculaţi:
a) 48°36′ + 25°31′; a) 37°46′ + 24°22′;
b) 80° − 34°25′. b) 90° − 36°27′.

4. Scrieţi triunghiurile congruente: 2p 4. Scrieţi triunghiurile congruente:


B C B C

A D A D

5. Lungimile laturilor unui triunghi sînt 2 p 5. Lungimile laturilor unui triunghi sînt
direct proporţionale cu numerele 4, direct proporţionale cu numerele 3,
5, 6. Aflaţi aceste lungimi, dacă peri- 4, 5. Aflaţi aceste lungimi, dacă peri-
metrul triunghiului este egal cu 45 cm. metrul triunghiului este egal cu 48 cm.

Geometrie 168 Capitolul 2. Unghiuri. Triunghiuri


3
§ 1. Drepte paralele

Paralelism [i
CAPITOLUL
perpendicularitate

§1. Drepte paralele


1.1. Drepte paralele f
d e
1 Examinaţi desenul. Observaţi poziţia a
relativă a dreptelor și completaţi.
b

a) Dreptele a și b sînt , deoarece .


b) Dreptele d și c sînt , deoarece .
c) Dreptele a și c sînt , deoarece .
d) Dreptele e și f sînt , deoarece .
Observaţie. Evident, concluzia că două drepte date sînt sau nu paralele trebuie
argumentată matematic riguros. Cu acest scop, ulterior vom studia criteriile de paralelism
a două drepte.
Definiţie. Două drepte se numesc paralele dacă ele sînt situate în același plan și
nu au puncte comune sau coincid.
Notăm: a || b. Citim: Dreptele a și b sînt paralele.
Dacă dreptele a și b nu sînt paralele, notăm a b.
• Putem construi drepte paralele:
a) cu ajutorul riglei; b) cu ajutorul reţelei de pătrate;
a
a

b b
a b

c) cu ajutorul riglei și echerului.

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 169 Geometrie


§ 1. Drepte paralele

2 Examinaţi imaginea și explicaţi cum se A d


poate construi o dreaptă paralelă cu
dreapta d, care va conţine punctul A.
Cîte astfel de drepte se pot construi?

Axioma paralelelor (sau axioma lui Euclid)


Prin orice punct exterior unei drepte se poate construi o unică dreaptă paralelă cu
dreapta dată.

• Luînd în consideraţie că două puncte diferite determină o unică dreaptă, stabiliţi cîte
perechi de drepte paralele pot fi construite, astfel încît orice pereche să conţină trei
puncte necoliniare date.

3 Aplicînd metoda reducerii la absurd și axioma paralelelor, demonstraţi următoarea


teoremă.

Teoremă (tranzitivitatea relaţiei de paralelism)


Dacă două drepte sînt paralele cu a treia dreaptă, atunci ele sînt paralele:
dacă a || c și b || c, atunci a || b.

• Completaţi și argumentaţi:
Dacă a || b și a I c = {M }, atunci dreptele b și c sînt .

1.2. Criterii de paralelism al dreptelor

1 a) Cîte unghiuri formează dreapta c cu


c
dreptele a și b? a
b) Cîte perechi de unghiuri congruente
observaţi în desen?
c) Cîte perechi de unghiuri suplemen- b
tare observaţi în desen?

Definiţie. Dreapta care intersectează două drepte coplanare se numește secantă.

Dreapta c din desen este secantă, deoarece intersectează dreptele a și b.

Geometrie 170 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 1. Drepte paralele

Două drepte formează cu o secantă 8 unghiuri.


1 α
1 α
β 2
β 2
Unghiuri alterne interne Unghiuri alterne externe
(∠α , ∠β ); (∠1, ∠2). (∠α , ∠β ); (∠1, ∠2).

1 α
1 α
2 β
2 β
Unghiuri interne de aceeași parte Unghiuri externe de aceeași parte
a secantei (∠α , ∠β ); (∠1, ∠2). a secantei (∠α , ∠β ); (∠1, ∠2).

1 α
3 α1
2 β
4 β1
Unghiuri corespondente
(∠α , ∠β ); (∠α 1 , ∠β1 ); (∠1, ∠2); (∠3, ∠4).

2 Unghiurile alterne interne din desen sînt congruente și au măsura de 60°.


Calculaţi:
c
a) măsurile unghiurilor alterne externe;
b) suma măsurilor unghiurilor interne de
a
aceeași parte a secantei; 60°
c) suma măsurilor unghiurilor externe
60°
de aceeași parte a secantei;
d) măsurile unghiurilor corespondente. b

Teorema 1
Dacă două drepte formează cu o secantă o pereche de unghiuri alterne interne
congruente, atunci:
1) celelalte două unghiuri alterne interne sînt congruente;
2) unghiurile alterne externe sînt congruente;
3) unghiurile interne de aceeași parte a secantei sînt suplementare;
4) unghiurile externe de aceeași parte a secantei sînt suplementare;
5) unghiurile corespondente sînt congruente.

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 171 Geometrie


§ 1. Drepte paralele

Observaţie. Schimbînd locurile ipotezei și ale oricărei condiţii din concluzia teore-
mei 1, obţinem de asemenea o propoziţie adevărată, adică o nouă teoremă.

Teorema 2 (Criteriul de paralelism a două drepte) c


a
Dacă două drepte formează cu o secantă o α
pereche de unghiuri alterne interne congru- β b
ente, atunci dreptele sînt paralele.
∠α ≡ ∠β ⇒ a || b

• Demonstraţi teorema 2 prin metoda reducerii la absurd.


Observaţii. 1. În baza teoremei 1, condiţia subliniată din teorema 2 poate fi substituită
cu oricare din condiţiile 2) –5) ale teoremei 1, obţinîndu-se astfel alte 4 criterii de
paralelism a două drepte. Formulaţi-le.
2. Reciprocele criteriilor de paralelism de asemenea sînt teoreme. Teorema 3 este
reciproca teoremei 2. Formulaţi reciprocele celorlalte criterii.

Teorema 3 (reciproca teoremei 2) c


a
Două drepte paralele formează cu o secantă α
unghiuri alterne interne congruente. β b

a || b ⇒ ∠α ≡ ∠β

• Fie date o dreaptă a și un punct M care nu aparţine dreptei a. Cu ajutorul riglei și


raportorului, construiţi o dreaptă b paralelă la dreapta a, care va conţine punctul M.

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și determinaţi perechile de drepte:


a) paralele; b) concurente.

a e

b
f

c d

2. Construiţi pe caiet cu ajutorul riglei: a) două drepte orizontale;


b) două drepte oblice paralele; c) două drepte concurente oblice.

Geometrie 172 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 1. Drepte paralele

3. Utilizînd raportorul și echerul, aflaţi măsura unghiului mai mic format la intersecţia
dreptelor a și b din desen: a

a b

b
a) b)
4. În cîte regiuni disjuncte împart planul trei drepte secante două cîte două?
5. Examinaţi desenul și aflaţi măsura unghiului x.
a b
50° 55° c

d
50° x

6. Dreptele a și b sînt paralele. Calculaţi măsura unghiului x.


Indicaţie. Construiţi prin punctul M o dreaptă paralelă cu dreptele a și b.
a N
50°
M x
b 38°
K
7. Dreptele a și b din desen sînt paralele. Calculaţi valoarea lui x.
150° a 50° a

(2 x − 40)° b (3x − 10)° b


c
c a) b)
120° c
a a
(4 x + 2)°
(0,4 x − 60)°
b b
c 118°
c) d)

C
A B
8. Cum se poate argumenta că 50°
B 55° 71° D 130°
datele din desen sînt greșite?
130° 40°
55° 69°
A E C D
a) b)

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 173 Geometrie


§ 2. Linia mijlocie a triunghiului

9. Fie punctele A(3; 0), B (0; 2), C (6; 0). Determinaţi coordonatele a două puncte M și
N, astfel încît MN || AB și M, N, C sînt puncte coliniare.

10. Suma măsurilor a 6 din cele 8 unghiuri formate de o secantă cu două drepte paralele
este 636°. Calculaţi măsurile celor 8 unghiuri.
A B C
11. Punctele A, B, C nu aparţin dreptei a,
AB || a și BC || a. Demonstraţi prin me-
toda reducerii la absurd că punctele A, a
B, C sînt coliniare.
A B a

12. Demonstraţi că dreptele a și b din desen


sînt paralele.
b
C D

§ 2. Linia mijlocie a triunghiului


Examinaţi desenul și completaţi adecvat.
a) B b) E

N P Q
K

A M C D R F

a) Punctul M este laturii AC. b) Punctul P este laturii DE.


Punctul N este laturii BC. Punctul Q este laturii EF.
Dreptele MN și AB sînt . Dreptele PQ și DF sînt .
AB DF
= . = .
MN PQ

Definiţie. Segmentul ce unește mijloacele a două laturi ale unui triunghi se numește
linie mijlocie a triunghiului.

Geometrie 174 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 2. Linia mijlocie a triunghiului

În desen, [MN] este o linie mijlocie a triunghiului ABC, iar [PQ] este o linie mijlocie a
triunghiului DEF.
• În desen, punctul K este mijlocul laturii AB, iar punctul R – mijlocul laturii DF. Ce
relaţie există între segmentele KN și AC? Dar între segmentele QR și DE?

Teorema 1
Linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu o latură a triunghiului și are lungimea
de două ori mai mică decît lungimea acestei laturi.

B
Să demonstrăm teorema 1.
Ipoteză: ∆ABC , M ∈ [ AB ], N ∈ [ BC ], [MN]
este linie mijlocie a triunghiului ABC.
M N
Concluzie: 1) MN || AC ; 2) AC = 2MN .
Demonstraţie:
Construim pe dreapta MN punctul D, astfel încît A C
ND = MN .
Examinăm ∆BNM și ∆CND :
[ BN ] ≡ [CN ] (conform ipotezei),
[ NM ] ≡ [ ND ] (conform construcţiei), B
∠BNM ≡ ∠CND (unghiuri opuse la vîrf).
Conform criteriului LUL, ∆BNM ≡ ∆CND .
Prin urmare, M N
D
∠MBN ≡ ∠DCN și [ BM ] ≡ [ DC ].
Examinăm dreptele MB și CD, intersectate de
secanta BC. A C
Conform criteriului de paralelism, MB || CD –
(unghiurile MBN și DCN sînt alterne interne
congruente).
Dreptele paralele MB și CD formează cu se- B
canta MC unghiurile alterne interne congruente
AMC și DCM.
M N
Conform criteriului LUL, ∆AMC ≡ ∆DCM . D
Prin urmare, [ AC ] ≡ [ MD]. Cum MD = 2 MN
și MD = AC , obţinem AC = 2MN .
Avem MN || AC , deoarece dreptele MN și AC A C
formează cu secanta MC unghiurile alterne in- ,
terne congruente DMC și ACM, c.c.t.d.

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 175 Geometrie


§ 2. Linia mijlocie a triunghiului

B
• Punctele M, N, K, P sînt mijloacele laturilor N
patrulaterului ABCD. M C
Aplicînd proprietatea liniei mijlocii într-un
A
triunghi și tranzitivitatea relaţiei de paralelism a
K
două drepte, demonstraţi că MN || PK și
P
MP || NK .
D
Teorema 2 (reciproca teoremei 1)
Paralela dusă prin mijlocul unei laturi la o altă latură a B
triunghiului trece prin mijlocul laturii a treia.

M N
Ipoteză: ∆ABC , M ∈ [ AB ], N ∈ [ BC ],
AM = MB, MN || AC.
Concluzie: BN = NC . C
A

• Demonstraţi teorema 2, aplicînd metoda reducerii la absurd.

Exerci\ii [i probleme

1. Calculaţi lungimile liniilor mijlocii ale triunghiului cu laturile de:


5 6 4
a) 3 cm, 4 cm, 5 cm; b) cm, cm, cm;
8 7 5
c) 12 cm, 10 cm, 14 cm; d) 2, (4) cm, 3, (6) cm, 1, (8) cm.

2. Calculaţi perimetrul unui triunghi, dacă liniile mijlocii ale acestuia au lungimile de:
1 4 1
a) 4 cm, 4 cm, 3 cm;
3 9 6
b) 2 3 cm, 3 3 cm, 4 3 cm;
c) 2, (4) cm, 2, (6) cm, 2, (3) cm.
3. O linie mijlocie a triunghiului ABC formează cu laturile lui unghiuri de 45° și 60°. Aflaţi
măsurile unghiurilor triunghiului.
4. Segmentul MN este o linie mijlocie a triunghiului ABC, astfel încît MN || AC . Calculaţi
perimetrul triunghiului BMN, dacă perimetrul triunghiului ABC este egal cu 4 7 cm.

Geometrie 176 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 2. Linia mijlocie a triunghiului

5. Fie ABCD un trapez cu bazele AD și BC. Punctele M și N sînt mijloacele laturilor AB


și, respectiv, DC. Demonstraţi că MN || AD și MN || BC.
6. Lungimea liniei mijlocii a unui triunghi isoscel, care unește mijloacele laturilor congruente,
este egală cu 6 cm. Aflaţi lungimile laturilor triunghiului, dacă perimetrul triunghiului
este egal cu 40 cm.
7. Linia mijlocie a unui triunghi isoscel, care nu este paralelă cu baza, are lungimea de
5 cm. Aflaţi lungimile laturilor triunghiului, dacă perimetrul triunghiului este egal cu
32 cm.
8. Punctele A, B, C, D sînt mijloacele laturilor patrulaterului MNKP. Aflaţi lungimile laturilor
patrulaterului ABCD, dacă MK = 10 cm, NP = 12 cm.
9. Fie [MN ] linie mijlocie a triunghiului ABC, M ∈ [ AB], N ∈ [BC ]. Aflaţi lungimile
celorlalte două laturi ale triunghiului, dacă:
a) AB = 8 cm, MN = 4,5 cm și perimetrul triunghiului ABC este egal cu 27 cm;
b) BC = 11 cm, MN = 5,4 cm și perimetrul triunghiului ABC este egal cu 30 cm;
c) AB = 4 5 cm, MN = 3 5 cm și perimetrul triunghiului ABC este egal cu 15 5 cm;
d) BC = 9, (4) cm, MN = 5, (2) cm și perimetrul triunghiului ABC este egal cu 28, (6) cm.
10. Lungimea liniei mijlocii a unui triunghi echilateral este egală cu 3,(7) cm. Aflaţi
perimetrul triunghiului.
11. Punctele M, N, K sînt mijloacele laturilor triunghiului ABC. Aflaţi lungimile laturilor
triunghiului, dacă MN + MK = 9,3 cm, MN + NK = 10,1 cm, MK + NK = 9,8 cm.
12. Demonstraţi că liniile mijlocii ale unui triunghi îl împart în 4 triunghiuri congruente.

13. Punctele A, B, C din desen sînt mijloacele latu-


rilor triunghiului MNK. Copiaţi și „restabiliţi”
triunghiul MNK cu ajutorul riglei și al echerului.

C
A

B
M
14. Examinaţi desenul. M și N sînt mijloacele laturilor A
K
AB și CD, iar P și K – mijloacele diagonalelor P C
BD și AC respectiv ale patrulaterului ABCD.
Demonstraţi că MP || KN și MK || PN . N
D

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 177 Geometrie


§ 2. Linia mijlocie a triunghiului
§ 3. Drepte perpendiculare.
Mediatoarea segmentului

3.1. Drepte perpendiculare. Distan\a de la un punct


la o dreapt=

1 Examinaţi desenul. Precizaţi pere- b


chile de drepte perpendiculare. f

• Care este poziţia relativă a drep- d


a e
telor x și y, dacă fiecare dintre ele este
perpendiculară pe o dreaptă z?
c

2 Putem construi cu rigla și echerul o


dreaptă perpendiculară pe dreapta
a din desen, care conţine:
a) punctul A; B
b) punctul B;
c) punctul C?
a A
Justificaţi.
C

• Care drepte se numesc perpendiculare?


• Cum se scrie, utilizînd simbolurile matematice, propoziţia:
„Dreptele a și b sînt perpendiculare”?

Teoremă
Prin orice punct care aparţine sau nu unei drepte se poate construi o unică dreaptă
perpendiculară pe dreapta dată.

3 Examinaţi desenul și completaţi.


Dreapta OA este perpendiculară pe dreapta .
Ordonînd crescător lungimile segmentelor OA, O

OB, OC, obţinem: < OB < .


Conform definiţiei distanţei dintre două figuri,
observăm că distanţa dintre punctul O și dreapta a
B A C a
este egală cu lungimea segmentului .

Geometrie 178 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 3. Drepte perpendiculare. Mediatoarea segmentului

Definiţii. Œ Punctul în care perpendiculara pe dreapta a, dusă din punctul O, inter-


sectează dreapta a se numește piciorul perpendicularei duse din
punctul O pe dreapta a sau proiecţia ortogonală a punctului O pe
dreapta a.
Œ Dreapta determinată de punctul O și de orice punct al dreptei a, diferit
de proiecţia ortogonală a punctului O pe a, se numește oblică la dreap-
ta a.
Œ Distanţa de la punctul O la dreapta a este lungimea segmentului deter-
minat de punctul O și de proiecţia ortogonală a acestuia pe dreapta a.

În desenul problemei 3, punctul A este proiecţia ortogonală a punctului O pe dreap-


ta a, dreptele OB și OC sînt oblice, iar OA este distanţa de la punctul O la dreapta a.

3.2. Mediatoarea segmentului


C
1 Dreptele AB și CD, din desen, sînt perpen-
cm
diculare și punctul M este mijlocul segmen- E ?
11

tului AB. ? 8c
m
Precizaţi perechile de triunghiuri dreptun-
ghice congruente.
A M B
Aflaţi lungimea segmentelor BC, AE și AD. cm
? 7,2
Trageţi concluzia. D

Definiţie. Mediatoarea unui segment este dreapta care trece prin mijlocul seg-
mentului și este perpendiculară pe el.

În desen, dreapta CD este mediatoarea segmentului AB.

Teoremă
Punctele mediatoarei unui segment sînt egal depărtate de extremităţile acestuia.

• Reciproca acestei teoreme este de asemenea teoremă. Formulaţi reciproca și demon-


straţi ambele teoreme.

Observaţie. Conform teoremei despre punctele mediatoarei unui segment și reciprocei


ei, un punct este egal depărtat de extremităţile unui segment dacă și numai dacă
aparţine mediatoarei segmentului.

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 179 Geometrie


§ 3. Drepte perpendiculare. Mediatoarea segmentului

2 Cum se poate construi cu ajutorul riglei și al compasului mediatoarea unui segment


dat?
Explicăm
Considerăm segmentul AB.
Fixăm piciorul compasului în punctul A și con- A B
struim un semicerc a cărui rază este mai mare
AB
decît .
2

Păstrînd aceeași deschidere a compasului, fixăm M


piciorul lui în punctul B și construim alt semicerc.

A B
Punctele de intersecţie a semicercurilor deter-
mină mediatoarea segmentului AB.
N

• Demonstraţi că dreapta MN astfel construită este într-adevăr mediatoarea segmen-


tului AB.
AB
• De ce raza semicercurilor trebuie să fie mai mare decît ?
2

3 Examinaţi desenul. Cum este situat centrul O al B


cercului faţă de punctele A și B? Dar faţă de A și
C? De B și C?
Trageţi concluzia. O

A C
Explicăm
Punctul O este egal depărtat de punctele A și B,
deoarece AO și OB sînt ale cercului. Prin urmare, punctul O aparţine
segmentului AB.
Același lucru se poate spune și despre poziţia punctului O faţă de punctele A și C
(respectiv B și C).

Mediatoarele laturilor unui triunghi sînt concurente.


Punctul lor de intersecţie este egal depărtat de vîrfurile triunghiului.

Geometrie 180 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 3. Drepte perpendiculare. Mediatoarea segmentului

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și cu ajutorul instrumentelor geometrice stabiliţi perechile de drepte


perpendiculare.

a c h

e
d
f g

2. Punctul M aparţine mediatoarei segmentului AB. Aflaţi:


a) AM, dacă BM = 8 cm; b) BM, dacă AM = 10 cm;
c) AM, dacă AM + BM = 21 cm; d) BM, dacă 3 AM = 17 cm.
3. Punctul M 1 este proiecţia ortogonală a punctului M (a, b) pe axa absciselor a unui
sistem de axe ortogonale. Aflaţi coordonatele punctului M 1 , dacă:
5 1 1
a) a = 3 , b = − ; b) a = , b = − ;
12 9 5
c) a = 2, (5), b = 1, (4); d) a = 0, b = −2.

4. Punctul M 1 este proiecţia ortogonală a punctului M(a, b) pe axa ordonatelor a unui


sistem de axe ortogonale. Aflaţi MM 1 , dacă:
a) a = 3, b = −7; b) a = −2, b = 5 ;
c) a = b = −3, (4); d) a = −5, b = 0.
5. Punctele A1 și B1 sînt proiecţiile ortogonale ale punctelor A și, respectiv, B pe dreap-
ta a (situate în semiplane diferite determinate de dreapta a), [ AA1 ] ≡ [ BB1 ]. Aflaţi:
a) AB1 , dacă A1 B = 7 cm; b) m (∠A1 AB1 ), dacă m (∠B1 A1 B ) = 30°.
6. Punctele A1 și B1 sînt proiecţiile ortogonale ale punctelor A și, respectiv, B pe dreap-
ta a (situate în același semiplan determinat de dreapta a), [ AA1 ] ≡ [ BB1 ], M este mijlocul
segmentului A1 B1 . Aflaţi:
a) m(∠A1 AM ), dacă m (∠BMB1 ) = 50°;
b) m(∠AMB), dacă m (∠BMB1 ) = 40°.
7. Fie triunghiul ABC, punctul D – mijlocul laturii BC, E ∈ AD, [ BE ] ≡ [CE ]. Aflaţi:
a) m(∠BED ), dacă m(∠DCE ) = 42°;
b) m(∠CAD ), dacă m(∠ABC ) = 35°.
Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 181 Geometrie
§ 3. Drepte perpendiculare. Mediatoarea segmentului

B C
8. Cîte perechi de drepte perpendiculare pot
fi duse prin 3 puncte necoliniare?
E F
9. Dreptunghiurile ABCD și DEFG din desen
sînt congruente.
Demonstraţi că m(∠BDF ) = 90°. A G
D

10. Utilizînd rezultatul problemei precedente, reproduceţi desenul și construiţi doar cu


ajutorul riglei o dreaptă perpendiculară pe dreapta a:

a a
a

a) b) c) d)

11. Fie punctele A(1; 2), B(5; 6), C(5; 2) într-un sistem de axe ortogonale. Aflaţi coor-
donatele:
a) proiecţiei ortogonale a punctului C pe dreapta AB;
b) proiecţiei ortogonale a punctului B pe dreapta AC;
c) proiecţiei ortogonale a punctului A pe dreapta BC.

12. Punctele A, O, C sînt coliniare, [OM este


bisectoarea unghiului BOC, iar [ON este
N
bisectoarea unghiului AOB, M 1 ∈ OM ,
[ M 1O ] ≡ [OM ].
Aflaţi: B
a) m (∠ONM 1 ), dacă m(∠OMN ) = 55°; A M
b) ON, dacă OM = 5 cm și perimetrul tri- O C
unghiului M 1 NM este egal cu 24 cm, iar M1
perimetrul triunghiului MON este egal cu
18 cm.

Geometrie 182 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 4. Propriet=\ile bisectoarei unghiului
§ 4. Propriet=\ile bisectoarei unghiului

B
1 Examinaţi desenul. Semidreapta [ AC este
bisectoarea unghiului BAD. Cu ajutorul eche- K C
rului și al riglei gradate, aflaţi distanţele de la N
M
punctele M, N, K la laturile unghiului BAD.
D
• Ce observaţi? A

Teorema 1
Orice punct al bisectoarei unui unghi este egal depărtat de laturile acestuia.

Să demonstrăm teorema 1. B
Ipoteză: ∆BAD, ∠BAC ≡ ∠CAD,
M1
MM 1 ⊥ AB , MM 2 ⊥AD, C
M 1 ∈ [ AB , M 2 ∈ [ AD. M
Concluzie: MM 1 = MM 2
Demonstraţie: A
M2 D
∆AM 1 M ≡ ∆AM 2 M (criteriul IU).
Prin urmare, [ MM 1 ] ≡ [ MM 2 ], adică MM 1 = MM 2 , c.c.t.d.

Teorema 2 (reciproca teoremei 1)


Dacă un punct situat între laturile unghiului este egal depărtat de laturile acestui
unghi, atunci punctul aparţine bisectoarei unghiului.

• Demonstraţi teorema 2.

2 Cum poate fi construită bisectoarea unui unghi dat ABC cu ajutorul riglei și al compasului?
Explicăm
A
Fixăm piciorul compasului în vîrful unghiului și construim M
un cerc.
Fie M și N punctele de intersecţie a cercului cu unghiul
ABC. B
N C
Fixăm piciorul compasului în punctul M și construim un A
MN
cerc cu raza mai mare decît . Cu aceeași deschi-
2 M
zătură a compasului construim un alt cerc, cu centrul în S
punctul N. Fie S punctul de intersecţie a celor două cercuri
(cuprins între laturile unghiului). B
N C
[ BS este bisectoarea unghiului ABC.

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 183 Geometrie


§ 4. Propriet=\ile bisectoarei unghiului

• Luînd în consideraţie că unghiurile alăturate bazei unui triunghi isoscel sînt congruente
(vom demonstra această proprietate mai tîrziu), aplicînd criteriile de congruenţă și teore-
ma 2, demonstraţi că semidreapta [BS este într-adevăr bisectoarea triunghiului ABC.
MN
• De ce raza celor două cercuri de la pasul trebuie să fie mai mare decît ?
2
3 Cum poate fi construit un punct O în inte- B
riorul triunghiului ABC, egal depărtat de
laturile triunghiului?
Explicăm O
Deoarece punctul O este egal depărtat de
laturile AB și AC, rezultă că punctul O
A C
aparţine bisectoarei unghiului A.
B
Similar, conchidem că punctul O aparţine
M
concomitent bisectoarelor unghiurilor B și C. P
Prin urmare, punctul O aparţine tuturor bi-
sectoarelor unghiurilor triunghiului. O

Este suficient să construim bisectoarele a


două unghiuri ale triunghiului. Punctul lor de A N C
intersecţie este punctul căutat.

Bisectoarele unghiurilor triunghiului sînt concurente într-un punct situat la aceeași


distanţă de laturile triunghiului.

Exerci\ii [i probleme

A B
1. Unghiurile 1– 6 din desen sînt congruente. C
Completaţi: D
a) [CO este bisectoarea unghiurilor ... . E
b) Bisectoarea unghiului AOG este ... . 1 2
3
4 F
c) ∠AOC ≡ ..., ∠DOG ≡ ... . 5
d) Dacă m(∠AOG ) = 90°, atunci 6 G
m(∠BOD) = ... . O

2. Punctul X aparţine bisectoarei unghiului AOB. Aflaţi distanţa de la punctul X la semi-


dreapta [OB, dacă distanţa de la punctul X la semidreapta [OA este egală cu:
a) 5 cm; b) 3,6 cm; c) | 3 − 2 | cm; d) 0,4 cm.

Geometrie 184 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 4. Propriet=\ile bisectoarei unghiului

3. Punctul M este egal depărtat de laturile unghiului AOB și aparţine interiorului acestui
unghi. Aflaţi m(∠AOM ), dacă:
a) m(∠BOM ) = 35°; B
b) m(∠AOB) = 80°;
c) m(∠BOM ) = 40°26′;
d) m(∠AOB ) = 17°.
4. Reproduceţi desenul și construiţi cu ajutorul
riglei și al compasului bisectoarea triunghiu-
lui ABC dusă din vîrful:
A C
a) A; b) B; c) C.
5. Punctul M aparţine bisectoarei unghiului AOB, iar punctele M 1 și M 2 sînt proiecţiile
ortogonale ale punctului M pe laturile unghiului AOB. Calculaţi:
a) m(∠M 1OM ), dacă m(∠OMM 2 ) = 42°;
b) m(∠OMM 2 ), dacă m(∠AOB) = 70°;
c) m(∠AOB), dacă m(∠OMM 1 ) = 65°;
d) m(∠AOB), dacă m(∠M 1 MM 2 ) = 160°. B

6. Reproduceţi desenul și construiţi, cu ajutorul


riglei și al compasului, semidreapta [ AD,
astfel încît [ AB să fie bisectoarea unghiu- A
lui CAD. C

7. Reproduceţi desenul și construiţi, cu ajutorul M


riglei și al compasului, semidreapta [AC,
astfel încît punctul M să fie egal depărtat de
[ AB și [ AC. A
B

8. Semidreapta [OA este opusa bisectoarei unghiului BOC. Aflaţi:


a) m(∠AOB), dacă m(∠BOC ) = 60°;
b) m(∠BOC ), dacă m(∠AOC ) = 165°.
9. Segmentul AD este o bisectoare a triunghiului ABC și E ∈ [ AC ], astfel încît
[ AE ] ≡ [ AB ]. Demonstraţi că BD = DE .
10. Fie triunghiul ABC cu [ AB] ≡ [ BC ] și [AD] o bisectoare a triunghiului. Aflaţi:
a) m(∠CAD ), dacă m(∠B ) = 20°;
b) m(∠B ), dacă m(∠BAD) = 25°.

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 185 Geometrie


Exerci\ii [i probleme recapitulative

11. Punctul M este egal depărtat de laturile triunghiului echilateral ABC.


Aflaţi m(∠AOB).
12. Semidreapta [ BE este bisectoare a unghiurilor ABC și ADC (fig. 1). Demonstraţi că
triunghiurile ABC și ADC sînt isoscele.
13. Examinaţi figura 2.
Demonstraţi că AC ⊥ M 1 M 2 .
14. Punctul O este egal depărtat de laturile triunghiului echilateral ABC (fig. 3) și
M ∈ [ AB], N ∈ [BC ], K ∈ [ AC ], astfel încît OM ⊥ AB, ON ⊥ BC , OK ⊥ AC .
Aflaţi:
a) m(∠MON );
b) perimetrul triunghiului MNK, dacă AC = 10 cm.
B
B
M1

M C M N
A O
D
M2
A C A C
E K
Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

1. Dreptele a și b sînt paralele. Aflaţi măsurile unghiurilor 1–7.


a 2 1 a 1 139°
3 4 2 3

b 5 49° b 4 5
6 7 6 7
a) b)
2. Fie două drepte paralele intersectate de o a treia dreaptă. Aflaţi măsura unghiului
format de bisectoarele unghiurilor interne de aceeași parte a secantei.
3. La intersecţia a două drepte paralele cu o secantă unul din unghiurile interne de aceeași
parte a secantei are măsura cu 50° mai mare decît celălalt. Aflaţi măsura unghiului
mai mic.

Geometrie 186 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


Exerci\ii [i probleme recapitulative

4. Punctele A și D se află de aceeași parte a dreptei BC, m(∠ABC ) = α , iar


m(∠BCD ) = β . Aflaţi poziţia relativă a dreptelor AB și CD, dacă:
a) α = 70°, β = 110°;
b) α = 65°, β = 115°.
5. Diferenţa măsurilor a două unghiuri interne de aceeași parte a secantei (formate la
intersecţia a două drepte paralele cu o secantă) este de 4 ori mai mică decît suma lor.
Aflaţi măsura unghiului mai mare.
c
6. Examinaţi desenul. Aflaţi măsurile un- a
ghiurilor 1– 4, dacă a || b și c || d . d
b 3
7. Fie triunghiul dreptunghic ABC cu 4
46°
m(∠B ) = 90°. Distanţa dintre mijlocul 2
1
ipotenuzei și o catetă este egală cu
7,5 cm. Aflaţi lungimea celeilalte catete.
8. Punctul M este egal depărtat de laturile unghiului ABC. Aflaţi măsura unghiului ABM,
dacă măsura unghiului ABC este egală cu 111°.
9. Punctul M este egal depărtat de extremităţile segmentului AB. Aflaţi m(∠MAB),
dacă m(∠AMB ) = 71°.

B C

E
10. Examinaţi desenul. ABCD este pătrat. Aflaţi m(∠DOF ), 64° O
dacă m(∠AEO) = 64°.
F
A D
11. Două mediane ale unui triunghi sînt congruente.
Demonstraţi că triunghiul este isoscel.
B
C
M
12. Examinaţi desenul. Demonstraţi că AB || CD.
A
D

B D

13. Examinaţi desenul. Semidreapta [ BC este bisec- 68°


toarea unghiului ABD.
Demonstraţi că AC || BD.
44°
A C

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 187 Geometrie


Exerci\ii [i probleme recapitulative

B
14. Examinaţi desenul. Semidreapta [CD este bisec- D
toarea unghiului BCE.
Demonstraţi că AB || CD.
55° 70°
A
C E

15. Fie ABCD un trapez cu AD || BC. Punctele M și


N sînt mijloacele laturilor laterale ale trapezului.
Aflaţi MN, dacă AD = 12 cm și BC = 4,8 cm.
B 6 cm C
16. Fie trapezul ABCD cu AD || BC și AD = 18 cm,
BC = 6 cm. Punctele M și N sînt mijloacele L
M K N
laturilor AB și, respectiv, CD, MN I AC = {K },
BD I MN = {L}. Calculaţi MK, KL, LN.
A D
18 cm
17. Segmentele AB și CD se intersectează în mijlocurile lor. Demonstraţi că, dacă dreapta
a este paralelă cu AC, atunci dreapta a este paralelă și cu BD.
18. Examinaţi desenul. Semidreapta [ BD este o bi- A
sectoare a triunghiului ABC și [ BC ] ≡ [CD ]. B
Demonstraţi că AB || CD.
Indicaţie. Construiţi mediana CN a triunghiului
BDC și demonstraţi că triunghiurile CNB și CND D
C
sînt congruente.
19. Demonstraţi că unghiurile cu laturile respectiv paralele sînt congruente sau suple-
mentare.

20. Aflaţi măsura x a unghiurilor, dacă dreptele a și b sînt paralele.


a
120°
x
38°

x b

Geometrie 188 Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate


§ 4. Propriet=\ile bisectoarei unghiului
Prob= de evaluare Timp efectiv de
lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Dreptele a și b sînt paralele. Calculaţi 1 p 1. Dreptele a și b sînt paralele. Calculaţi


măsura unghiului x: măsura unghiului x:

x a 68° a

106°
b x b

2. Diferenţa măsurilor a două unghiuri in- 2 p 2. Diferenţa măsurilor a două unghiuri


terne de aceeași parte a secantei care externe de aceeași parte a secantei
intersectează două drepte paralele este care intersectează două drepte paralele
egală cu 36°. este egală cu 34°.
Aflaţi măsura unghiului mai mare. Aflaţi măsura unghiului mai mic.
3. Aflaţi perimetrul triunghiului ABC, da- 2 p 3. Aflaţi perimetrul triunghiului ABC, da-
că perimetrul triunghiului MNK, unde că perimetrul triunghiului MNK, unde
M, N, K sînt mijloacele laturilor triun- A, B, C sînt mijloacele laturilor triun-
ghiului ABC, este egal cu 22,2 cm. ghiului MNK, este egal cu 19,1 cm.
4. Aflaţi măsura unghiului format de semi- 2 p 4. Aflaţi măsura unghiului format de semi-
dreapta opusă bisectoarei unghiului A dreapta opusă bisectoarei unghiului A
și o latură a acestui unghi, dacă: și o latură a acestui unghi, dacă:
m(∠A) = 88°. m(∠A) = 76°.
5. Fie punctele A, B, C într-un sistem de 3 p 5. Fie punctele A, B, C într-un sistem de
axe ortogonale. Aflaţi coordonatele axe ortogonale. Aflaţi coordonatele
punctului C, dacă el aparţine medi- punctului C, dacă el aparţine medi-
atoarei segmentului AB, cu A(–3, 4), atoarei segmentului AB, cu A(2, 3),
B(5, 4), are ordonata pozitivă și este B(2, –2), are ordonata pozitivă și este
situat la distanţa de 6 unităţi de segmen- situat la distanţa de 5 unităţi de segmen-
tul AB. tul AB.

Capitolul 3. Paralelism [i perpendicularitate 189 Geometrie


4
§ 1. Unghi exterior al triunghiului

Propriet=\i ale
CAPITOLUL triunghiurilor

§1. Unghi exterior al triunghiului

1 Examinaţi desenul și calculaţi măsurile necunoscute ale unghiurilor fiecărui triunghi.


B E H

? 72°
37°

100 ° 40° ? ? ?
A C D F G I
Explicăm
Deoarece suma măsurilor unghiurilor oricărui triunghi este 180°, obţinem:
m(∠B ) = 180° − m(∠A) − m(∠C ) = 180° − 100° − °= °.
180° − °
m ( ∠D ) = m ( ∠F ) = = °.
2
m(∠I ) = 180° − °– °= °.
Am utilizat pînă acum fără demonstraţie proprietatea unghiurilor unui triunghi.
Să demonstrăm această proprietate.
Teorema 1
Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este egală cu 180°.

Ipoteză: ABC – triunghi. B

Concluzie: m(∠A) + m(∠B ) + m(∠C ) = 180°.


Demonstraţie: A C
Construim prin punctul B dreapta MN, paralelă
cu dreapta AC. M B N
∠C ≡ ∠CBN , ∠A ≡ ∠ABM (unghiuri alterne
interne formate de secanta BC cu dreptele pa-
ralele MN și AC). A C

Geometrie 190 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 1. Unghi exterior al triunghiului

m(∠MBN ) = 180° (unghi alungit).

m(∠A) + m(∠B ) + m(∠C ) = m(∠ABM ) + m(∠B ) + m(∠CBN ) =

) = m(∠MBN ) = 180°, c.c.t.d.

2 Aflaţi măsura unghiului notată cu x:


a) b) H
B
F
x
35°

x 45° 51° 86°


D A C E G

Explicăm
a) Unghiurile BAD și BAC sînt adiacente suplementare:
m(∠BAD ) = 180° − m(∠BAC ); (1)
T1
m(∠BAC ) =180° − m(∠B) − m(∠C ). (2)
Substituind (2) în (1), obţinem:
m(∠BAD) = 180° − [180° − m(∠B ) − m(∠C )] =
m(∠BAD ) = °+ °= °.

b) m(∠HFG ) = 180° − m(∠EFG ), (1)


m(∠EFG ) = 180° − °– °. (2)
Substituind (2) în (1), obţinem:
m(∠HFG ) = °+ °= °.

Definiţie. Unghi exterior al triunghiului de B


la vîrful dat se numește unghiul unghi
suplement și adiacent cu unghiul exterior
triunghiului de la acest vîrf. A C D

Teorema 2
Măsura unghiului exterior al triunghiului este egală cu suma măsurilor unghiurilor
triunghiului neadiacente lui.
m(∠BCD ) = m(∠A) + m(∠B ).

• Demonstraţi teorema 2.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 191 Geometrie


§ 1. Unghi exterior al triunghiului

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și calculaţi măsura unghiului notată cu x.


B B B

x x 44°

59° 62° 40° 100° 91° x


A C A C A C
a) b) c)
2. Examinaţi desenul și calculaţi măsurile necunoscute ale unghiurilor triunghiului ABC.
B B B

64° ?
34°

? ? ? ? 34°
A C A C A C
a) b) c)
3. Calculaţi măsura unghiului notată cu x:
B B B

50° 30°
40°

45° x 60° x 30°


A A C C
C D D A
x D
a) b) c)

4. Calculaţi măsurile unghiurilor exterioare ale unui triunghi echilateral.


5. Calculaţi măsurile unghiurilor exterioare ale unui triunghi dreptunghic isoscel.
6. Calculaţi măsurile unghiurilor exterioare ale unui triunghi dreptunghic cu un unghi ascuţit
de 20°.
7. Aflaţi suma unghiurilor exterioare ale oricărui triunghi.
8. Unghiurile exterioare ale unui triunghi au măsurile de 100°, 110°, 150°. Aflaţi măsurile
unghiurilor triunghiului.

Geometrie 192 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 1. Unghi exterior al triunghiului

9. Măsurile a două dintre unghiurile exterioare ale unui triunghi sînt egale cu 95° și 130°.
Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului.
10. Examinaţi desenul și calculaţi măsurile necunoscute ale unghiurilor triunghiului ABC.
B B B

40° 70°
(x
−1
0)°

(2 x + 5)°
(x + 10)° x° (4 x + 12)° (5 x − 10)°
A C A C A C
a) b) c)
11. Un unghi al triunghiului isoscel are măsura de 92°. Aflaţi măsurile celorlalte două
unghiuri.
12. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi, dacă ele sînt direct proporţionale cu numerele
2, 3, 4.
13. Examinaţi desenul și aflaţi măsura unghiului CAD.
B C

50° B 38°
C
41°
115° 30° 62°
D A
A D E
E
a) b)
14. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi, dacă măsurile unghiurilor exterioare
triunghiului sînt direct proporţionale cu numerele 3, 4, 5.

15. Demonstraţi că nu există un triunghi astfel încît toate sumele măsurilor oricăror două
unghiuri ale triunghiului să fie:
a) mai mari decît 120°; b) mai mici decît 120°.
16. Măsurile unghiurilor unui triunghi sînt direct proporţionale cu 3 numere naturale con-
secutive. Demonstraţi că unul dintre unghiuri are măsura de 60°.
a c a+c
Indicaţie. Utilizaţi proprietatea = = .
b d b+d

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 193 Geometrie


§ 2. Propriet=\i
§ 1. Unghi ale liniilor importante
exterior al triunghiului

ale triunghiului
1 Completaţi, astfel încît să obţineţi o propoziţie adevărată.
a) Punctul de intersecţie a mediatoarelor laturilor unui triunghi este egal depărtat de ... .
b) Punctul de intersecţie a bisectoarelor unui triunghi este egal depărtat de ... .
2 Copiaţi și construiţi înălţimile fiecărui triunghi.
B E H

A C D F G I
• Observaţi poziţia punctului de intersecţie a dreptelor suport ale înălţimilor triunghiului
faţă de triunghi. Formulaţi ipoteze și verificaţi-le pe alte triunghiuri de același tip (ascuţit-
unghice, obtuzunghice, dreptunghice).
Dreptele suport ale înălţimilor unui triunghi sînt concurente într-un punct, numit
ortocentru al triunghiului (notat, de regulă, cu H).
H
B A

B
H
A C A C C
B=H
H ∈ Int ∆ABC H ∈ Ext ∆ABC H ∈∆ABC

Examinaţi desenele. Cu ajutorul riglei, determinaţi dacă mediana nereprezentată a


fiecărui triunghi trece prin punctul de intersecţie a celor două mediane construite. Trageţi
concluzia.
E H
B

C1 F1 D1 I1 G1
A1 Y Z
X

A C D F G I

• Punctul de intersecţie a medianelor împarte fiecare mediană în două segmente. Cu


ajutorul compasului, determinaţi de cîte ori segmentul mai mic se conţine în segmentul
mai mare. Trageţi concluzia.

Geometrie 194 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 2. Propriet=\i ale liniilor importante ale triunghiului

Medianele unui triunghi sînt concurente într-un punct, numit centrul de greutate
al triunghiului (notat, de regulă, cu G).

Teoremă B
Centrul de greutate al triunghiului se află
C1 A1
pe fiecare mediană de două ori mai departe G
de un vîrf al triunghiului decît de mijlocul
laturii opuse. A C
B1

Să demonstrăm teorema.
Ipoteză: ∆ABC , [ AA1 ], [ BB1 ], [CC1 ] – medianele triunghiului ABC.
[ AA1 ] I [ BB1 ] I [CC1 ] = {G}.
Concluzie: AG = 2 A1G , BG = 2 B1G , CG = 2C1G.
Demonstraţie:
B
Fie M mijlocul segmentului AG, iar N – mijlocul
segmentului CG.
C1 A1
[ A1C1 ] este linie mijlocie a triunghiului ABC.
M G N
AC
Așadar, A1C1 || AC și A1C1 = (1).
2 A B1 C
[MN ] este linia mijlocie a triunghiului AGC.
AC
Prin urmare, MN || AC și MN = (2).
2
Din (1) și (2) rezultă că [ MN ] ≡ [ A1C1 ] și MN || A1C1 (3).

∠MNG ≡ ∠A1C1G (unghiuri alterne interne formate de secanta NC1 cu dreptele


paralele MN și A1C1 ) (4).

∠NMG ≡ ∠C1 A1G , (unghiuri alterne interne formate de secanta MA1 cu dreptele
paralele MN și A1C1 ) (5).

Din (3)–(5) rezultă că ∆A1C1G ≡ ∆MNG (ULU).


Prin urmare, [ A1G ] ≡ [ MG ] ⇒ AG = 2 A1G ,
[C1G ] ≡ [ NG ] ⇒ CG = 2C1G.
Similar, se demonstrează că BG = 2 B1G , c.c.t.d.

Observaţie. Teorema poate fi formulată și astfel:


Punctul de intersecţie a medianelor triunghiului împarte fiecare mediană în rapor-
tul 2 : 1 (considerînd de la vîrf).

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 195 Geometrie


§ 2. Propriet=\i ale liniilor importante ale triunghiului

Exerci\ii [i probleme

B
1. Reproduceţi desenul și construiţi:
a) medianele triunghiului;
b) înălţimile triunghiului;
c) bisectoarele triunghiului.

A C

2. Adevărat sau fals?


a) Centrul de greutate al unui triunghi este punctul de intersecţie a
bisectoarelor triunghiului.
b) Medianele unui triunghi sînt concurente în centrul cercului circumscris
triunghiului.
c) Bisectoarele unui triunghi sînt concurente în centru cercului înscris în
triunghi.
d) Ortocentrul unui triunghi este punctul de intersecţie a mediatoarelor
triunghiului.
3. Corectaţi propoziţiile false ale exerciţiului 2.
4. Substituiţi, astfel încît să obţineţi propoziţii adevărate.
a) Ortocentrul unui triunghi aparţine exteriorului triunghiului.
b) Dacă G este centrul de greutate al triunghiului ABC și AA1 este o mediană a triun-
AA1 AA1
ghiului, atunci = , = .
A1G AG
c) Dacă diametrul cercului care conţine vîrfurile unui triunghi este de 10 cm, atunci
distanţa de la vîrful triunghiului pînă la punctul de intersecţie a mediatoarelor triunghiului
este egală cu cm.
5. Aflaţi tipul triunghiului, dacă punctul de intersecţie a mediatoarelor lui aparţine:
a) triunghiului;
b) interiorului triunghiului;
c) exteriorului triunghiului.
6. Ipotenuza unui triunghi dreptunghic are lungimea de 6 cm. Aflaţi raza cercului care
conţine vîrfurile acestui triunghi.

Geometrie 196 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 2. Propriet=\i ale liniilor importante ale triunghiului

7. Medianele AM și BN ale triunghiului ABC se intersectează în punctul O. Calculaţi:


a) AO și BO, dacă AM = 9 cm, BN = 12 cm;
b) AM și BN, dacă AO = 4 3 cm, BO = 6 3 cm;
c) OM și ON, dacă AM = 12 cm, BN = 15 cm;
d) AO și BO, dacă OM = 5 cm, ON = 6 cm.
8. Punctul M este egal depărtat de laturile triunghiului ABC. Aflaţi:
a) măsurile unghiurilor triunghiului ABC, dacă m(∠MAC ) = 30°, m(∠ACM ) = 40°;
b) m(∠BAM ) și m(∠BCM ), dacă m(∠BAC ) = 74°, m(∠ABC ) = 70°;
c) m(∠AMC ) și m(∠BMC ), dacă m(∠BAC ) = 46°, m(∠ABC ) = 100°;
d) măsurile unghiurilor triunghiului ABC, dacă m(∠AMB) = 100°, m(∠BMC ) = 130°.

9. Segmentul AM este o înălţime a triunghiului ascuţitunghic ABM. Aflaţi măsurile


unghiurilor formate de [ AM cu laturile AB și AC ale triunghiului, dacă:
a) m(∠B) = 70°, m(∠C ) = 50°;
b) măsurile unghiurilor exterioare triunghiului de la vîrfurile B și C sînt egale cu 120° și,
respectiv, cu 110°.
10. Fie ABC un triunghi isoscel cu [ AB] ≡ [ AC ], [ AM ] și [CN ] – două înălţimi ale
triunghiului. Calculaţi:
a) măsurile unghiurilor formate de [ AM cu [ AB și [ AC , dacă m(∠B) = 78°;
b) măsurile unghiurilor formate de [CN cu [CA și [CB, dacă m(∠A) = 50°;
c) m(∠B ), dacă m(∠MAC ) = 27°;
d) m(∠A), dacă m(∠MCN ) = 31°.
11. Examinaţi desenul ([ AB ] ≡ [ BC ]) și calculaţi măsura unghiului notată cu x.
B B B

x x 72°
x

55°
A 136° A A
C C C
a) b) c)
12. Fie triunghiul ABC și [ AM ], [CN ] mediane ale triunghiului. Calculaţi:
a) perimetrul triunghiului BMN, dacă perimetrul triunghiului ABC este egal cu 8 7 cm;
b) perimetrul patrulaterului ANMC, dacă perimetrul triunghiului ABC este egal cu
28 cm și AC = 10 cm.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 197 Geometrie


§ 3. Propriet=\i ale triunghiului isoscel

13. Mediana AM a triunghiului ABC este congruentă cu segmentul BM. Demonstraţi că


măsura unui unghi al triunghiului ABC este egală cu suma măsurilor celorlalte două
unghiuri ale acestui triunghi.
14. Fie triunghiul ABC cu [ AB] ≡ [ AC ]. Punctele M și N aparţin laturii BC, astfel încît
[ BM ] ≡ [CN ]. Aflaţi m(∠MAN ), dacă m(∠BMA) = 115°.

§ 3. Propriet=\i ale triunghiului isoscel


B

1 Examinaţi desenul. Completaţi cu unul din


cuvintele mediană, bisectoare, înălţime,
astfel încît să obţineţi o propoziţie adevă-
rată.
Segmentul BD este o
a triunghiului isoscel ABC.
• Trageţi concluzia.

A C
D

Teorema 1
Mediana, bisectoarea și înălţimea construite din vîrful opus bazei triunghiului isoscel
coincid.

Să demonstrăm teorema 1.
Ipoteză: Concluzie:
∆ABC , [ AB ] ≡ [CB ].
Dacă [BD] este mediană, atunci [BD] este bisectoare și înălţime.
Dacă [BD] este bisectoare, atunci [BD] este înălţime și mediană.
Dacă [BD] este înălţime, atunci [BD] este mediană și bisectoare.
Demonstraţie:
Dacă [BD] este mediană, atunci ∆ABD ≡ ∆CBD (Criteriul LLL).
Dacă [BD] este bisectoare, atunci ∆ABD ≡ ∆CBD (Criteriul LUL).
Dacă [BD] este înălţime, atunci ∆ABD ≡ ∆CBD (Criteriul IC).
Concluzia teoremei rezultă din congruenţa triunghiurilor ABD și CBD, c.c.t.d.

Geometrie 198 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 3. Propriet=\i ale triunghiului isoscel

Demonstrînd teorema 1, am arătat că triunghiurile ABD și CBD sînt congruente. Prin


urmare, ∠A ≡ ∠C .
Teorema 2
Unghiurile alăturate bazei unui triunghi isoscel sînt congruente.

Observaţie. Reciproca teoremei 2 de asemenea este o teoremă.


• Formulaţi și demonstraţi reciproca teoremei 2.
B

1. Reproduceţi desenul.
2. Construiţi din vîrfurile A și C înălţimile,
medianele și bisectoarele triunghiului.
Comparaţi lungimile:
a) medianelor;
b) bisectoarelor;
c) înălţimilor.
Trageţi concluzia.
A C
Teorema 3
Medianele construite din vîrfurile unghiurilor alăturate bazei triunghiului isoscel sînt
congruente.
Teorema 4
Bisectoarele construite din vîrfurile unghiurilor alăturate bazei triunghiului isoscel
sînt congruente.
Teorema 5
Înălţimile construite din vîrfurile unghiurilor alăturate bazei triunghiului isoscel sînt
congruente.

Să demonstrăm teorema 3.
B
Ipoteză: ∆ABC , [ AB ] ≡ [CB ],
[ AA1 ], [CC1 ] – mediane ale triunghiului ABC.
Concluzie: [ AA1 ] ≡ [CC1 ].
C1 A1
Demonstraţie:
∆AC1C ≡ ∆CA1 A (Criteriul LUL: [ AC ] –
latură comună, [ AC1 ] ≡ [CA1 ] conform ipotezei,
m(∠A) ≡ m(∠C ) conform teoremei 2). A C
Prin urmare, [ AA1 ] ≡ [CC1 ], c.c.t.d.

• Demonstraţi teoremele 4 și 5.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 199 Geometrie


§ 3. Propriet=\i ale triunghiului isoscel

Observaţie. Reciprocele teoremelor 3–5 de asemenea sînt teoreme.


• Formulaţi și demonstraţi reciprocele teoremelor 3–5.
Criteriile triunghiului isoscel
Un triunghi este isoscel, dacă are loc cel puţin una din condiţiile:
1) triunghiul are două unghiuri congruente;
2) o mediană și o bisectroare ale triunghiului coincid;
3) o mediană și o înălţime ale triunghiului coincid;
4) o bisectoare și o înălţime ale triunghiului coincid;
5) două mediane ale triunghiului sînt congruente;
6) două bisectoare ale triunghiului sînt congruente;
7) două înălţimi ale triunghiului sînt congruente.

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și C
A D
precizaţi triunghiurile
isoscele.
B E

F
J I H G
2. Unghiurile A și B ale triunghiului ABC sînt congruente. Calculaţi:
a) AC, dacă BC = 6 cm; b) BC, dacă AC + BC = 11 cm;
c) 2AC, dacă 3BC = 15 cm; e) 2 AC − BC , dacă AC = 5 cm.
3. Fie [BM ] o mediană a triunghiului isoscel ABC cu baza AC. Calculaţi:
a) m(∠ABC ), dacă m(∠ABM ) = 25°;
b) m(∠A), dacă m(∠MBC ) = 28°; B
c) m(∠C ), dacă m(∠ABM ) + m(∠AMB) = 130°;
d) m(∠ABM ), dacă m(∠C ) + m(∠BMC ) = 124°.
M N
4. În desen, [ AB] ≡ [ BC ] și punctele M, N, K sînt mij-
loacele laturilor triunghiului ABC. Precizaţi:
a) segmentele congruente din desen;
A C
b) unghiurile congruente. K

Geometrie 200 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 3. Propriet=\i ale triunghiului isoscel

5. Examinaţi desenul și enunţul problemei 4. Aflaţi:


a) m(∠MKN ), dacă m(∠A) = 44°;
b) m(∠B ), dacă m(∠KMN ) = 55°;
c) m(∠A), dacă m(∠B ) + m(∠MKN ) = 80°;
d) m(∠C ), dacă m(∠A) + m(∠KMN ) = 88°.
6. Examinaţi desenul și enunţul problemei 4. Calculaţi:
a) MN, dacă AC + MN = 18 cm; b) AM, dacă MB + NC = 9 cm;
c) BN, dacă AM + MK = 4 3 cm; d) KN, dacă AB + BC = 8, (4) cm.
B
7. Examinaţi desenul. 1 2
Știind că [ AB] ≡ [ BE ] ≡ [ DE ], [ BC ] ≡ [CD ], C
m(∠A) = 61°, calculaţi măsurile unghiuri- 3
4
lor 1– 8.
61° 8 76 5
A D
E
B

8. Examinaţi desenul. Știind că [ AB] ≡ [ BC ], 96°


m(∠B ) = 96°, calculaţi m(∠ADC ). D
x
x
A C

B
9. Examinaţi desenul. Să știe că [ AB] ≡ [ BC ], [ AA1 ] și [CC1 ]
sînt înălţimi ale triunghiului ABC, m(∠B ) = 50°. Calculaţi 50°
măsurile unghiurilor 1– 3.
C1 A1
1
2 H
3
A C

B
10. Examinaţi desenul. Se știe că [ AB] ≡ [ BC ], [ AA1 ] și
42°
[CC1 ] sînt bisectoare ale triunghiului ABC, m(∠B) = 42°.
Calculaţi măsurile unghiurilor 1– 4.
C1 4 A1
3 1
2
O
A C

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 201 Geometrie


§ 3. Propriet=\i ale triunghiului isoscel

11. Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi isoscel, dacă:


a) perimetrul triunghiului este de 28 cm și lungimea unei laturi este cu 8 cm mai mică
decît lungimea celeilalte;
b) perimetrul triunghiului este de 42 cm și lungimea unei laturi este de 2,5 ori mai
mare decît lungimea celeilalte.
A
12. Triunghiul ABC din desen este dreptunghic isoscel
(m(∠B ) = 90°, [ AB] ≡ [ AC ]), [BD] este o înăl-
ţime a triunghiului ABC. D
Aflaţi BD, dacă AC = 4 2 cm.

B C

13. Diametrul AB al unui cerc intersectează în punctul


M o coardă CD a cercului sub un unghi de 90°. C
Aflaţi CM și DM, dacă CD = 18 cm.
50°
A
M
14. Diametrul CD al unui cerc intersectează coarda O
AB în mijlocul ei – punctul M (vezi desenul). Aflaţi B
m(∠ABC ), dacă m(∠ACM ) = 50°.

D
B

15. [BC ] este un diametru al cercului de centru O și punctul


A aparţine acestui cerc (vezi desenul). Demonstraţi că
m(∠AOC ) = 2m(∠ABC ). A O

B
16. Punctele A, B, C aparţin cercului de centru O și punctul
O este situat între laturile unghiului AOB (vezi desenul). A
Demonstraţi că m(∠AOC ) = 2m(∠ABC ). O

Indicaţie. Utilizaţi rezultatul problemei 15.

Geometrie 202 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 4. Propriet=\i ale triunghiului echilateral
§ 4. Propriet=\i ale triunghiului echilateral

1 Folosind instrumentele respective și proprietăţile B


triunghiului isoscel, formulaţi cît mai multe propoziţii
adevărate despre elementele și liniile importante ale
triunghiului echilateral.
Exemplu: Medianele triunghiului echilateral sînt
A C
congruente.
Observaţie. Un triunghi echilateral este în același timp și triunghi isoscel.

Teorema 1
Dacă un triunghi este echilateral, atunci unghiurile lui sînt congruente, avînd măsura
egală cu 60°.

Să demonstrăm teorema 1.
Ipoteză: ∆ABC – echilateral.
Concluzie: ∠A ≡ ∠B ≡ ∠C , m(∠A) = 60°.
Demonstraţie:
Deoarece [ AB ] ≡ [CB ], rezultă că ∠A ≡ ∠C (conform teoremei despre unghiurile
alăturate bazei triunghiului isoscel).
Deoarece [ AC ] ≡ [ BC ], rezultă că ∠A ≡ ∠B.
Din și rezultă că ∠A ≡ ∠B ≡ ∠C . Prin urmare, m(∠A) = 180° : 3 = 60°,
c.c.t.d.
Teorema 2 (reciproca teoremei 1)
Dacă unghiurile unui triunghi sînt congruente, atunci acest triunghi este echilateral.

• Demonstraţi teorema 2.

Teorema 3
Mediana, bisectoarea, înălţimea construite din același vîrf al triunghiului echilateral
coincid. Medianele, bisectoarele și înălţimile triunghiului echilateral sînt congruente.

2 Examinaţi desenul și determinaţi triunghiurile echilaterale.


B H

E L

A C G I

D F K M

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 203 Geometrie


§ 4. Propriet=\i ale triunghiului echilateral

Teorema 4
Dacă două mediane ale unui triunghi sînt și bisectoare ale acestui triunghi, atunci
triunghiul este echilateral.
Teorema 5
Dacă două mediane ale unui triunghi sînt și înălţimi ale acestui triunghi, atunci
triunghiul este echilateral.
Teorema 6
Dacă două înălţimi ale unui triunghi sînt și bisectoare ale acestui triunghi, atunci
triunghiul este echilateral.

• Demonstraţi teoremele 4–6.

Criteriile triunghiului echilateral


Un triunghi este echilateral, dacă are loc cel puţin una din condiţiile:
1) triunghiul are unghiurile congruente;
2) două mediane ale triunghiului sînt și bisectoare ale acestui triunghi;
3) două mediane ale triunghiului sînt și înălţimi ale acestui triunghi;
4) două bisectoare ale triunghiului sînt și înălţimi ale acestui triunghi;
5) medianele triunghiului sînt congruente;
6) bisectoarele triunghiului sînt congruente;
7) înălţimile triunghiului sînt congruente;
8) este isoscel cu unghi de 60°.

Exerci\ii [i probleme

1. Examinaţi desenul și selectaţi triunghiurile echilaterale.


B L

K1

E 30° Y
60°
A C K M
35° Y2

D F X Y1 Z
E1

Geometrie 204 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 4. Propriet=\i ale triunghiului echilateral

2. Utilizînd rigla și compasul, construiţi un triunghi echilateral cu latura de:


a) 4 cm; b) 5 cm.
3. Triunghiul ABC din desen este echilateral. Examinaţi desenul și calculaţi măsura unghiului
notată cu x.
B B

E
x
E
x
A C A C
D D
a) b)
B B

D E D
x
35° x

A C A C
E
c) d)
4
4. Calculaţi perimetrul unui triunghi echilateral cu linia mijlocie de cm.
3
5. Aria triunghiului echilateral ABC este egală cu 60 cm 2 . Aflaţi aria triunghiului cu
vîrfurile mijloacele laturilor triunghiului ABC.

6. Înălţimea unui triunghi echilateral este de 8 cm, iar d este distanţa dintre punctul M și
laturile triunghiului. Aflaţi R + d, unde R este raza cercului care conţine vîrfurile
triunghiului.
7. Înălţimea unui triunghi echilateral este de 9 cm. Aflaţi raza cercului care conţine
vîrfurile triunghiului.
8. Înălţimea unui triunghi echilateral este de 12 cm. Aflaţi distanţa de la punctul egal
depărtat de laturile triunghiului pînă la aceste laturi.
9. Raza cercului care conţine laturile unui triunghi echilateral este de 5 cm. Aflaţi înălţimea
triunghiului.
10. Punctul M se află la distanţa de 7 cm de laturile unui triunghi echilateral. Aflaţi
înălţimea triunghiului.
11. Înălţimea triunghiului echilateral ABC este de 8,4 cm. Aflaţi înălţimea triunghiului
AOB dusă din vîrful O, unde O este egal depărtat de laturile triunghiului ABC.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 205 Geometrie


§ 5. Propriet=\i ale triunghiului dreptunghic

12. Aflaţi măsurile unghiurilor formate la intersecţia unei bisectoare și a unei mediane
ale triunghiului echilateral.
13. O înălţime și o mediană ale triunghiului echilateral ABC se intersectează în punc-
2
tul M. Aflaţi aria triunghiului AMB, dacă aria triunghiului ABC este de 24 cm .

14. Mediana AA1 și bisectoarea BB1 ale triunghiului echilateral ABC se intersectează în
punctul M. Aflaţi aria triunghiului ABC, dacă aria triunghiului A1 BM este de 6 cm 2 .
15. Bisectoarea AA1 și înălţimea CC1 ale triunghiului echilateral ABC se intersectează
în punctul M. Aflaţi aria triunghiului MA1C1 , dacă aria triunghiului ABC este de
96 cm 2 .
16. Fie ABC un triunghi isoscel cu [ AB] ≡ [ BC ]. Punctele M și N aparţin exteriorului
triunghiului ABC, astfel încît triunghiurile ABM și BCN sînt echilaterale. Demonstraţi
că MN || AC .

§ 5. Propriet=\i ale triunghiului dreptunghic

• Examinaţi desenul.
A
F E

M
N

D
B C

Completaţi:
a) Triunghiurile ABC și DEF sînt triunghiuri .
b) și sînt catetele triunghiului ABC.
c) [FD] este triunghiului DEF.
d) [BM ] este triunghiului ABC.
[BM ] ≡ , [BM ] ≡ .
e) este o mediană a triunghiului DEF. [FN ] ≡ ≡ [ND].

Trageţi concluzia. Verificaţi cu ajutorul compasului.

Geometrie 206 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 5. Propriet=\i ale triunghiului dreptunghic

Teorema 1
Lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egală
cu jumătate din lungimea ipotenuzei.

Să demonstrăm teorema 1.
Ipoteză: ∆ABC , m(∠B ) = 90°, [BM ] – mediană.
1 A D
Concluzie: BM = AC.
2
Demonstraţie: M
Pe semidreapta [ BM construim punctul D, astfel
încît [ BM ] ≡ [ DM ].
∆ADM ≡ ∆CBM B C
(Criteriul LUL: [ AM ] ≡ [CM ] – din ipoteză, [ BM ] ≡ [ DM ] – din construcţie,
∠AMD ≡ ∠CMB – unghiuri opuse la vîrf).
AD || BC (Unghiurile alterne interne DAM și BCM sînt congruente conform ).
AB ⊥ AD, deoarece AB ⊥ BC și AD || BC. Prin urmare, ∆BAD este dreptunghic.
∆ABC ≡ ∆BAD (Criteriul CC: [ AB] – catetă comună, [ AD] ≡ [ BC ] conform ).
1 1
Prin urmare, [ AC ] ≡ [ BD] și BM = BD = AC , c.c.t.d.
2 2
• Completaţi astfel încît să obţineţi reciproca teoremei 1, care, de asemenea, este
adevărată: Dacă lungimea unei mediane a unui triunghi este egală cu ..., atunci ... .

Teorema 2
Dacă măsura unui unghi al triunghiului dreptunghic este egală cu 30°, atunci lungimea
catetei opuse acestui unghi este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.

A
Să demonstrăm teorema 2.
Ipoteză: ∆ABC – dreptunghic, m(∠B) = 90°, m(∠C ) = 30°.
Concluzie: AB = 0,5 AC.
Demonstraţie: 30°
B C
Construim mediana [BM ].
A
[ BM ] ≡ [ AM ] (conform teoremei 1).
m(∠A) = 180° − m(∠B ) − m(∠C ) = 180° − 90° − 30° = 60° M

∆AMB isoscel (conform ) și m(∠A) = 60°. Prin urmare, 30°


∆AMB – echilateral (conform criteriului 8, p.204). B C

Așadar, ∆AMB – echilateral și AB = AM = 0,5 AB, c.c.t.d.

• Reciproca teoremei 2, de asemenea, este teoremă. Formulaţi și demonstraţi reciproca


teoremei 2.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 207 Geometrie


§ 5. Propriet=\i ale triunghiului dreptunghic

Exerci\ii [i probleme

1. Calculaţi măsura unghiului notată cu x:


140° x
x
x 62°
35° 58° x

a) b) c) d)
2. Fie triunghiul ABC dreptunghic în B. Calculaţi lungimea medianei BM, dacă:
a) AC = 10 cm; b) AM = 8 cm; c) MC = 2 cm; d) BM + AC = 12 cm.
3. [BM ] este o mediană a triunghiului ABC dreptunghic în B. Calculaţi:
a) AC, dacă BM = 6 cm; b) AM, dacă BM = 5 cm;
AC + BM
c) MC, dacă AM + BM = 9 cm; d) .
AM
4. Punctul T este mijlocul ipotenuzei PS a triunghiului dreptunghic PRS. Calculaţi:
a) m(∠S ), dacă m(∠TRS ) = 32°; b) m(∠P ), dacă m(∠PTR ) = 100°;
c) m(∠TRP ), dacă m(∠S ) = 40°; d) m(∠RTS ), dacă m(∠PRT ) = 42°.
5. Fie triunghiul ABC dreptunghic în B. Știind că m(∠C ) = 30°, aflaţi:
a) AB, dacă AC = 16 cm;
b) AC, dacă AB = 6 cm;
c) AB, dacă [ AC ] este cu 11 cm mai lungă decît [ AB];
d) AC, dacă [ AB] este cu 5 cm mai scurtă decît [ AC ].
6. Punctul M este mijlocul ipotenuzei AC a triunghiului dreptunghic ABC. Știind că
m(∠A) = 30°, aflaţi:
a) BM, dacă BC = 11 cm;
b) BC, dacă BM = 9 cm;
c) perimetrul triunghiului BMC, dacă AC = 16 cm;
d) AC, dacă perimetrul triunghiului BMC este egal cu 15 cm.

7. Examinaţi desenul. Aflaţi: B


a) AB, PM, QN, dacă BM = 8 cm, M
MN = 9 cm, NC = 10 cm. N
b) BM, MN, NC, dacă AB = 4 2 cm,
PM = 3 2 cm, QN = 2 2 cm. 30°
A P Q C

Geometrie 208 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 5. Propriet=\i ale triunghiului dreptunghic

8. Examinaţi desenul. Aflaţi: B


a) DF, EG, BC, dacă E
60°
AD = DE = 4 5 cm, EB = 3 5 cm;
D
b) AD, DE, EB, dacă
DF = 0,8 EG = 0,6 BC = 4,8 cm.
A F G C
9. Aflaţi raza cercului care conţine vîrfurile unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza de 6 cm.
10. Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic B
a cărui vîrfuri aparţin unui cerc cu raza de 8 3 cm. E D

11. Examinaţi desenul. Aflaţi:


a) ED, dacă AC = 24 cm;
30°
b) AC, dacă ED = 10 cm. A C
B
12. În triunghiul echilateral ABC a fost înscris alt triunghi
echilateral (vezi desenul), ale cărei laturi sînt perpen-
diculare pe laturile triunghiului ABC. În ce raport
vîrfurile triunghiului înscris împart fiecare latură a
triunghiului ABC ?
A C

13. [BM ] este o mediană a triunghiului ABC dreptunghic în B. Aflaţi aria triunghiului
ABM, dacă aria triunghiului ABC este de 40 cm 2 și m(∠C ) = 30°.
14*. Examinaţi desenul, luînd în consideraţie că latura unui pătrat al reţelei are lungimea
de 0,5 cm. Calculaţi lungimea segmentului BD.
Compuneţi o problemă asemănătoare.
B
B
A C

A C
D D
a) b)

15. Decupaţi din carton 4 figuri identice de forma unui triunghi dreptunghic cu un unghi
de 30°. Formaţi din ele o figură de forma unui triunghi dreptunghic cu un unghi de 30°.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 209 Geometrie


§ 6. Simetrii
§ 5. Propriet=\i ale triunghiului dreptunghic

6.1. Simetria fa\= de un punct

1 a) Reproduceţi desenul. Construiţi punctele


A1 , B1 , C1 , astfel încît punctul O să fie A
mijlocul segmentelor AA1 , BB1 , CC1 .
b) Considerînd punctul O origine a unui sis- C
tem de axe ortogonale, aflaţi coordo-
natele punctelor A1 , B, B1 , C , C1 , O
dacă punctul A are coordonatele (–2, 2).
c) Ce relaţie există între coordonatele ex-
B
tremităţilor unui segment al cărui mijloc
este originea unui sistem de axe orto-
gonale?

Definiţii. Œ Punctele A și A1 se numesc simetrice faţă de punctul O, dacă punctul


O este mijlocul segmentului AA1 . Punctul A se numește simetricul
punctului A1 faţă de punctul O și invers.
Œ Simetrica unei figuri F faţă de un punct O este mulţimea F1, formată
din simetricele tuturor punctelor figurii F faţă de punctul O. Figurile
geometrice F și F1 se numesc simetrice faţă de punctul O.

Teorema 1
Două figuri geometrice simetrice faţă de un punct sînt congruente.

• Fiind dat un segment AB și un punct O, explicaţi cum se construiește figura simetrică


segmentului AB faţă de punctul O. Justificaţi aplicînd teorema 1.

2 Reproduceţi desenul.
B C

O
O

A D

a) b)

Aplicînd teorema 1, construiţi simetrica figurii faţă de punctul O. Ce observaţi?

Geometrie 210 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 6. Simetrii

Definiţie. Dacă o figură geometrică F coincide cu simetrica ei faţă de un punct O,


atunci punctul O se numește centru de simetrie al figurii F, iar figura F
se numește central simetrică.

Teorema 2
Centrul cercului este centrul lui de simetrie.
Teorema 3
Punctele A( x, y ) și A1 ( − x, − y ) sînt simetrice faţă de originea sistemului de axe
ortogonale.

• Demonstraţi teoremele 2–3.

6.2. Simetria fa\= de o dreapt=

1 Reproduceţi desenul. Construiţi un punct A1 , astfel încît


dreapta a să fie mediatoare a segmentului AA1 . Cîte astfel de
puncte putem construi?

a a
a

A A
A
a) b) c)

Definiţii. Œ Punctele A și A1 se numesc simetrice faţă de dreapta a, dacă dreap-


ta a este mediatoarea segmentului AA1 .
Œ Punctul A se numește simetricul punctului A1 faţă de dreapta a și
invers.
Œ Simetrica unei figuri geometrice F faţă de o dreaptă a este mulţimea
F1, formată din simetricele tuturor punctelor figurii F faţă de dreapta a.
Figurile geometrice F și F1 se numesc simetrice faţă de dreapta a.

Teorema 1
Două figuri geometrice simetrice faţă de o dreaptă sînt congruente.

• Fiind dat un segment AB și o dreaptă a, explicaţi cum se construiește figura simetrică


segmentului AB faţă de dreapta a. Justificaţi, aplicînd teorema 1.
• În ce caz simetricul unui punct faţă de o dreaptă va coincide cu însuși punctul?

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 211 Geometrie


§ 6. Simetrii

2 Reproduceţi desenul. Construiţi simetrica figurii faţă de dreapta a. Ce observaţi?


a
a

a) b) c)

Definiţie. Dacă o figură geometrică F coincide cu simetrica ei faţă de o dreaptă a,


atunci dreapta a se numește axă de simetrie a figurii F, iar figura F se
numește simetrică faţă de dreapta a

• Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei:


a) „Mediatoarea segmentului este axa lui de simetrie.”
b) „Triunghiul isoscel este o figură simetrică.”
c) „Unghiul nu este o figură simetrică.”
d) „Triunghiul echilateral are o axă de simetrie.”
e) „Cercul are mai mult de 10 axe de simetrie.”

Exerci\ii [i probleme

B C
1. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricele punc-
telor A, B, C, D faţă de punctul O.
O
A
D

2. Reproduceţi desenul. Construiţi punctul O, astfel încît punctele A și B să fie simetrice


faţă de punctul O.

A B B
A
a) b)

Geometrie 212 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


§ 6. Simetrii

A C
3. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul segmen-
tului AB faţă de punctul:
a) C; b) D. B
D
4. Reproduceţi desenul. Construiţi simetrica dreptei d faţă de punctul A.
A d
A
d d
A
a) b) c)
5. Reproduceţi desenul. Construiţi simetrica semidreptei [OA faţă de punctul M.
M M
A A O
O O
b)
M
a) A
M
O
c) d) A
6. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul triunghiului ABC faţă de punctul O.
B B
a) b)

A C
O O
A C
7. Aflaţi coordonatele simetricului punctelor A (–2, 3), B (1, 4), C (2, –7) faţă de originea
sistemului de coordonate.
8. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul punctului A faţă de dreapta d.
A A d

d d
A
a) b) c)
9. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul segmentului AB faţă de dreapta d.

a) c) A
b)
A d
B
A
d
B B
d

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 213 Geometrie


§ 6. Simetrii

10. Reproduceţi desenul. Construiţi simetrica semidreptei [OA faţă de dreapta d.


a) d c)
b)
d O
O
O A
A A
d

11. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul unghiului α faţă de dreapta d.


a) b)
d α
α
d

12. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul triunghiului ABC faţă de dreapta d.


B A
a) b)

C
A
d
d B

13. Completaţi cu un număr, astfel încît să obţineţi o propoziţie adevărată.


a) „Pătratul are axe de simetrie.”
b) „Semicercul are axe de simetrie.”
c) „Rombul are axe de simetrie.”
d) „Triunghiul echilateral are axe de simetrie.”

14. Punctele A și B sînt simetrice faţă de punctul M. Aflaţi coordonatele punctului M,


dacă:
a) A(3, 0) și B(1, 4); b) A(–1, 5) și B(5, –1);
c) A(2, 9) și B(4, 7); d) A(3, –11) și B(0, 1).
15. Aflaţi coordonatele simetricului punctului A faţă de punctul B, dacă:
a) A(1, 1) și B(2, 2); b) A(–2, 0) și B(0, –2);
c) A(2, 5) și B(3, 1); d) A(11, –7) și B(8, –4).
16. Aflaţi coordonatele simetricului mijlocului segmentului AB faţă de O (0; 0), dacă:
a) A(4, 0) și B(2, 0); b) A(–2, 1) și B(1, –2);

d) A ⎛⎜ , 1⎞⎟ și B(–1, 2).


1
c) A(–5, 5) și B(11, 11);
⎝3 ⎠
Geometrie 214 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor
§ 6. Simetrii

17. Aflaţi simetricele punctelor A (2; 7), B (–3; 1,5), C (2 2 ; − 4) faţă de:
a) axa Ox; b) axa Oy.
18. Fie triunghiul ABC cu m (∠B) = 90° și m (∠A) = 35°, triunghiul A′B′C ′ – simetricul
triunghiului ABC faţă de o dreaptă. Aflaţi m (∠A′C ′B′), dacă A′ este simetricul lui
A, iar B ′ este simetricul lui B.
19. ABC este un triunghi isoscel cu baza BC, iar AP este mediatoarea bazei. Punctele M
și N aparţin, respectiv, laturilor AB și AC, astfel încît MN || BC . Să se arate că punc-
tele M și N sînt simetrice faţă de AP.
20. Punctul D este simetricul punctului B faţă de suportul laturii AC a triunghiului ABC.
Ce tipuri de triunghiuri sînt triunghiurile BCD și ABD?
21. ABC este un triunghi cu AB = 6 cm, AC = 9 cm și BC = 4 cm. Punctul D este sime-
tricul punctului B faţă de AC, iar punctul E este simetricul punctului C faţă de AB.
Calculaţi:
a) EB + BC + CD; b) AE + AD.

22. Figura formată din reuniunea dreptelor d1 , d 2 , d 3 are o infinitate de centre de simetrie.
Determinaţi poziţia relativă a acestor drepte.
23. Dreptele a și b sînt simetrice faţă de punctul O. Dreptele c și d sînt concurente în O
și intersectează dreapta a în punctele A și B, iar dreapta b – în punctele C și D.
Calculaţi CD, dacă AB = 12 cm.
B′ C′
24. În desen este reprezentat cubul ABCDA′B′C ′D′, O′
{O} = AC I BD , {O ′} = A′C ′ I B ′D ′, {
A′ D′
, { X } = BD′ I B′D.
Numiţi:
X
a) simetricul punctului A faţă de punctul O;
b) simetricul punctului B faţă de O;
B C
c) simetricul punctului A′ faţă de X; O
d) simetricul punctului C ′ faţă de X;
A D
e) simetricul punctului O faţă de X;
f) simetricul punctului B faţă de X;
g) simetricul punctului D faţă de X;
h) punctul faţă de care punctele A și C ′ sînt simetrice;
i) punctul faţă de care punctele B ′ și D sînt simetrice;
j) punctul faţă de care punctele A și C sînt simetrice.
25. Demonstraţi că, dacă un triunghi are două axe de simetrie, atunci el este echilateral.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 215 Geometrie


§ 6. Simetrii

1. Fie triunghiul ABC. Aflaţi:


a) m(∠A), dacă m(∠B) = 60°, m(∠C ) = 70°;
b) m(∠B ), dacă m(∠A) = m(∠C ) = 25°;
c) m(∠C ), dacă m(∠A) + m(∠B ) = 100°;
d) m(∠A), dacă m(∠A) = m(∠B ) = m(∠C ).
2. Aflaţi măsura unghiului notată cu x:
x x
30°

50° x 50° 30° 70°


a) b) c)
3. Calculaţi măsurile unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC, dacă:
a) m(∠A) = 30°, m(∠B ) = 75°; b) m(∠A) = m(∠B ) = 40°;
2
c) m(∠A) = 2m(∠B ) = 70°; d) m(∠A) = m(∠B ) = 60°.
3
4. Adevărat sau Fals?
a) Dacă ortocentrul unui triunghi coincide cu un vîrf al triunghiului, atunci
acest triunghi este dreptunghic.
b) Punctul de intersecţie a mediatoarelor unui triunghi obtuzunghic apar-
ţine interiorului triunghiului.
c) Centrul de greutate al triunghiului obtuzunghic nu aparţine interiorului
triunghiului.
5. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC, iar A1 , B1 , C1 – mijloacele laturilor BC,
AC, AB, respectiv. Calculaţi:
a) AG și BG, dacă AA1 = 12 cm și BB1 = 9 cm;
b) BG și CG, dacă BB1 = 3,3 cm, CC1 = 3 cm;
c) A1G și B1G , dacă AA1 = 18 cm și BB1 = 15 cm;
d) A1G și C1G , dacă AA1 = 1,5 cm și CC1 = 2,4 cm.
6. Punctul O este egal depărtat de laturile triunghiului ABC. Calculaţi:
a) măsurile unghiurilor triunghiului ABC, dacă m(∠BAO) = 30°, m(∠COA) = 125°;
b) m(∠BAO ), m(∠COA), dacă m(∠A) = 70°, m(∠B ) = 100°;
c) m(∠AOB ), m(∠BOC ), dacă m(∠A) = 50°, m(∠B ) = 60°;
d) m(∠AOB ) + m(∠BOC ) + m(∠AOC ).
7. Aflaţi măsurile celorlalte două unghiuri ale unui triunghi isoscel, dacă măsura unui
unghi al triunghiului este de:
a) 60°; b) 90°; c) 100°.

Geometrie 216 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


Exerci\ii [i probleme recapitulative

8. Stabiliţi tipul triunghiului, dacă se știe că:


a) două mediane ale triunghiului sînt congruente;
b) două bisectoare ale triunghiului intersectează laturile corespunzătoare ale triunghiului
în mijlocul lor;
c) o bisectoare a triunghiului este perpendiculară pe latura opusă unghiului respectiv;
d) o bisectoare a triunghiului coincide cu o înălţime, iar altă bisectoare – cu o mediană
a triunghiului;
e) o mediană a triunghiului este de două ori mai scurtă decît latura corespunzătoare ei.
9. Calculaţi suma lungimilor liniilor mijlocii ale unui triunghi echilateral cu latura de 11 cm.
10. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul segmentului AB faţă de dreapta d.
a) b) c) d
B
d
A d A B A B

11. Reproduceţi desenul. Există oare o dreaptă d faţă de care sînt simetrice segmentele
AB și CD? Dacă există, construiţi dreapta d.
C
a)
b)
A B C D

A B
c) A B

C D
D
12. Reproduceţi desenul. Există oare o dreaptă d faţă de care sînt simetrice semidreptele
[ AB și [CD ? Dacă există, construiţi dreapta d.
B
a) b) B

A
A
C D D
C
13. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul unghiului α faţă de dreapta d.
a) b)

α α
d d

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 217 Geometrie


Exerci\ii [i probleme recapitulative

14. Reproduceţi desenul. Există oare o dreaptă d faţă de care sînt simetrice unghiurile
α și β ? Dacă există, construiţi dreapta d.
a) b)
β

α
α
β

15. Scrieţi unghiurile triunghiului ABC în ordinea crescătoare a măsurilor lor, dacă:
a) AB = 9 cm, AC = 8,5 cm, BC = 8, (5) cm;
b) AC = 11 cm, BC = 3 2 cm, AB = 2 3 cm.
16. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul triunghiului ABC faţă de dreapta d.
B
a) b) B

d d

C
A A
C

17. Reproduceţi desenul. Construiţi simetricul unghiului α faţă de punctul A.


A

α
α α A
A
a) b) c)

18. Reproduceţi desenul.


Există oare un punct O, α β
astfel încît unghiurile α și
β α
β să fie simetrice faţă de
acest punct? Dacă există, a) b)
construiţi punctul O. a) b) B
B=O

19. Reproduceţi desenul. O


Construiţi simetricul triun-
ghiului ABC faţă de punc- C
A A
tul O.
C

Geometrie 218 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


Exerci\ii [i probleme recapitulative

20. Calculaţi măsurile unghiurilor exterioare triunghiului ABC, dacă măsurile unghiurilor
lui sînt:
a) direct proporţionale cu numerele 1, 2, 3;
b) invers proporţionale cu numerele 1,2; 4; 6.
21. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC, iar A1 , B1 , C1 – mijloacele laturilor BC,
AC și, respectiv, AB. Calculaţi:
a) AA1 și BB1 , dacă AG = 6 cm și BG = 5 cm;
b) BB1 și CC1 , dacă B1G = 6 cm și C1G = 5 cm;
c) A1G și B1G , dacă AG = 4,2 cm și BG = 3,8 cm;
d) AA1 și CC1 , dacă AG = 1,2 ⋅ GC = 8,4 cm.
22. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi, dacă:
a) măsurile a două dintre unghiurile exterioare ale lui sînt egale cu 70° și 160°;
b) măsurile unghiurilor exterioare triunghiului sînt direct proporţionale cu numerele
11, 12, 13.
23. Fie [ AM ] și [BN ] bisectoare ale triunghiului echilateral ABC cu latura de 4 5 cm.
Aflaţi perimetrul triunghiului CMN.
24. Triunghiul ABC este isoscel, cu baza [ AB] de 8 cm. Aflaţi raza cercului circumscris
triunghiului AMC, dacă M este mijlocul laturii AB, iar perimetrul triunghiului ABC
este de 30 cm.

B
25. Punctul M aparţine interiorului unghiului AOB de 30°, M1
punctele M 1 și M 2 sînt simetricele punctului M faţă
de laturile unghiului AOB. Aflaţi m (∠M 1OM 2 ) și M
30°
perimetrul triunghiului M 1OM 2 , dacă OM = 10 cm. O
A
M2

26. Punctul O este egal depărtat de vîrfurile triunghiului isoscel ABC cu baza AB. Aflaţi
m(∠OBA), dacă m(∠OAC ) = 20°.
27. Demonstraţi că suma măsurilor unghiurilor exterioare ale unui triunghi este egală
cu 360°.
28. Punctele A1 , B1 , C1 sînt simetricele punctelor A, B și, respectiv, C faţă de punctul O.
Demonstraţi că, dacă punctele A, B, C sînt coliniare, A1 , B1 , C1 de asemenea sînt
coliniare.

Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor 219 Geometrie


Prob= de evaluare

29. Decupaţi din carton o figură de forma unui triunghi dreptunghic. Tăieţi figura în 3
figuri în formă de triunghi fiecare și formaţi din ele:
a) un dreptunghi; b) un romb.

30. Punctul E aparţine interiorului pătratului ABCD, astfel încît triunghiul DEC este isoscel
și m(∠DEC ) = 150°. Determinaţi tipul triunghiului AEB.

Prob= de evaluare Timp efectiv de


lucru:
45 minute

Varianta 1 Varianta 2

1. Calculaţi măsurile unghiurilor exte- 2 p 1. Calculaţi măsurile unghiurilor exte-


rioare ale triunghiului ABC, dacă: rioare ale triunghiului ABC, dacă:
m(∠A) = 60°, m(∠B) = 20°. m(∠B ) = 30°, m(∠C ) = 80°.

2. Medianele AM și CN ale triunghiului 2 p 2. Medianele AM și CN ale triunghiului


ABC se intersectează în punctul X. isoscel ABC, cu baza BC, se intersec-
Aflaţi perimetrul triunghiului AXC, tează în punctul X.
dacă AM = 30 cm, CN = 24 cm și Aflaţi perimetrul triunghiului AXN,
AC = 25 cm. dacă AM = 27 cm, CN = 24 cm și
AC = 26 cm.

3. Aflaţi înălţimea unui triunghi echilateral 3 p 3. Aflaţi la ce distanţă de la fiecare vîrf


ABC știind că punctul M aparţine inte- al triunghiului echilateral cu înălţimea
riorului triunghiului ABC și de 8 cm este situat punctul P, dacă
AM = BM = CM = 8 cm. PA = PB = PC .

4. Scrieţi laturile unghiului ABC în ordinea 3 p 4. Scrieţi unghiurile triunghiului ABC în


descrescătoare a lungimilor lor, dacă: ordinea crescătoare a măsurilor lor, dacă:
m(∠A) m(∠C ) AB BC
< 0,9, > 1,1. > 1,2, < 0,8.
m(∠B ) m ( ∠B ) AC AC

Geometrie 220 Capitolul 4. Propriet=\i ale triunghiurilor


R=spunsuri [i indica\ii

R=spunsuri [i indica\ii
Algebr=
Capitolul 1. §1. 3. a) 21 = 7 , 4 = 8 , 5 = 4 , 6 = 18 ; b) 18 = 6 , 12 = 60 , 5 = 20 , 16 = 64 .
14 2 18 36 10 8 8 24 27 9 16 80 8 32 28 112
5 1 6 12 1 20 3 21 7
4. a) = 0,8(3); 1 = ; − = −2,4; − 2 = −2,2; − 2, (2) = − ; b) = 0,75; − = − ;
6 5 5 5 5 9 4 24 8
6 4 7
− 0,75 = − ; 1, (3) = ; = 0,875. 5. a) 4,(1234); –3,(5); –9,878787...; b) 0,0(21); 16,6363121212...
8 3 8
2 16 3 3 3 4 25
6. a) = 0,4; = 5, (3); − 2 = −2,375; 1 = 1, (428571); = 0,1875; − = −0, (4); = 0,2(7);
5 3 8 7 16 9 90
101 1 14 5 5 7 7
− = −1,1(2); b) = 0,125; = 1, (5); −3 = −3,8(3); 2 = 2, (714285) ; = 0,3(8); − = −0, (7);
90 8 9 6 7 18 9
34 21 6 3 12 18 3 6 9 12
= 0,03(7); = 0,0(21). 7. a) 0,6 = = = = ; b) 0,3 = = = = ;
900 990 10 5 20 30 10 20 30 40
4 24 12 36 48 8 18 9 27 36 4
c) 2,4 = 2 = = = = ; d) 1,8 = 1 = = = = . 8. a) 0,16 = ;
10 10 5 15 20 10 10 5 15 20 25
7 8 7 16 13 4819
− 3,14 = −3 ; 0, (8) = ; − 5, (7) = −5 ; 0,3(5) = ; 8,21(6) = 8 ; − 4,97(35) = −4 ;
50 9 9 45 60 4950
18 9 21 2 8 19
b) − 0,72 = − ; 5,36 = 5 ; − 0, (42) = − ; −3, (18) = −3 ; 0,5(3) = ; 12,3(45) = 12 ;
25 25 50 11 15 55
2179
−7,6(543) = −7 . 13. a) 287546 dm; b) 28754,6 m; c) 28,755 m. 14. a) 22,1 g; b) 0,022 kg.
3330
981 418 209
16. a) 64 ; b) = . 17. a) n ∈{3; 9}; b) n = 11.
990 500 250
5
§ 2. 7. a = 8,91. 8. a) Fals; b) adevărat; c) fals; d) fals. 9. a) 5 ; b) 8,(8). 11. a) Adevărat; b) fals.
6
12. a) S = {3,8; −10,8}; b) S = {14,76; 21,24}; c) S = ∅; d) S = {2}. 13. a) 16; b) –11,5. 14. Schikard.
15. Cel mai repede se mișcă ghepardul, iar cel mai încet – cangurul. 16. a) x > y; b) x > y; c) x < y;
1 2 3 1 3 2 2 1 2 1
d) x < y. 17. a) , , ; b) , , ; c) , 1, 2; d) , , . 20. De exemplu: 2, 5, –10, 4, 3.
2 3 4 3 8 5 3 5 9 4
1 1 5 3 1 19
§ 3. 1. a) 1 ; b) − ; c) ; d) − ; e) ; f) −2 . 2. a) 45,294; b) – 4,903; c) –12,857;
6 5 21 16 45 60
151 67 7 3
d) 5,76(1); e) –13,463(54); f) 111111,111. 3. a) 6 ; b) ; c) 1,(1); d) –13,8(6). 4. a) ; b) ;
175 550 20 4
7 2 2 1 53
c) 1,5; d) 3,4. 5. a) ; b) − ; c) −1 ; d) 4 . 7. a) 2,18; b) –5,65; c) –7,5; d) 9,6. 9. a) 1 ;
9 3 7 3 210
31,1 21,78
b) 1; c) 0,009; d) 4,3. 12. a) Preţurile sînt egale; b) < , deci preţul făinii din pachetul de
5 3
25 19 26 49
5 kg este mai mic. 13. 3. 14. 365. 15. 437. 16. . 17. , , .
76 95 65 98
18. Folosim numerele 11, 12 și 21. 21 7 12 27 13
6 20 11 11 32
22 23 16 9 10
12 21 21 12 14
19 9 20 21 11
1
§ 4. 4. a) 1 ; b) − 0,5 . 6. a) 1331 lei; b) 7320,5 lei. 7. 480. 9. a) 62,8; b) –33,3. 10. a) 4; b) 1. 11. De
6

5
exemplu: a) 2 6 ⋅ 5 6 ; b) 2 5 ⋅ 10 5 ; c) 55 ⋅ 65. 12. a) 6; b) 1; c) 6. 13. 2012. 14. a) 94041648 ⋅105 km.

R=spunsuri [i indica\ii 221 Algebr=


R=spunsuri [i indica\ii

4
§ 5. 1. a) 2,04; b) ; c) 3; d) 2,04. 2. a) S = {10,4}; b) S = {−3,1}; c) S = {2,2}; d) S = {16,7};
5
e) S = {− 4,16}; f) S = {3,6}; g) S = {0,48}; h) S = {9,55}. 3. a) 5; b) 4. 4. 0,88. 5. 19,4.
31
6. a) 4,2; b) 9,4. 7. 3,2 lei. 8. a) 4; b) 1,52; c) 21, (18); d) 12 . 9. 10 cm. 10. 4 000 lei.
37
12. a) S = {−7; 7}; b) S = ⎧⎨− ; ⎫⎬; c) S = ∅; d) S = {2,99; 3,01}; e) S = {−0,4; 0,4};
5 5
⎩ 9 9⎭
f) S = {4,75; 5,25}. 13. Problema are 2 soluţii: A(9,2), B (− 4,6) sau A(−9,2), B (4,6). 14. Proble-
ma are 2 soluţii: A(6,93), B (−7,79) sau A(−6,93), B (7,79). 15. a = 1, b = 6. 16. Indicaţie.
n 5 − 5n 3 + 4n = (n − 2)(n − 1)n(n + 1)(n + 2). 17. 2178. 19. 3. 20. a) 1; b) 1.

Capitolul 2. § 1. 6. a) S = {±3}; b) S = {±5}; c) S = ⎧⎨± 1 ⎫⎬; d) S = ∅; e) S = ∅; f) S = {0}.


⎩ 2⎭
7. a) 1,7; b) 3,5; c) 0,44; d) 0,72. 8. a) 8 < 3; b) 9 < 90 ; c) 3,4 > 10 ; d) 19 < 4,5; e) 39 > 6,2.
16 49 7 3
9. a) 23,45; b) 18,08; c) 89,12; d) 70,09. 13. a) ; b) ; c) 53 ; d) 3,36(1); e) 0,07(1); f) 6 .
81 81 9 121
43
14. a) ≈14 cm; b) ≈17 cm; c) ≈15 cm; d) ≈ 24 cm. 15. a) 18, (7) cm 2 ; b) 6 cm 2 ; c) 8,7 cm 2 ;
81
2 1 2 2 1 1 17 23
d) 3, (7) cm 2 . 16. a) ; b) 5 ; c) 1 ; d) 2 ; e) 7 ; f) 6 . 17. a) ; b) .
3 3 3 3 3 3 30 30
5
§ 2. 2. b) 71 > − 80 ; c) − < 1; d) 2 + 3 > −3 2 . 3. a) +; b) –; c) –; d) –. 4. a) − 5 ;
6
1 7 4 4 1 2
c) −2 + 3; e) 2 − ; f) 6 + 2 2 . 5. a) −5 3; −3 5 ; 3,(5); b) − ; ; ; c) 20 ; 4 ; 4 .
3 4 7 7 2 3
1
d) −8 ; –8,3(1); –8,1(3). 8. c) −2 10 ; 2 10 ; d) − 1 − 5 ; 1 + 5. 9. a) 4 − 7 ; b) 9 − 80 ;
3
1 4
c) 2 3 − 6 ; d) 5 − 20. 11. a) | x | < 6 ; b) | x | < ; c) | x | > 3; d) | x | > 2,4. 12. a) x < ;
6 5
1
b) | x | < 11; c) | x | > 2; d) | x | ≥ . 13. Indicaţie. Numerele sînt egale. 14. a) BD = 5 cm;
3
b) GF = 2 3 cm.
§ 3. 1. a) 5,79; b) 4,604; c) 0,77; d) 4,9. 2. a) ≈ 4; b) ≈ −0,7; c) ≈ 4,76; d) –0,3(6). 3. b) − 2 5 ; 5 ;
7
0,3 5 ; 7 5 ; c) 0,3; 2 0,3. 5. a) 3; b) 3 6 ; c) ; d) 5. 6. a) 9; b) –8; c) 6; d) 15.
2
5
7. a) 2; b) –7; c) 6; d) 11. 8. d) 147; e) 2,1 ; f) 27. 9. a) 8; b) 9; c) 0,25; d) 0,0001. 10. a) 2 6 ;
b) 3 7 ; c) 7 2 ; d) 4 6 ; e) 10 2 ; f) 6 3. 11. a) 12 ; b) 18; c) 180 ; d) − 150 ; e) − 112 ;
2 4
f) 147 . 12. b) −3 5 > −4 3; d) < ; f) 5 − 2 > 3 5 − 9. 13. a) −11 2 ; b) 4,6 3;
10 20
c) − 5 5 . 14. a) 33 10 ; b) 23 6 ; c) −96 21; d) 39 3. 15. a) –811; b) 32,(6). 16. 34 5 cm.
17. 33 3 cm. 18. a) S = {±4}; b) S = {±0,87(1)}; c) S = {0}; d) S = ∅; e) S = {±3}; f) S = {0, 5}.
19. a) 7 11 − 10 7 . 20. x = 2, y = 1, z = −3 7 .
§ 4. 1. a) A U B = {−5, − 2, 3, 7, 9}, A I B = {−5, 3, 7, 9}, A \ B = {−2}, B \ A = ∅.
2. a) A = {0, 1, 2, 3, 4, 5}; b) B = {−8, −7, ..., 7, 8}; c) C = {1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24}. 5. a) 25; b) 72;
c) 19. 8. a) A I B este mulţimea pătratelor. 9. a) [AE]; b) [AF]; c) [CD]; d) ∅. 10. a) {1, 2, 4, 8};
b) {3, 6, 12, 24, 48}; c) {1, 2, 5, 10, 25, 50}; d) {1, 3, 5, 15}; e) M 15 . 11. a) m = 2, n = 5; b) m = −8,
8, n = 9; c) m = 11, n = 5; d) m = 6, n = 9. 12. a) 9; b) 14; c) 0. 13. a) A = {1, 2, 3, 4, 8, 9},
}, B = {2, 5, 6, 7, 8, 9}; b) A = {d , e, f , g , h}, B = {a, b, c, e, g}. 14. a) A = {3, 4, 5}, B = {3, 5};
b) A = {a, b, c}, B = {a, b}; c) A = {3, 4, 6, 7}, B = {5, 6, 7}. 15. 5. 16. 25. 17. 40%. 18. a) A ⊂ B;
b) B ⊂ A; c) A I B = {10, 20, 50, 100}. 19. 7. 20. 19. 21. 55%. 22. 20. 23. 315. 24. 120. 25. 10.

Algebr= 222 R=spunsuri [i indica\ii


R=spunsuri [i indica\ii

1 6 6
Exerciţii și probleme recapitulative. 10. a) 6 + 6 , 6 , 6 − 6 , , − , 6 − 6,
6 6 6
7 5 7 5
6, − 6, (6), − 6 6 ; b) 7 5 , 5 7 , , , − , − ,, −5 7 , −7 5. 11. a) 8; b) –21; c) 2; d) –1;
5 7 5 7
e) −1 6 ; f) 5; g) 6; h) 2 . 14. a) 8 ; b) 0,9(7); c) 7 3 ; d) 6. 15. 20 5 cm. 16. 4 3 cm.
7 3 15 8
1
17. 24 cm 2 . 18. a) 1; b) –2. 19. a) 1; b) 1. 20. a) –1; b) ; c) 2. 21. a) 0; b) 4; c) 8 3.
6
22. a) 1− 2 ; b) 2 . 23. a) 4; b) 3. 24. 2,5. 25. 4,5.
Capitolul 3. § 1. 2. a) B(3; 1), C (−1; 1), D(1,5; 1), E (2; −1); b) F (−1,5; −1), G (0; 3,5),
), H (−2,5; −1), I (−1,5; 3); c) J (2,5; 4), K (4; −1), L(−0,5; −1,5), M (−2; 0); d) N (0; −1), P(−2; −2,5), Q
), Q(−3,5; 3,5), R(2,5; −2,5). 3. C (−1; −0,5), O(0; 0), D(1; 0,5), E (2; 1). 4. A(3; 0), B(1,5; 1), C (0; 2),
), D(−1,5; 3). 5. a) I; b) IV; c) II; d) III. 6. a) Punctele aparţin dreptei care este paralelă
cu axa Oy și care trece prin punctul A(2; 0). 7. a) 5 u.l.; b) 25 u.l.; c) 10 u.l.; d) 17 u.l.;
e) 29 u.l. 8. a) M (2; 4); b) M (2; 2); c) M (0; 3); d) M (−6; 9). 9. a) A(−3; 4); b) A(12; −10);
c) A(6; 6); d) A(−9; −2,5). 10. a) C (1; 0), D(3; 0) sau C (1; 8), D(−3; 8); b) C (5; 0), D(2; 0)
sau C (5; −6), D(2; −6). 11. a) 45 de unităţi pătrate; b) 24 de unităţi pătrate. 12. a) (−2, 5 );
b) (7,4; 4); c) (0,6; −8,1); d) (−13; −10). 13. a) ⎜⎛ 3 1 ; −4⎟⎞ ; b) (6; 5); c) (−0,35; 8); d) (−85; 58).
⎝ 4 ⎠
14. a) 21 de unităţi pătrate; b) 54 de unităţi pătrate.
§ 2. 1. a) –3 2 0 1 5 b) –2 –1 0 1 2 3 2. Da. 3. Da. 4. a) Da; b) nu;
3 –2 0 –1 5 –8 –1 0 1 8 27
c) nu. 5. Nu. 10. a) f : B → A, f ( x) = −x; b) f : A → B, f ( x) = 1 ; c) f : R + → R, f ( x) = x ;
x
d) f : {x | x | < 7, x ∈ Z} → Z, f ( x) = x. 11. a) –9,6; b) 14; c) 4 2 ; d) –6,5. 12. a) 4; b) –2,5;
3 2 7
c) ; d) 1 . 13. a) x –2 –1 0 1 2 3 b) x 0 1 4 9 16 25
2 8 1 1 1 1 1
f (x) 1 f (x) 0 1 2 3 4 5
5 2 2 5 10

c) x –4 –3 –2 –1 0 1 2 3 4 d) x –6 –4 –2 0 2 4 6 8
f (x) –1 0 1 2 3 4 5 6 7 f (x) –18 –12 –6 0 6 12 18 24
x +1
14. a) f ( x) = 0,1x; b) f ( x) = ; c) f ( x) = x + 0,6; d) f ( x) = 2 x. 15. a) f ( x) = 5 − x;
x+2
i +1⎞
b) f ( x) = −| x |; c) f ( x) = ; d) f ( x) = − x . 16. Fi este format din ⎛⎜
6
⎟ i puncte. Astfel,
x ⎝ 2 ⎠
⎡x⎤
obţinem: 15; 55; 120. 17. a) 2; 0,3; b) –4; –6; –8. 18. f ( x) = x − ⎢10 ⎥ ⋅ 10.
⎣ ⎦
§ 3. 5. a) Da; b) nu; c) da. 9. f : R + → R, f ( x ) = x; b) f : R − → R, f ( x) = −1,5; c) f : R − → R ,
, f ( x) = − x. 10. a) A(3, 0); b) A(2, 0); c) A(2; 0), B(–2; 0); d) A(2,3; 0), B(–2,3; 0). 11. a) Da; b) da;
c) nu. 12. a) Graficul este simetric faţă de axa Oy; b) graficul este simetric faţă de O (0, 0).
13. a) f : R → R, f ( x) = | x |; b) f : R → R, f ( x) = | x | − 1; c) f : R → R, f ( x) = 2,5 − | x | .

§ 4. 4. a) A(0; 8), B(−10; 0); b) A(0; − 6), B(−2; 0); c) A ⎜⎛ 0; ⎞⎟ , B ⎜⎛ − ; 0 ⎟⎞ ; d) A(0; 2), B (− 2 ; 2).
1 1
⎝ 5⎠ ⎝ 4 ⎠
6. a) I, III; b) II, IV; c) I, III; d) I, IV. 7. Toate. 8. m = 1,6 − 0,1t , unde t este timpul. 9. r = 20 − 3x,
1 1 1
unde x este numărul de caiete. 11. Viteza primei persoane. 12. a) f ( x) = x − 1; b) f ( x) = x + ;
2 4 2
c) y = − x + 3; d) f ( x) = 2 x − 4,5. 13. a) Drepte paralele; b) drepte concurente; c) drepte paralele;
R=spunsuri [i indica\ii 223 Algebr=
R=spunsuri [i indica\ii

d) drepte paralele. 14. a) Obtuz; b) ascuţit; c) ascuţit; d) obtuz. 15. a) f : R → R, f ( x) = 0,8 x − 2;


b) f : R → R, f ( x) = −2x + 4 = 0. 17. a) f ( x) = 3x − 2; b) f ( x) = −3x + 8. 18. a) A(2; −2); b) A(1; −1).
Exerciţii și probleme recapitulative. 3. a) f (a ) = 1; f (c) = 3; f (d ) = 4; g (2) = 6; g (3) = 8;
; g (4) = 6; b) h(1) = 0; h(4) = 1; h(5) = 55;; t (a) = f ; t (d ) = j; t (e) = i. 4. a) f (c) = 3; g (2) = g (4) = 6;
b) h(3) = h(5) = 5; t (a) = f . 5. a) x 1 3 5 b) x –2 –1 0 1 2
f (x) 4 10 16 f(x) 4 2 0 2 4
c) x –3 –2 1 2 3 d) x –3 –2 –1 0 1 2 3
f(x) 3 2 –1 –2 –3 f (x) 8 3 0 –1 0 3 8
1 1 1
6. a) f (1) = ; f (3) = ; f (5) = ; b) f (1) = 1; f (3) = −1; f (5) = −3; c) f (1) = 3; f (3) = 1;
15 5 3
1; f (5) = −1; d) f (1) = 3; f (3) = 5; f (5) = 7. 7. a) f : N → N , f ( x) = 2 x 2 ; b) f : Z → Z , f ( x) = − x ;
c) f : Q∗ → Q, f ( x) = ; d) f : R → R, f ( x) = | x |. 8. a) E = ⎧⎨− ; −1; ; ⎫⎬; b) E = {2; 1; 0; −1};
1 1 1 1
x ⎩ 2 7 5⎭
c) E = {0}; d) E = R + . 11. a) f : {0; 1; 2; 3} → N,, f ( x) = x 2 ; b) f : {0; 1; 2; 3} → N, f ( x) = 2 x ;
c) f : {−2; −1; 0; 1; 2} → Z , f ( x) = 2 x; d) f : {1; 2; 3; 4} → Q , , f ( x) = . 14. a) A ⎛⎜ ; 4 ⎞⎟ ;
1 1
x ⎝5 ⎠
b) B ⎜⎛ ; −6 ⎟⎞ ; c) C ⎜⎛ − ; −3 ⎟⎞ ; d) D ⎜⎛ ; −1⎟⎞ . 15. c). 18. a) f : {−5; −3; −1; 3; 5} → Q, f ( x) = − x;
1 1 3 1
⎝3 ⎠ ⎝ 4 ⎠ ⎝5 ⎠ 15
b) f : {0; 1; 2; 3; 4} → Z, f ( x) = 1 − x; c) f : {0; 1; 2; 3} →N, f ( x) = 3 − x; d) f : {−2; −1; 0; 1; 2} → N,
, f ( x) = | x | +1. 19. a) f ( x) = 2 x − 1; b) f ( x) = 2 x + 3; c) C (4; −15); d) D(−5; 3). 22. a) A(4; 4);
3
b) nu conţine; c) A(−25; −25); d) Punctele M (a, a), a ∈R + . 23. a) f ( x) = x; b) f (180) = 21,6l ;
25
1 ⎧24, x ≤ 300;
f (0,5) = 0,06l ; f (200) = 24l ; c) 37,5; 5; 4 . 25. a) S ( x) = ⎨
6 ⎩24 + ( x − 300) ⋅ 0,096, x > 300;
⎧6, x ≤ 200;
E ( x) = ⎨ b) S (100) = 24; S (400) = 33,6; E (100) = 6; E (250) = 18;
⎩6 + ( x − 200) ⋅ 0,24, x > 200.
E (300) = 30; E (400) = 54.
Capitolul 4. § 1. 3. a) 5 x − 4 y; b) a − 2b − 2; c) 3 2 x; d) 1,5a + 0,5b. 4. 15xy; b) 6ab; c) 2 x 2 y.
5. a) 5 xy + 2,5 xy; b) − x 2 + ⎛⎜ − x 2 ⎞⎟ ; c) − 3 y + 2 3 y; d) − 4 x + 5 x. 6. a) − 0,5 x 3 y 2 ; b) 3a 3b 3 ;
1 1
5 ⎝ 5 ⎠
2
c) − 2 x 3 y 2 ; d) − 6a 4 b 3 . 7. a) 4y; b) xy 3 ; c) − 0,02a 3 ; d) 2,8a 3b 2 . 8. a) 4a 6 b 2 ; b) 81x 4 y 8 ;
3
1 15 3 1 4 20 1
c) x y ; d) a b . 10. a) 3xy 2 ; b) 5a 2 ; c) 0,1x 4 y; d) ab 2 . 11. a) −10 x 2 − 5 x + 1;
27 64 3
1
b) ax 2 + 1,2ax − a 2 x + a 2 . 12. a) 2 x 2 y; b) 9a 2 b 3 ; c) x 2 y 8 ; d) 6a 5b 5 . 13. a) 6,65 x + 5,5 y;
3
5
b) 3,8a + 9 3 y. 14. 30. 15. De ori. 16. De 1,8 ori. 17. 5 și 62.
3
1
§ 2. 1. a) xy + xz; b) yz − xz; c) 6ab − 2ac; d) − x2 − xy. 2. a) xu + xv + yu + yv; b) ux + uy − vx − vy;
2
13 1
c) ac − ad − bc + bd ; d) bx + by − ax − ay. 3. a) –9; b) 6; c) 3; d) 3 . 4. 4 cm 2 . 5. a) x 3 y − x 2 y 3 ;
16 3
4 4 1 5 4 2 1 2
b) xy + 2 x y ; c) 5 x + 0,5 x y − 10 y x − y ; d) x y + x + y + yx .
3 2 3 2 2 3 3

3 4 3 3
6. a) 2a 3 + (6 − 3 )a 2 − 5 3a + 3; b) a 3 − b 3 ; c) 2b 3 − 3b 2 + 1; d) x 3 + x 2 y − xy 2 − y 3 .
7. a) 6m( n + 1); b) 3b(4 y − 3); c) 5 x(3a + 4b); d) 7 y 3 ( y 2 + 3); e) ( x − 1)(4 x + 1); f) ( x − 2)(9 − y );
g) (a − b)(5 + ay − by ). 8. Aria dreptunghiului este cu 10 cm2 mai mică. 9. Aria dreptunghiului este
cu 4 3 cm 2 mai mică. 10. a) 5 x 2 y (2 xy − 5 y ) = 10 x 3 y 2 − 25 x 2 y 2 ; b) − 7 ax ⎛⎜ − a + 2a 2 x ⎞⎟ = a
1
⎝ 7 ⎠
Algebr= 224 R=spunsuri [i indica\ii
R=spunsuri [i indica\ii

x ⎞⎟ = a 2 x − 14a 3 x 2 ; c) − xy ⎜⎛ x 2 − y 2 ⎟⎞ = − x3 y + xy3 ; d) a 2b ⎛⎜ b + 6 ⎞⎟ . 11. a) 5ab(a − 5b);


1 3 4 1 1 5 6
⎠ 12 ⎝ 4 3 ⎠ 16 9 6 ⎝5 ⎠
b) − 6x4 y 4 (3y + 4x); c) − xy(2 − 3x 2 ); d) 8 y (2 xy 3 + 3). 12. 18, 19, 20. 13. a) 5( x − y ) 2 ;
b) ( x − 3)( y − 2); c) ( x − y )(3 − y ); d) (b + 1)(2a + b). 14. 9 cm 2 . 15. a) x 3 y − xy 4 ; b) 7 ab 3 .
99
16. 1 și 7. 18. 50 de bani. 19. .
100
1 4
§ 3. 2. a) 4 x 2 − 12 xy + 9 y 2 ; b) 9a 2 + 30 ab + 25b 2 ; c) 3 x 2 − 2 6 xy + 2 y 2 ; d) a 2 + ax + 4 x 2 ;
9 3
b2 1 a2
e) 3 + 6 3b + 9b 2 ; f) − ab + . 4. a) (7 y + 8)(7 y − 8) = 49 y 2 − 64; b) (5 x − 7 y )(5 x + 7 y ) =
16 6 9
y ) = 25 x 2 − 7 y 2 ; c) (5 y − 3b)(5 y + 3b) = 25 y 2 − 9b 2 ; d) (0,6a + 2b)(0,6a − 2b) = 0,36a 2 − 2b 2 .
5. a) (3a + 7)2 = 9a 2 + 42a + 49; b) (6a − 5b)2 = 36a 2 − 60ab + 25b2 ; c) (4x − 3y)2 = 16x2 − 24xy + 9 y 2 ;
d) ( 6b + 2a ) 2 = 6b 2 + 4 3ab + 2a 2 . 6. a) (9 − 4 5 ) cm 2 ; b) (13 + 4 3 ) cm 2 . 7. 32; 8. 43.
9. 8 cm. 10. 12 cm. 13. a) Adevărat; b) fals; c) fals. 14. a) 14; b) 194. 15. a) 66; b) 4354. 16. a) 1;
b) 1; c) 1024; d) 6561.
§ 4. 3. a) (4 x + y ) 2 ; b) (3 y − 2 x) 2 ; c) (5 x + 4) 2 ; d) (0,5a − 2b) 2 . 4. a) 1; b) 3; c) 2; d) 2 6;
e) 3 2 ; f) 3 2 . 5. a) (3 + 2 5 ) ; b) (5 − 4 3 ) ; c) (9 + 2 2 ) ; d) (8 − 3 3 ) ; e) ( 3 + 6 ) 2 ;
2 2 2 2

f) ( 5 − 12 ) 2 . 8. a) ( 3 + 3 3 ) 2 ; b) ( 7 + 7 ) 2 ; c) (−2 35 + 35 ) 2 ; d) (3 7 + 7 ) 2 ;
f) (2 11 + 11) 2 . 10. a) 3 2 − 4 2a; b) 2a; c) x − 4 y; d) 2( x − 5 ) 2 ; e) −4ax.
13
11. a) (2a + y )(2a − y − 1); b) (3 x − y )(3 x − y + 1); c) (5b − 4 y )(5b + 4 y + 1). 12. a) 8; b) 62; c) 1 .
35
13. –4. 14. 4. 16. a) a 2 + b2 = a 2 + b2 + 2 | a || b | −2 | a || b | = (a + b)2 − 2 | a || b | = (a + b)2 − ( 2 | ab | ) 2 = (
) 2 = (a + b − 2 | ab | )( a + b + 2 | ab | ).
1
Exerciţii și probleme recapitulative. 1. a) 1,5a + 4,2b; b) −4 x + y − 2; c) −2,5x 2 y 2 + 2 x 2 y + yx 2 ;
4
5
d) − ab + a − 0,5. 2. a) 2 x 2 y 3 . 3. a) 7 x 2 y. 4. a) 64 x18 y12 . 5. a) 12; b) 3; c) 20; d) – 42. 6. a) – 49;
4
9 2 1 4
b) 8 − 5 2 ; c) 4 15 + 24 3 − 10 5 − 60; d) 162. 7. a) y ( x 2 + 3z ). 8. a) x + x+ .
16 3 81
9. a) (2 y + 3x) 2 = 4 y 2 + 12 xy + 9 x 2 . 10. a) (15 + 11 3 ) cm 2 . 11. a) (51 − 14 2 ) cm 2 . 12. a) 80.
3 3(2 + 3 )
13. a) − 2a2 + 4a −16; b) 5 x − 14; c) 4a; d) 9 + x 2 ; e) 49. 14. a) = =
2 − 3 (2 + 3 )(2 − 3 )
2(2 + 3 )
= = 2(2 + 3 ). 15. a) ( x − 9 y ) 2 . 16. a) (2 − 3 ) cm; b) (3 5 − 2) cm. 17. a) 22;
3) 4−3
b) 2,5. 18. a) 5 ; b) 2 21; c) 0,8; d) 2 . 19. 11. 20. 14. 21. a) S = {−2; 6}; b) S = {− 4; 1};

c) S = ⎧⎨− ; 4⎫⎬; d) S = {−12; 2}. 22. a) 22; b) –1; c) –1; d) 1. 23. a) 1; b) 36. 24. 304; 92288.
10
⎩ 3 ⎭
25. 0,2. 28. 2011 = 1006 2 − 1005 2.

Capitolul 5. § 1. 1. a) 0; b) 14; c) –1; d) − 4 . 2. a) 14; b) –25; c) –30,25; d) 2 35 . 6. a) 1; b) 1;


9 36
; d) 1,3. 7. 5; b) ; c) –9; d) 0,8. 8. a) R \ {4}; b) R \ {−3}; c) R \ {−3}; d) R \ ⎧⎨13 ⎫⎬;
5 8 1
c)
6 3 ⎩ 3⎭
7 8
e) R \ {±3}; f) R \ {±0,6}. 9. a) 2,8; b) –3,2; c) 7 ; d) . 10. a) F (0) < F (1); b) F (−2) < F (−1);
15 35
c) F (0,5) > F (−0,5); d) F (10) < F (−10). 11. a) F (−1), F (−2), F (−3), F (3), F (2), F (1);
b) F ⎛⎜ ⎞⎟ , F (− 4), F (4), F ⎜⎛ − ⎞⎟ . 12. a) –5; 1; 3; 9; b) –2; 2; 4; 8; c) –11; –5; –3; –1; 1; 7;
1 1
⎝2⎠ ⎝ 2⎠
R=spunsuri [i indica\ii 225 Algebr=
R=spunsuri [i indica\ii

1 1
d) –14; –12; –11; –9; –8; –6. 13. a) − ; b) 1 ; c) –3; d) − = 1 − 2.
3 5 1+ 2
x2 − x2 2
3x + 2 y 3 9 0,3 8,4 − 16,8
§ 2. 6. a) ; b) ; c) x ; d) . 7. a) = = = =
5 11
; b) = =
2y 3y 2
2x + y 7y 4 12 0,4 11,2 − 22,4 8 17,6 1
1 8 − 32 − 17,5 x − 1 x 2 − x xy − y 0,5 x 3 − 0,5 x 2 + x − 1 x + y x2 − y 2
= = = . 8. a) = 2 = = ; b) = =
,6 12,8 − 51,2 − 28 xy x y xy 2
0,5 x y + xy
3
x − y ( x − y) 2
− 7 x − 7 y 3 y 2 − 3x 2 3 2( a − b ) −x− y 4(b − 2 x)
= = . 10. a) ; b) ; c) ; d) . 11. 80. 12. 9.
)2 7 y − 7x − 3( x − y ) 2 x+2 a+b x b + 2x
6 2 7 3 11 16 17 17 13
§ 3. 1. a) 1; b) ; c) − ; d) − . 2. a) 1 ; b) − ; c) ; d) 1 ; e) −1 . 3. a) ;
7 47 39 8 30 45 48 84 xy
a+b 4x a2 + b2 6 + 2y 2ax 4 − x2 36 63
b) ; c) 2 ; d) –3y. 4. a) ; b) ; c) 2 ; d) . 5. a) ; b) − ;
a −b x +1 ab xy x −a 2
2 x( x + 1) 85 80
3 1 3x 2 10 x 3 y 2 4( x 2 − 1) 11 5 3 4
c) − ; d) . 6. a) 3 ; b) 2 ; c) ; d) 8 . 7. a) ; b) − ; c) − ; d) .
11 6 y y −1 ( x − 2) 2 7x 4 4 4 7
4y b + ay 3x 2 25 − x 2 ab 1− x 8x 36
8. a) ; b) ; c) ; d) . 9. a) ; b) ; c) –1; d) . 10. a) ;
3x ax − b 7x − 5 4y y x+2 y 49
x 2 ( x + y) 2 4( x − 1) 2
. 12. a) a 2 + b 2 ;
256 8 6
x3 y 3 x6a3 2 2
b) −
27
; c) ; d) 3 10 5
. 11. a) ; b) ; c) 15 9 ; d)
125 625 2 27a 3
( x − y) 2
y b (3a + b) 2
a −b
−x−2 − 3x 2x 2 xy 5 20 2 − 5
b) ; c) . 13. a) ; b) . 14. a) = ;
( x + 1) 2 a( x + y) x+ y x+ y 4 2 +1 31
17 17(1 + 8 5 )
b) = .
1− 8 5 319
13 3 a −b
Exerciţii și probleme recapitulative. 2. a) 5; b) 4,5; c) 5; d) . 5. a) ; b) ;
5 x+3 a+b
−a x+2 y + 2x 2 x + 16 y 1 − 7 x − 23 ( x + 1) 2
c) ; d) − . 6. a) ; b) 2 ; c) ; d) . 7. a) ;
x+a x 2 2
x y x − 4y 2
2 x − 16
2
x−2
y axy 9x + 3 x a 4b 6 a+3
b) xy + y 2 ; c) ; d) 2 . 8. a) ; b) − ; c) − ; d) .
10ab x 2 2
z y 3x + 6 6( x − 1) 3 2ax
a −b 1− x x− y y−z a 3 ( x + 1) 6 x 8 ( x − 1) 4 a 2b 4 x 6
9. a) ; b) ; c) ; d) . 10. a) 3 ; b) 12 ; c) ;
x y+z z −t x b ( x − 1) 3
y ( x + 1) 8
(a − b 2 ) 4 y 8
25(a − x)
2 8
(ax − b) 2
( x − 3 y) 2
6a − 3 a−2
; c) x −2 x + 2 ; d)
2
d) . 11. a) ; b) . 12. a) ;
9y x8 4
a 2
y 2
x −1 4a 2 − 9 a + b2
x + y2 3x + y a −b
b) ; c) ; d) . 13. a) 3,6; b) 2,5; c) –3; d) –3. 14. a) 4 ; b) –2x.
x−2 xy 4(a + b) x +1

Capitolul 6. § 1. 1. a) 20 = x + 8; b) x = 1 ( x + 2). 2. c). 4. a) 0; b) –1; 1. 5. a) O soluţie; b) nu


3
are soluţii. 6. a) O soluţie; b) nu are soluţii. 7. a) Orice număr din mulţimea R \ {1}; b) 1. 8. a) Fals;
b) Fals; c) Fals; d) Fals. 9. a) R ∗ ; b) R \ {4}; c) R; d) R \ {±1}. 10. a) O soluţie; b) nu are soluţii;
7+x
c) un număr infinit de soluţii. 11. a) = 7 x; b) 0,12 x = 25. 12. 5 x − 3 = 3 x + 1. 13. a) De
2
exemplu, 7; b) de exemplu, 3. 16. a) Da; b) nu; c) S = R + . 17. a) R \ {±1}; b) [0; + ∞); c) R;
d) R ∗ . 22. c) 23. a) Nu; b) nu; c) da; d) da.

§2. 2. a) S = {3}; b) S = ⎧⎨ ⎫⎬; c) S = ⎧⎨ ⎫⎬; d) S = ⎧⎨ ⎫⎬; e) S = ⎧⎨ ⎫⎬; f) S = {50}; g) S = {− 0,48};


1 2 1 2
⎩3⎭ ⎩15 ⎭ ⎩ 28 ⎭ ⎩3⎭
h) S = ⎧⎨ ⎫⎬. 3. a) –3; b) –2,56; c) − ; d)
1 1 2
. 4. a) S = {3}; b) S = {4}; c) S = {7,36};
⎩3⎭ 5 3
Algebr= 226 R=spunsuri [i indica\ii
R=spunsuri [i indica\ii

d) S = ⎧⎨− 1 ⎫⎬; e) S = {5}; f) S = {−40}; g) S = ⎧⎨− 1 ⎫⎬; h) S = {5}. 8. a) S = {7}; b) S = {− 46}.


3 1
⎩ 4⎭ ⎩ 17 ⎭
9. –3. 10. . 11. a) 8; b) 9; c) –2; d) –5. 12. a) 50; b) 40; c) 5; d) 3. 13. a) S = {8}; b) S = ⎧⎨1 ⎫⎬;
7 1
11 ⎩ 5⎭
1 ⎧ 4 ⎫
c) S = {2}; d) S = {6}. 14. a) –1; b) ; c) 0; d) –10. 15. a) m ∈R , S = ⎨ ⎬; b) m ∈R \ {−1},

2 ⎩m⎭
⎧ 2 ⎫ ⎧ 1⎫
S = ⎨− ⎬; c) m ∈R \ {3}, S = {0}. 16. a) S = {±2}; b) S = ∅; c) S = {−1; 5}; d) S = ⎨− 2 ⎬;
⎩ m + 1⎭ ⎩ ⎭
e) S = {−2,8; 3,2}; f) S = {−8,3; 16,3}; g) S = ∅; h) S = {−56; 44}.
§ 3. 1. a) 6; b) 46. 3. 6 kg; 12 kg. 4. 30 de elevi. 5. 10 min. 6. 14 min. 7. 10; 11; 12. 8. 45. 9. 24 l;
21 l; 16 l. 10. 1,5 kg. 11. La ora 13.00. 12. 4 km/h. 13. 76 de colţunași. 14. 6 km. 15. 2,4 km.
§ 4. 2. c) 5 ≤ 8,2; d) −6 ≥ −12. 3. a) A; b) F; c) A; d) F; e) F. 4. a) Da; b) nu; c) da; d) da; e) nu;
f) da. 8. a) A; b) F; c) A; d) F; e) F; f) A. 9. a) [2; 5); b) (0; 50]; c) [0; 5000]. 11. a) [−2; 6);
b) (−∞, 3); c) [1; + ∞); d) [−1; 0]; e) (−3; + ∞); f) (−∞; 0]. 13. a) a > b; b) a < b; c) a < b;
d) a > b. 14. Nu. 16. a) –9; –1; b) –1; 2; c) 6; 9; d) 3; 17; e) 2; 7; f) –3; 5; g) –9; 0; h) – 4; 3.
18. a) (−10; 7); b) (−3; 78]; c) (−∞; + ∞); d) (−7,3; 3,5]; e) (−∞; + ∞); f) (−∞; 1]. 19. a) (−2, 2);
b) (−1, 2); c) ∅; d) (0, + ∞); e) ∅; f) {7}; g) ∅. 20. a) [0, + ∞); b) {−3, − 2, −1, 0, 1, 2, 3};
c) {0, 1, 2, 3, 4, 5}; d) R. 23. a) {2, 3, 4}; b) {−3, − 2}; c) {4, 5}; d) {−3, − 2}.
§ 5. 1. a) S = (6, + ∞); b) S = (−∞, −5]; c) S = (−∞, 3); d) S = [2, + ∞); e) S = (−∞; − 0,5);
f) S = ∅; g) S = (−∞; 36]; h) S = (−∞; −3). 3. a) x ∈ ⎜⎛ − ∞, − ⎞⎟ ; b) x ∈ ⎜⎛1 , + ∞ ⎞⎟ ;
5 1
⎝ 8⎠ ⎝ 4 ⎠
⎡ 5 ⎞
c) x ∈ ⎢− , + ∞ ⎟ ; d) x ∈ (−∞, 2]. 4. a) –1; b) 0; c) 4; d) – 4. 5. a) 3; b) 8; c) –3; d) 30.
⎣ 8 ⎠

6. a) S = ⎡⎢ , + ∞ ⎟ , { 2 , 101} ⊂ S ; b) S = [11; + ∞), 101∈ S ; c) S = ⎜⎛ − ∞, − ⎟⎞ , − 21∈ S ;
2 1
⎣ 3 ⎠ ⎝ 5⎠
6⎤
d) S = (−∞; 1,5), {−21, − , 0, 2} ⊂ S . 7. x ∈ (−∞, −9]. 8. y ∈ ⎛⎜ − ∞, 1 ⎥ . 9. a) S = R;
1
5 ⎝ 7⎦
1⎤
b) S = ⎛⎜ − , + ∞ ⎞⎟ ; c) S = (−∞, −11]; d) S = ⎛⎜ − ∞, ⎥ . 10. a) S = ⎛⎜ − ∞, − 2 ⎟⎞ ; b) Adevărat.
3 2
⎝ 4 ⎠ ⎝ 4 ⎦ ⎝ 7 ⎠
⎛ 1 ⎞
11. a) S = ⎜ , + ∞ ⎟ ; b) Fals. 13. a) S = (2, + ∞); b) S = [−3, + ∞). 14. a) x ∈ (−∞, 7);
⎝2 ⎠
b) x ∈ (−∞, − 6]. 15. x ∈ [−5; 0). 16. x ∈ (0; 2]. 17. a) a = 7; b) a = 5; c) a = −4. 19. a) S = (1, 4];
b) S = (2, + ∞). 20. a) S = (−∞, − 3] U [3, + ∞ ); b) S = [−5; 5]; c) S = (−3,5; 3,5);
d) S = ( −∞; − 6) U (6; + ∞ ).
Exerciţii și probleme recapitulative. 1. 8. 2. 4. 3. a) S = {1}; b) S = {−1}; c) S = {− 4,5}; d) S = {2}.

4. 5 cm; 11 cm. 5. a) S = (−11, + ∞); b) S = (−∞, 4]; c) S = [0; + ∞); d) S = ⎛⎜ − ∞, 1 ⎟⎞ .


2
⎝ 3⎠
6. a) S = {−2}; b) S = {1,75}; c) S = {15}; d) S = ∅. 7. 400 de lei. 9. a) S = ⎛⎜ , + ∞ ⎞⎟ , 2 , 5 ;
1
⎝3 ⎠
b) S = (−∞, −1), − 2 , − 5. 10. {1, 2, 3, 4, 5}. 12. a) S = {2}; b) S = {6}; c) S = {8}; d) S = ⎧⎨1 ⎫⎬.
1
⎩ 5⎭
13. S = {−1}. 14. a) m = 4; b) m = −2. 15. a) a ∈ (−∞, 0); b) a ∈ (0, +∞); c) a = 0. 16. 160 de nuci.
17. S = [−3, 1). 18. a) S = {8}; b) S = {−1}.

R=spunsuri [i indica\ii 227 Algebr=


R=spunsuri [i indica\ii

Geometrie
Capitolul 1. § 1. 3. a) 1,8 cm; b) 4,6 cm; c) 14,6 cm; e) 8,2 cm. 4. a) Da; b) da; c) da; d) nu.
6. [ aB I [bB sau [ aB I [bA. 7. a) K; b) N; c) N; d) M. 9. 3. 12. a) Adevărat; b) fals; c) fals; d) fals;
e) adevărat; f) fals. 13. a) 4; b) 6; c) 6; d) 12. 14. a) 46,6 cm; b) 83,4 cm; c) 48,2 cm. 15. a) În 7 moduri:
a, AB, AC, BC, BA, CA, CB; b) în 13 moduri. 17. a) 6; b) 10; c) 17.
§ 2. 4. a) 3; b) 6; c) 10; d) 45. 6. a) Necoplanare sau concurente; n) nu; c) concurente sau
necoplanare; d) nu. 7. a) Posibil; b) posibil; c) imposibil; d) posibil. 9. a) 6; b) 8; c) 8. 10. Posibil.
De exemplu, dreptele suport ale muchiilor unei piramide triunghiulare sînt necoplanare, însă fiecare
două sînt concurente.
§ 3. 4. a) Adevărat; b) adevărat; c) fals; d) adevărat. 5. 28 cm. 6. 12 cm. 7. 4 cm, 8 cm sau 12 cm,
24 cm. 10. De 3 ori.
§ 4. 1. a) Aparţine cercului; b) aparţine exteriorului cercului; c) aparţine exteriorului cercului;
d) aparţine interiorului cercului. 2. a) 10π m; b) 4,5π m; c) 6 m; d) 2 7π m. 3. a) 8π m;
b) 1, (4)π m; c) 6 m; d) 4 5π m. 4. a) 49π m2; b) 12π m2; c) 13(4)π m2; d) 1,5625π m2.
1 10
5. a) 16π m2; b) 11(1)π m2; c) 2,25 m2; d) 11π m2. 6. a) 3 m; b) 4,5 m; c) m; d) m. 7. a) 20 m;
2π π
20 40 4
b) 10 m; c) m; d) m. 8. a) 6 cm; b) 8π cm; c) 4 3 cm; d) cm. 11. a) 5π m;
π π 7
b) 2 3π m; c) 3π m. 12. a) 8π m2; b) 5π m2; c) 0,75π m2. 13. a) 84π m2; b) 200π m2.
15
15. b) 20 cm. 16. m.
π
§ 5. 3. a) 1; b) 0; c) 4 sau – 4; d) pentru orice valoare întreagă.
Exerciţii și probleme recapitulative. 4. a) 23,1 cm; b) 12,4 cm. 6. a) 5,4 m; b) 8 m. 7. 3 cm.
8. MN = 48 cm; KP = 24 cm. 9. 4 cm, 6 cm, 7 cm. 10. a) 11 + 7 = 18; b) 3 ⋅ 11 − 4 ⋅ 7 = 5;
3 1
c) 6 ⋅ 11 − 8 ⋅ 7 = 10. 11. a) 3,5; b) ; c) . 12. a) 6; b) 10; 15; c) 7; 8. 14. a) [BC ]; b) [ AD ]; c) ∅;
7 3
5 1
d) [BE; e) [BC ]; f) [CD. 15. cm sau 7 cm. 16. a) Adevăr; b) fals; c) fals; d) adevăr.
12 12
Capitolul 2. § 1. 3. a) 30°; b) 52°; c) 110°; d) 169°. 4. a) m(∠ACB) = m(∠DCE ) = 50°,
m(∠ACE ) = 130°. 5. a) 30°; b) 80°; c) 35°; d) 65°. 6. a) 45°; b) 150°; c) 65°; d) 165°. 7. a) 103°10′;
b) 162°3′; c) 126°54′3′′; d) 76°16′15′′. 8. a) 61°31′ . 9. a) 23°42′. 11. a) 136° și 44°; b) 68° și 112°.
12. 22° și 68°. 13. 34° și 146°. 14. 130° și 50°. 15. a) Adevărat; b) fals; c) adevărat; d) adevărat.
16. 20°, 20°, 160°, 160°. 17. Coincid sau sînt perpendiculare. 18. 5°.
§ 2. 4. a) 110°; b) 48°; c) 50°; d) 60°. 5. a) 29,1 cm; b) 34,6 cm; c) 27 cm; d) 24 cm. 6. a) 88°; b) 25°.
7. a) m(∠A) = 70°, m(∠B) = 80°, m(∠C ) = 30°. 8. a) 51 cm; b) 15 2 cm. 9. a) Nu pot; b) nu pot;
c) pot; d) pot. 10. a) ∠B – cel mai mare, ∠A – cel mai mic. 11. a) BC, AC, AB. 12. 60 cm.
13. 50,4 cm. 14. 52,7 cm2. 16. a) Adevărat; b) adevărat; c) adevărat; d) fals. 17. 17 cm, 18 cm, 19 cm.
18. a) Fals; b) adevărat. 20. 60°, 108°, 12°. 21. Mai mult de 8 cm și mai puţin de 40 cm.
§ 3. 5. a) [ AC ] ≡ [ DF ]; b) ∠B ≡ ∠E . 6. AO = BO = 8 cm, BC = 7 cm. 10. 8 cm. 11. 40°.
14. a) Nu; b) nu. 8 12
15. AC = 9 cm, BC = 10 cm.
16. Nu (vezi cazul din desen). 4 6 6 8

Geometrie 228 R=spunsuri [i indica\ii


R=spunsuri [i indica\ii

§ 4. 1. AD = 9 cm, DC = 6 cm, BD = 6 cm. 2. BD = 6 cm, CD = 5 cm. 4. 12 cm. 6. 35°.


9. AB = 7 cm. 10. BE = 10 cm.
Exerciţii și probleme recapitulative. 1. a) 72°; b) 62°; c) 99°; d) 44°. 2. a) 90°; b) 90°; c) 45°; d) 45°.
3. a) 90°; b) 148°. 4. 75° și 75°. 5. 20° și 70°. 6. 55° și 125°. 7. a) 114°41′; b) 72°46′; c) 66°50′23′′;
d) 48°13′37′′. 8. 8°47′6′′. 9. 18°. 11. a) 80°; b) 36°; c) 90°; d) 90°. 20. a) Indicaţie.
180° − 19° ⋅ 9 = 9°. 21. a) 50°; b) 52°30′. 22. Indicaţie. Utilizaţi inegalitatea dintre laturile unui
triunghi.

Capitolul 3. § 1. 4. 7. 5. 55°. 6. 88°. 7. a) 35; b) 20; c) 450; d) 15. 9. y = − 2 x + 2 este ecuaţia


3
2
dreptei AB. Fie − x + b ecuaţia dreptei MN, unde MN || AB. Întrucît C (6, 0) ∈ MN ⇒
3
2 2
N ⇒ 0 = − ⋅ 6 + b ⇒ b = 4. Prin urmare, y = − x + 4 este ecuaţia dreptei MN. Astfel, de exemplu,
3 3
pentru x1 = 0, x2 = 3 obţinem punctele M (0, 4), N (3, 2). 10. 42°, 42°, 42°, 42°, 138°, 138°, 138°, 138°.
5 3 2 5 7
§ 2. 1. a) 1,5 cm, 2 cm, 2,5 cm; b) cm, cm, cm; c) 3 cm, cm, cm; d) 1, (2) cm,
16 7 5 2 2
1,8(3) cm, 0,9(4) cm. 2. a) 23,(8) cm; b) 18 3 cm; c) 14,(8) cm. 3. 45°, 60°, 75°. 4. 2 7 cm. 6. 12 cm,
14 cm, 14 cm. 7. 10 cm, 10 cm, 12 cm. 8. 5 cm, 5 cm, 6 cm, 6 cm. 9. a) AC = 9 cm, BC = 10 cm;
b) AC = 10,8 cm, AB = 8,2 cm; c) AC = 6 5 cm, BC = 5 5 cm; d) AC = 10, (4) cm, AB = 8, (8) cm.
10. 22,(6) cm. 11. 29,2 cm.
§ 3. 2. a) AM = 8 cm. 3. a) M 1 ( 3 , 0). 4. a) 3; b) 2. 5. a) 7 cm; b) 60°. 6. a) 40°; b) 100°. 7. a) 48°;
b) 55°. 8. 3. 11. a) C1 (3; 4); b) B1 = C ; c) A1 = C. 12. a) 35°; b) 6 cm.
§ 4. 3. a) 35°; b) 40°; c) 40°26′; d) 8°30′. 5. a) 48°; b) 55°; c) 50°; d) 20°. 8. a) 150°; b) 30°.
10. a) 40°; b) 80°. 14. a) 120°; b) 15 cm.
Exerciţii și probleme recapitulative. 2. 90°. 3. 65°. 4. a) Paralele; b) paralele. 5. 112°30′. 7. 15 cm.
8. 55°30′. 9. 54°30′. 10. 19°. 16. MK = LN = 3 cm, KL = 6 cm. 20. 49°.

Capitolul 4. § 1. 1. a) 59°; b) 40°; c) 45°. 2. a) 58°; b) 45°; c) 112°. 3. a) 95°; b) 100°; c) 60°.
4. 120°. 5. 90°, 135°, 135°. 6. 90°, 110°, 160°. 7. 360°. 8. 30°, 70°, 80°. 9. 45°, 50°, 85°. 10. a) 35°, 55°;
b) 45°, 95°; c) 60°, 50°. 11. 44°. 12. 40°, 60°, 80°. 13. a) 35°; b) 24°. 14. 45°, 60°, 75°.
§ 2. 2. a) Fals; b) fals; c) adevărat; d) fals. 5. a) Dreptunghic; b) ascuţitunghic; c) obtuzunghic.
6. 3 cm. 7. a) AO = 6 cm, BO = 8 cm; b) AM = 6 3 cm, BN = 9 3 cm; c) OM = 4 cm, ON = 5 cm;
d) AO = 2 5 cm, BO = 2 6 cm. 8. a) 60°, 80°, 40°; b) m(∠BAM ) = 37°, m(∠BCM ) = 18°;
c) m(∠AMC ) = 140°, m(∠BMC ) = 113°; d) m(∠A) = m(∠B ) = 80°, m(∠C ) = 20°.
9. a) m(∠BAM ) = 20°, m(∠MAC ) = 40°; b) m(∠BAM ) = 30°, m(∠MAC ) = 20°. 10. a) 12°;
b) m(∠ACN ) = 40°, m(∠BCN ) = 25°; c) 63°; d) 62°. 11. a) 44°; b) 55°; c) 108°. 12. a) 4 7 cm;
b) 24 cm. 14. 50°.
§ 3. 2. a) 6 cm; b) 5,5 cm; c) 10 cm; d) 5 cm. 3. a) 50°; b) 62°; c) 50°; d) 56°. 5. a) 92°; b) 70°; c) 70°;
d) 44°. 6. a) 6 cm; b) 4,5 cm; c) 2 3 cm; d) 2,(1) cm. 7. a) m(∠1) = 58°, m (∠2) = m (∠5) = 30°30′,

R=spunsuri [i indica\ii 229 Geometrie


R=spunsuri [i indica\ii

m(∠3) = m(∠4) = 90°, m (∠6) = m (∠7) = 59°30′, m(∠8) = 61°. 8. 138°. 9. m(∠1) = 130°, m
, m(∠2) = 40°, m(∠3) = 25°. 10. m(∠1) = 111°, m(∠2) = 69°, m (∠3) = 76°30′, m (∠ 4) = 103°30′.
11. a) 4 cm, 12 cm, 12 cm; b) 7 cm; 17,5 cm; 17,5 cm. 12. 2 2 cm. 13. CM = DM = 9 cm. 14. 40°.
§ 4. 3. a) 60°; b) 120°; c) 125°; d) 60°. 4. 8 3 cm. 5. 15 cm 2 . 6. 8 cm. 7. 6 cm. 8. 4 cm. 9. 7,5 cm.
10. 21 cm. 11. 2,8 cm. 12. 120°, 60°. 13. 8 cm 2 . 14. 36 cm 2 . 15. 8 cm 2 .
§ 5. 1. a) 55°; b) 50°; c) 148°; d) 62°. 2. a) 5 cm; b) 8 cm; c) 2 cm; d) 4 cm. 3. a) 12 cm; b) 5 cm;
c) 4,5 cm; d) 3. 4. a) 32°; b) 40°; c) 50°; d) 84°. 5. a) 8 cm; b) 12 cm; c) 11 cm; d) 2 5 cm. 6. a) 11 cm;
b) 9 cm; c) 24 cm; d) 10 cm. 7. a) AB = 14,5 cm, PM = 9,5 cm, QN = 5 cm; b) BM = MN = 2 2 cm,
11 5
NC = 4 2 cm. 8. a) DF = 2 5 cm, EG = 4 5 cm, BC = cm; b) AD = 9,6 cm, DE = 2,4 cm,
2
1
EB = 4 cm. 9. 3 cm. 10. 16 3 cm. 11. a) 6 cm; b) 40 cm. 12. . 13. 20 cm 2 . 14. a) 2,5 cm;
2
b) 2,5 cm. 15.

§ 6. 7. A1 ( 2; −3); B1 ( −1; − 4); C (−2; 7). 13. a) 4; b) 1; c) 2; d) 3. 14. a) M(2; 2); b) M(2; 2);
c) M(3; 8); d) M(1,5; –5). 15. a) A1 (3; 3); b) A1 ( 2; − 4); c) A1 ( 4; −3); d) A1 (5; −1). 16. a) M(–3; 0);
b) M(0,5; 0,5); c) M(–3; –8); d) M ⎜⎛ ; −1,5 ⎟⎞ . 17. a) A1 ( 2; − 7 ), B1 ( −3; −1,5), C1 (2 2 ; 4);
1
⎝3 ⎠
b) A1 (−2; 7), B1 (3; 1,5), C1 (−2 2 ; − 4). 18. 55°. 20. Isoscele. 21. a) 12 cm; b) 15 cm. 22. Paralele
echidistante (situate la aceeași distanţă una de alta). 23. 12 cm.
Exerciţii și probleme recapitulative. 2. a) 80°; b) 140°; c) 100°. 3. a) 105°, 105°, 150°; b) 80°, 100°,
100°; c) 105°, 110°, 145°; d) 90°, 120°, 150°. 4. a) Adevărat; b) fals; c) fals. 5. a) AG = 8 cm,
BG = 6 cm; b) BG = 2,2 cm, CG = 2 cm; c) A1G = 6 cm, B1G = 5 cm; d) A1G = 0,5 cm,
C1G = 0,8 cm. 6. a) 50°, 60°, 70°; b) m(∠BAO) = 35°, m(∠COA) = 140°; c) m(∠BOC ) = 115°,
m(∠AOB) = 125°; d) 360°. 7. a) 60°, 60°; b) 45°; 45°; c) 40°, 40°. 8. a) Isoscel; b) echilateral;
c) isoscel; d) echilateral; e) dreptunghic. 9. 16,5 cm. 15. a) ∠B, ∠A, ∠C ; b) ∠B, ∠C , ∠A.
20. a) 60°, 120°, 180°; b) 240°, 72°, 48°. 21. a) AA1 = 9 cm; BB1 = 7,5 cm; b) BB1 = 18 cm,
CC1 = 15 cm; c) A1G = 2,1 cm; B1G = 1,9 cm; d) AA1 = 12,6 cm, CC1 = 10,5 cm. 22. a) 20°, 50°,
110°; b) 50°, 60°, 70°. 23. 6 5 cm. 24. 5,5 cm. 25. 60°, 30 cm. 26. 50°.
29. a) b)

30. Echilateral.

Geometrie 230 R=spunsuri [i indica\ii


CUPRINS
Algebr=
Capitolul I. Recapitulare și completări
§ 1. Mulţimea numerelor raţionale ......................................................................................... 4
§ 2. Compararea și ordonarea numerelor raţionale ................................................................. 8
§ 3. Operaţii cu numere raţionale .......................................................................................... 13
§ 4. Ridicarea la putere cu exponentul număr natural a unui număr raţional ......................... 17
§ 5. Ecuaţii în mulţimea numerelor raţionale .......................................................................... 20
Probă de evaluare ............................................................................................................... 23
Capitolul II. Mulţimea numerelor reale
§ 1. Numere iraţionale ........................................................................................................... 24
§ 2. Mulţimea numerelor reale ............................................................................................... 30
§ 3. Operaţii cu numere reale ................................................................................................ 34
§ 4. Operaţii cu mulţimi ......................................................................................................... 39
Exerciţii și probleme recapitulative .................................................................................... 44
Probă de evaluare ............................................................................................................... 46
Capitolul III. Funcţii
§ 1. Sistemul de axe ortogonale ............................................................................................ 47
§ 2. Noţiunea de funcţie ....................................................................................................... 51
§ 3. Graficul funcţiei .............................................................................................................. 56
§ 4. Funcţii de gradul I. Funcţii constante ............................................................................ 61
Exerciţii și probleme recapitulative .................................................................................... 67
Probă de evaluare ............................................................................................................... 71
Capitolul IV. Calcul algebric
§ 1. Folosirea literelor în calcul ............................................................................................. 72
§ 2. Desfacerea parantezelor. Factorizări ............................................................................... 76
§ 3. Formule de calcul prescurtat .......................................................................................... 79
§ 4. Simplificarea expresiilor cu ajutorul formulelor de calcul prescurtat .............................. 81
Exerciţii și probleme recapitulative .................................................................................... 84
Probă de evaluare ............................................................................................................... 86
Capitolul V. Rapoarte algebrice
§ 1. Noţiunea de raport algebric ........................................................................................... 87
§ 2. Amplificarea și simplificarea rapoartelor algebrice ......................................................... 90
§ 3. Operaţii aritmetice cu rapoarte algebrice. Puterea cu exponent natural a unui
raport algebric .............................................................................................................. 93
Exerciţii și probleme recapitulative .................................................................................... 96
Probă de evaluare ............................................................................................................... 98
Capitolul VI. Ecuaţii și inecuaţii
§1. Noţiunea de ecuaţie. Recapitulare și completări ............................................................. 99
§ 2. Ecuaţii de gradul I cu o necunscută ............................................................................ 104

Cuprins 231
§ 3. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuaţiilor ............................................................. 107
§ 4. Inecuaţii cu o necunscută ........................................................................................... 111
§ 5. Inecuaţii de gradul I cu o necunoscută ....................................................................... 116
Exerciţii și probleme recapitulative ................................................................................. 121
Probă de evaluare ............................................................................................................ 122

Geometrie
Capitolul I. Noţiuni geometrice fundamentale
§ 1. Puncte, drepte, plane. Recapitulare și completări ........................................................ 124
§ 2. Poziţii relative .............................................................................................................. 130
§ 3. Distanţe în plan. Congruenţa figurilor ........................................................................ 132
§ 4. Cercul. Discul. Recapitulare ........................................................................................ 135
§ 5. Propoziţii matematice. Axiome. Teoreme ..................................................................... 138
Exerciţii și probleme recapitulative ................................................................................. 142
Probă de evaluare ............................................................................................................ 144
Capitolul II. Unghiuri. Triunghiuri
§ 1. Unghiuri. Recapitulare și completări ........................................................................... 145
§ 2. Triunghiul și elementele lui. Recapitulare și completări .............................................. 150
§ 3. Criteriile de congruenţă a triunghiurilor ...................................................................... 156
§ 4. Metoda triunghiurilor congruente .............................................................................. 162
Exerciţii și probleme recapitulative ................................................................................. 165
Probă de evaluare ............................................................................................................ 168
Capitolul III. Paralelism și perpendicularitate
§ 1. Drepte paralele ............................................................................................................ 169
§ 2. Linia mijlocie a triunghiului ......................................................................................... 174
§ 3. Drepte perpendiculare. Mediatoarea segmentului ...................................................... 178
§ 4. Proprietăţile bisectoarei unghiului .............................................................................. 183
Exerciţii și probleme recapitulative ................................................................................. 186
Probă de evaluare ............................................................................................................ 189
Capitolul IV. Proprietăţi ale triunghiurilor
§ 1. Unghi exterior al triunghiului ...................................................................................... 190
§ 2. Proprietăţi ale liniilor importante ale triunghiului ........................................................ 194
§ 3. Proprietăţi ale triunghiului isoscel .............................................................................. 198
§ 4. Proprietăţi ale triunghiului echilateral ......................................................................... 203
§ 5. Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic ...................................................................... 206
§ 6. Simetrii ........................................................................................................................ 210
Exerciţii recapitulative și probleme ................................................................................. 216
Probă de evaluare ............................................................................................................. 220
Răspunsuri și indicaţii ........................................................................................... 221

232 Cuprins