I. NOȚIUNE. ASPECTE INTRODUCTIVE.

Falsul material în înscrisuri oficiale este infracțiunea ce constă în falsificarea unui înscris
oficial (inclusiv a copiilor legalizate ale acestuia), prin contrafacerea (imitarea) scrierii sau a
subscrierii ori prinalterare în orice mod (ștergeri, adăugiri,etc.), dacă înscrisul oficial falsificat
este de natură să producă consecințe juridice.
Constituie variantă agravată a infracțiunii săvârșirea falsului de către un funcționar
public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Prin intermediul acestei infracțiuni se sancționează fapta de a confecționa un înscris sau
a modifica un înscris existent, astfel încât acesta să producă efecte juridice proprii unui înscris
oficial real.
Alterarea sau plăsmuirea unor înscrisuri aduce atingere încrederii publicului în
înscrisurile care emanăde la o instituție publică.
Infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale are o reglementare asemănătoare celei
prevăzute în art. 288 C.pen. din 1969. Din punct de vedere strict formal au fost modificate
limitele de pedeapsă și subiectul activ în cazul variantei agravate, în textul actual fiind
„funcționar public,” și nu „funcționarul,” așa cum prevedea legislația anterioară.
Noul Cod penal mai vine cu o modificare de substanță în cazul acestei infracțiuni, dată
de definirea diferită a termanului de „înscris oficial.”

II. NORMĂ INCRIMINATORIE

Falsul material în înscrisuri oficiale (Art. 320 Cod penal).

(1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
(2) Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor
de serviciu, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
(3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate
producătoare de consecinţe juridice.
(4) Tentativa se pedepseşte.

III. CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACȚIUNII

1
 Obiectul juridic al acestei infracțiuni constă în încrederea publică în veridicitatea
înscrisurilor oficiale. Fără această încredere, raporturile juridice s-ar derula cu o mare lentoare,
iar desfășurarea relațiilor sociale ar fi greu de imaginat.

Obiectul material
Această infracțiune poate avea obiect material, dar nu este obligatoriu.
În cazul în care falsificarea se face prin alterarea unui înscris existent, acesta reprezintă
și obiect material, dar și produs al infracțiunii.
Și în situația în care falsificarea înscrisului se realizează prin contrafacere (plăsmuire) s-
a exprimat în doctrină1 opinia că ar exista un obiect material constând în materialele folosite
(hârtie, cerneală, etc.). Am rezerve că că într-un asemenea caz am putea discuta despre obiect
material, materialele folosite fiind mai degrabă bunuri care au fost folosite la producerea
infracțiunii.
Poate exista obiect material în cazul contrafacerii atunci când se utilizează un tipizat real
(spre exemplu, tipizatul unei diplome de licență), dar care este completat și semnat de o persoană
care nu este competentă să facă acest lucru.
Pentru existența infracțiunii, înscrisul poate fi falsificat total sau parțial, falsul poate
privi conținutul înscrisului sau semnătura ori poate viza doar modul de autentificare, de atestare
sau certificare a acestuia2.
Conform art. 178 alin.(2) C.pen, „înscris oficial este orice înscris care emană de la o
persoană juridică dintre cele la care se referă art.176 ori de la persoana prevăzută în art. 175
alin. (2) sau care aparține unor asemenea persoane”. Ca atare, va intra în sfera înscisurilor
oficiale orice înscris care emană de la autoritate publică, o instituție publică, de la alte persoane
juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică ori de la persoane care
exercită un serviciu de interes public (pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care
este supusă controlului ori suprevegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu
public) sau orice înscris care aparține acestora.
Sunt considerate înscrisuri oficiale atât originalele, cât și duplicatele ori fotocopiile
legalizate sau certificate3.
11
C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tematic. Editura C.H.
Beck, p.372.
2
Ibidem.

3
C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tematic. Editura C.H.
Beck, p.372.
 Conform alin. (3) al art.320 C.pen., sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele
ori orice alte imprimate producătoare de consecințe juridice 4. Și în acest caz biletele, tichetele sau
alte imprimate trebuie să emane de la o persoană prevăzută la art.175 sau 176 C.pen. (de
exemplu, biletele de tren, biletele de intrare la un spectacol organizat de o instituție publică etc.).
Dacă nu este îndeplinită această condiție, se va putea reține, eventual, infracțiunea de
fals în înscrisuri sub semnătură privată (de exemplu, dacă sunt falsificate biletele pentru un
spectacol organizat de o societate).

Subiecții infracțiunilor
Subiectul activ al acestei infracțiuni poate fi orice persoană. În aczul agravantei
prevăzută la alin. (2), subiectul activ trebuie să fie un funcționar public în exercițiul atribuțiilor
de serviciu. Participația penală este posibilă sub orice formă (coautorat, instigare, complicitate) în
cazul ambelor variante. Pentru reținerea coautoratului în cazul variantei agravate trebuie ca toți
făptuitorii să aibă calitatea cerută de lege, aceea de funcționari publici, iar fapta să fie comisă în
exerciatrea atribuțiilor de serviciu.
În cazul în care autorul comite fapta în calitatea sa de funcționar public, complicii și
instigatorii vor răspunde pentru varianta agravată doar dacă au cunoscut calitatea autorului5.
Subiectul pasiv principal este este autoritate sau instituția ori persoana prevăzută de art.
175 alin. (2) C. pen. Căreia i se atribuie înscrisul falsificat.
Subiectul pasiv eventual poate fi persoana fizică sau juridică ale cărei interese au fost
lezate de înscrisul falsificat6.
Situația premisă
Când fapta se realizează prin alterare este necesar să preexiste un înscris oficial asupra
căruia să se intervină.
S-a arătat în doctrină că săvârșirea acestei infracțiuni ar fi de neconceput fără
preexistența unei stări de fapt sau un drept care să facă necesară întocmirea unui înscris oficial.
„Un înscris care nu ar avea nicio întrebunțare, care nu ar corespunde unei cerințe reale impuse
de o stare de fapt, este un fals inutil și inofensiv, care nu care sub rigorile legii penale.”7

4
A se vedea distincția între înscrisurile asimilate celor oficiale și titlurile ori valorile asemănătoare titlurilor
de credit sau instrumentelor de plată la analiza făcută în cazul infracțiunii prevăzute la art.311 C. pen.
5
C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tematic. Editura C.H.
Beck, p.373.
6
Ibidem
7
A se vedea Com. volumul II, p.377.
 Latura obiectivă
Elementul material al infracțiunii se realizează prin acțiunea de falsificare materială a
înscrisului (în sensul de instrumentum), spre deosebire de infracțiunea de fals intelectual în cazul
căreia falsificarea vizează substanța înscrisului (negotium).
Falsificarea poate consta în contrafacerea (plăsmuirea, crearea, simularea) scrierii ori a
subscrierii sau în alterarea unui document.
A contraface înseamnă a reproduce, a imita ceva, atribuindu-i caracter de autenticitate8.
Contrafacerea scrierii se realizează de regulă prin imitarea scrisului unei persoane. Dat
fiind specificul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, și anume acela că acest gen de
înscrisuri nu se prezintă în formă olografă, contrafacerea scrierii va însemna reproducerea
conținutului obișnuit al unui astfel de înscris, fără de care documentul fals nu ar avea aparența
unui document real (de exemplu, un act de vânzare a unui imobil încheiat la notariat trebuie să
conțină datele pe care în general le cuprinde un astfel de contract, diploma de absolvire a unei
facultăți trebuie să cuprindă elementele pe care le conține un astfel de act).
Contrafacerea subscrierii înseamnă plăsmuirea unei semnături, indiferent dacă ea imită
sau nu semnătura celui în drept.
Dacă semnătura este însoțită și de amprenta unei ștampile se poate reține în concurs și
infracțiunea de folosirea instrumentelor false prevăzută la art. 318 C. pen.
A altera înseamnă a modifica, a denatura, a transforma ceva. Alterarea unui înscris
oficial reprezintă modificarea unui înscris preexistent prin ștersături, adăugiri, transformări de
litere, cifre, cuvinte, fraze, semne de punctuație etc., indiferent de modalitatea utilizată –
procedee mecanice, chimice, grafice.
Dacă făptuitorul a folosit cu privire la un înscris mai multe acțiuni, unele de alterare,
altele de contrafacere, va exista o unică infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale.
În literatura de specialitate9 s-a arătat în mod întemeiat că nu este tipică fapta de a altera
un înscris în scopul îndreptării unei erori materiale ori a unei lacune a acestuia, tot astfel, în
doctrină10 s-a apreciat că nu este tipică fapta unei persoane de a semna un înscris oficial în
numele altei persoane fie cu acordul acesteia, fie în condițiile în care aceasta se află într-o
imposibilitate temporară de a semna, „deoarece, astfel, încrederea publică nu este atinsă; prin

8
C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tematic. Editura C.H.
Beck, p.373.
99
S.Bogdan, op.cit., p.540
10
T. Vasiliu ș.a. , Codul penal comentat și adnodat,. Partea specialăVol.II, Ed Științifică și Enciclopedică,
București, 1977, p.265.
urmare, actul fals trebuie să producă alte consecințe juridice sau alte consecințe juridice decât
cele pe care le-ar fi produs dacă nu era falsificat. Or, actul semnat pentru altă persoană nu
generează alte consecințe decât cele ce ar fi avut loc în cazul în care persoana respectivă ar fi
semnat ea însăși actul11”.
Cerința esențială este ca înscrisul contrafăcut să fie apt de a produce consecințe
juridice.
Persoana care plăsmuiește, în întregime sau parțial, un înscris oficial comite infracțiunea
de fals material în înscrisuri oficiale fără a fi necesar ca, pentru existența acestei infracțiuni,
înscrisul să fie folosit (Trib. Suprem, secția penală, decizia de îndrumare nr. 1/1969, în R.R.D. nr.
5/1970, p116-118).
Prin falsificare nu trebuie să se înțeleagă numai denaturarea unui înscris adevărat, ci și
plăsmuirea în întregime a unui înscris. Întocmirea unei copii a unui act inexistent constituie, de
aceea, infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale (Trib.Suprem, secția penală, decizia nr.
411/1971, în Repertoriu 1969-1975, p. 168).
Forma va fi tipică și în cazul în care va fi falsificată o copie legalizată a unui înscris
oficial; fapta nu va fi tipică dacă activitatea de alterare vizează un înscris falsificat anterior.
Nu este necesară pentru săvârșirea infracțiunii și folosirea înscrisului oficial falsificat; în
ipoteza în care cel care a falsificat înscrisul oficial îl și folosește ulterior, se va reține concursul
real între infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale și una sau mai multe infracțiuni de uz
de fals (în funție de numărul utilizărilor frauduloase, dacă nu se reține aceeași rezoluție
infracționalăse va reține unitatea legală a infracțiunii continuate de uz de fals).

Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare
la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitarea faptei.

Latura subiectivă
Vinovăția – Infracțiunea se comite cu intenție directă sau indirectă.
Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul sau scopul cu care a fost
săvârșită; acestea pot fi avute în vedere de instanță la individualizarea pedepsei.

11
C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tematic. Editura C.H.
Beck, p.376.
 Varianta agravată
Este mai gravă comiterea falsului material în înscrisuri oficiale de un funcționar public
(art. 175 C. pen.) aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu (indifferent dacă înscrisul official a
fost întocmit ab initio chiar de funcționarul public ori de către alt funcționar).
Falsificarea înscrisului oficial de funcționarul public aflat în exercițiul atribuțiilor de
serviciu nu are loc la momentul întocmirii acestuia, ipoteză în care se impune reținerea comiterea
iunfracțiunii de fals intelectual, dacă funcționarul public era competent să întocmească înscrisul;
în sitauția în care funcționarul public nu avea competență de a întocmi înscrisul official, chiar
dacă falsul are loc la momentul întocmirii se va reține varianta agravată a infracțiunii de fals
material în înscrisuri oficiale deoarece activitatea sa reprezintă în realitate o contrafacere a
înscrisului.
Se poate reține coautoratul dacă infractorii au calitatea specială cerută de lege.
Se va reține instigarea sau complicitatea la forma agravată dacă participantul a cunoscut
sau a prevăzut calitatea specială a autorului.

Formele infracțiunii
Tentativa la această infracțiune se sancționează. Se poate reține tentativă la infracțiunea
de fals material în înscrisuri oficiale atunci când toate mijloacele sunt pregătite și se inițiază
alterarea sau contrafacerea, fără ca acestea să fie duse la capăt.
Se poate reține tentativă și atunci când executarea a fost dusă la capăt, dar rezultatul este
un fals grosolan, care nu va putea crea false reprezentări asupra veridicității înscrisului. În
practica judiciară și în doctrină, falsul grosolan a fost calificat drept o tentativă neidonee 12. Însă
această calificare este valabilă pentru situația în care este imposibilă producerea rezultatului.
Și atunci când avem de a face cu un fals grosolan nu trebuie pierdut din vedere că
infracțiunea de fals aduce atingere încrederii publice în înscrisurile oficiale. Ca atare, deși
grosolan, dacă falsul a putut produce consecințe juridice, fiind de natură a induce în eroare
anumite persoane, deși pentru altele ar fi fost evident că este vorba despre o plăsmuire sau o
contrafacere, se poate reține infracțiunea consumată de fals material în înscrisuri oficiale13.
12
Fapta a fost calificată drept o tentativă absolut improprie la fals din cauza modului absurd în care a fost
concepută executarea (Trib. Suprem, secția penală, decizia nr.2687/1969, în C.D. 1969, p.362
Fapta a fost concepută ca o tentativă relativ improprie, imposibilitatea producerii rezultatului fiind cauzată de
insuficiența sau dezactuozitatea mijloacelor folosite (Trib. Suprem, secția penală, decizia nr.663/1966, în C.D. 1966,
p.230).
13
A se vedea C. Rotaru, Infracțiuni de fals, op. cit., p. 4-12: falsificarea în mod grosolan a unui loz în plic prin
radierea mențiunii „Necâștigător” și trecerea cu un pix cu mâna de culoare roșie a mențiunii „Autoturism Dacia
 Infracțiunea se consumă atunci când acțiunea de falsificare s-a finalizat și urmarea
imediată s-a produs, fiind fără relevanță dacă înscrisul a fost utilizat sau nu. Folosirea înscrisului
falsificat de către făptuitor pentru producerea de consecințe juridice va conduce la reținerea în
concurs real și a infracțiunii de uz de fals.
Variante
Infracțiunea prezintă o variantă tip în alin.(1) și o variantă agravată în alin. (2), pentru
situația în care fapta a fost comisă de un funcționar public. Cerința esențială pentru reținerea
acestei variante esate ca fapta să fie săvârșită în exercițiul atribuțiilor de serviciu14.
Sancțiuni
În varianta tip infracțiunea se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani,
iar pentru varianta agravată pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării
unor drepturi.
Aspecte procesuale

Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Competența de soluționare a cauzei

revine în primă instanță judecătoriei.

PROBLEMĂ DE PRACTICĂ JUDICIARĂ (SPEȚĂ) ȘI ANALIZĂ

Pe rol fiind soluționarea acțiunii penale, la sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria

Ploiești prin rechizitoriul nr. xxxxx/P/2014, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a
inculpatului L. L. S., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în

1410”, urmată de inducerea în eroare a unui bătrân prin prezentarea lozului ca fiind câștigător și obținerea în
schimbul lui a mai multor bunuri reprezintă infracțiunea de falsificare de monedă în concurs cu cea de înșelăciune.
Falsul grosolan nu constituie în această ipoteză o tentativă absolut improprie sau relativ improprie, ci o infracțiune
consumată. „În speță, activitatea infracțională a fost astfel concepută (inculpatul a recurs la un adevărat scenariu de
inducere în eroare) și persoana vătămată astfel aleasă (bătrân cu vederea scăzuă), încât infracțiunea de înșelăciune s-a
consumat, iar pentru producerea ei a fost folosit lozul falsificat. A considera că în cazul falsificării nu avem de a face
cu existența unei infracțiuni (tentativă absolut improprie) sau a spune că aceasta a rămas în formă tentată (tentativă
relativ improprie) ar fi echivalent cu a nega consumarea infracțiunii de înșelăciune. Dacă nu lozul falsificat a fost de
natură a induce în eroare partea vătămată, atunci ce?”
Trebuie menționat că în speță s-a reținut infracțiunea de falsificarea de monede sau alte valori, și nu cea de
fals material în înscrisuri oficiale, dar discuția privind falsul grosolan este aceeași în cazul oricărui înscris sau titlu de
valoare.
14
A se vedea la p. 368-369 diferența dintre această variantă a falsului material în înscrisuri oficiale și falsul
intelectual.
înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 al. 1 Cod penal și uz de fals, prev. de art. 323 al. 1 Cod
penal,ambele cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2018, fiind consemnate în
încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având
nevoie de timp pentru analizarea actelor și lucrărilor dosarului, a stabilit deliberarea și
pronunțarea pentru data de 20.11.2018, iar ulterior a amânat pronunțarea la data de 28.11.2018,
12.12.2018 și 13.12.2018, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze penale,constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. xxxxx /P/2014 din 17.07.2018 al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Ploiești a fost trimis în judecată inculpatul L. L. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de
fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 al. 1 Cod penal și uz de fals, prev. de art. 323
al. 1 Cod penal, ambele cu a plicarea art. 38 al. 1 Cod penal.
În cursul lunii martie 2014, martorul, S.T.V., s-a hotărât să își cumpere un autoturism,
motiv pentru care a vizualizat ofertele existente pe site-ul OLX. Ulterior, martorul, S.T. V., s-a
deplasat în mun. Cluj, după care a ajuns în mun. T. unde s-a întâlnit cu inculpatul, L. L. S., care
oferise spre vânzare un autoturism marca Mazda, tipul 323-T, cu numărul de identificare
JMZBAxxxxxxxxxxxx, cu număr provizoriu de înmatriculare. După ce a achitat prețul, martorul,
S.T. V., a primit documentele de înmatriculare austriece, contractul de vânzare-cumpărare
încheiat între L. L. S. și D. E. și o cheie de contact. Totodată, martorul, S.T. V., și inculpatul, L.
L. S., au convenit ca certificatul de atestare fiscală pentru autoturism să fie transmis ulterior de
acesta din urmă.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: adresa
nr. 2714/2/23.09.2014 emisă de Primăria Municipiului T., Direcția de Impozite și Taxe Locale,
Serviciul Constatare, Impunere și Control,certificatul de atestare fiscală nr. xxxxx/09.05.2014
emis de Primăria Municipiului T., Direcția de Impozite și Taxe Locale,declarația martorului
S.T.V., adresa nr. 200/01.10.2014 Primăria Municipiului T., declarațiile suspectului/inculpatului
L. L. S., cazierul judiciar și alte acte.
După parcurgerea procedurii de cameră preliminară,prin încheierea nr.251/08.05.2018,
judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării
actelor de urmărire penală,precum și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.
xxxxx/P/2014 din 17.07.2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești,dispunând începerea
judecății.
 În cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a fost prezent și a recunoscut săvârșirea
faptei și a solicitat soluționarea cauzei prin parcurgerea procedurii simplificate prev. de art. 375
Cod proc.pen. Inculpatul și-a manifestat acordul pentru a presta muncă neremunerată în folosul
comunității în ipoteza în care va fi găsit vinovat.
În cursul judecății, Ministerul Public nu a solicitat administrarea de probe noi.
Analizând probele administrate pe parcursul urmăririi penale și în cadrul
cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
În cursul lunii martie 2014, martorul, S. T.V., s-a hotărât să își cumpere un autoturism,
motiv pentru care a vizualizat ofertele existente pe site-ul OLX. Ulterior, martorul, S. T. V., s-a
deplasat în mun. Cluj, după care a ajuns în mun. T. unde s-a întâlnit cu inculpatul, L. L. S. care
oferise spre vânzare un autoturism marca Mazda, tipul 323-T, cu numărul de identificare
JMZBAxxxxxxxxxxxx, cu număr provizoriu de înmatriculare. După ce a achitat prețul, martorul,
S. T. V., a primit documentele de înmatriculare austriece, contractul de vânzare-cumpărare
încheiat între L. L. S. și D. E. și o cheie de contact. Totodată, martorul, S.T.V., și inculpatul, L. L.
S., au convenit ca certificatul de atestare fiscală pentru autoturism să fie transmis ulterior de
acesta din urmă.
La presiunile repetate ale martorului, inculpatul, L. L. S., i-a transmis lui S.T.V.
certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale nr.
xxxxx/09.05.2014 emis de Primăria Municipiului T., Direcția Impozite și Taxe, prin intermediul
unei firme de curierat.
La data de 01.09.2014, martorul, S.V.V., a depus documentele autoturismului, inclusiv
certificatul de atestare fiscală, la Instituția Prefectului Județul Prahova, Serviciul Public
Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, dar, ulterior, a aflat că
certificatul de atestare fiscală este fals.
Din adresa nr. 2714/2 din 23.09.2014 emisă de Primăria Municipiului T., Direcția de
Impozite și Taxe Locale, Serviciul Constatare, Impunere și Control, rezultă că inculpatul, L. L.
S., nu a figurat și nu figurează în evidențele fiscale cu mijlocul de transport marca Mazda, iar
certificatul transmis nu există în baza de date a certificatelor emise de instituție.
Audiat fiind, inculpatul, L. L. S. a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor și a arătat că, în
cursul anului 2014, a vândut un autoturism marca Mazda unui cetățean din Prahova pe nume S.
T.V. căruia i-a dat actele, fără a îi înmâna și un certificat de atestare fiscală. Totodată, incupatul a
arătat că, având datorii către Primăria T., nu a putut obține certificatul la taxele locale, motiv
pentru care a falsificat un certificat de atestare fiscală cu ajutoul calculatorului personal, certificat
pe care l-a trimis martorului care l-a depus la serviciul înmatriculări auto.
Cu privire la infracțiunile săvârșite, trebuie reținut că inculpatul, L. L. S., a mai fost
condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale , prev. de art. 320
al. 1 Cod penal, și uz de fals , prev. de art. 323 al. 1 Cod penal, prin sentința penală nr.
104/11.04.2016, rămasă definitivă prin neapelare, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXX. Totodată, prin adresa nr. 200/01.10.2014 Primăria Municipiului T. a
comunicat faptul că, la data de 25.09.2014, s-a prezentat la ghișeul Direcției de Impozite și Taxe
Locale s-a prezentat numitul V.I. în vedere clarificării situației autoturismului marca Mercedes
Benz XXXXXXX, cu WDB2030061A434226, care a prezentat un certificat de atestare fiscală
”în original” nr. xxxxx/23.11.2013 pe numele L. L. S., dar și acest certificat de atestare fiscală
era fals. În plus, organele de poliție din T. ne-au comunicat o copie a raportului de expertiză
criminalistică nr. xxxxxx/14.04.2015 emis de Serviciul Criminalistic al IPJ Cluj din care rezultă
că certificatul de atestare fiscală nr. xxxxx din 23.11.2013 este fals.
Din probele administrate rezultă că numitul, S. T.V., a depus la Instituția Prefectului
Județul Prahova, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a
Vehiculelor, certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele
locale nr. xxxxx/09.05.2014 emis de Primăria Municipiului T., Direcția Impozite și Taxe, fără să
cunoască faptul că acesta este fals, motiv pentru care se va dispune clasarea cauzei.
Prin ordonanța din data de 06.10.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 al. 1 Cod penal, și
uz de fals, prev. de art. 323 al. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal .
Prin ordonanța procurorului din data de 02.06.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a
urmării penale față de suspectul L. L. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în
înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 al. 1 Cod penal, și uz de fals, prev. de art. 323 al. 1 Cod penal,
ambele cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal .
Prin ordonanța procurorului din data de 02.07.2015 s-a dispus punerea în mișcare a
acțiunii penale față de inculpatul L. L. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în
înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 al. 1 Cod penal, și uz de fals, prev. de art. 323 al. 1 Cod penal,
ambele cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal .
ÎN DREPT:
1.Fapta inculpatului, L.L.S., care, în cursul lunii mai 2014, a falsificat, prin
contrafacerea scrierii și a subscrierii, respectiv prin folosirea unui computer, un certificat de
atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale căruia i-a dat nr. xxxxx
din 09.05.2014 și antentul Primăriei Municipiului T., Direcția Impozite și Taxe, și care atesta că
figurează în evidențele fiscale cu un autoturism marca Mazda, tipul 323-T, cu numărul de
identificare JMZBAxxxxxxxxxxxx, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals
material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 al. 1 Cod penal .
Sub aspectul laturii obiective acțiunea inculpatului de falsifica, cu ajutorul unui
computer, scrierea și subscrierea unui certificat de atestare fiscală atestând, totodată, că figurează
în evidențele fiscale cu un autoturism, realizează elementul material al infracțiunii de fals
material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 al. 1 Cod penal.
Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru relațiile sociale
referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
În privința laturii subiective a infracțiunii, se constată că inculpatul, L. L. S. , a săvârșit
fapta cu forma de vinovăție cerută de lege, în speța de față intenția directă , respectiv acesta a
prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea rezultatului.
2. Fapta inculpatului, L.L.S., care, în luna mai 2014, a trimis martorului S.T.V.
certificatul f als de atestare fiscală nr. xxxxx/09.05.2014 emis de Primăria Municipiului T.,
Direcția de Impozite și Taxe Locale, pentru ca acesta din urmă să îl depună, în luna septembrie
2014, la Instituția Prefectului Județul Prahova, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de
Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în vederea înmatriculării autoturismului marca
Mazda,cu JMZBAxxxxxxxxxxxx, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de
fals, prev. de art. 323 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective , acțiunea inculpatului de a trimite martorului, în luna mai
2014, certificatul fals de atestare fiscală nr. xxxxx/09.05.2014 emis de Primăria Municipiului T.,
Direcția de Impozite și Taxe Locale, pentru ca acesta din urmă să îl depună, în luna septembrie
2014, la Instituția Prefectului Județul Prahova, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de
Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în vederea înmatriculării autoturismului marca Mazda,
cu JMZBAxxxxxxxxxxxx, realizează elementul material al infracțiunii de uz de fals, prev. de art.
323 Cod penal.
Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru relațiile sociale
referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
 În privința laturii subiective a infracțiunii, se constată că inculpatul, L. L. S., a săvârșit
fapta cu forma de vinovăție cerută de lege, în speța de față intenția directă, respectiv acesta a
cunoscut că certificatul de atestare fiscală este fals și a urmărit producerea rezultatului.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.
396 alin. (2) Cod procedură penală,în sensul că faptele săvârșite de inculpatul există, constituie
infracțiuni și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune
aplicarea unei pedepse.
La individualizarea pedepsei principale ce urmează a fi stabilită în sarcina
inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74
C . pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele
folosite,starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs
ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit,natura și
frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după
săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de
sănătate, situația familială și socială.
Raportat la aceste criterii,instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad mediu
de pericol raportat la locul și timpul săvârșirii infracțiunii.
Instanța mai are în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita
inculpatului, referitoare la conduita bună anterior săvârșirii infracțiunii (fișa de cazier judiciar-fila
11 dosar instanță),atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa
în fața organelor de cercetare penală.
Nu în ultimul rând, instanța are în vedere că fapta săvârșită de inculpat a avut un caracter
izolat, fiind nu doar prima astfel săvârșită, dar și ultima, în decursul cercetării penale, de mai mult
de un an. De asemenea, instanța are în vedere capacitatea acestuia de înțelegere a gravitații faptei
sale prin raportare la nivelul de pregatire profesională - inculpatul este cetățean român, în vârstă
de 49 ani, necăsătorit, studii liceale, fără ocupație și fără loc de muncă. Din fișa de cazier judiciar
rezultă că inculpatul are antecedente penale.
De asemenea, instanța va reține în sarcina inculpatului și cauza legală de reducere a
pedepsei prevăzută de art. 396 alin.(10) C.pr.pen.(în consecință,limitele de pedeapsă pentru
fiecare infracțiune săvârșită de inculpat vor fi reduse cu o treime).
În temeiul art. 386 alin. (1) C.p.p. schimbă încadrarea juridică față de inculpatul L. L. S.
din infracțiunile prevăzute de art.320 alin.(1) din C.pen. și art.323 C.pen.în infracțiunile
prevăzute de art. 320 alin.(1) din C.pen. și art. 52 alin. (3) C.pen. rap. art.323 C.pen.
 1. În temeiul art.320 alin. (1) din C.pen. cu aplicarea art.396 alin.(1),(2) și (10)Cod
procedură penală,condamnă L. L. S. ,cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 1 an, sub
aspectul săvârșirii,în cursul lunii martie 2014, a infracțiunii de „fals material în înscrisuri
oficiale”.
2. În temeiul art.52 alin. (3) C.pen.rap.la art.323 C.pen. cu aplicarea art.396 alin.(1),(2)
și (10) Cod procedură penală, condamnă inculpatul L. L. S., cu antecedente penale, la
pedeapsa închisorii de 6 luni, sub aspectul săvârșirii,în cursul lunii martie 2014, a infracțiunii de
participație improprie la „uz de fals”.
În temeiul art. 40 alin. (2) Cod penal, constată că infracțiunile din prezenta cauză sunt
concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin s.p. nr. 169/22.05.2015 a
Judecătoriei T., definitivă prin d.p. nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj,s.p. nr.
104/11.04.2016 a Judecătoriei T., definitivă prin neapelare la data de 04.05.2016 și
s.p.nr.369/28.12.2017 a Tribunalului Cluj, definitivă prin neapelare la data de 23.01.2018.
Menține anularea suspendării sub supraveghere a pedepselor.
Repune în individualitatea lor pedepsele componente:
-3 luni închisoare,1 an și 6 luni închisoare-prin s.p. nr.169/22.05.2015 a Judecătoriei T.,
definitivă prin d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj,
-3 luni închisoare și 6 luni închisoare-prin s.p. nr.104/11.04.2016 a Judecătoriei T.,
definitivă prin neapelare la data de 04.05.2016 și
-1 an și 2 luni închisoare-prin s.p.nr.369/28.12.2017 a Tribunalului Cluj,definitivă prin
neapelare la data de 23.01.2018.
În baza art. 39 alin. (1) lit.b) C.pen.aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an
închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse,respectiv de 1 an,4 luni și
20 de zile,urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani,4 luni și 20 de zile
închisoare.
De asemenea, constatând că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale,
circumstanțele reale ale săvârșirii faptei dar si cele personale, pedeapsa aplicată este de 2 ani
închisoare și, considerând că scopurile educative, preventive și represive ale pedepsei pot fi atinse
și fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate,instanța urmează să suspende sub
supraveghere pedeapsa, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.91 CP.
În temeiul art.91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și
stabilește un termen de supraveghere de 4 ani , conform dispozițiilor art.92 Cod penal, termen ce
curge de la rămânerea definitivă a s.p. nr.169/22.05.2015 a Judecătoriei T., definitivă prin
d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 253/2013, termenul de supraveghere sau durata
supravegherii desemnează intervalul de timp în care persoana față de care s-a dispus suspendarea
sub supraveghere a executării pedepsei trebuie să respecte obligațiile ori măsurile de
supraveghere care modalități de individualizare.
Pentru o mai bună supraveghere a inculpatului ,instanța consideră că termenul de
supraveghere trebuie să fie termenul maxim prevăzut de Codul Penal, raportat la gravitatea
infracțiunii de pericol și în scopul reintegrării sociale efective a inculpatului.
În temeiul art. 93 alin. (1) Cod penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de
supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de
existență.
Totodată, în baza art. 93 alin. (2) lit. a) Cod penal, impune inculpatului să frecventeze un
program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Cluj.
În temeiul art.93 alin.(3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul
prestează o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile și
nominalizează Primăria mun.T. sau Primăria mun.Câmpia -Turzii.
În temeiul art. 404 alin. (2) Cod procedură penală coroborat cu art. 91 alin. (4) Cod
penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.

Individualizarea pedepsei complementare

În ceea ce privește pedeapsa complementară, instanța apreciază că prin comportamentul
său inculpatul a manifestat un dezinteres profund față de valorile sociale ocrotite prin normele de
drept penal încălcate, ceea ce impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor
drepturi.
Astfel, instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la data executării pedepsei, în
condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) Cod penal.
 La individualizarea conținutului pedepselor complementare, instanța va avea în vedere
natura, numărul și gravitatea faptelor comise, ce conduc la concluzia nedemnității în exercitarea
drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție
implicând exercițiul autorității de stat și de a alege.
În baza art. 45 alin. (3) lit.a) C.pen.aplică inculpatului pedeapsa complementar ă a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a) și b) C.pen. pe o durată de 2 ani,după
executarea pedepsei închisorii.
Individualizarea pedepsei accesorii
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, ținând seama de dispozițiile 65 alin.(1) Cod
penal, instanța va dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
în mod automat, prin efectul legii.
În baza art. 65 alin. (3) Cod penal, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor
menționate se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când
pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 45 alin. (5) C.pen.,aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a) și b) C.pen.,pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 25 alin. (3) C.p.pen.desființează total înscrisul - ”certificat de atestare fiscală
pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale” ce are nr. xxxxx/09.05.2014 emis de
Primăria Municipiului T., Direcția Impozite și Taxe.
Cu privire la cheltuielile făcute în cursul procesului penal instanța reține că potrivit
art. 274 alin. (1) C.pr.pen. “În caz de […] condamnare […] inculpatul este obligat la plata
cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor privind avocații din oficiu și
interpreții desemnați de organele judiciare, care rămân în sarcina statului.”
În temeiul art.272 rap. la art.274 alin.(1) C.pr.pen. obligă inculpatul la plata către stat a
sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (500 lei pentru faza de
urmărire penală și 500 lei pentru faza de judecată).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art.386 alin. (1) C.p.p.schimbă încadrarea juridică față de inculpatul L. L. S.

din infracțiunile prevăzute de art.320 alin.(1) din C.pen. și art.323 C.pen. în infracțiunile
prevăzute de art.320 alin.(1) din C.pen. și art.52 alin. (3) C.pen. rap. art.323 C.pen.
 1. În temeiul art. 320 alin.(1) din C.pen. cu aplicarea art.396 alin .(1),( 2) și (10)Cod
procedură penală, condamnă L. L. S., cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 1 an ,
sub aspectul săvârșirii, în cursul lunii martie 2014, a infracțiunii de „fals material în înscrisuri
oficiale ”.
În temeiul art. 67 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.
66 alin.(1) lit. a) și b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice
alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,pe o
durată de 2 ani, în condițiile art. 68 Cod penal.
În temeiul art.65 alin. (1) Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66
alin.(1) lit. a), b) Cod penal, în condițiile art.65 alin.(3) Cod penal.
2. În temeiul art.52 alin. (3) C.pen.rap. la art.323 C.pen. cu aplicarea art.396 alin.(1) ,(2)
și (10) Cod procedură penală, condamnă inculpatul L. L. S.,cu antecedente penale, la
pedeapsa închisorii de 6 luni , sub aspectul săvârșirii,în cursul lunii martie 2014, a infracțiunii
de participație improprie la „uz de fals”.
În temeiul art. 67 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.
66 alin.(1) lit. a) și b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice
alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,pe o
durată de 2 ani, în condițiile art. 68 Cod penal.
În temeiul art.65 alin. (1) Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66
alin.(1) lit.a), b) Cod penal, în condițiile art.65 alin.(3) Cod penal.
În temeiul art.40 alin.(2) Cod penal,constată că infracțiunile din prezenta cauză sunt
concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin s.p. nr.169/22.05.2015 a
Judecătoriei T. ,definitivă prin d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj , s.p.nr.
104/11.04.2016 a Judecătoriei T., definitivă prin neapelare la data de 04.05.2016 și
s.p.nr.369/28.12.2017 a Tribunalului Cluj,definitivă prin neapelare la data de 23.01.2018.
Menține anularea suspendării sub supraveghere a pedepselor.
Repune în individualitatea lor pedepsele componente:
- 3 luni închisoare ,1 an și 6 luni închisoare-prin s.p. nr.169/22.05.2015 a Judecătoriei
T.,definitivă prin d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj,
-3 luni închisoare și 6 luni închisoare-prin s.p. nr.104/11.04.2016 a Judecătoriei T.,
definitivă prin neapelare la data de 04.05.2016 și
-1 an și 2 luni închisoare-prin s.p.nr.369/28.12.2017 a Tribunalului Cluj, definitivă prin
neapelare la data de 23.01.2018.
 În baza art.39 alin.(1) lit.b) C.pen.aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an
închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse,respectiv de 1 an,4 luni și
20 de zile,urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani,4 luni și 20 de zile
închisoare.
În baza art.45 alin.(3) lit.a) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementar ă a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a) și b) C.pen. pe o durată de 2 ani,după
executarea pedepsei închisorii.
În baza art.45 alin.(5) C.pen.,aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a) și b) C.pen.,pe durata executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art.92 Cod penal,
termen ce curge de la rămânerea definitivă a s.p. nr.169/22.05.2015 a Judecătoriei T., definitivă
prin d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj.
În temeiul art.93 alin. (1) Cod penal obligă inculpatul L.L.S. ca pe durata termenului de
supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de
existență.
Totodată, în baza art. 93 alin. (2) lit. a) Cod penal, impune inculpatului să frecventeze un
program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Cluj.
În temeiul art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere,
inculpatul prestează o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile și
nominalizează Primăria mun. T. sau Primăria mun.Câmpia-Turzii.
În temeiul art. 404 alin. (2) Cod procedură penală coroborat cu art. 91 alin. (4) Cod
penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.
În baza art.25 alin.(3) C.p.pen.desființează total înscrisul-”certificat de atestare fiscală
pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale” ce are nr. xxxxx/09.05.2014 emis de
Primăria Municipiului T., Direcția Impozite și Taxe.
În temeiul art. 274 alin. (1) Cod procedură penală , obligă inculpatul la plata cheltuielilor
judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 1000 lei.
 Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică,azi,13.12.2018.

***

În prezenta speță inculpatul a fost condamnaț pentru săvârșirea infracţiunilor prevăzute

de art.320 alin.(1) din C.pen. și art.52 alin. (3) C.pen. rap. art.323 C.pen.
În ceea ce privește infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale;
Obiectul juridic ocrotit în speță este dat de relațiile sociale referitoare la încrederea
publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
Obiectul material poate fi reprezentat de înscrisul falsificat (certificatul de atestare
fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale), care, de asemenea, este și
produs al infracțiunii.
Subiectul activ este numitul L.L.S.., cu capacitate penală.
Subisctul pasiv principal este Instituția Prefectului Județul Prahova, Serviciul Public
Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Subiectul pasiv eventual în acest caz poate fi considerat numitul S.T.V. ale cărui interese
au fost lezate.
Latura obiectivă
Acțiunea inculpatului de falsifica, cu ajutorul unui computer, scrierea și subscrierea unui
certificat de atestare fiscală atestând, totodată, că figurează în evidențele fiscale cu un autoturism,
realizează elementul material al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320
al. 1 Cod penal.
Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru relațiile sociale
referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
 Latura subiectivă
În privința laturii subiective a infracțiunii, se constată că inculpatul, L. L. S. , a săvârșit
fapta cu forma de vinovăție cerută de lege, în speța de față intenția directă , respectiv acesta a
prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea rezultatului.
Pedeapsa
În temeiul art.386 alin. (1) C.p.p.schimbă încadrarea juridică față de inculpatul L. L. S.
din infracțiunile prevăzute de art. 320 alin.(1) din C. pen. și art. 323 C. pen. în infracțiunile
prevăzute de art. 320 alin. (1) din C. pen. și art. 52 alin. (3) C.pen. rap. art.323 C.pen.
1.În temeiul art.320 alin.(1) din C.pen. cu aplicarea art.396 alin .(1),( 2) și (10)Cod
procedură penală, condamnă L. L. S., cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 1 an,
sub aspectul săvârșirii, în cursul lunii martie 2014, a infracțiunii de „fals material în înscrisuri
oficiale ”.
În temeiul art. 67 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.
66 alin.(1) lit. a) și b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice
alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,pe o
durată de 2 ani, în condițiile art. 68 Cod penal.
În temeiul art. 65 alin. (1) Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66
alin.(1) lit. a), b) Cod penal, în condițiile art. 65 alin. (3) Cod penal.
2. În temeiul art. 52 alin. (3) C.pen.rap. la art.323 C.pen. cu aplicarea art. 396 alin.
(1), (2) și (10) Cod procedură penală, condamnă inculpatul L. L. S., cu antecedente penale, la
pedeapsa închisorii de 6 luni , sub aspectul săvârșirii,în cursul lunii martie 2014,a infracțiunii de
participație improprie la „uz de fals”.
În temeiul art.67 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66
alin.(1) lit. a) și b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte
funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,pe o durată
de 2 ani, în condițiile art. 68 Cod penal.
În temeiul art. 65 alin. (1) Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66
alin.(1) lit.a), b) Cod penal, în condițiile art.65 alin.(3) Cod penal.
În temeiul art. 40 alin.(2) Cod penal,constată că infracțiunile din prezenta cauză sunt
concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin s.p. nr.169/22.05.2015 a
Judecătoriei T. ,definitivă prin d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj , s.p.nr.
104/11.04.2016 a Judecătoriei T., definitivă prin neapelare la data de 04.05.2016 și
s.p.nr.369/28.12.2017 a Tribunalului Cluj,definitivă prin neapelare la data de 23.01.2018.
 Menține anularea suspendării sub supraveghere a pedepselor.
Repune în individualitatea lor pedepsele componente:
- 3 luni închisoare ,1 an și 6 luni închisoare-prin s.p. nr.169/22.05.2015 a Judecătoriei T.,
definitivă prin d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj,
-3 luni închisoare și 6 luni închisoare-prin s.p. nr.104/11.04.2016 a Judecătoriei T.,
definitivă prin neapelare la data de 04.05.2016 și
-1 an și 2 luni închisoare-prin s.p.nr.369/28.12.2017 a Tribunalului Cluj,definitivă prin
neapelare la data de 23.01.2018.
În baza art.39 alin.(1) lit.b) C.pen.aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an
închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse,respectiv de 1 an,4 luni și
20 de zile,urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 4 luni și 20 de zile
închisoare.
În baza art.45 alin. (3) lit.a) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementar ă a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a) și b) C.pen. pe o durată de 2 ani,după
executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 45 alin. (5) C.pen.,aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a) și b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art.92 Cod penal,
termen ce curge de la rămânerea definitivă a s.p. nr.169/22.05.2015 a Judecătoriei T., definitivă
prin d.p.nr.291/A din data de 01.03.2016 a Curții de Apel Cluj.
În temeiul art.93 alin. (1) Cod penal obligă inculpatul L.L.S. ca pe durata termenului de
supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de
existență.
Totodată, în baza art. 93 alin.(2) lit. a) Cod penal, impune inculpatului să frecventeze un
program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Cluj.
 În temeiul art. 93 alin.(3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere,
inculpatul prestează o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile și
nominalizează Primăria mun. T. sau Primăria mun.Câmpia-Turzii.
În temeiul art. 404 alin. (2) Cod procedură penală coroborat cu art. 91 alin. (4) Cod
penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.
În baza art. 25 alin.(3) C.p.pen.desființează total înscrisul-”certificat de atestare fiscală
pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale” ce are nr. xxxxx/09.05.2014 emis de
Primăria Municipiului T., Direcția Impozite și Taxe.
În temeiul art.274 alin.(1) Cod procedură penală , obligă inculpatul la plata cheltuielilor
judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 1000 lei.