• •

INMI lnstitutul National al Monumentelor lstorice

Str.lenachita Vacarescu Nr.16, Sector 4, Bucuresti 040157, Oficiu postal 53, Romania
Tel. 021.336.54.29 Fax: 021.336.99.04 e-mail: inmi@inmi.ro web-site: http://www.inmi.ro

REABILIT AREA I REVITALIZAREA

ANSAMBLULUI CETA.TII SIGHl$0ARA
A W" A '

ZONA INSCRISA IN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL

STUDIU DE FEZABILITATE

ANEXA 2
STUDIU ISTORIC I ARHITECTUR AL/2 (!'.'.p/ ' f
intocmit arh. losef Kovacs /
 BORDEROU

IDENTIFICARE, AMPLASAMENT

a) Identificare
d) Amplasarea pe harta cu indicarea coordonatelor geografice:
c) Amplasare, cadru geografic

1. EVALUARE ISTORICO - ARHITECTURALA.

a) Valoarea sitului
b) Analiza comparativa
c) Autenticitate, integritate
d) Includerea pe Lista patrimoniului mondial

2. ISTORIC

3. DESCRIERE

a) Descrierea a ezarii
b) Morfologia urbana
Componente urbane
Specificul parcelarului
Zonificare functionala
c) Structura urbana
Compozite, trasee, dominante
Tipul de ocupare al parcelelor
d) Arhitectura de aparare (fortificatiile)
e) Cladiri publice
f) Locuintele
g) Spatii publice

-
Piete
Parcuri
Cimitirul

4. FACTORI NATURAL! SAU SOCIAL POLITIC! CARE AU

AFECTAT FONDUL CONSTRUIT

5. RELATIA VOLUMETRIE - CADRU NATURAL

'

6. CONCLUZII:

..
1. IDENTIFICARE, AMPLASAMENT

a) ldentificare
Zona propusa face parte din rezervatia de arhitectura �i urbanism -
"Zona istorica rezervata Sighi�oara" cu statut de monument istoric conf.
Legii nr. 422/2001, zona figureaza pe Lista monumentelor istorice la nr. 27 E
021. lndicativul �i titulatura exacta a fiecarui monument din zona sunt
mentionate fo anexa nr.1

d) Amplasarea pe harta cu indicarea coordonatelor geografice:

46°12' latitudine nordica
24°48' longitudine estica
Cadrilaj pe harta: L - 35 - 62 -
B

c) Amplasare, cadru geografic

Ora�ul Sighi�oara se afa situat fo partea de sud a judetului Mure�, 'intr-
un peisaj de o frumusete aparte a Podi�ului Tarnavelor, la confuenta paraului
Sae� cu raul Tarnava Mare - pozitie geografica ce se caracterizeaza printr-o
depresiune triunghiulara, limitata la nord de versantul stang al vaii Tarnava
Mare, la V de versantul drept al paraului Sae�; la E �i S de versantii unei
vai 'inguste (actuala strada Ilarie Chendi) �i vechiul curs al paraului Sae�.
A�ezarea veche, folose�te strategic pintenul izolat 'inalt de 425 m din
interiorul triunghiului - denumit Dealul Cetatii.
Legatura municipiului cu teritoriul 'inconjurator se realizeaza cu cai ferate
�i rutiere ce creeaza legaturi majore cu restul tarii (magistrala CF - Nord -
Sud - Bucure�ti - Bra�ov - Cluj �i DN 13 ce se suprapune cu E 60 �i DN
14 - Sighi�oara, Sibiu - Alba Iulia). Sighi�oara se afa la 120 km de Bra�ov, la
40 km de Media� �i
95 km de Sibiu, cele mai importante ora�e ale zonei, centre istorice cu traditie
constituite 'in perioada evului mediu.
0 caracteristica importanta a ora�ului este separatia pronuntata a celor
doua pa11i componente: Cetatea �i Ora�ul de Jos - separatie accentuata prin
diferenta de nivel �i plantatiile de copaci care acopera Dealul Cetatii.
Cetatea e constituita din a�ezarea medievala, 'inconjurata de
fortificatii �i dominata de vechea biserica gotica situata pe punctul eel mai
'inalt al colinei.
La poalele dealului Cetatii, se desfa�oara Ora�ul de Jos cu cartiere
vechi �i noi, desfa�urat pe ambele maluri ale Tarnavei �i pe vaile formate de
dealurile din jur. Cele doua zone alcatuiesc o unitate organica �i s-au
dezvoltat concomitent, avand funqiuni complementare. Ora�ul de Jos dezvoltat
prin aditii succesive era aparat cu fortificatii prevazute cu pofti. Prin
schimbarea cursului paraului Sae� �i a extensiei cartierelor de locuit,
acestea au disparut 'in epoca moderna.
1. EVALUAR EISTORICO-ARHITECTURALA

a) Valoarea sitului (anexa nr. 2)

Centrul istoric Sighi�oara este format din Citadela - a �ezare fortificata
situata pe dealul cu versanti relativ abrupti ce domina valea Tamavei �i Ora�ul
de Jos - situat la picioarele acestuia. Acest aspect confera sitului o configurare
urbana de o pregnanta particularitate ce deriva din adaptarea a�ezarii la
formele reliefului.
Relatia organica ce se stabile�te Intre habitatul uman �i cadrul
natural I�i gase�te expresia In silueta singulara de un pitoresc deosebit, ce
domina Intregul peisaj de pe malul raului Tarnava Mare.
Pe tot parcursul istoriei ora�ului, nucleul istoric a continuat sa fie centrul
de greutate al a�ezarii care s-a dezvoltat In jurul Ora�ului de Jos.
Continuand sa fie locuit �i In zilele noastre, centrul istoric Sighi�oara
se define�te ca eel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania datorita
faptului ca, In comparatie cu celelalte ora�e istorice din Romania, acest
centru istoric �i-a pastrat In cea mai mare parte nealterate de-a lungul
timpului organizarea spatiului urban (retea stradala, parcelar) ca �i calitatea
arhitecturala a construqiilor ce o compun.
A�ezarea se caracterizeaza printr-o mare densitate a cladirilor cu valoare
de monument istoric ce constituie ansambluri expresive prin relativa diversitate
a tipologiei.
Dispozitia traseelor �i spatiilor urbane adaptate reliefului, creeaza prin
succesiunea lor efecte de surpriza de un pitoresc deosebit.
In conditiile 1n care cea mai mare parte a populatiei sase�ti a para.sit
Transilvania, centrul istoric Sighi�oara, cea mai bine conservata dintre a�ezarile
sase�ti transilvanene, reprezinta un martor reprezentativ pentru acest tip de
cultura ce-�i are originea 1n centrul �i estul Europei.

b) Analiza comparativa
In comparatie cu alte centre urbane medievale din Transilvania,
Centrul istoric Sighi�oara poseda caracteristici planimetrice $i plastice ce fi
confera o specificitate compozifionala $i o valoare istorica �i artistica ie�ita din
comun.
Dezvoltarea economica lenta a localitatii fata de alte centre explica
pufinele modificari urbane din perioada recenta ceea ce face ca centrul istoric
sa fie foarte bine conservat.
Structura retelei stradale �i textura parcelarului refecta fidel evolutia
istorica.
Implanturile din sec. XIX sunt punctuale �i integrate siluetei �i
stilurilor cladirilor medievale ale ora�ului cu o singura exceptie: cea a actualei
Primarii. In zona studiata interventiile noi de sec. XX sunt minore, cu exceptia
strazii Morii din Ora�ul de Jos al carui front sudic a fost integral demolat In
vederea construirii unor constructii noi, partial executate.
 Aproape toate ora ele medievale din Transilvania s-au dezvoltat 1n zone cu
relief plat - platouri i lunci de rau - ceea ce a permis o dezvoltare extensiva de tip
radial.
Adaptarea Sighi oarei la configuratia specifica a reliefului a condus la o
varietate a sistemului parcelar Ji la structurarea planimetrica a spafiilor urbane
i a tipologiei constructiilor (P-ta Hermann Oberth).
Specificitatea compozitionala consta 1n marcarea clara a axelor majore ale
compozitiei i dozarea accentelor volumetrice.
Expresivitatea deosebita a compozitiei urbane deriva din 1mbinarea celor
doua. caracteristici urbanistice. Afara de structura urbana originara (retea stradala,
parcelar), centrul istoric Sighi oara pastreaza nealterat fondul de construcfie
medieval: ansamblurile de locuinte datorate perioadelor istorice - sec. XV-XIX ,
cladirile civile reprezentative i centura de fortificatii ziduri i tumuri.
La Sighi oara acestea se pastreaza 1n propoftie de 90 % fata de alte centre
urbane medievale din Transilvania, Sibiu, Bra ov, Cluj - care conserva doar
fragmentar structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu cca. 30 %, Bra ov 45
%, Cluj 15%).
Toate aceste caracteristici definesc valoarea intrinseca deosebita a
Centrului istoric Sighi oara, valoare ce a facut ca Sighi oara sa fie primul ora
istoric din Romania pentru care au fost 1ntocmite studiile necesare Planului
Urbanistic Zonal
al zonei istorice rezervate i care beneficiaza 1n prezent de un Regulament de
. . .
interven tie diferen tiat In func tie de caracteristicile subzonelor din cadrul
Rezervatiei istorice de arhitectura i urbanism.

c) Autenticitate, integritate
Prin faptul ca interventiile moderne 1n zona Cetatii i a Ora ului de jos, cu
exceptia zonei demolate i paqial restructurate 1nainte de 1990, au fost foarte
reduse, criteriul autenticitafii este respectat atat fn privinfa concepfiei compozi
fiei urbane Ji a tipologiei construcfiilor ce o compun, a pastrarii materialelor i
tehnicilor originare - ce se mentin intacte la majoritatea cladirilor - cat i 1n
privinta relatiei cu zona 'inconjuratoare dezvoltata 'intr-o legatura organica cu
nucleul istoric.
Compozitia urbana clar marcata este mentinuta 'in toate elementele
definitorii ale structurii urbane medievale. Cu exceptia implanturilor din sec. XIX,
parcelarul reda forma parcelarului medieval. Forma de ocupare a terenului i
reteaua stradala se pastreaza intacte. Aspectul fronturilor ce compun spatiile
urbane este caracteristic "satului de drum" prin dispozitia caselor de meseria i
apartinand sec.XIII-XVIII 'in iruri lungi, alipite, ceea ce creeaza o impresie de
ordine generala - mentinand totodata caracterul pitoresc datorat conditiilor
specifice de relief.
Densitatea mare de monumente de arhitectura: cladirile publice , locuintele
ce formeaza ansamblul, cat i fortificatiile pastrate In proportie de 90 % confera
zonei aspectul unui ansamblu cristalizat, unic pentru valoarea sa istorica.
 Cele doua biserici gotice, cu exceptia unor modificari ale boltilor, 1-au
pastrat substanta originara ca i conceptia spatiala specifica acestui stil.
Locuintele - case de meseria i- i-au pastrat tipologia planimetrica,
substanta originara ca i structura initiala: sisteme de boltire, accese. Cu ocazia
introducerii unor utilitati noi au fost 1ntreprinse, dupa 1950, refunctionalizari i
adaptari ale interioarelor i anexelor la cerintele noi de locuire. Acestea, in
general, se incadreaza in structurile istorice, subordonandu-se acestora.
Datorita pozitiei, parti importante ale fortificatiei s-au pastrat intacte.
Diferitele transformari istorice au fa.cut ca din cele 14 turnuri initiale sa se pastreze
9, care prin faptul ca nu au mai fost utilizate, i i conserva aspectul originar i
materialele originare de construcfie diferenfiate in funcfie de etape, ca :Ji tehnica
de execufie originara.
Modificarile i adaugarile pe care locuirea continua le-au impus, s-au racut
cu acelea i materiale i tehnici, zidarie din piatra sau caramida tencuite i
zugravite i invelitori inalte din tigla care respecta modelul i punerea in opera
traditionale. Zidurile cu parament inclinat ale parterului multor case este specific
numai Sighi oarei i reflecta autenticitatea conceptiei constructive.
La conservarea autenticitatii spatiilor urbane contribuie folosirea la
imbracamintea stradala a pavajului traditional din piatra cubica. sau piatra de
rau , cu rigola la mijloc.

c) lncluderea pe Lista patrimoniului mondial (anexa nr. 3)

La propunerea Romaniei, Comitetul patrimoniului mondial UNESCO,
intrunit la Rabat (Maroc) in sesiunea sa din decembrie 1999, a hotarat includerea
ora ului istoric Sighi oara pe Lista patrimoniului mondial.
Prin aceasta comitetul a recunoscut ora ul istoric Sighi oara ca un sit de
importanta universala, acest lucru implicand, in spiritul Conventiei pentru
protectia patrimoniului mondial, datoria i raspunderea pentru gestionarea
corespunzatoare a acestui patrimoniu.
Documentatia pentru i:Oscriere a fost intocmita de Centrul de Proiectare
pentru Patrimoniu Cultural National, la comanda Ministerului Culturii, avand la
baza rezultatele proiectului de documentare exhaustiva a patrimoniului din zona
de colonizare saseasca din Transilvania, in urma campaniei de teren din anul 1996.
Criteriile de includere propuse Comitetului patrimoniului mondial au fost :
ii. Ora ul vechi Sighi oara este o a ezare, reprezentativa pentru civilizatia
germana apartinand coloni tilor saxoni in Transilvania, ce se exprima intr-un mod
de a construi ce a avut o influenta considerabila pe tot parcursul evului mediu
asupra dezvoltarii ulterioare a ora elor transilvanene, a tipului de a ezare urbana
ca i a arhitecturii traditionale.
iii. Textura i structura planimetrica i spatiala precum i numeroasele
monumente de incontestabila valoare, confera acestui ansamblu, dezvoltat intr-o
simbioza organica cu peisajul, valoarea unei realizari de exceptie.

..
 iv. Ora ul reprezinta unul din tipurile cele mai caracteristice pentru structura
medievala specifica unei a ezari urbane mici cu un ansamblu arhitectural omogen,
beneficiind totodata de o pozitie geografica unica.
v. Constituie exemplul eel mai bine conservat dintre toate ora ele
transilvanene, marturie ce exemplifica in mod caracteristic traditia constructiva a
coloni tilor saxoni din perioada evului mediu exprimata in perpetuarea stilurilor
arhitecturale, procedee de constructie, forma habitatului urban, ce s-au pastrat
pana in zilele noastre.
In urma acceptarii de catre Comitet a includerii au fost comunicate i
criteriile pe baza carora centrul istoric al ora ului Sighi oara a fost inclus pe Lista
Patrimoniului Mondial:
Criteriul (iii):
Sighi§oara este o marturie remarcabila a culturii sa§z"lor din Transilvania,
cultura care s-a desavdr§it pe parcursul a 850 de ani de existenfa §i care va
continua sa existe numai prin monumentele sale arhitecturale §i urbane.
Criteriul (v):
Sighi'loara este un exemplu remarcabil al unui mic ora'l forti.ficat intr-o
regiune care marcheaza frontiera intre cultura latina a Europei centrale 'li
cultura bizantino-ortodoxa a Europei de sud-est. Procesul de emigrare a sa§ilor,
aparent imposibil de stavilit, disparifia paturii sociale care a creat 'li menfinut
tradifiile culturale ale regiunii, toate acestea ameninfa in egala masura
supraviefuirea patrimoniului for arhitectural
Prin aceasta Sighi oara este o a$ezare reprezentativa pentru civilizatia
germana medievala i moderna din Transilvania, amenintata de mutatiile socio
culturale survenite in ultimele decenii prin plecarea masiva a minoritatii germane.

2. ISTORIC (anexele nr.4 i nr. 5)

Primele urme de locuire de pe teritoriul actual al ora$ului apartin
paleoliticului, epoca bronzului fiind $i ea bine reprezentata prin descoperiri
apartinand culturii Wietenberg.
Sapaturi arheologice efectuate in intravilan au evidentiat urme ale
perioadelor Hallstatt i Latene. Au fost identificate urmele a doua a ezari dacice,
dintre care una, fortificata pe platoul inferior al Dealului Cetatii.
Perioada romana este reprezentata de castrul din apropierea ora ului ce
asigura drumul care traversa valea Sae ului. Pana in zilele noastre s-a pastrat
legenda, conform careia, ora$ul se afla la inceput in zona castrului 1•
Perioada medievala timpurie este ilustrata de urmele a ezarii de pe Dealul
Viilor.
In sec. al XII-lea, probabil, sunt colonizati secuii.
Cronicile tarzii, din sec. al XVII-lea mentioneaza ca data a infiintarii
ora ului anul 1191 (notarul Sighi$oarei, Georgius Kraus, Stundturmchronik), sau
anul 1198 (Johann Troster, Das Alt- und Neu- Teutsche Dacia)
1
Niedermaier, Paul -Atlas istoric al ora elor din Romania , seria C, Transilvania, Fascicol 1, Sighisoara,
Editura Enciclopedica, Bucure ti, 2000
..
 Colonizarea sa ilor poate fi datata la mijlocul primei jumatati a secolului al
XIII-lea, ace tia fiind intemeietorii a ezarii propriu-zise. Sapaturile arheologice
confirma situarea a ezarii in partea vestica a platoului din apropierea Pietii Cetatii
i Muzeului, cripta romanica de sub actuala biserica din Deal marcand in plus o
locuire in sec. al XIII-lea
Prima atestare documentara, in care sunt mentionati "seniores de castro
Sex" este datata 1280 • Dupa invazia tatarilor din 1241 acest punct este inconjurat de
ziduri i marit prin lucrari de fortificare mai ample. in sec. al XIII-lea este
mentionata la 1298 Manastirea Dominicanilor i tot de atunci dateaza i cele mai
vechi case de lernn din vecinatatea manastirii precum i primele tumuri de aparare.
Concomitent s-a inaltat prima biserica construita 'in Cetate, Biserica din Deal din
care sapaturile arheologice au scos la iveala cripta bisericii romanice care ar putea
fi cotemporana cu tumul masiv de vest inglobat apoi in constructia gotica.
Odata cu conturarea centrului economic pe platoul inferior al dealului in
sec. XIV, zidul de fortificatie cuprinde i aceasta zona cu o pozitie strategica
favorabila. in sec. XIV se inalta aici inca doua manastiri cea a dominicanilor i cea
a franciscanilor.
Documentele din prima jumatate a sec. al XIII-lea marcheaza treptata
dezvoltare a a ezarii ca centru ora enesc. La 1309 este amintit plebanus
Johannes,prin aceasta fiind atestata parohia localitatii
Prin aportul comun al breslelor me te ugare ti Cetatea Sighi oarei ridicata
in 1367 la rangul de "Civitas" devine una din cele mai mari cetati transilvanene,
iar scaunul Schassburg care cuprindea pe langa ora i 16 sate era al doilea ca
imp011anta intre scaunele sase ti. In deceniile urmatoare Sighi oara se dezvolta
ca un putemic centru me te ugaresc i administrativ, un document din 1393
atestand participarea in diferite functii de raspundere din administratia ora ului a
preotului paroh i a numero i me te ugari; totodata este atestata i o poarta a
fortificatiilor
La 1429 incepe construirea actualei Biserici din Deal, iar la mijlocul
secolului XIV se lucra la 'inaltarea corului gotic al bisericii ale carui sculpturi se
datoreaza unor me teri din coala lui Parler. Contemporane cu sculpturile sunt
picturile murale de la parterul turnului. Din aceasta etapa dateaza corul, reboltit
dupa 1482 instil gotic tarziu.
Epoca 1421-1526 este caracterizata prin incursiuni repetate ale turcilor,
motiv pentru care in toate ora ele transilvanene se desfa oara ample operatii de
fortificare. in aceasta perioada Cetatea Sighi oarei se extinde luand forma actuala,
se sapa fantani adanci i gropi de alimente (Kornkaulen) pentiu asedii indelungate.
Incepand cu secolul XV se populeaza i partea de jos a colinei creandu-se
Ora ul de Jos, avand ca nucleu biserica spitalului Sf. Anton amintita documentar
la 1461. Intregul ansamblu bisericesc era fortificat la 1500. Cartierele breslelor de

2
Corina Popa, in Topografia monumentelor din Transilvania - Sighi oara, atentioneaza asupra faptului ca
datarea documentului in 1280 este rezultatul unei transcrieri gre;,ite din anul 1453 ;,i men\ioneaza, ca
prima atestare, documentul prin care capitlul de la Alba lulia acorda o indulgenta calugarilor dominicani
stabil'i i la Schespurch, datat 1298 - pentru "ecclesia fratrum Praedicatorum de Schespurch
Wiezzenburgensis diocesis", dedicata Sfintei Fecioare
,..
 me§te§ugari din Ora§ul de Jos erau aparate de ziduri prevazute cu tumuri de
poarta. Un prim cartier era eel cuprins 1ntre tumurile Portii spitalului §i Portii
strazii Baier. Ulterior, prin extensia cartierelor spre V i E portile au fost demolate
§i inlocuite cu altele corespunzand noii extinderi.
intre 1498-1508 a fost re:facuta manastirea dominicanilor, biserica
manastirii a devenit la 1544 biserica parohiala. Numarul populatiei ora ului la
1567 este de 3250 locuitori.
Perioada 1601-1677 a fost plina de evenimente tragice pentru ora§ul
Sighi§oara. Epidemia de ciuma 1603-1604 omoara 2000 de oameni, iar 1n cea din
1647 pier 1800 locuitori.
in 1676 un mare incendiu distruge 1n §ase ore trei sferturi din ora . Cu
exceptia a cinci tumuri §i a cladirilor din deal (biserica §i §Coala) toate
acoperi urile au fost distruse. Majoritatea caselor de locuit din ora§ dateaza dupa
acest eveniment pa.strand 1nsa la nivelul pivnitelor, substructii mai vechi.
Alte evenimente situate 1n sec. XVIII cu repercusiuni importante asupra
zonei vechi a Ora§ului de Jos sunt: incendiul din 1736, inundatii catastrofale din
1771, incendiul din 1788. La cutremurul din 1838, bolta prabu§ita a corului
Bisericii din Deal a fost inlocuita cu una de lemn. Odata cu instalarea
administratiei austro-ungare dupa 1867 se constata decaderea privilegiilor sa§ilor. in
1851 numarul acestora este de 4400 dintr-un total de 7200 de locuitori. Breslele i§i
pierd autoritatea i monopolul productiei i 1n 1840 sunt desfiintate.
Epoca industriala ia avant. Manufacturile sunt inlocuite cu fabrici, se
construiesc §Osele nationale (1850-1860), iar 1n 1873 a fost data 1n exploatare linia
de cale ferata.
Ora ul de Sus a gazduit pana in secolul al XIX-lea bisericile, manastirile,
primaria, locurile de judecata, colile i a reprezentat, 1n exclusivitate, centrul
administrativ §i cultural al ora§ului.
Incepand cu secolul XIX, activ1tatea comerciala iar mai tarziu cea
me te ugareasca, apoi industriala s-a transferat in Ora ul de Jos in jurul Pietii
comerciale (Marktplatz).
Fortificatiile partii de jos a ora§ului, in aria de extindere a a§ezarii au fost
desfiintate la 1nceputul epocii modeme. Zidul de incinta §i tumurile Cetatii dateaza
din secolele XIII-XVII. Primele tumuri cu sectiune patrata, datand din secolul al XIII-
lea sunt cele ale Croitorilor, Dogarilor (demolat) i Tumul cu Ceas. Secolului al
XVI-lea ii apartin Tumul Aurarilor (distrus 1n 1803) i eel Cositorarilor pastrat 1n
curtea casei parohiale evanghelice. Cele mai multe turnuri au fost reconstruite 1n
veacul al XVII-lea: eel al Croitorilor, Cismarilor, Fierarilor , Franghierilor,
Macelarilor. Tot din secolele XVI-XVII dateaza bastionul Castaldo, de langa Biserica
din Deal i Bastionul Macelarilor.
Cel mai reprezentativ este Tumul cu Ceas, care a adapostit Primaria
ora§ului, iar 1n 1898 a devenit Muzeul ora ului. Si acest turn a suferit 1n urma
incendiului din 1676, de aceea partea sa superioara a fost re:facuta, prilej cu care a
primit un acoperi baroc.

.,
 Zidul de incinta a fost distrus in zonele vestica i estica, odata cu prabu irea
Turnului Aurarilor i cu distrugerea bastionului Castaldo. Starea de conservare
este relativ buna, reparatiile curente au avut in vedere numai plombari i refaceri
de tencuieli de protectie conservand aspectul initial.
In 1858 poqiunea de zid dintre Tumul Cojocarilor i Turnul Croitorilor,
precum i Tumul tesatorilor (situat pe la mijlocul acestei portiuni, au fost
daramate, materialul folosindu-se la pavarea strazilor i pietelor din Cetate.
Parcelarul urban medieval a fost intr-o mica masura modificat prin
demolarea manastirii franciscane in locul careia s-a ridicat biserica romano catolica
in 1894. Cu ocazia edificarii acesteia i a Palatului Comitatului (actuala Primarie)
intre 1886 i 1888 a fost indepartat tot grupul de cladiri adosat zidului cetatii
(Manastirea Dominicana, Tumul Dogarilor, capela maicilor dominicane).
In ceea ce prive te arhitectura locuintelor din centrul istoric cercetarile
istorice coroborate cu cele de arhiva i cu inventarierea integrala a fondului
construit, operatiune realizata in 1997, au permis stabilirea unor repere certe
privind cronologia i tipologia arhitecturii civile din acest ora . Sapaturile
arheologice din Piata Muzeului i Piata Cetatii au scos la lumina fundatiile unor
locuinte de lemn din secolele XIII-XIV inglobate in constructiile de zid din
secolele XV-XVI. Cercetarea intregului fond construit a evidentiat conservarea a
peste 70% din pivnitele cu bolti de piatra, semicilin drice, databile in secolele
XV XVI, la cladiri la care partea superioara in special acoperi ul a suferit in timp
schimbari sau reamenajari.
Singura interventie brutala i desfiguranta o reprezinta demolarea intregului
front sudic al strazii Morii, in anii '88-'89 in vederea construirii unor imobile
moderne.

3. DESCRIERE

a) Descrierea a ezarii
Centrul istoric a carui delimitare corespunde nucleului original al a ezarii,
conserva integral structura urbanistica originara ce dateaza in Cetate din sec. XIII
- XIV, iar in Ora ul de Jos din sec. XIV - XV.
Cele doua pa.qi ale Ora ului au caracteristici compozitionale comune, marcand
unitatea dintre ele, respectiv axul principal - incluzand i o piata, intersectat de
una sau mai multe directii transversale.
'
In Ora ul de Jos axul era constituit din actuala strada 1 Decembrie 1918
(Baiergasse ), piata centrala (Marktplatz) i str. Ilarie Chendi (Hiillegasse). In
Cetate prin strada colii, Piata Cetatii i str. Bastionului. Legatura dintre aceste
doua axe, constituita din str. Tumului i strada dintre Piata Muzeului i Piata
Cetatii, este de o importanta compozitionala majora. Aceasta structura
compozitionala este marcata i spatial prin dispunerea accentelor volumetrice
(Turnul cu Ceas - Tumul Croitorilor pe directia N-S, avand Piata Cetatii ca punct
nodal.

n
 Biserica din Deal situata pe dealul Scolii - constituie un ultim accent -
dominanta intregului ansamblu. Accesul catre aceasta se racea prin scara acoperita
din lemn (Seara Scolarilor) ce dateaza din 1666 - in capatul strazii Scolii.
Reteaua
'
stradala a Cetatii dateaza din sec. XIV. Ea este constituita din 3-4
'
strazi lon gitudinale aproximat iv paralele i mai multe pasaje transversale. Piata
Cetatii este de forma patrata (40 x 40m) i reprezinta elementul central al
compozitiei. Ea este traversata in sens longitudinal de o strada mai larga, str. Scolii
- ce leaga piata cu elementul dominat al Cetatii i un ax transversal, bine marcat ce
face corespondenta intre piata i cele doua porti principale: Turnul cu Ceas i intrarea
de sub Tumul Croitorilor.
Piata Muzeului i i datoreaza forma actuala faptului ca In 1894 au fost
demolate 3 case de locuit alipite Bisericii Manastirii.
Pe langa str. Tumului, comunicarea cu Cetatea se realizeaza prin stradele pitore ti
i inguste, i pasaje cu scari ce asigura acum accesul pietonal.
lntrarea carosabila in Cetate se face in epoca moderna pe sub Tumul Croitorilor -
de pe latura de nord a zidului. Actualmente Cetatea este inconjurata de un inel
carosabil de circulatie constituit din strazile Anton Pann, Morii, str. Hermann
Oberth, str. Ilarie Chendi).

b) Morfologia urbana
In cadrul zonei studiate se <listing doua zone urbane cu caracteristici bine
individua lizate , rezultate in urma actiunii unor elemente determinante:
- Conditiile istorice releva o continuitate a locuirii pe axa est - vest a vaii
Tarnavei Mari prin popularea timpurie a perimetrului ora ului, incepand cu epoca
bronzului, continuand cu perioada antichitatii i a evului mediu timpuriu.
- Colonizarea secuiasca , dar mai ales cea saseasca, i-a pus amprenta in
mod hotarator asupra ora ului medieval , amprenta definitorie pentru ora ul actual
pana in prezent. Conditiile geografice i strategice ofereau populat iei venite cu un
valoros bagaj de cuno tinte practice garantia evolutiei a ezarii in directia unm
important centru me te ugaresc i comercial.

Componente urbane
- Particularitatile reliefului a determinat constituirea ora ului din doua
parfi , acestea fiind pana in prezent cele doua mari componente urbane definitorii
pentru centrul istoric al Sighi oarei:
Cetatea, de dimensiuni recluse are o a ezare dominanta pe o terasa
deasupra careia se ridica Dealul Scolii. In cadrul acestei componente se <listing
cu claritate zonele functionale.
Ora!jul de jos,_m u lt mai mare , se a eaza mai curand pe vaile mai sigure ale
Sae ului sau paraului Cainelui i mai putin pe valea Tarnavei , amenintata de
inundatii.

n
Specificul parcelarului
La nivelul lotizarilor cele doua componente urbanistice au caractenstic1
diferite, semnalandu-se diferente chiar i in cadrul fiecarei componente.

Cetatea, prezinta in partea de vest (spre vest de str. Scolii i str. Bastionului)
cvartaluri mici de forma predominant patrata cu parcele de dimensiuni reduse i cu
traseu regulat, ce se intind de la o strada la alta. In aceasta textura se intercaleaza
parcele mici, aproape patrate ce intrerup irul parcelelor alungite. Pe partea estica
a acestor strazi latimea cvartalelor este similara, dar forma lor este mai alungita.
Parcelele deosebit de mici cu forme neregulate, cu laturi aproape egale le fac sa
semene cu cele de pe partea de vest. Intre strazi se intind de obicei doua randuri de
parcele fapt care determina constituirea unor fronturi de case importante in timp ce
strazile dintre cvartaluri sunt in general de importanta secundara.
Aceste diferente indica diferitele faze in dezvoltarea a ezarii. Dimensiunile
reduse ale parcelelor sunt caracteristice lipsei de spatiu din interiorul cetatii.

Ora§ul de Jos, amplasat in partea de sud-est a Cetatii, are o alta

configuratie urbanistica. in Ora ul de Jos, avem alt tip de parcelare - ce constituie
iruri de parcele mai mari realizate conform unei conceptii unitare, cu parcele
adaptate cursului sinuos al traseului initial al raului Sae . Cu toate acestea
structura planimetrica este clara.
Acest tip de parcelare este caracteristic "satului de drum" raspandit i in alte
zone ale Europei Centrale.
Majoritatea parcelelor au o forma accentuat alungita i au de regula
dimensiuni mari sau chiar foarte mari. Parcele de dimensiuni mai mici sunt
rezultate din conformarea terenului.

Zonificare functionala
Cetatea
In ce prive te zonificarea functionala se remarca amplasarea bisericilor i
manastirilor exclusiv in zonele periferice ale Cetatii, vechile hale ale breslelor i
spatiile comerciale se aflau in cladiri de pe parcele obi nuite din centrul Cetatii
sau de pe drumul ce face legatura cu Ora ul de Jos. Primaria se afla in Turnul cu
ceas iar mai tarziu in cladirea fostei Manastiri Dominicane pe locul careia s-a
ridicat, in sec. al XIX-lea, noua Primarie. Noua coala s-a ridicat in imediata
apropiere a Bisericii din Deal.
Ora§ul de Jos
La baza Cetatii, in relatie cu strada ce coboara de la Tumul cu Ceas ce
marcheaza. accentul principal dinspre S-E se intinde vechea piata comerciala
ce constituie i azi centrul comercial al ora ului. Tangential cu aceasta piata trece
artera principala a ora ului ce asigura tranzitul intre cartierul de est i vest.
Halele breslelor i pravaliile erau amplasate in cladiri situate central, in
cadrul unor parcele obi nuite. Pe asemenea parcele, sau chiar pe suprafete

An
rezultate din comasarea ma1 multor parcele, s-au ridicat noile cladiri
administrative.

c) Structura urbana

Cetatea are o retea stradala formata din strazi dispuse aproape perpendicular
unele pe altele. Avand in vedere dimensiunile reduse ale cetatii, i strazile au lungimi
mici, sunt inguste, cu trasee drepte. Zonele de intersectare a unor strazi se constituie
in piete (Piata Cositorarilor- Entenplatz-, Piata Bastionului - Schanzplatz,-Piata
Muzeului), cea mai importanta dinpunct de vedere urbanistic i functional fiind Piata
Cetatii - Burgplatz.

Compozite, trasee, dominante

Elementele principale ale texturii urbane in Cetate sunt constituite de Piata
Cetatii, aflata in centrul de greutate al compozitiei urbane, strada dintre Turnul cu
ceas i piata, precum i strada Scolii.
Elementele de structura, constituite din relatia dintre Poaita din fata i
fortificatia de pe Dealul Scolii, in cadrul careia Piata Cetatii constituie un punct
nodal al compozitiei, reprezintii axa majorii a cartierului.
Dominantele arhitectonice puncteaza in mod interesant prin gradarea
parcursului spatial: verticala Turnului cu ceas, orizontala Pietii Cetatii, pentru ca
printr-un traseu ascendent sa se ajunga la dominanta prin volumetrie dar i prin
verticala a Bisericii din Deal. Efectul acestui parcurs era amplificat prin modul de
tratare a principalei strazi a Cetatii, str. Scolii , al carei traseu se incheie in fata portii
Scarii Scolarilor. La mijlocul parcursului ei i se adauga o componenta structurala
suplimentara rezultata prin devierea pe ambele laturi a liniei fronturilor de case.
Efectul acestui element structural era accentuat de prezenta in acest loc a unei
fantani cu acoperi .

Tipul de ocupare al parcelelor

Casele, majoritatea case de me te ugari, sunt dispuse in iruit unele langa
altele, la limita la strada a parcelei, avand in general doua niveluri. Densitatea
mare de ocupare a terenului se datore te suprafetei !imitate de constructie
in Cetate in zona S-V a colinei densitatea e mai mica. Pe loturile de pe strada
Tamplarilor i Bastionului, locuintele sunt orientate cu fatada principala spre E,
ceea ce face ca pe partea opusa sa apara fundurile loturilor in general in constructii
anexe in regim parter.
Concomitent cu acest tip de ocupare "mono-orientata" , pe strazile din partea
de N-E apar fronturi de acela i tip.

Ora ul de Jos In centrul istoric al ora ului de jos cele doua artere principale
- 1 Decembrie 1918 (Baiergasse) i Ilarie Chendi (Spitalgasse) - constituie o
coloana vertebrala a intregului cartier. intr-o situatie asemanatoare se afla str.
Morii (Muhlgasse), ce ocole te Dealul Cetatii la poalele versantului nordic.
....
 Actuala Piata Hermann Oberth (Marktplatz) se integreaza in configuratia
strazii principale i marcheaza ca punct nodal, centrul Ora ului de Jos. Aceasta
piata este elementul de legatura cu partea de sus a ora ului, forma trapezoidala in
plan accentuand directia axei ce pleaca din acest loc, traversand Cetatea.

Compozitie, trasee, dominante

Elementele principale ale texturii urbane in Ora ul de Jos sunt strazile Ilarie
Chendi, 1 Decembrie 1918 i Morii precum i actuala piata Hermann Oberth
Elementele structurale constituite de traseul str. 1 Decembrie 1918 i Ilarie
Chendi, legate prin Piata Hermann Oberth constituie axa majorii a cartierului
Dominantele arhitecturale ale ansamblului se constituie din spatiul Pietei
care se coreleaza cu dominantele Cetatii (Turnul cu ceas, Biserica din Deal),
Tumul cu ceas apartinand in egala masura i Ora ului de jos. Spatiul ocupat de
Ora ul de Jos este puternic marcat de dominantele constituite de configuratia
naturala a terenului.

Tipul de ocupare al parcelelor

in Ora ul de Jos parcelele adiacente laturii de N a pietei sunt integral
ocupate de constructii adaptate formei de relief, avand P+2 nivele spre piata i un
nivel spre stradela Cetatii. Aspectul fronturilor este acela de regim inchis.
De-a lungul arterei principale a ora ului i in jurul Pietei Hermann Oberth,
aspectul fronturilor este datorat cladirilor cu 2-3 nivele apaqinand in majoritate
sec. XVII-XVIII. Majoritatea cladirilor din Piata au spatii comerciale la parter.
Arhitectura caselor se caracterizeaza prin simplitatea pronuntata a formelor,
acoperi uri relativ inalte, acoperite cu tigla, tratarea fatadelor in diferite culori,
evazarea spre exterior a zidurilor parterului, aceasta constituind un specific al
Sighi oarei.
Pe latura de sud a frontului pietii apar unele cladiri de sec. XIX a caror
arhitectura de inspiratie romantica se integreaza zonei.

d) Arhitectura de aparare (fortificatiile) (anexele nr. 6 i nr. 7)

Ora ul dezvoltat in perioada Evului Mediu a avut pe langa rolul comercial
datorat amplasamentului la intersectia unor mari drumuri comerciale i un
important rol militar, datorat pozitiei sale strategice.
Mica a ezare incipienta dezvoltata pe platoul colinei a fost fortificata cu un
zid lung de 930 m care inconjoara dealul pe conturul celor doua platouri ale sale i
cu 14 turnuri de aparare dintre care se pastreaza 9. Zidul datand din sec. XV-XVI
pastreaza urmele unor etape diferite de constructie datorate schimbarilor
survenite in tehnica militara. Poqiunea cea mai bine pa.strata, cu o inaltime intre
8-10 m, este situata in vestul Cetatii intre Tumul Frfmghierilor i Turnul
Macelarilor.
Tumurile au fost construite i aparate de breslele de me te ugari. Cele mai
reprezentative , pastrate pana astazi sunt:
-Turnul Cositorarilor (Zinngiesserturm) inalt de 25 m are o pozitie
dominanta asupra Ora ului de Jos. Partea superioara se datoreaza unor refaceri
.......
 mai tarzii. Este un turn interior cu patru niveluri, baza lui are plan dreptunghiular,
doua etaje sunt pe plan pentagonal, iar ultimul etaj octogonal, este ie it pe console
de zidarie i cu guri de tragere gotice, in forma de gaura de cheie intoarsa.
Acoperi;;ul inalt din tigla ;;i neregularitatile de plan fac ca volumul sau sa fie
foarte expresiv in contextul siluetei generale a Cetatii. Tencuiala originala
pastreaza numeroase lovituri de cartu e din luptele din 1704.
In dreptul acestui tum se afla i un bastion umplut cu pamant datand din 15 83, azi
gradina.
-Turnul Frfngherilor (Seilerturm) este un tum interior, e situat in apropierea
Bisericii din Deal, pe crenelurile vechiului zid, pastrate la primul nivel. Este
construit din piatra i caramida care are un plan patrat , patru niveluri, acoperit
in patru ape ;;i deschideri dreptunghiulare pai1ial zidite. Nivelul terenului la
interior este la nivelul 2 al tumului. In sec. al XIX i s-a ata;;at un corp de
cladire, ft.ind transformat in locuinta paznicului cimitirului evanghelic.
Poqiunea de zid dintre acesta ;;i Turnul Macelarilor a fost cea mai bine
pa.strata pana in aprilie 1998 cand, 'in dreptul accesului 'in cimitirul
evanghelic, 'in urrna unei ploi torentiale s-a prabu it o portiune superioara de
zid cu o lungime de cca. 20 m. Prabu irea s-a datorat unei putemice ie;;iri din
verticala a zidariei dete1minata de o instabilitate a terenu lui. Cu ocazia
cercetarilor efectuate in vederea intocmirii expertizei tehnice
;;i a proiectului de restaurare consolida re, au fost puse in evidenta pe o portiune
de cca. 10 m crenelurile apartinand unei faze anterioare a fortificatiei.
-Turnul Macelarilor (Fleischerturm), aflat pe latura de nord-vest a Cetatii,
flancheaza impreuna cu Turnul Cojocarilor intrarea "Tor le" . Este un tum exterior
pe plan hexagonal, cu cinci niveluri , ultimele doua adaugate la ridicarea
bastionului oval din fata lui. Are trei randuri de goluri de tragere in forma de gaura
de cheie sau dreptunghiu lare, iar acoperi;;ul inalt este piramidal. Tumul a ramas
neatins de incendiul din 1676.
-Turnul Cojocarilor (Ktirschnerturm), turn exterior amplasat pe latura de
nord-vest a Cetatii, aproape de turnul Macelarilor, intre ele deschizandu-se o
mica poarta. Este unul din turnurile vechi mentionat in 1484, el apare pe harta
lui Honterus din 1532. Este construit din piatra ;;i caramida, are un plan patrat,
cu 3 niveluri, eel superior pe console de zidarie cu aruncatoare de pacura i guri
de tragere dreptunghiulare i altele gotice. A fost distrus 'in incendiul din 1676 i
reracut.
-Turnul Croitorilor (Schneide1turm), este un turn interior cu rol de poarta,
amplasat pe latura de nord-vest a Cetatii. Poarta din dos era protejata de o
barbacana ce dubla zidul de incinta, iar accesul era intarit cu alte doua pof!i: cea
intermediara avand i acces pietonal i a treia (poarta turnului) care era ferecata
deosebit de bogat i putemic. Deasupra se ridica tumul care avea un aspect mai
apropiat de eel al Turnului cu ceas: pe plan drep tunghiular , din zidarie de piatra
bruta la parter i cu doua ganguri boltite in cruce ce se inchideau cu herse, cu
'inca doua niveluri superioare, reracute din caramida cu plan ee de lemn , cu guri
de tragere i de aruncare, dreptunghiulare cu ambrazura evazata. Acoperi ul relativ
'inalt este in patru ape.
 -Turnul Cismarilor (Schusterturm), este un turn interior amplasat intr-un
punct strategic important. in sec. al XVII-leas-a amenajat un bastion la nord-est
de tum pana la tumul Lacatu ilor. Aspectul actual cu plan hexagonal i doua
nivele prevazute cu guri de tragere i aruncare dreptunghiulare precum i
inaltimea sa se datoreaza refacerii dupa incendiul dinl 676. Zidaria este
preponderent de caramida, acoperi ul piramidal inalt are doua tumulete de
observare.
-Turnul Fierarilor (Schmiedturm), este un tum exterior amplasat pe latura
de sud-est a Cetatii in fata fostei manastiri dominicane cu un plan dreptunghiular
i trei niveluri de aparare, cu acces la nivelul superior. A fost construit in 1631 i
reparat in urma incendiului din 1676. Acoperi ul este inalt in patru ape i
invelitoare din tigle solzi. Informatia ca tumul s-ar fi construit pe locul Turnului
Barbierilor nu s-a verificat cu ocazia cecetarilor arheologice efectuate in vederea
intocmirii proiectului de restaurare, consolidare, refunctionalizare. inrati area
generala este a unui volum masiv cu nivelul superior ie it pe console de zidarie i
goluri de tragere i de aruncare. Dupa restaurare el va adaposti "Teatrul din
Turn". 0 inscriptie aflata pe fatada est evoca momentul construirii: Dum valida
MARTINE docesope vincere , turris Auspiciis tandem crevit et haecce tuis.
Eisenburger Patriae, ut fis Averruncus amicae Primo per adversas ambulet ilia
vias; Et quia laudata Cives ratione gubernas, perpetuo dignum consule nomen
habes.
-Turnul cu Ceas (fosta Primarie), care marcheaza poaiia principala in cetate
este eel mai inalt i impozant dintre tumuri. Este un turn interior, initial cu 2
treceri carosa bile. Simbolul autoritatii publice se exprima prin cele 4 fle e de
colt ale acoperi ului, semnele autonomiei jurisdictionale a ora ului i prin
orologiul cu care este prevazut. Pana in 1556 tumul a adapostit Sfatul Ora ului.
El a fost re:facut dupa incendiul din 1676. Avand o 'inaltime de 64 m Turnul cu
Ceas domina concomitent cele 3 piete din apropiere : Piata Hermann Oberth,
Piata Muzeului i Piata Cetatii.

e) Cladiri publice
in Cetate se conserva doua monumente gotice: Biserica din Deal i Biserica
Manastirii i ruina unei mici capele de asemenea gotice datata in sec. XIV.
Biserica din Deal 'inchinata Sf. Nicolae constituie eel mai imp01iant
monument de arhitectura al ora ului, reprezentativa pentru stilul gotic
transilvanean. Ea se afla situata pe varful dealului colii avand o pozitie dominanta
asupra peisajului din jur. Constructia dezvoltata 'in etape, sec. XIV - XV apartine
tipului de biserica hala cu 3 travei egale ca inaltime, i acoperita cu o bolta gotica in
retea. Corul alungit are 2 travei i o absida poligonala cu 5 laturi.
Turnul de vest, ce are o pozitie dezaxata, dateaza din prima etapa, avand
initial i un rol de aparare. Decoratia in piatra a fatadei, ancadramente de ferestre,
portaluri , contraf011i decorati cu baldachine i figuri sculptate - reflecta influente
stilistice ale timpului provenind din Europa Centrala.

AA
 Acest monument adaposte te un remarcabil ansamblu de picturi murale (sec.
XIV i XV), o reprezentativa serie de monumente funerare (sec. XVI-XVII), piese
de mobilier medieval (sec. XV - XVI) precum i un altar poliptic de asemenea
gotic.
Cimitirul din vecinatatea bisericii situat pe latura de N-V a colinei ce
pastreaza amenajarile din secolul trecut, a functionat ca loc de 'inmormantare
pentru notabilitatile ora ului.
Biserica Manastirii 'inchinata Sf. Maria se afla in imediata apropiere a
Tmnului cu Ceas. Este al doilea monument gotic ca importanta al ora ului.
Dateaza din a doua jumatate a sec. XIII fiind alipita manastirii dominicane situata
pe marginea de E a platoului i daramata in 1886. Constructia este de tip biserica
hala, nava avand 3 travei separate prin pile de sectiune patrata (refacute). Boltile
navei distruse cu ocazia incendiului din 1676 au fost refacute in sec. XVII. Corul
cu absida poligonala pastreaza boltirea initiala gotica, pe nervuri. Acoperi ul inalt
cu pinionul mare dau bisericii caracterul monumental. Fatadele lipsite de decoratie
sunt ritmate de ferestre cu ancadramente gotice. Biserica pastreaza un altar baroc
din 1680 i o colectie de covoare orientale.
Ruinele vechii biserici gotice - prima biserica parohiala a a ezarii, se afla
la stanga portalului scarii de lemn pe straduta perpendiculara pe str. colii.
Actualmente se conserva doar ruinele zidariei exterioare de piatra cu cativa
contraforti.
Biserica romano-catolica construita in 1894 se afla situata in partea de N a
platoului, pe locul unde se afla Turnul Lacatu ilor cu bastionul Cismarilor i
biserica maicilor franciscane.
Construita in stil eclectic, caracteristic epocii, silueta ei aminte te accentele
volumetrice initiale ale fostelor cladiri.
Alte cladiri publice
in apropierea Bisericii din Deal se afla cladirea primei §Coli a ora ului
(1619), precum i cladirea neogotica a liceului (I 901) construita in locul vechii
coli, dupa planurile arhitectului Gottfriend Orendi.
Prin volum i inaltime noua cladire slabe te efectul dominat al bisericii.
La poalele Dealului Cetatii, alaturi de ruina bisericii gotice, se afla cladirea
neogotica a casei parohiale evanghelice (1846). Cladirea reprezenta o interpretare
monumentala a tipului de casa rurala, cu fatada scurta la strada i cu fronton
trapezoidal, cu acces din curte.
intre 1886-1888, pe locul vechii manastiri dominicane , a ansamblului
conventului dominicanilor i a Tumului Dogarilor, s-a construit cladirea de mari
dimensiuni a Primariei comitatului Tarnava Mare. Aceasta cladire in stil eclectic,
chiar daca inlocuia un volum arhitectural masiv, reprezinta o interventie i un
accent ce concureaza prea putemic echilibrul i armonia medievala a Cetatii.
in 1898, s-a construit in vecinatatea Turnului cu Ceas, Alberthaus - un
intemat, iar in Marktplatz s-a edificat Gewerbevereinhaus. Ambele cladiri
construite in stil neogotic se integreaza stilistic dominantei medievale, gotice ca i
compozitiei siluetei Cetatii, sustinand accentele verticale, ritmate ale twnurilor i
ale bisericilor.

f) Locuintele (anexa nr.8)

in entrul istoric, cladirile locuite mai ales de me te ugari ( i mai putin de
negustori) ofera o diversitate tipologica sporita de inegalitatea parcelelor i relieful
terenului. Cele mai vechi case de lemn documentate arheologic in actuala piata a
Muzeului i Piata Cetatii, datau din sec. XIII-XIV i erau de plan dreptunghiular, cu
fatada paralela cu strada, prezentand o ocupare de tip rural a parcelei. Astfel de
loturi neregulate au fost incluse in planul unor cladiri de piatra - sec. XV-XVI
concomitent cu fixarea tramei stradale conservate azi.
Structura parcelara a favorizat uniformizarea tipurilor de cladiri , majoritatea
fiind case de me te ugari, cu parterul afectat atelierului, pravaliei i anexelor
specifice. Un factor de uniformizare a tipologiei 11 constituie faptul ca in Ora ul de
Jos cele mai multe case sunt ulterioare incendiului din 1676.
Se <listing urmatoarele tipuri de case, corespunzand succesiunii etapelor
istorice:
I. Locuinta turn. S-a pastrat un singur caz, reprezentand azi partea nordica a
Casei Venetiene, din Piata Muzeului. Cele doua cladiri acum unite, au un acces
comun.
2. Planul compact. Case cu 2-3 axe, cu fatada scurta la strada, avand accesul
direct din strada, printr-un gang boltit ingust. Cladirile se prezinta ca un volum
compact. La subsol se pastreaza in general boltirea cu bolti semicilindrice de
piatra i uneori urmele plan eelor de lemn anterioare, iar la nivelele superioare
spatiile de locuit sau la atelierele de la pa1ier prezinta adesea tavane de lemn sau
bolti de caramida cu penetratii (str. Cositorarilor 3, 5, 7, 9, Muzeului 6, 9,
Hermann Oberth 1, 2, Casa cu Cerb i Casa Vlad Dracul, str. Scolii 4, 8, 10). Acest
tip pare a fi eel mai vechi i presupune absenta initiala a accesului carosabil direct din
strada sau existenta unui acces lateral in curte. Pentru a suplini aceasta lipsa, unele
case din str. Cositorarilor i din str. Scolii au accesul la pivnita din strada. Multe case
cu doua axe: cea a coridorului i cea a locuintei, construite pe parcele inguste, pentru
economie de teren i de mijloace materiale , prezinta coridoare mediane comune cu
casa invecinata. Aceste situatii se intalnesc atat in Cetate cat i in Ora ul de Jos pe str.
Morii, Tumului, Piata Heimann Oberth, Piata Cetatii 12, Bastionului nr. l. Cladirile
au 2-3 nivele + pivnita. Acest tip de cladire compacta cunoa te 2 variante: una
medievala i alta de secol XVII i XVIII - baroca. Varianta baroca se caracterizeaza
prin 3 axe, intrarea direct din strada, dar intr-un hol spatios, dreptunghiular, ce
distribuie accesele. Re edinte ale patriciatului ora ului, cladirile ce prezinta spatii
boltite baroc la toate nivelele sunt situate in Piata Cetatii i str. Bastionului.
3. Casa cu fatada scurta la strada, cu 2 sau 3 axe, cu plan in "L" sau "U", cu
gang carosabil lateral sau median. Acesta este i tipul predominat m Ora ul de Jos.
Ele dateaza mai ales din secolele XVII-XVIII, dar multe conserva pivnite, ziduri i

..,.
chiar spatii boltite, medievale de secol XV (Scolii 5-7). Multe combinatii §i
subvariante se intalnesc in zona dintre Cetate §i Piata H. Oberth.
4. Case simple cu un ax, cu incaperile in anfilada §i dispuse pe parcelele
aflate la extremitatea nordica a dealului Cetatii, amintesc tipurile rurale (str.
Tamplarilor §i Cojocarilor). Majoritatea acestor cladiri au un aspect auster, de
arhitectura aproape fara apartenenta stilistica.
Unele case pastreaza inca amenajarile specifice me§te§ugurilor practicate de
proprietarii de odinioara: Cojocarilor 35, Manastirii 4, Tamplarilor 24, Cositorarilor
5-7. in Ora§ul de Jos, pe parcele mai largi i in zona prevalent comerciala a a ezarii
se intalnesc frecvent cate 2 cladiri: una locuinta cealalta depozit, atelier, pravalie:
str. Morii 1, 5, 9.
Dintre aceste cladiri se remarca in mod special: Casele Vlad Dracul i Casa cu
Cerb, Casa Venetiana, cele din str. Cositorarilor 2, 3, 4, str. Scolii 13, 15, 8, 10, str.
Morii 19 i casele din frontul nordic al Pietii Hermann Oberth.
Un tip special, rezultat al adaptarii funqiunii la specificul reliefului il
constituie grupul de case de pe lat. N a Pietii Hermann Oberth i nr. 35-49 ce
ocupa compact lotul. Nivelurile de locuit se organizeaza in relatie cu cele 2
accese: unul inferior dinspre piata, uncle cladirea prezinta 3-4 nivele §i unul la
nivelul ultim devenit parter pe stradela Cetatii. Arhitectura locuintelor se
caracterizeaza prin barocul simplificat caracteristic ora§elor transilvanene, cu unele
accente decorative influentate de clasicismul timpuriu. Neregularitatile de aliniere,
diferentele de inaltime, autenticitatea materialelor i tehnicilor de executie confera
cladirilor o nota pitoreasca. 0 nota aparte o formeaza ie§indul in afara al nivelului
mansardei din lemn, la case vechi de negustori in care spatiul din pod era folosit
pentru depozitare ( str. Bastionului nr. 4, Tamplarilor nr. 9, Cojocarilor nr. 9).

g) Spafii publice (anexa nr. 9)

a) Piete
Piafa Hermann Oberth, vechea piata comerciala (Marktplatz) prezinta un
plan triunghiular fiind dezvoltata in panta spre dealul Cetatii.
Casele care formeaza frontw·ile pietei creaza ansambluri unitare, iar
pomirile strazilor in panta ofera perspective interesante .
Dupa 1950, amenajarea pietei ca spatiu verde - parcul ora ului, a schimbat
mult caracterul initial al pietei.
Piafa Cetafii (Burgplatz) vechiul centru comercial i civic al ora ului - are o
fmma patrata fiind situata la incruci§area a 2 trasee principale de circulatie.
Raportul dintre dimensiunile pietei i scara fronturilor confera pietei multa
armonie i intimitate. Cele 5 strazi ce se intalnesc aici, ofera puncte de perspective
interesante in toate directiile. Actualmente piata folose te pentru parcaj.
Piafa Muzeului situata langa Tumul cu Ceas a rezultat in mma demolarii in
1894 a grupului de case alipite laturii de S a Bisericii manastirii.
Aceste spatii publice pastreaza aspectul specific pietelor §i strazilor
medievale prin utilizarea pavajului de piatra atat in piete cat i la pasajele
.....
pietonale in trepte. Strazile din cetate sunt pavate cu piatra de rau. Inelul carosabil
ce inconjoara Dealul Cetatii este asfaltat.

b) Parcuri
in afara de parcul amenajat in Piata H. Oberth, versantii bogat plantati ai
Dealului Cetatii, accesibili prin alei amenajate cu trepte ce fac legatura cu Ora ul
de Jos atat pe partea sudica dinspre str. Ilarie Chendi, cat i pe partea de N i E,
creeaza impreuna cu cimitirul o larga zona verde.
Pe parcursul acestora sunt amenajate locuri de odihna, cu perspective interesante
spre peisajul inconjurator. in sec. XIX pe poqiunea dintre Tumul Cismarilor i
Turnul Fierarilor, s-a amenajat in afara zidurilor o promenada specifica a ezarilor
sase ti.

c) Cimitirul (anexa nr. 10)

Ocupa partea de S-V a Dealului Cetatii intinzandu-se pe toata coama
dealului i coborand 5 terase pe versantul N. Conceptia generala este cea a unei
structuri regulate.
Aleea principala pietruita pleaca din fata bisericii. Are o la.time de cca. 5 m i e
prevazuta cu 2 rigole laterale. Mormintele, a ezate paralel cu aleile sunt
impodobite cu pietre funerare sub forma de lespezi dreptunghiulare: rareori apar
i cateva cripte sapate in panta dealului.
Un ir de pietre funerare dezafectate datand din sec. XIX avand o decoratie
barochizanta formeaza un front continuu pe o poqiune a aleii principale.
Accesul intermediar intre terase se face prin scari cu trepte de lemn sau
piatra.
La capatul primei terase spre N, se afla cimitirul eroilor din primul razboi mondial.
Mormintele funerare au o decoratie sabra. Se remarca un grup apaqinand perioadei
cuprinse intre 1817-1892 cu decoratie in stil neogotic i cateva datand
de la inceputul sec. XX in stil secession.
Vegetatia abundenta cu specii de arbori seculari i decorativi, dispunerea in
terase care ofera interesante puncte de perspectiva spre peisajul inconjurator ,
confera acestui ansamblu de morminte funerare o valoare in sine de spatiu verde
protejat, ce completeaza ansamblul construit.

4. FACTORI NATURALI SAU SOCIAL POLITICI CARE AU AFECTAT

FONDUL CONSTRUIT3
1516 - cutremur
1530 - ora ul este asediat
1534 - cutremur
1545 - cutremur
1559 - cutremur

3
Niedermaier, Paul - Atlas istoric al ora elor din Roman ia, seria C, Transilvania, Fascicol 1, Siqhisoara,
Editura Enciclopedica, Bucure ti, 2000

1Q
 1577 - marele incendiu pe strada principala a Ora ului de Jos
1597 - o fmtuna produce multe stricaciuni cladirilor
1599 - soldatii lui Sigismund Bathory prada Biserica din Deal
1601 - trupele generalului Basta asalteaza Ora ul de Jos, secuii ocupa Cetatea
1602 - secuii parasesc ora ul lasand in urma daune evaluate la 500 000 fl.
se demoleaza acoperi urile caselor din Ora ul de Jos
1604 - cutremur
1605 - ora ul este asediat, Ora ul de Jos este incendiat
tirurile artileriei distrug bastionul Castaldo din fata Tmnului Aurarilor,
impreuna cu zidul aferent, care se reconstruie te in anul 1621
1611 - ora ul este asediat de Gabriel Bathory
1648 - cutremur
1651 - cutremur
1676 - mare incendiu care a distrus in ase ore trei sferturi de ora , au ars 624 de
case, 6 turnuri de aparare precum i Tumul cu ceas i Biserica manastirii.
In urma incendiului in anul 1677 se fac reparatii la Tumul cu ceas i
la biserica manastirii, 'in anul 1679 se reface Turnul Croitorilor, in anul
1681 se reconstruie te Turnul Cizmarilor, 'in anul 1683 se reconstruiesc
turnurile Lacatu ilor i Cojocarilor
1681 - cutremur
1701 - cutremur
1704 - atac al secuilor asupra ora ului, incendiaza parti ale ora ului printre
care partea de jos a Pietii , arde tumul Bisericii din Deal
1736 - ard casele din jurul Pietii i din str. Ilarie Chendi
1771 - inundatii, pe str. 1 Decembrie 1918 apa a umplut camerele parterelor.
Toate podurile, multe case, oproane, grajduri au fost luate de ape.
1777 - cea mai mare inundatie cunoscuta
'
1778 - incendiu 'in care a ars o treime din ora
1838 - cutremur, s-a prabu it bolta Bisericii din Deal
1851 - inundatie mare provocata de paraul Sae i Tarnava. Este distrusa
marea moara de la capatul str. Morii
1856 - inundatie, este dizlocat podul strazii principale
1870 - inundatie catastrofala, me teri venetieni construiesc podul mare de lemn
1916 - cutremur
1970 - inundatie mare
1974 - inundatie catastrofala, apa ajunge 'in Piata Centrala

5. RELATIA VOLUMETRIE - CADRU NATURAL

Rela2
'
tia organica dintre cadrul natural i eel construit, dispozitia traseelor i spatiilor
urbane adaptate la formele de relief, echilibrul volumelor confera o calitate
exceptionala imaginii sitului urban.
Valoarea deosebita a ansamblului implica o responsabilitate aparte 1n
vederea conservarii i reabilitarii imaginii urbane, acolo unde este cazul.
..
 Avand in vedere actiunile agresive practicate in tesutul urban al Ora ului de
Jos, intr-o zona adiacenta sitului inscris in Patrimoniul Mondial se impun masuri
in vederea reabilitarii urbane a zonei afectate.
0 analiza succinta a imaginii ora ului in relatie cu cadrul sau natural, ilustrata
'in plan ele nr. 1,2,3,4, releva necesitatea abordarii acestei probleme pe eel putin trei
paliere.
I - palierul ansamblului
II - palierul ariilor de impact ale elementelor dominante i semnificative
III - palierul texturii urbane , perceputa din interior

Palierul I - al ansamblului centrului istoric Sighi oara, este justificat de

inscrierea sa particulara i de mare spectaculozitate in cadrul natural, favorizand
multiple perspective atat descendente (de pe dealurile invecinate) dar mai ales
ascendente (de pe valea Tarnavei).
0 analiza a acestui palier a pus in evidenta trei zone de planuri volumetrice
bine definite (pl. 1,2):
• Un prim plan situat in vecinatatea Tamavei afectat de demolari, dar i de
constructii noi care nu se incadreaza arhitectural - volumetric in aspectul
general al ora ului (cladirea cinematografului, magazinul universal)
• Al doilea plan ii reprezinta centura strazii Morii cu fronturile construite,
afectat i el de demolari i de constructiile noi cu forme straine limbajului
plastic - arhitectur al existent (constructia noua a unui sediu bancar)
• Al treilea plan este reprezentat de linia care determina silueta caracteristica
a Cetatii
'
Palierul I - actioneaza in egala masura i in sens invers, dinspre Cetate spre
Ora ul de Jos i spre cadrul sau natural. Multe puncte din cetate ofera imagini de o
valoare deosebita (zona dintre Turnul cu Ceas i Primarie, Piata Bastionului, zona
accesului in cimitirul evanghelic, etc.)

Palierul al II-lea - al ariilor de impact ale elementelor dominante.

Acest palier actioneaza in cateva zone din cadrul ora ului. Un exemplu il
constituie Piata Hermann Oberth (plan a nr. 3) care domina prin orizontalitatea
spatiului, dar care prin conformare planimetrica se constituie ca punct de plecare
al axului compozitiei ce duce la dominanta reprezentata de Tumul cu Ceas caruia
i se subordoneaza. Acest ax care pare sa aiba ca punct final Poarta Cetatii, se
continua, capatand o inflexiune in Piata Cetati, pe un traseu ascendent catre
punctul culminant reprezentat de Biserica din Deal.
Aceasta compozitie ce une te cele mai importante campuri de foqa ale
structurii urbane este una dintre marile valori ale sitului.
Revenind la Piata Hermann Oberth, similar cu palierul ansamblului, se <listing
mai multe planuri care creeaza o gradatie a perceptiei vizuale i confera dramatism
1magm11.

...,.
 Palierul al III-lea - eel al texturii urbane (pl. nr.4) este palierul eel ma1
apropiat de elementele componente ale spatiului urban (strazile, micile piete).
Strazile Inguste cu trasee sinuoase ofera imagini surpriza, arcele de legatura dintre
fronturile construite dau ritm parcursului. Principiul gradatiei 1n parcurgerea
spatiilor este permanent prezent.

6. CONCLUZII:
Este evident ca pentru un sit istoric de valoarea Sighi oarei, o analiza a
relatiilor vizuale Intre cadrul natural, care ofera puncte privilegiate de perceptie i
eel construit (cladiri dominante, campuri de forta), este fundamentala. Aceasta
analiza nu se poate realiza cu seriozitate decat dupa Intocmirea unor studii care
sa permita aprecierea bazata pe rezultatele unei analize morfologice a terenului
care se prezinta privitorului. Daca documentele planimetrice pot fi folosite ca
sup01t pentru analize istorice, arhitecturale i urbanistice, interpretarile
fotografice (sub toate formele de la cele mai simple pana la restitutiile analogice
ale imaginilor aeriene sau stereo restitutii ale ansamblului ora ului) pun In
evidenta cu claritate fazele de evolutie urbanistica organizarea parcelarului,
gradul de ocupare a solului. Pe plan arhitectural ca i pe planul perceptiei
peisajului urban, al liniilor sale majore, aceste interpretari permit obtinerea unor
proiectii ale siluetelor caracteristice.
Analiza reliefului i a volumetriei construite precum i a posibilitatilor de
integrare a noilor volume sau imbunatatirea calitativa a volumelor noi existente,
implica cunoa terea cele de-a treia dimensiuni. Definirea inaltimilor limita
acceptate ale constructiilor noi cere o atentie deosebita ca i alegerea gabaritelor
potrivite In raport cu presiunile generate de nevoia de rentabilizare a terenului.
Aceste elemente trebuie avute In vedere de gestionarii sitului 'inscris In
Patrimoniul Mondial prin Inscrierea rezultatelor unor astfel de analize In
regulamentele de urbanism.
Avand In vedere importanta exceptionala a sitului i starea actuala de
conservare sunt necesare ample masuri de reabilitare a centrului istoric al ora ului
Sighi oara.
Respectul fata de valorile istorice trebuie Insotit de interventii specifice
prin care dezideratul modernizarii sa fie atins pe calea aducerii vechilor
constructii la nivelul de confort i funqionalitate ale celor noi.
.
Reabilitarea func tionala consta In revitalizarea cladirilor din cadrul sitului istoric
prin reactivarea functiunilor traditionale sau prin atribuirea de noi functiuni
compatibile.
Un asemenea proces trebuie sa se bazeze pe abordari manageriale care sa
actioneze prin stabilirea unor programe de reabilitare i detectare a factorilor care
actioneaza In acest proces, analize socio-economice, cunoa terea exacta a
situatiei infrastructurii i a conditiilor de teren, crearea unor programe de
restaurare i punere In valoare a monumentelor istorice, programe de gestiune i
monitorizare a monumentelor istorice, programe privind conditiile de mediu i
determinare a factorilor de rise.
.....
 Bibliografie

Anghel, Gheorghe. Cetafi medievale din Transilvania. Bucure ti: Meridiane,

1972.
Baltag, Gheorghe. A§ezarea stramo§easca §i romdneasca de la Sighi§o ara .
Targu-Mure . Vatra, VIII/ 6, 1978.
Blanc, Fran9ois. "Sighi§oara" Rev. Monuments Istorique nr. 169. Roumanie:
E.C.N.M.H.S. juin-juil., 1990.
Borbely, Andor. Erdelyi tudomanyos fuzetek (161.sz.). Erdelyi varosok kepeskonyve
1736-Bol Az erdelyi muzeum-egyesulet kiadasa. Kolozsvar. 1943.
Ciiliitori striiini fn fiirile Romane, I-V. Bucure ti. 1968 - 1973.
Die Uberschwemmung Scha/Jburgs im Jahre 1771, Sachsischer
Hausfreund, 1852, pp.111-114.
Cantacuzene, G.M. Documents d'architecture. Petits edifices 7° serie.
Roumanie. 8 dessins de Charles Cuvillier dont 3 au crayon: Tour de
l'orloge, vielle rue, vielle maison; de Sighi§oara. Paris. 1931.
Curinschi, Gheorghe. Centrele istorice ale ora§elor - protejare §i restaurare -
sistematizare §i reconstrucfie - valorificare urbanisticii a monumentelor de
arhitecturii. Bucure ti: Ed. Tehnica. 1967.
Curinschi, Gheorghe. Arhitecturii, urbanism,restaurare. Bucure ti, Ed. Tehnica
1995
Demay, Bruno. Sighi§oara, formation, evolution - transformation archeologie
biblio-iconographique d'une ville medievale de Transilvanie. Travail de
fin d'etudes sous de la direction de Pierre Saddy. Ecole d'architecture Paris
- Bellville - 1993.
Draguf, Vasile. Cetatea Sighi§oara. Bucure ti: Meridiane (Col. Monumentele
patriei noastre). 1968.
Dubowy, Erich. Sighi§oara un ora§ medieval. Bucure ti: Ed. Tehnica. I 957.
Encyclopedia Hungarica, Vol. III. Budapesta. 1996.
Fabritius, Karl. Der Brand Scha/Jburgs im Jahre 1676. Archiv des Vereins fiir
Siebenbilrgische Landeskunde. 1853, I/2.
Die Ali-Pascha steuer und die Scha/Jburgs Archiv des Vereins
fiir Siebenbtirgische Landeskunde. 1880, XV/1.
Die Scha/Jburgs Chroniken des sieb zehnten Jahrhunderts.
Siebenbtirgische Chroniken des Scha burgs Stadtschreibers Georg Klaus ,
II, Wein 1864. V-CIII.
Folberth, Otto. Scha/Jburg.Klingsor, 1931.
Fonquernie, Bernard. La conservation du paysage urbain, publicat in
L'architecture en representation, Ministere de la Culture, Direction du
patrimoine, 1985
Giurgiu, Emil, Sighi§oara. Bucure ti: Ed. Spo1t -Turism. 1982.
Goebbel, Johannis et Wachsmann Georgii, Chronica Civitatis Schessburgensis
1514-1663, Kemeny, Joseph, Deutsche Fundgruben zur Geschichte
Siebenbilrgens, II Klausenburg 1840.
Hienz, Hermann. Bucherkunde zur Volks-und Heimatforschung der
Siebenburger Sachsen, Mtinchen 1960.
Hohr, Adolf. Das alte Schaf]burg. Karpaten, 1909/10, III.
Das heutige Scha f]burg, Karpaten, 1911/12, IV.
Hohr, Heinrich. Ein Rundblick uber Schaf]burg vom Turmchen der Bergschule,
Gro -Kokler Bote, 1930.
[Kraus, Georgius], Aus der Zeit tiefster Not, red. Mild, Fritz, Scha burg, 1926.
Machat, Christoph. Die Bergkirche zu Schaf]burg und die mittelalterliche
Baukunst in Siebenburgen, Milnchen. 1979.
Mayers, Lekikon. Bd. 10, Leipzig 1929.
Medrea, loan. Sighi§oara, Sighi oara, 1928.
Meyerslexikon, Bd. 20. Manheim. 1977.
Mild, Fritz. Zu Schdf]burg Anno 1848 / Aus den Erinnerungen eines
Biirgergardisten, Scha burg: Verlag der Markusdrukerei 1929.
Misselbacher, Julius. Die Wandgemalde der Schassburg bergkisch e in:
jahresbericht der ev. gemeinde A. B. in Schassburg uber das Jahr 1934.
1934.
Millier, Friefrich. Archeologische Skizzen aus Schaf]burg. Archiv des Vereins fur
Siebenbilrgische Landeskunde, 1857, II.
Die Schaf]burger Bergkirche, Archiv des Vereins fur
Siebenbilrgische Landeskunde, 1855, I.
Scha f]burg, Mittheilungen der kaiserlich-koniglichen Central
Comission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale, 1857, II/7.
Wien, 1857.
Niedermaier, Paul. Geneza ora§ului Sighi§oara. Bucure ti: Revista Muzeelor §i
Monumentelor / Monumente istorice i de arta, 1979, XL VIII/2.
Nussbacher, Gernot. Documente §i §tiri documentare privind me§te§ugurile din
Sighi§oara fn secolul al XV-lea, Sibiu: Muzeul Bruckenthal / Studii §i
comunicari, 1969, XJV.
Documente §i §tiri documentare privind me§te§ugurile din
Sighi§oara fntre 1501-1520 . Cluj: Sub semnul lui Clio/ Omagiu Acad. St.
Pascu, 1974.
Pascu, loan. Un martor la debutul §i evolufia urbanisticii §i a culturii materiale
medievale fn Cetatea Sighi§oara - "Casa cu Cerb ", Cluj: Stud ii de istorie a
Transilvaniei / Specific regional i deschidere europeana. 1994.
Popa, Corina. Historismus in der Schaf]burger Architektur. Neugotische Baztten ,
Bucure§ti: Revue Roumaine d'histoire de l'Art.
Popa, Radu, Baltag, Gheorghe, Documente de cultura materiala ora§eneasca din
Transilvania fn a doua jumatte a secolului al XIII-lea, Studii i cercetari
de istorie veche i arheologie, 1980, XXXI/1.
,,.,
 S., M. G., SchaPburg in der Ftirstenzeit Anno (1660-1662), GroP-Kokler
Bote, 1920, nr. 2177, 2178.
Schi:i/Jburgl Fuhrer durch die Stadt und Umgebung, Sighi oara 1895.
Scha/Jburgl Bild einer siebenbiirgischen Stadt, Hrsg. Hans-Heinz
Brandsch, Walter Heltmann, Walter Ligner, Thaur 1994.
Roth, Victor, Beitrage zur kunstgeschichte Siebenburgens. (contribution a
l'histoire de !'art en Transylvanie), Strassburg, 1914.
Geschichte der deutschen baukunst in Siebenburgen in: studien
zur deutschen kunstgeschichte. heft 64. Strasbourg. 1905 .
Schuler, v. Libloy, Friedrich, Constitutionen der Stadt Schii/Jburg und der
Gemeinden des Schd/Jburger Stuhles, Archiv des Vereins fiir
Siebenbtirgische Landeskunde, 1867, VIII.
Schuler, Richard, Alt Scha/Jburg, Scha.Pburg . 1906.
Alt- Schi:i/Jburg, Kulturhistorische Skizze Horeth ,
Schii/Jburg Sighi§oara 1934. Gravure de 1767 d'apres une peinture de
Daniel Kohler.
Teculescu, Horea. Pe Mure§ §i pe Tarnave, Oameni §i locuri din Tarnava Mare,
Sighi oara. 1934.
Teutsch, Friedrich. Siebenburgische Stiidtebilder I 2. Schii/Jburg,
Siebenbiirgischer Volksfreund, 1887.
Teutsch, Geotg Daniel. Die Schii/Jburger Gemeinderechnung von 1522, Archiv
des Vereins fur Siebenblirgische Landeskunde, 1853, I.
Teutsch, Johann. Schi:i/Jburg- Sighi§oara - Segesvar, Siebenblirgisch-Sachsischer
Hauskalender / Jahrbuch 1970.
Treiber, Gustav. Mittelalterliche Kirchen in Siebenbirgen . Beitrdge
zurBaugeschichte aufgrund der Raumverh i:iltnisse. Hilfskomitee der
Siebenburger Sachsen. 1971.
Troster, Johann. Das alt und neu teutsche Dacia, Ntirnberg. 1666.
Ursu, H. Sighi§oara et ses environs, Bucure ti. 1944.
Vata ianu, Virgil. Istoria Arteifeudale fn farile Romane, I, Bucure ti. 1959.
111.c La Cite de Sighi oara vue de l'Est
Gravurc de L.Rohbock 1857
 So;,

lnlernalionnl boundary
* IIIIUI0081 CBP,181
Railroad
Road

Coordonate geografice

LAT.N 46° 12' LONG. E 29° 48'

 )>
::0
m
)>
z
()
r
C
0
m
0
z
I
m
0
;a
r0
I
m
::0

G)
m
r
(J)
-;
,J>
 I '
;i
, I
: 1

\
II [
I
'
I
\

-0
r-
.w
PL.4
 X

Gravure de H.J. Schollenbergen. Oatee de 1W3 pour sa publication in: TROSTER H. Joh., Das alt und neu Teutsche De
g, lfa .

Cetatea Sighi oara - gravura de H.J. Schollenbergen - 1666. Publicata in

TROSTER H. Joh. ,,Das alt und neu Teutsche Dacie".

,ANSA 7
 ea Sighi§oara in secolul al XVIII-lea
ometrie desenata de catre ing, K. Leonhardt -
'_,A SA8
 0 50UM

...--------, · din
P lan ul ora ul.ui -'n 1735 (Dupa un plan Pastrat la Arhivele de Razbo1
Viena)

PLANSA 9
_ ... _ , :;-, TV "'-- l 1\,, A.'r'Ua.M l'Lll lR.TVl01 M.UA.•(.tt[A.flJAM WtBf.fl.TVRM ., .. NL i Otl l.TVR "1 S,c>4 • T
I
'
I

ju
cr
§9
t
i
.
s

6
 Andreas
I LO
r.lt'T'IJ'.lM
I

Blasius
1774

Cetatea Sighi oara la

mijlocul secolului al XV
ll-lea. Desen in penite de

C>f..A ftOL,<.ZtKHU"<:o Df

LI.!> BLA5lU!i /l-1iTT[ D )(VW . 'JAHR.-ti .

1 77 ;.,. ; Q..l\GIN.AL t:.Fi N O£T IN MU UM
,TU IJ DTUP.M £..!, .

nL
I I
I I HLa
I
I I T
I ;
z I J I
I
i I
I
I
N
D
I •I
I
T 11•1t10[
L t II : ..TUltlol
I l, V
, (Mllu I
u I
U :Al\J I
: r AH . C
a r I M >
LU>t i
e .l'IC; "
a <.TV, 4
:i ._H 1
• D
L l
\
l
F
\
M
:
I
•
i.=
:;::
X.:
 · j•
'
·

7 i

'j
J.

H _., . 1'·
.· . : :·

.:.:..,

.l"•'','.

,,

i,

;
,'
j.

;I
I

11
7 !'- /4,,,',l,,.-); ;az
-· .
PLANSA 11
Sighi ara - Schossburg
PLANSA 12
 X

:,ANSA 13
LANSA 14
 X

ETAJ 1

ETAJ2
,s.:.? -- - - - - ---

ETAJ3

ETAJ4

SECTIUNE

TURNUL ClJ CEAS (MUZEU)

.,ANSA 15
 X

A 1- - D , -

. .
PARTl R

TURNUL FIERARILOR

SCARAl:200

ANSA 16
 [[J

□□ SECTIUNE

SUBSOL
PARTER

· TURNUL CISMARILOR
.,ANSA 17
SCARA 1:200
 X

SECTIUNE

-- - - -
!
1 + . -·--- -- - - ---- -
1 .10 - r-- -

.,
' ,'
' /
' /
4

PARTER ETAJ 1
r· - - - - - -' (-.'=5i-,-=f k>c-- - - - -

r --& - - - - -

I '
I

_fJ'.,..µ1,£ - - - -
SARPANTA

TURNUL
CROITORILOR SCARA 1:200
LANSA 18
R EKONSTRUK TION

---
TORBAU Il
_
._WA SSERDU

_ _ _ ,,._BfLUSSG

Nac h· Stadtplan von 1750

.,ANSA 19
_ \ 20 -+ PAR1ER
, , 4.90 1
ET.t

ETAJ2 ETA

S ARPANTA
E
C
T
I
U
N
E

ANSA20

Ct--

SUBSOL
5
; O TURNUL
2
0
R MACELARILOR
SCARAl:200 S
C
T SECTI A
U UNE R
A
R l:
N 2
U 0
L 0

C
O
J
O
C
A
R
I
L
 SECTIUNE

ETAJ :

,l
"' I=
I=

I::: I:::

I::: I:::

;A SARPANTA
ETAJ3

---

TURNUL FRANGIDERILOR
. SCARA 1:200
LA NSA 21
 SECTIUNE

p
I

PARTER ETA.J 1 ETAJ2

ETAJ4
ETAJ3

TURNUL COSITORARILOR
 SCARA 1:200
ANSA 22
 SECTIUNE

r-------------------t
_['A
'
.

PARTER

TURNUL T.ABACARILOR

SCARA 1:200
PLANSA 23