Sunteți pe pagina 1din 4

Gazet’a ese de 2 ori : Mercurea si Duminec’a, Se prenumera la poştele c. r .

, si pe la
Fói’a, candu concedu ajutóriale. — Pretiulu : DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. A nula X W X V . Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
▼. a. pe unn anu séu 273 galbini mon. sunátória. blicare.

Nr. 49. Brasiovu 5 M o 23 Innia 1871.


sertatiuniloru, substernute de timpuriu la presidiulu publicei, e admirabile. »Eri, dice, in mai pucinu
comitetului asoc. de 6 óre, amu adunatu 4 miliarde, 500 milióne
MONARCHI’A AUSTRO -UNGARICA. S i e d i n t i ’a II. franci. Parisulu a subscrisu pentru sum’a de 2
T r a 11 s i 1y a n i ’a. 1. Acésta siedintia se incepe cu continuarea miliarde, 500 milióne; provinciele, pentru mai
disertatiuniloru restante din siedinti’a premergatória. multu de 1 miliardu si strainatatea pentru 1 mi-
Nr. 132. 1871. 2. Adunarea primesce si desbate repórtele co- liardu. Cateva resultate suntu inca necunoscute*.
misiuniloru delegate in siedinti’a precedente. Pouyer-Quertier adauga: „Acésta situatiune ne per­
A ouucla.
3. Se aducu si se desbatu proiectele si moţiu­ mite a implini ingagementele nóstre catra Grerrna-
Conformu conclusiunei luate in siedinti’a III. nile, ce se facu in privinti’a asociatiunei. ni’a si va grăbi evacuarea provincieloru, fara a a-
a adunarei gen. a asociat, trans. tieuute la Naseudu 4. Se destina loculu si timpulu celei mai de steptâ seversirea termineloru.* —
iu 10 Aug. 1870: adunarea generale a asociat, aprópe adunari generali*). In 29 Iuniu tienii Thiers una revista preste
transilvane pentru a n u l u c ur e n t e, se va tiené Sibiiu in 20 Iuniu 1871. armat’a din Parisu si resultatulu fu multu anima-
la F a g a ras iu in 7 A u g u s t u a. c. dupa ea- Comit. asoc. trans. p e n t r u lite- toriu. Ostasii nu intempinara pe Thiers cu vivat re­
lend. nou. t u r ’a si c u l t u r ’a p o p o r u l u i rom. publica, vivat Franci’a si Parisu ci simplu. Pucinu
Ceea ce prin acésta conformu §§ 14, 21 si si nu se mai afla prusacu pe teritoriulu Franciéi.
25 din statutele asociat, se aduce la cunoscienti’a In Rouen aruncara francesii cu petre asupra
publica. H r a s i o v n 3 Iuliu 1871. prusaciloru, incatu Manteuífel dede mandatu câ se
Dela presidiulu asoc. trans. pentru literatur’a A Joue — capitolino — princípium! Rom’a se pasiésca cu arm’a in contra repetiteloru atace
si cultur’a poporului romanu. e capital’a Italiei in fapta ! Capitoliulu, olimpulu eventuali. — Insurgenţii prinşi astépta sententi’a
Sibiiu in 20 Iuuiu 1871. anticei civilisatiuni, care s’a respanditu in orientu dela tribunalulu marţiale nou compusu, in care inse
I a c o b u B o l o g a m/p., I. V. Ru s u m/p., si occidentu, pe uscatu si pe mare si pana intre se afla totu monarchisti, cari nu crutia nici pe li­
vice-presied. secret. II. selbataciele Europei, -si a redeschisu sorgintea su- beralii republicani, necum pe insurgenţii comunei.
venireloru influintiei sale, sub a cărei umbra se „Comitetulu centrale internaţionale*, esi cu
va reinaltia si arborele sociale alu latino-romanis- unu manifestu, care se lipi pe paretii Parisului, si
Ad Nr. 134-1871. mului cu toti ramii culturei lui la destinatiunea, care provóca pe parisiani, că se nu abdica de lupta,
Ordinea luerariloru adunarei gen. a X I, ce i o destină Joue cu juramentu, dicundui: „Im- numindu pe versaillesi tirani si despoti conjuraţi ai
perium his sine fine dedi.* (Datuleamu domnirea ucide si provocandui la arme, pana a nu se în­
ce asociatiunea trans. pentru literatur’a romana si
CAxliur’a poporului rom. va tiené iu F a g a r a s i u fara fine.) cuiba reactiunea, care -si da man’a in tóté tierile
In Il- a Iuliu regele Vi c t o r e E m a n u e l e spre a inmormenta spiritulu liberale; provóca la
in 7 Augustu c. n. 1871.
intră in urbea eterna intre celu mai viuu entu­ arme pe toti socialistii si liberalii din tóté tierile,
S i e d i n t i ’a I. siasmu. Primirea i fu strălucită si afectele roma­ că se alerge spre ajutoriulu loru, cari suntu încar­
1. Membrii asoc. adunaţi fiindu la 9 óre dem. niloru atatu de inaltiate, incatu regele trebui se se ceraţi si desarmati, ca nu voru odihni, pana candu
in loculu destinatu pentru tienerea siedintieloru, a- arete de multe ori pe balconu. Una festivitate a- voru resbuná republic’a liberale cu pusc’a intr’o ’
legu o deputatiune spre a invită pre dn. presie­ césta, de reinviarea vietiei gintei latine, care fu îm­ mana si cu faclia intr’alt’a, scapendu ómenirea pa-
dinte la adunare. pilata si năduşită sub influinti’a cea tartarica a timasia de tóté jugurile. Acestu manifestu va fi a
2. Presiedintele ocupandu loculu seu, deschide străinismului, a discordiei si a prodigióseloru pro- buna séma fabricatu de monarchisti cons. vechi,
adunarea. ditiuni in interesele parţiali. S’a reedificatu tern- cari voru a pescui in turbure prin compromiterea
3. Adunarea alege pentru portarea protocolu­ plulu concordiei, s’a inaltiatu flamur’a sacrificialoru liberalismului, pana candu voru reesi cu planulu
lui 3 notari ad hoc. pentru naţiune, si Itali’a a aflatu in ea sorgintea loru. —
4. Se alege o comisiune de 5 membri spre a prosperului seu viitoriu, paladiulu marirei si alu — Altu manifestu in orientu; in Bulgaria
cerceta socotelele si a reportă in siedinti’a II. eternisarei sale! Ddieulu celu viuu ,alu poterei se unu guberniu nat. secretu provóca pe bulgari la
5. Se alege o comisiune de 5 membri, cari in fia cu imperiulu romanu, reasiediatu pe espiatele lupt’a nedependentiei perfecte, spre care scopu se
intielesulu §§ 6, 8 si 9 din statute, va conscrie virtuti ale concordiei, ale vigilantiei, ale libertatei, faca contribuiri din partea tuturoru, tramitrndule
pre membrii celi noi, va iucassá iacsele si le va ale fortitudinei si ale civilitatei, dictate de legea lui la guberniulu naţionale secretu, care amenintia cu
susterne cassariului. Christosu, se fia cu elu fara fine!!! resbunare pe toti, cei ce nu voru a lua parte la
6. Se alege o comisiune de 5 membri, cari in P. S. Sa romanulu pontifice remane câ 'suve- acésta lupta adunca si seriósa, care se va incepe
iutielesulu § 23 lit. f), g) si h) din statute, va ranu recunoscutu de tóté poterile lumei in Rom’a. in sinulu Balcanului. Déca „Wand.“ e bine in-
prelimina bugetulu anului viitoriu, si lu va aşterne Luni inainte de intrarea regelui tienü S. Sa consi- formatu, apoi Bulgari’a va deveni unu vulcanu alu
adunarei in siedinti’a II. storiu secretu, cu care ocasiune se fi disu in cu- causei orientale.
7. Se mai alege o alta comisiune de 7 mem­ ventare: Regele V i c t o r e E m a n u e l e comitatu Mesurele Turciei inse, prin cari tocma ea com­
bri pentru ecsamiuarea si reportarea asupra altoru de internuncii poteriloru străine va sosi catu de cu- plini una revolutiune besericésca, emancipaudu cu
moţiuni aşternute aduuarei generale, din partea co­ ruudu aici. Noi amu facutu toti paşii posibili la totulu beseric’a naţionale bulgara dela ierarchi’a fa-
mitetului asoc., séu a altoru dintre dd. membri cabinetele esterne, inse amu primitu singurn numai nariotiloru elini, voru trage dunga preste planele
ai asoc. complimente. Nu mai e sperantia. Se ne alipimu insurecţionale, ca-ce dupace bulgarii primiră pa-
8. Secretariulu comitetului reportéza despre ac­ mai multu de Ddieu; ca-ce fara vreunu miraculu triarchu naţionale nedependentu de greci, li s’a im­
tivitatea asoc. in decurgerea acestui anu, precum si tóté suntu perdute.“ plinitu cea mai incordata dorintia. Dér’ cu acestu
despre resultatele ce s’au ajunsu printr’ensa. Solii séu representantii tuturoru poteriloru inca pasu s’au taiatu si cornurile fanariotismului si a
9. Cassariulu si controlorulu aşternu bilantiulu se afla toti in Rom’a. Fia in eternu martorii vir- egemonismului grecescu, care incalecâ cu trufia pe
veuitureloru si speseloru anuali si arata starea ma­ tutiloru romane si ai gloriei reînviate!!! — gutulu tuturoru natantociloru, cari se închinau la
teriala a asociatiunei preste totu. Totu odata cas­ F r a n c i ’a se redica câ una fenice din cenu- acelasiu altariu cu ei. —
sariulu conformu § 4 din conclusulu adunarei gen. si’a sa. Dupa desastrele si depredarile suferite, re-
dela Naseudu din 1871 va reporta in specialu si public’a ei si a redicatu cornulu sacrificialoru pen­
despre bauii incursi in favórea f o n d u l u i de aca­ tru restaurare si reinaltiare spre admirarea lumei.
Brasiovu. Ecsamele anuali la gimna-
demi a. siulu romanu decurgu in septeman’a acésta si Mar-
In adunarea naţionale dela Versailles in 28 Iuniu
10. Bibliotecariulu repórtéza despre starea bi- ti’a viitória se voru imparti premiale. La festine
anuncia m. Pouyer-Quertier, ca resultatulu împru­
bliotecei asoc. scolarie se acurgemu, ca-ce presenti’a auditoriloru
mutului escrisu pentru vindecarea vulnereloru re-
11. Presupunenduse, ca lucrările enumerate e impintenulu la virtuti pentru teneri. —
pana aici, nu voru absorbi totu timpulu siedintiei, *) Suntu poftite si celealalte diuarie romane a P e n t r u n e g u t i a t o r i . Ministeriulu de co-
restulu aceluia se intrebuintiéza peutru cetirea di^ reproduce in colóuele sale acestu programú. „Tr.* merciu a tramisu ordinatiunile pe la tóté jurjsdic-
tiunile, incunoscientiaridu, ca pe viitoriu negutiatorii amu convins«, «a itvetiatoîiulu L P . e desotatu po­ formá dé catran comitetulu fundatoriu si inca in
voru plaţi competinti’a,, ce o depunea la camer’a porului. La acestû çcsamenu a luatu parte fruntea septeman’a asta actulu se va presentă ministeriului
dm Pest’a. r■
comerciale, deodata cu contributiunea cotatei, si li districtului, dd. Lad. Tamasiu capitanu supr., An-
tonelli vîcariu, Dragusianulu, D. Gramoiu not. supr. Óre se va aprobă? Ast’a e întrebarea, ce ni
se va inscrie in cartea de contributiune. Compe- o puiemti de ifiultu timpu cu totii, si noi credemu,
etc., cari toti si au şratatu jea mai caldurésa mul-
tintiele mai mari de 2 florini se voru depune in tiumire atatu cu respunsurile epcte ^ catu; si cu ca dâ. Altcum la casu de refusare, vomu sci si
rate trimestrali, cele mai mici de doi fl. deodata. mulţimea studialoru. Catra câpbtulu ecsamenului noi a face din acést’a capitalu politicu.
Reclamatiuni in contra incarcarei cu asta contribu­ doi baiati au tienutu unu dialogu despre folosulu Mi permitu, Domnule Redactoru, înainte de a
tiune se facu la deregatoriele industriali de prim’a maiestrieloru. In urma se impartira premii la copii. me sui in carulu de posta, a-ti comunică si Domniei
Apoi d. vicariu -si aratà dëplin’a multiumita cu re- Tale lucrulu intregu si a-ti tramite in alaturare unu
instantia, care cu camer’a in cointielegere voru în­
spectivulu invetiatoriu, cu progresulu copiiloru, toti ecsemplariu din statutele proiectate si tipărite câ
drepta söu şterge incarcarea; recursu remane de se departa animaţi. Apoi la prandiulu comunu, toaste manuscrisu pentru ministeriu. Domni’a Ta esti
aici la min. de comerciu extra dominium. In Bra­ pentru ómeni devotati culturei poporului. x—y. unulu din cei, cari staruiescu mai multu pentru in­
siovu magistratulu a datu acösta ordinatiune co­ fiintiarea de reuniuni la romani. Ceti rea ar ti-
misiunei de contributiunea cetatei spre a-si da opi- c l i l o r u Dt a l e di n G a z e t a au f ost u u n u l u
niunea. — Originea la noulu institut« di n cele mai t ar i i n d e m n u r i si in cur a-
g i a r i si p e n t r u mene la r e a l i s a r e a ace­
— Duminec’a in 20 Iuniu Reuniunea de girn- r o m a n u de c r e d i t u si e c o n o m i i st ui l ucru. Éta, deci, ca si n e s c i i n d u , ti
nastistica si cantari din Brasiovu ne a mai facutu „Albin’a“. ai p a r t e a de m e r i t u la acésta î n t r e p r i n ­
o söra plăcută cu petrecere de a nobilijba anim’a si Spre a servi on. cetitori si posteritatii cu fontana dere*). Alaturatulu ecsemplariu de statute inse
gustülu. — Gratia spiritului nobile de întrunire. Se autentica despre aducerea in viótia a acestui insti- este numai pentru persón’a Dtale si te rogu, deo­
ecsecutâ adica spre placerea publicului: tutu atatu de reclamatu de necesitatea poporulu ro­ camdata, se nu amintesci nimic’a in fóia, nici se
1. „Imnulu primaverei* de Kreuzer. Choru manu, ne luamu vóia a publicá urmatóri’a epistola spui nimenui ceva de acestu lucru, câ cu atata mai
din cuventu in cuventu, indreptata catra noi inca multu se poti scria si sprijini lucrulu mai tardiu,
de barbati. 2. Solo pentru sopranu. 3. „Joculu
in 20 Sept. 1870: candu -ti voiu scrie eu, adica dupa aprobare.
zîneloru“ de Jael, ecsecutatu de piano. 4. „Viâ- Apoi dór’ intr’unitive si Domni’a Vóstra cu noi
ti’a tîganiloru“ de Schumann. Choru de dame si „Multu Onorate Domnule!
rugatiunea:
de barbati. 5. „Despartirea“ de Abt. Solo pen­ Inca la dóue luni, dupa ce amu intratu la „ D ó m ne a j u t a ! “ — In fine adauge:
tru baritonu. 6. „Serenad’a“. Cuartetu duplu de banc’a „Transilvani’a“ câ inspectoru, vediendu cum Uitasemu a ve spune, ca din caus’a intreprin-
Marschner. 7. „Blestemulu bardului“ de Esser. se organisóza atari institute, convingundu-me, ca derei mai susu amintite fui silitu a demisionâ din
ele se potu infiintia si la romani indata ce voru fi postulu de inspectoru la banc’a „Transilvani’a“,
Solo pentru basu. 8. „Polca“. Choru de dame si
ómeni, cari voru sci, cum se apuce lucrulu, cuno- pentrucâ se potu invetiâ privatim comptabilitatea si
de barbati. Töte ecsecutate spre multiamire. scundu lips’a ardietória de atari asiedieminte pentru altele ce suntu neaperatu de lipsa la organisarea
Ar1 fi cu scopu, câ din caus’a caldurei se se romani, cum si tristulu adeveru ce amu cititu anulu institutului, dóca voimu se nu ne mai folosimu de
tiena töte patru convenirile pana in finea lui Maiu. acest’a intr’unu numeru alu „Gazet ei T r a n s i l ­ străini si se nutrimu sierpi in sinulu nostru. Fi-
v a n i e i “, ca: „Romanulu, de cate ori s’a intova- resce eu rischezu multu prin acóst’a, atunci, candu
Una mai asteptamu, câ fraţii brasioveni, neo­ rasitu cu alţii, totudóun’a a fostu insielatu“, ■ — institutulu nu s’ar aprobă; inse fara sacrificia nu
bosiţi de a face bine, cu diverse sacrificia, se se amu conceputu ide’a pentru infiintiarea unui insti- se face nimic’a, apoi cu fertatii sasi totu n’o mai
apuce odata si de problem’a de multe ori impros- tutu de creditu si de pastrare cur atu romanescu. puteamu duce multu. Dumnedieu ne apere de sin­
petata, care o aştepta naţiunea dela ei, problem’a Multu timpu n’amu spusu nimenui cugetulu meu, ceritatea loru!
pentrucâ delà propusu pana la realisare este de Binevoiţi a primi asecurarea profundului meu
de a infiintia odata una reuniune pentru redicarea
multe ori o distantia necuprinsa ; pentru ca lucrulu respectu alu multu onoratu Dvóstre
cu actii a unui ateliariu de diverse meserie, care este mare, ór’ conceputorulu ideei omu cu puteri devotatu
ar’ fi si una sorginte de venitu bunu pentru par- pré mărginite si pentrucâ condamnu procedur’a ce­ V i s a r i o n u R o m a n u m/p.
tecipanti la acţiuni si ar’ servi si de fabrica spre loru mai mulţi de ai noştri, cari nu potu face ni­ Sibiiu, 20 Septembre 1870.“ —
a iniţia si familiarisa tenerimea romana in toti mica fara sgomotu mare si fara de a pretinde pen­
ramii de măiestrii industriali, ceea ce ne ar’ redica tru aceea lauda dela publicu; in fine pentrucâ ni-
cairi, cá la acésta intreprindere nu s’ar fi impli­
cultur’a si influinti’a prin înmulţirea burgesiei, care nitu adeverulu proverbului: „pisic’a cu clopotu nu
Sibiiu. Unii preuti mai zeloşi din proto-
popiatulu gr. cat. alu Sibimlm, n’au lipsilu mz\ in
inca e prevaforita in dreptulu politicu. — !!! prinde sióreci“. Suntu, durere, nu numai străini, anulu scol. cur. 1870/1 a veni, dupa poterile sale,
ci chiaru si romani, cari candu ar’ sci chiaru si in in ajutoriulu unoru studenti mai lipsiţi de midiu­
momentulu acest’a de amintit’a intreprindere, s’ar lóce din protop. resp. De acea, pre langa espre-
D in patri’a lui R adu Negru. grăbi cu infernalele midiulóce, la cari suntu de­ siunea multiumitei cuvenite, in numele mai diosu
Domnule Redactoru! Cu bucuria apucu con- prinşi, de a o nimici inca in embrione. Domni’a Ta insemnatiloru şcolari, impartasiti din ajutoriulu ce-
deiulu se ve impartasiescu: dóra lucruri naţionali ii sci, — voiamu se dieu: Lu sci. stionatu, me semtiu detoriu a publicá in colónele
frumóse. Facundu deci si cugetandu dî si nópte, amu acestei foi, atatu sumusiór’a incursa, catu si impar-
Petrecundu diu’a de 4 Iuniu in comun’a Yoil’a folositu calatoriele mele, de a cercetâ prin Aradu, tirea aceleia. Au incursu deci că contribuiri bene­
distr. Fagarasiu, invetiatoriulu de acolo Teod. Pe- Timisiór’a, Pest’a etc. tóté institutele de feliulu a- vole :
trisioru teologu absolutu stâ gata cá se pornósca cest’a si amu procurá tóté statutele loru. M’amu Dela protopopulu resp. 5 fl., dela Ios. Solo-
cu şcolarii in liberu, cum se dice la maialu. Ace­ mai pusu apoi in legătură si cu unii barbati ger­ monu parochu in Ludosiulu mare 2 fl. 50 cr., dela
sta — de si pentru Voil’a a fostu lucru ne mai mani de specialitate pentru a conversă si a aflâ Ioane Yelteanu parochu in Ghisas’a de susu 2 fl.,
pomenitu, dnpa cum dicu betranii, — nu erâ unu cele ce -mi faceau lipsa. Dupa ce amu studiatu 50 cr., dela Sim. Mihaltianu parochu in Slemnicu
ce curiosu; inse cea ce m’a frapatu a fostu, ca asia lucrulu binisioru, m’amu apucatu la conceperea 2 fl. 50 cr., dela Dum. Rosca parochu in Seliste
băieţii erau pregatiti a jocá dóue piese teatrale: proiectului de statute. M’amu determinatu pentru 2 fl., dela Nic. Farkas parochu in Birghisiu 2 fl.,
„Umbr’a lui Mihailu Eroulu“ , séu unu visu pre „institutu de creditu si pastrare“|, fiinduca esta e, dela Nichita Rusu parochu in Ibisdorfu 1 fl., dela
ruiuele Tergovistei, a dóu’a „Creditorii“ comedia de care deocamdata ne face trebuinti’a cea mai mare, Ioach. Nistoru parochu in Stenc’a 2 fl., dela Nic.
Y. Alecsandri, deci curiosu luaiu si eu parte dóca vremu se scapamu mosiór’a tieranului de ră­ Deacu parochu in Caltvasseru 2 fl., dela Nic. Vin-
la tóté. pirile stainiloru, cari ne inundóza tiér’a; apoi, dupa tilla parochu in Caltvasseru 2 fl., dela Franciscu
La maialu au luatu parte mulţi domni din modest’a-mi părere, astadi, prin nimic’a nu putemu Botianu parochu in Siur’a mica 2 fl., dela Ioane
Fagarasiu, si a decursu in frumósa armonia. Sára contribui in modu mai eficace la ameliorarea starei Popu parochu in Resinari 2 fl., dela Nic. Radu
dupa maialu copiii si au jocatu rolele din piesele materiale a poporului nostru, câ prin infiintiarea parochu in Casioltiu 2 fl., dela Nicolau Stoianu pa­
mai susu amentite asia de frumosu, catu eu stamu unui atare institutu. rochu in Mighiudol’a 2 fl., dela Mafteiu B unea pa­
uimitu, nu scieamu de visezu sóu e adeveru cea ce Dupa ce aveamu proiectulu gat’a, amu stătu rochu in Tilisc’a 2 fl., dela Petru Bradu parochu
vedu, si cum nu? Nisce baiatiandri se vorbósca in si m’amu intrebatu acum ce e de facutu: (was in Orlatu 2 fl., dela Anania Decei parochu in
numele lui Mihaiu si catra Mihaiu cu atata focu, nun?). M’amu cugetatu, cari ar’ fi barbatii cei Hamb’a 2 fi., dela Elisein Lazariciu parochu in Nu-
entusiasmu si patriotismul mai corespundietori, de a se pune in fruntea ace­ cetu 2 fl., dela Ioane Clainu parochu in Saadu 2 fl.
Dupa acésta dechiama unu baiatu: „Glasulu stui institutu, si mi amu scrisii 7 nume din cele mai Sum’a 41 fl. 50 cr. v. a.
unui romanu“ de Andr. Muresianu cu focu si into- ilustre, acele cari se cuprindu in § 35 alu proiec­ Numit’a sumusióra s’a impartitu intre urmă­
naţiunea cea mai corecta, urmă „Creditorii“. Se tului de statute. Dintre aceştia me adresai mai torii studenti lipsiţi de midiulóce:
vedea, ca copii suntu pătrunşi de cuprinsulu piesei, antaiu catra dlu consiliariu Iacobu Bologa, carele a) Tenerului Clemente Munteanu ascultatoriu
cine a vediutu acestea, nu a potutu face alta, de­ dupa indatinat’ai binavointia si insufletire pentru de medicina la universitatea din Gratiu i s’a tra-
catu se sté uimitu. — Au nu insemnóza acesta, ca totu ce privesce inaintarea romaniloru, a primitu si misu in 26 Maiu a. c. 12 fl. b) Teneriloru ascul­
romanulu dela natura e dotatu cu facultati emi­ a intrevenitu si la ceilalţi domni locuitori in Si­ tători de drepturi la acadeini’a reg. de aici, anume:
nenţi, numai aceia, cari suntu pusi in fruntea lui biiu, cá se primósca. La Mocionesci si la domnulu
cu deosebire invetiatorii se fia pătrunşi de caus’a Cipariu amu fostu in persóna de i amu rugatu; *) Eu me multiumescu cu purulu DDvóstre
lui ? Éca unu invetiatoriu bravu cá d. I. P. face ilustritatile loru inca au primitu. Asia comi­ succesu si cu castigat’a nespusa bucuria, ca o ne­
minuni asia dicundu: toti ascultătorii s’au departatu tetulu fundatoriu s’a constituitu, a luatu apoi la cesitate strigatória pentru miserulu nostru poporu
entusiasmati de succesulu frumosu alu teneriloru desbatere proiectulu meu si cu pucine modificări se afla la intrare in viótia! Ah! se nu fiu sin­
activi. l’au primitu de alu seu. Ne deteramu inse cu totii gura la tóté cate! cum v’asi ajuta la asemeni în­
Totu in legătură cu aceste, Domnuele Redac­ parol’a a tienó lucrulu in secretu, pana dupa apro­ treprinderi, pana candu nu ni ar’ mai lipsi nemic’a
toru, venu a ve face cunoscutu, ca eramu tare in- barea statuteloru. D. Alecsandru Mocioni a pri­ din ramii diverşi ai arborelui sociale! — Vomu face
teresatu de ecsamenulu ce se va tienó in Voil’a si mitu a fi plenipotentiatulu comitetului langa mini- inse totu ce ne va mai fi prin potentia in tóté di­
de aceea audiendu, ca e defipta diu’a pe 24 Iuniu, steriu pentru aprobarea statuteloru. recţiunile pe principiulu meu mai vechiu de 41 do
numai decatu si pornii, câ se vedu in adinsu, ca Lucrulu a ajunsu acolo, ca eu plecu astadi la ani: „ A j u t a t i r o ma n e , ca si Dd i e u -ti va,
prin ocuparea cu teatrulu nu s’a inapoiatu invetia- Pest’a cu cererea de aprobare catra ministeriu si a j u t a “, care, gratia provedentii! ca acum eadop-
meutiilu? Déra m’amu conviusu do contrariu; me cu proiectulu de statute tiparitu, subscrisu in tóta tatu de tóta naţiunea! — Red.
Dav. Lazariciu, Ioane Mihaltianu si Eiia Danila la cela din Gazeta, contrarii noştri, ca n’amu avutu disera pe fundamentulu de nesipu alu dualismului.
fiacare cate 6 fl., cu totulu 18 fl. c) Gimnasistulu inteligentia, pre care se o recomende de órace d. Lupt’a neinfranta si solidaria a cechiloru, poloniloru,
in cl. V Ioane Deacu 5 fl. d) Gimnasistului in »membru* insusi câ romanu se declara, ca cei 15 tiroliloru autonomisti reesi cu victoria. Cine do-
cl. IV Dioniu Aaronu 3 fl. 50 cr. e) Studentelui di cincisprediece membrii ai acelei comisiuni suntu
resce victoria, mai antaiu trebuie se lucre solidariu
in II clase reale aici, Demetriu Munteanu 3 fl. intréga inteligenti’a , care o avemu in comite­
Sum’a 41 fl. 50 cr. v. a. — tulu comitatensu, si intróg’a comisiune numera la lupta neecsorabile, pana va insufla respectu an-
I. V. R u s u , protop. numai 60 de membri. Bine domnule, a buna séma tagoniloru, cum insuflara cechii nemtiloru. Atunci
s’a intemplatu o nenorocire, unu laptus calami, credu, ca se voru muia cordele impetritiloru. —
candu ai pusu pre charthia acelea cuvinte: i n- Imperatulu a aprobatu, câ dela 1 Ian. 1872
D in com itatulu Albei superióre. t r é ga i n t e l i g e n t i ’a, care o avemu in co­ vigili’a cortinei se se completeze din militi’a ung. — ,
m i t e t u l u c omi t a t en s u , de acea o trecemu de
Acum, candu ne apropiamu cu pasi rapedi de asta data cu observarea, provocandune la preutimea
organisarea municipialoru pe basea legiloru croite de nóstra cea tare representata in acelu comitetu co­
forfeci străine in consiliulu tierei, de părinţii patriei Mişcarea din 1821.
mitatense si in specie la Escelenti’a Sa metropoli-
maghiare fara noi si pentru noi romanii, nu va fi tulu Siaguna, ilustritatile sale Augustinu Ladai, Discursu cititu la serbarea societatei Romanismulu
de prisoru adresarea catra toti acei domni si con­ George Romanu, Nicolau Gaetanu, domnii protopopi pe campulu Cotrocenii in memori’a lui
fraţi romani, ce facu parte constitutiva in comitate Zacharia Boiu, Augustu de Popu si alţii si alţii*). Tudoru Vladimirescu.
a comisiuniloru organisatórie, cá se priveghiadiè cu S’a cetitu consemnatiunea acea in adunare si
ochi de Argus asupra tuturoru afaceriloru, ce cadu Dómneloru si Domniloru!
acuma erâ rondulu la romanulu celu verde, care se
in cadrulu sferei de activitate a aceloru comisiuni. plesnésca in facia acestu cinismu maghiaru. Si elu Suindu-me pe acósta tribuna, nu potu ascunde
Contrarii noştri, desvolta de ac u ma cea mai mare si resari dintr’una parte, de unde nu eramu dedaţi emotiunea, de care este cuprinsu sufletulu meu.
activitate, câ se respingă pe totu romanulu, ce nu alu asteptâ! Pentru antai’a óra romanulu vine a serbâ pe
le vine la socotél’a loru maghiara, din comitetele Domnulu vice-coinite Stefanu Ladai -si ceru acelu erou, care -si a datu vióti’a spre a deşteptă
fiitórie ale municipieloru, ba intrebuintiéza spre a- cuventulu si cu o finetia propria persónei sale, mu­ unu nému amorţitu.
jungerea scopului loru tocma fii de ai natiunei stra acósta procedura maghiara, si o sbiciui cu ta- Luandu sarcin’a de a ve face istoriculu eveni­
nóstre, slabi de anima si de angeru prin metechne ri’a cuventului intru atata, incatu insusi maghiarii menteloru dela 1821, panegiriculu aceluia, din care
si seduceri. intre cele de pe urma, nu putură mai multu negâ s’a plamaditu animele nóstre, m’amu. simtitu de
Óre serbatórea infratirei romaniloru cu ma­ adeverulu pretensiunei romaniloru, ba unulu, mare diece ori ingrigitu, gandindu-me la epoc’a si la bar-
ghiarii din Brasiovu n’a fostu unu pasiu calculatu, e puterea ta dómne, lu sprijini prin un’a cuventare batulu, despre cari amu se vorbescu?
si n’a avutu celu pucinu in parte tendintia de a démna. Dór’ totuşi amu voitu, neindoindu-me de in­
influintiâ si asupra alegeriloru la venitóriele comi­ Si de nu s’a implinitu dorirea romaniloru in- dulgenţi’a dvóstra.
tete municipali in comitate? Dupa ce amu auditu tróga, atata totuşi amu castigatu, ca consemnatiunea »In magnis sat est voluisse“ , cum dice la-
si cetitu multu de infratirea acea, la care a parte- se modifică, si se primiră dupa unele observări in- tinulu. . . .
cipatu unu numeru considerabilu de maghiari si din cungiuratórie a domniloru maghiarii cu necasu 15 Dómneloru si Domniloru!
comitatulu Albei superióre, eramu pe aici de a romani in comisiunea organisatória.
crede la inceputu, ca in faci’a evenimenteloru ce le Pucini pentru unu comitatu mai numai romanu, Deschidiendu paginele cronicariloru noştri, scrise
prepara politic’a translaitana, fraţii nostrii maghiari in a caruia frunte stá. mai eri alaltaeri unu comite cu lacrime si sudori de mórte, ne vomu convinge
desteptanduse din visurile loru ilusorie, au devenitu supremu romanu; ce poti inse aşteptă, dela nisce indestulu, catu de mare, catu de rebdatoru este su­
a cunósce, ca numai in legătură amicabila cu ro­ fraţi vitregi, ce imbatati de cursulu fortunei, ce fletulu romanului!
manii potu prospera si -si potu creă unu venitoriu mane ii póte insiela inca, nu -si cunoscu positiunea Lasandu la o parte vócurile de vitedia, candu
nationale independinte. clatinanta, nu -si aducu aminte, ca pana la 1861 nómurile tóté steteau in marmurite inaiutea colosului
Credeamu, ca incependuse in parte impacatiu- trebuiea se géma cu noi dimpreună sub unu abso- lui Traianu, candu turcii, lehii, ungurii, sdrumicati
nea la acea infratire intre acestea dóue popóre, ce lutismu greu, suspină si dorea cu noi dimpreună, cu deseversire, ingrasiau holdele Daciei; lasandu a-
suferira de sute de ani si -si versara alaturea sân­ câ noi si acuma dupa manutuire. cele vécuri de mărire naţionala la o parte, ce vomu
gele, mai totudéun’a pentru înaintarea intereseloru De nu se ar’ deştepta numai prea tardiu, si vedé ?
străine cu daun’a loru propria nationale, acea se va ar’ primi fratiósca mana, ce le o intindemu, inca Durere preste durere, nefericiri preste neferi­
estinde in curendu preste tóta tiér’a nóstra si ne pana mai este timpu! Pana atuncia inse, mi im- ciri, martiriulu unui nému intregu, intregu de o suta
va umbri luandune sub aripele binevoitórie, cu da- preunu versulu cu versulu domnului „unu membru* de ani.
tuYïx ega le i indreptatire, dupa care noi romanii de din Gazeta si agraiescu pre toti membrii comisiunei Si cari se fia căuşele acestei degradari, ace­
sute de ani oftamu, si ne luptamu. organisatórie a comitetului Albei superióre, cá pe stui somnu de mórte, impresurandu Romani’a atat’a.
Dér’ ce vediu ! usiór’a nóstra credintia ne a si 3 Iuliu a. c. câ unulu se descinda toti in Elisa- timpu ?
insielatu; serbatórea porta pre frunte-i, dupa cum betopole, se se constitue separatu intre sene, se con- Căuşele suntu destulu de instructive pentru câ
ne aratara paşii compatriotiloru nostrii maghiari si sulteze totu ebiectulu de desbatere din punctu de se me incercu a vi le aratâ aici.
in 15 Iuniu 1871, cu ocasiunea compunerei co­ vedere nationalu romanescu la olalta si se pasiésca Dela Mihaiu Vitézulu incóce boierii, formandu
misiuniloru organisatórie in siedintiele comiteteloru in totu casulu ex consilio si atunci resultatulu va o casta privilegiata si intemeiandu-si puterea si fe­
comitatense érasi si érasi emblem’a ascunsa cu in- fi de si cam macru îmbucurătoriu, in totu casulu ricirea loru pe robirea glóteloru, incepura a inghiti
scriptiunea: »Se orbi mu l u me a cu in d a t i ­ va contribui multu spre mângâiere si direcţiunea proprietăţile cele mici si a rapi totudeodata cu pa-
na t ’a di cal a, ca r o i n a n u l u este bl an du si nóstra, ca facuramu ce a fostu posibilu intre mar­ mentulu si libertatea individuala a tieraniloru, pre-
pré m u l t i a m i t u cu d o m n i ’a m a g h i a r a * si ginile unei legi atatu de maştere pentru romani, si facundui in servi.
de minune alegerea cu Brasiovulu a fostu pré ni­ va probâ din nou, ca ce avemu se asteptamu dela Astfeliu adeveratii osteni, cari puseseră pép-
merita ! uneltirile de infratiri inscenate tocma in ajuuulu or- tulu la hotare atatea sute de ani contra dusmani-
In 15 Iuniu 1871, candu tienù comitetulu ganisarei comitateloru. loru, aperandu chivotulu santu alu legei, suntu robi,
comitatense alu Albei superióre siedinti’a sa pentru Videant dóra consules! — Priveghiati domni­ — si robi la aceia, cari in curendu voru deveni si
alegerea comisiunei organisatórie in Hidvég, mai loru in comisiunile organisatórie, ca-ci dela prive- ei robi la nisce misiei si mai mari! . . .
erau inca pucini membri romani ai comitatului a- ghiarea dvóstra si dela activitatea — va depinde in Boierii, isbutindu a margini autoritatea Dom­
celuia, si intre aceştia ni se pare si domnulu »unu viitoriu viéti’a nóstra naţionale in m u n ic ip ia .--- niloru si dandu triumfu libertatéi, facura din acé-
membru“ din Nr. 46 1871 alu Gazetei, cari se în­ sta libertate unu privilegiu alu loru: se scutiră de
cumetau a crede, ca de va mai fi vreunu comitatu tote dasdiele si apostatii ei, cari esisera din sinulu
in lumea maghiara, in care romanii se-si véda re- AUSTRO-UNGARI’A. Câ ga zda de hoti ? poporului, robescu pe fraţii si pe părinţii loru, o-
cunoscutu dreptulu egalu in fapta de maghiari, — Capitanulu orasiului Kecskemét din Ungari’a, Ha- carescu ómenirea, punu la jugu, despóia de pele,
celu antaiu este comitatulu Albei superióre. lassy, venindu din oficiu a casa fű surprinsu in torturéza tocmai pe aceia, cari dedese tierei mii de
Si au uitatu, domnii mei, pentru câ se se des- braţe la Resboeni si Calugareni!
cas’a i de unu esrnisu alu r. comisariu cu 4 tra-
amagésca curundu, ca maghiarii noştri; in Brasiovu Dér’ nu! Nu órta Ddieu pe nemernicii, care
banti; elu apuca la mana unu revolveru, inse fara -si nesocotescu nómulu si -si chinuescu fraţii!
au bucinatu dreptatea, fratietatea si egalitatea in
buna cunosciiutia, ca vorbele cele dulci, ce le curâ a mai putó vorbi cu famili’a, fu prinsu si dusu. Resbunarea lui este cruda, dór’ drópta!
câ mierea de pe buze, nu suntu oblegati a le tiené Elu e acusatu, ca lotrii de Segedinu afla sprijinu Curendu, si aceşti caftaniti, cari se tolanescu
nici in Brasiovu, cu atata mai pucinu in comita­ sub aripele si autoritatea lui la depradatiuni. Se pe divanuri, cari ridu cu hohotu candu audu pe
tulu Albei superióre, afara de Sachsenland, pe te- crede, ca nenumerati alti orasiani din Kecskemét ei unu bietu tieranu tiepandu cá brósc’a in gura de
renu comitatense. siérpe, cari striga cu ingamfare se jupóe, se jupóe
voru urma. Dóca oficiantu sprijinesce lotriele, apoi
Dér’ nici ca le au tienutu atatia maghiari din totu ce este romanu, — trebuie si ei se-si ie pe-
tienete securitate publica, t— — dóps’a, devenindu robi mai ticăloşi decatu insisi
comitatulu Albei superióre, cati au luatu parte ac­
tiva la acea serbatóre de infratire, cu gura plina In Vie n ’a fura in 29 Iuniu chiamati la mós’a robii loru!
de frase frumóse, candu se compuse consemnatiunea imperatósca membrii delegatiunei ung. si ai casei Si cine suntu aceia ce o se sdrobésca capulu
de membrii pentru comisiunea organisatória a Albei domniloru senatului imp., ér’ ceea ce are mare in- boieriloru ?
superióre, in care abia catra fine se inscrisera doi semnatate e, ca din decembrişti nu fü chiamatu Nisce venetici, nisce lapedaturi ale societatei,
romani, n’a aflatu de necese nici macaru unulu a esiti din scremetulu Indului, că hunii din fabul’a
nici unulu, ci numai autonomistii: polonii, tirolesii
aminti de infratirea romaniloru cu maghiarii din antica!
si slovenii, si br. Lasser. Asta a debelatu pe de­ Ce feliu ? Cum nisce străini, cum nesce plante
Brasiovu, cu dorulu de a se estinde acea infratire
preste tóia Ungari’a poliglota, a buna óra pe cum cembrişti , mai vertosu, ca tocma acum se im- fara radecina se póta dobori o casta atatu de puter-
domnulu »unu membru“ din Nr. 46 alu Gazetei paca si cechii câ si polonii, si numai catu nu -si nicu întemeiata?
nu i a venitu aminte de a comunică publicului si vedu cu ochii caderea suprematisarei, cum -si o cla- Ce principie de interesu vitalu alu societatei
ceva despre acesta lista pocită, n’a aflatu de bine representau ei?
a-si redică votulu pentru egal’a partecipare a ro­ *) Dintre cari nici unulu nu se afla intre cei Ce lupte, ce sacrificie facut’au pentru a a-
maniloru, ce facu maioritate mare in acestu comi­ 15 insi, óre pentru ce? Nu cumva in grati’a in­ junge la domnia pe acele tronuri strălucite ale Mir-
tatu, cu maghiarii in acea comisiune. fratirei dela Brasiovu?! Asta e trista dovada! — ciloru, Stefaniloru, Mihaiu-Vitézulu si Ionu-Voda?
Voru obiecta acuma firesce; dupa domnulu a­ Red, „Dupa caderea imperiului orientalu intregu sub
puterea turciloru, — dice Balcescu — mulţi greci In contra órdeloru barbare romanulu avea dóue milióne si 160.000 câ datoria de statu, déca ca­
din Constantinopole si din Rumeli’a veniră in Prin­ bratie, cu cari se manuiésca buzduganulu si pal’a mera va primi conventiunea ? ! — Se va vedé. —
cipate. Seraţi lipiţi, ei se apucara de negotiulu la Dunăre si la Carpati. „Informaţiunile“ dela Galati primiră o scire
menuntu si de industria, si ajunseră a luâ astfeliu Dér’ in contra vitieloru regimelui fanarioticu
ce puteau opune străbunii? trista dela Parisu, ca 5 teneri romani au fostu
in mana totu comerciulu tierei si a alcatui o bur-
gesia bogata. Inavutienduse, se insurara cu pa- Scóle? Educatiuuea naţionala? Se dusora de ucişi de gubernulu dela Versailles, pentruca nu po-
mentence, dobandira astfeliu drepturi si incapurain multu! tura justifica gasirea armeloru la ei si li se im­
boierii. Ei se inaltiau la putere, dupa cum s’a Armata? Dór’ geniulu celu reu alu lui Ma- pută, ca ar’ fi fostu amestecati intre insurgenţi;
inaltiatu burgesi’a in Europ’a: se faceau aperatorii. vrocordatu, sapandu ultimele resturi ale nationali­ alti 10 juni ar’ fi inca arestati. —
poporului împotriva apesarei aristocratiloru si cautau tatei, desfiintiéza oştirea regulata si in locui aduce
a le dobori privilegiurile. Astfeliu -si facura o par­ o garda de turci si de arnautiî
tita puternica in tióra si incepura lupt’a in contra Boierii? Dór’ boierii numai erau: remasesera
ciocoii!
M al nou« V i e n ’a 24 Iuniu. Planulu
boieriloru pamenteni.“
Acesti’a se facu linguşitori ai veneticiloru, de acţiune alu ministeriului Hohenwarth e urmato­
Sfortiele boieriloru de a scapâ de greci erau
in desiertu. unelte pentru lapedaturele fanarului, sclavii ace­ riulu: Dupa inchiarea delegatiuniloru senatulu im-
Interesulu egoistu ii face se uite interesulu storu slugi. perialu se va amená, ór’ diet’a Moraviei se va di-
nationalu, care cerea se se impace si se se unósca „Mândri de titlulu de boieri, ce nu e decatu solve. Diet’a boema va face apoi una dechiaratiune
cu opinc’a contra duşmanului comunu. unu titlu de slugaria, — dice Regnault, — ei facu modificata câ adresa a dietei, carea se va presentâ
In locu de a usiorâ pe poporu, ei lu impovo- din numele de romanu unu nume de despretiu, pe senatului imperialu prin gubernu. Este siguru,
réza cu dasdii. care lu arunca in faci’a tieranului.“
Burgesi’a si armat’a se revolta. Adeveratii boieri suntu ucişi sóu goniţi din cumca diet'a boema va tramite deputati la senatulu
Constantinu Basarabu isbutesce prin ajutoriulu tiéra. — imperialu, dice „Vaterland“. „N. fr. Presse“ a-
strainu a stinge anarchi’a, dór’ desfacundu oştirea Cei remasi se punu in concurintia cu misera- nuncia, ca impacatiunea cu cechii ar’ fi gat’a. De-
si slabindu tiór’a. bilii servitori din Constantinopole, imitóza pe greci putatii poloni ceru polonisarea perfecta a universi­
Grecii batu din palme. . . . in costumările loru câ si in indiosirele loru, punu tăţii din Lemberg, desfiintiarea teatrului germanu
Siguri de reuşita, ei dau navala, ca-ci nu se mesi si islicu pe capu — dice Regnault — si pe­
si instalarea unui locutienetoriu. Hohenwarth se
mai temu de ferentari, de roşiori si verdisiori. trecu dile intregi lungiţi pe sofale, incungiurati de
Sub Domni’a lui Sierbanu Cantacuzino si Bran- linguşirile sclaviloru si imbetanduse de mirositorulu li fi promisu, ca li va implini catu de curundu
coveanu intrigele greciloru se precurmara pentru fumu alu nerghiuleleloru. cererea. —
unu momentu si boierii stapanira in pace; din ne­ Boierulu devine unu trandavu desfrenatu, im- B r e s l a u 28 Iuniu. De vreo cateva dile, la
norocire inse, desuniti si urându poporulu, ei cau­ bracatu in haine grecesci. Königshütte, in Silesi’a , uvrierii facu turburari.
tau pururea ajutoriu la străini, si acum candu per- Elu geme in sine, ca nu -si póte căptuşi mesii
Eri, resvratitorii au derimatu cateva case si impus-
dusera pene si virtutile militarie, cu cari se faleau cu postavu rosiu: acóst’a-i o distinctiune lasata nu­
odinióra, triumfa numai in aparintia si suntu gat’a mai Domnului. catu pe locuitorii loru, mai alesu pe evrei. Cava-
in realitate a deveni robi. Elu se mângâie inse privindu in frumseti’a leri’a, sosindu, a imprastiatu pe insurgenţi, dintre
Ostenii facuti clacasi pe la moşii; boierii aler- islicului, lucratu din siópte sóu optu pei brumarii cari 7 au fostu ucişi, 20 raniti si 60 facuti pri-
gundu dupa fals’a protectia, candu a nemtiloru, de miei perduti. sonieri. Astadi s’a proclamatu starea de asediu.—
candu a rusiloru; degradarea morala, in care cadiu- Asta căciulă in form’a unei besici are la fundu P a r i s u 29 Iuniu. „Diuariulu oficiale“ dice:
sera; tóté acestea prepara drumulu fanariotiloru nu unu petecu rosiu, insemnandu clasea, de care se
numai in divanu, ci cbiaru la tronu, Pórt'a ne mai tiene boierulu. . . . Eri cereamu unu imprumutu de dóue miliarde,
avendu incredere in pamenteni. astadi s’au adunatu 5 miliarde franci. Se aratamu
Coboritorii lui Mihaiu Vitézulu si ai lui Ste-
Capetele Vacaresciloru, Cantacuzeniloru, Dusde- Europei o armata de o s u ta m ii(? ) ómeni, unita,
fanu celu mare nu se gandescu decatu la rafinarea
sciloru, Cantimiresciloru si Brancoveniloru cadiura comandata intr’unu modu admirabile, care a sca-
luesului.
sub hangerulu otomanul patu civilisatiunea. Franci’a părăsită de norocu,
Romanulu nu mai este acel’a de odinióra; no- Pretiulu garderobei loru platesce unu capitalu,
cu care ar’ putó trai mai multe familie; ecuipa- de candu cu desastrele provenite din gresielile im­
dulu fratiescu, care uniá tóté animele, care la o
primesdia redicá in pitióre campiela, délurile si gele, juvaerurile, vasele, mobilele loru ecuivalóza cu periului, incepe a renasce. —
munţii, — acum erâ ruptu de multu. moşii intregi. Din Romani’a se astópta conclliamarea
Cei mari fiindu tirani, cei mici suntu sclavi, Cu astfeliu de boieri tiór’a nu putea se lupte. la Bucuresci a membriloru la sesiunea academiei.
patriotismulu s’a dusu. (Ya urmâ.) Natiunei romane i s’ar da o lovitura de mórte,
Candu Brancoveanu este luatu de pe tronu ho-
candu i s’ar atenta acestu institutu devenitu câ
tiesce de doisprediece ciohodari, poporulu Bucuresci-
loru sta cu manele in sinu in locu se bage in pa- Cronica esterna. una proprietate a intregei Daco-Romanie. — Vi-
mentu pe cei cutediatori! ROMANI’A. Cestiunea Strousberg e cea mai
derült consules!!! —
Ce se făcuse elu, Ddieule?
Ce se făcuseră acei uriaşi, cari siópte mii re- ardente cestiune in Romani’a, pentruca rusificarea
sturnau armat’a lui Mabomed II. si cari acum tre­ relegei prin proiectulu d. Teli inca nu se potü — Cursa de practic’a grădină­
murau muti inaintea a 12 ciohordari? midiuloci. Cestiunea Strousberg sta câ pe sponcie, ritu lu i. Dupa ce pana acum abia începură a
Ce ve făcuserăţi, viteziloru, cari ati tienutu pentruca dupa relatiunile d. Carpu, agentelui Ro­ se arata prenumeranti la acestu cursu; si din partea
vécuri lupte crâncene, lupte de mórte cu litfele mâniei pentru Vien’a, Berlinu si Petersburg, Strous­ a 20 insi se face rogare de a se mai amena pu­
pagane ? berg face mari pretensiuni, cari incarca tióra, si cinu terminulu prenumeratiunei, prin acésta facemu
Unde eraţi?
Yomu vedé mai la vale. . . . gubernulu totu inchia o conventiune cu elu, adica vre cunoscutu, ca cu pretiulu de 60 cr., si 2 lei pen­
„Cu urcarea definitiva a fanariotiloru pe tro- se oblige Romani’a a perde vr’o 70 milióne si a tru Romani’a se mai primescu inca prenumeranti
nulu României, — dice Balcescu, — lupt’a intre mai si imprumutâ pe Strousberg — cu perderea pana in finea lui Iuliu, pentru ca abia ne sosiră
ei si pamenteni nu se precurma; de si acum erâ dobândii — cu vr’o 15 mii. lei pe 4 ani, numai vr’o 30 pana acum, cu cari nu se póte pune opulu
neegala, dór' sufletele alese, cari apera o causa se scape de amenintiarea acésta. Adica Strousberg sub tipariu. D. D. Tóbiás a premersu cu ecsem-
santa si voru se se jertfósca pentru dens’a, nu cal-
a primitu si a si luatu bani pana acum din emi­ plu, tramitendu 10 prenumeranti cu pretiu cu totu,
culóza puterile vrasmasiului. “
Metropolitulu Antimu , Brezoianu , Obedeanu, terea obligatiuniloru 245,160.000, pe catu e da­ cari se cuitóza si in publicu, cum se voru cuita
Golescu, Bengescu, moru, pentruca luptá contra gre­ tori u celoru ce i au luatu obligaţiunile. Acum toti pentru securitatea esirei opului, candu vaputé.
ciloru; boierii, cari mai remasera, suntu pusi in vre si se facü unu angagementu cu conventiune, Red.
lantiuri si inchisi; alţii ecsilati, pentru ca pro­ Strousberg pretende, câ lini’a Romanu-Bucuresci,
testa energicu contra jafuriloru si crimeloru fa­ ramurile Tecuciu-Berladu intre garele de Bucuresci î n d r e p t a r e : In Nr. tr. columna a 2-a,
nariote. colón’a prima, seri’a 21 cetesce intre parentesa si
la porturile Galaţi si Brail’a se se primósca cu cuvintele: in circululu vitiosu. —•
Metropolitulu Neofitu iea cargi’a in mana, se
pune in capulu poporului si da diosu pe Mateiu unu pretiu mare. Gubernulu din 907 chilometri
Ghica: a trei’a dî elu móré inveninatu de greci. de cale ferata, ce e datoriu Strousberg a face, con­
Dór’ tóté acestea suntu desierte. cede se i se faca numai 650, si cu diferinti’a de Cursurile
„De aici inainte, — dice Regnault, — Prin­ vr’o 70 mii. lei lu lasa de frica bucurosu numai la bursa in 4 Iuliu 1871 sta asia;
cipatele dunărene nu voru mai avó domni, ci nisce se scape de elu; dór’ apoi platirea cuponeloru la
Galbini imperatesci _ — 5 fl. 78 cr. v. a.
arendaşi, jefuitori in strae de metasş: nisce gabe- Napoleoni — — —
oblig, emise dela Ian. si 1 Iuliu se o ie asupra-si 9 f f 781/2 f f ff
lans coronati.“ Augsburg — — — 120 f f 65
Unu adencu intunerecu domnesce preste întin­ Romanica, si Strousberg preste 4 ani se platésca
99 f»

Londonu — — — 122 f f 55 P Ÿ7

derea României. gubernului romanu indereptu patru milióne taleri, Jmprumutulu nationalu — 59 99 35 ff **
O vigelia completa si neinduratória! adica 15 milióne lei, si cine mai sci cum si déca. Obligaţiile metalice vechi de 5% 68 99 90 99 ff

Obligaţiunile rurale ungare 80 f9 25


Templulu nationalitatei, limb’a naţionala, to­ Cestiunea dór’ amaresce pe patrioti, ca-ce incarca temesiane 78 f f —
ff ff

ff ff ff ff
tulu e ecsilatu. Romani’a cu una dauna de 85 milióne ce remanu 91 ff transilvane 76 f f 50 f* ff

Fanariotulu imperatiesce, gatinduse a şterge o croato-slav. 85 f f 75 J* ss


in pung’a lui Strousberg, pentruca si a batutu ff

Acţiunile bancei
ff
— — 774 f f —
naţiune din cartea vietiei, si asculta cu o voluptate ff J*
diabolica ultimele cuvinte de agonia ale Poporului- jocu de angagementele luate cu concesiunea. Si „ creditului — — 288 f f 50 » ff

Christu crucificatu la Golgot’a. Romani’a va remanó cu imens’a datoria de 245

Redactoru respundietoriu Editranea: Cu tipariulu lui

Ï A. CQ B U f yl UBESTANU. IOANE GÖTT si fűn HEJNRICU,

S-ar putea să vă placă și