(1) SB (2) PP și regentă Subiectiva poate fi înlocuită cu un substantiv sau un pronume demonstrativ. Ex. Verdeața s-a uscat. Aceea s-a uscat. Verdeața/aceea= subiecte
II) PROPOZIȚIA PREDICATIVĂ ține locul numelui predicativ.
Ex. Fata a ajuns profesoară. a ajuns profesoară= predicat nominal (PN) PN= verb copulativ (a ajuns) + nume predicativ (profesoară) Se dezvoltă numele predicativ: Fata a ajuns(1)/ ce și-a dorit (2)/ (1) PP și regentă (2) Prop. predicativă
III) PROPOZIȚIA ATRIBUTIVĂ ține locul atributului.
Ex. Ei locuiau într-o odaie frumoasă. (frumoasă= atribut) Ei locuiau într-o odaie (1)/ care era frumoasă (2)/ (1) PP (r) (2) P. Atr
IV) PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ DIRECTĂ (ce?)
Ex. Învățăm (1)/ ce trebuie. (2)/ (1) PP și regentă (2) Prop. completivă directă
V) PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ este introdusă printr-un verb
la diateza reflexivă și răspunde la întrebările compl. Indirect Ex. Mă gândesc (1)/ să învăț.(2)/ (1) PP (r) (2) P.C. indirectă (la ce mă gândesc?)
VI) PROPOZIȚIA CCL ține locul complementului CCL (unde?, de unde?,
până unde?, încotro?) Ex: A plecat (1)/ unde a zis.(2)/ (1) PP și regentă (2) PC loc Se contrage astfel: A plecat acasă. (acasă= CCL, "unde?")
VII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE TIMP ține locul CCT și
răspunde la întrebările acestuia (când?, de când?, până când?, cât timp?) A plecat (1)/ când a zis (2)/ (1) PP (r) (2) PC timp Se contrage astfel: A plecat astăzi. (astăzi= CCT, "când?")
VIII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE MOD ține locul CCM și
răspunde la întrebarea acestuia (cum?) Ex. Muncește (1) cum vrea (2)/ (1) PP (r) (2) PC Mod Se contrage astfel: Muncește repede. (repede = CCM, "cum?")
IX) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONDIȚIONALĂ ține locul CC de
condiție și răspunde la întrebarea "cu ce condiție?" Ex. Aș fi bucuroasă (1)/dacă ai veni (2)/ (1) PP (r) (2) PC Condiție Se contrage astfel: Nu vei reuși (1)/ dacă nu înveți.(2)/ (1) PP (r) (2) CC de condiție Se contrage astfel: Nu vei reuși fără învățătură. (fără învățătură= CC condiție, "cu ce condiție?")
X) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ ține locul CC cauză,
răsp. la întrebarile (din ce cauză/din ce pricină?) Ex. S-a oprit (1)/ fiindcă a obosit (2)/ (1) PP (r) (2) P C cauză Se contrage astfel: S-a oprit de oboseală. (de oboseală= CC cauză, "din ce cauză?")
XI) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE SXOP (FINALĂ) ține locul CC
scop și răspunde la întrebarea "cu ce scop?" Ex. Se uită prin cameră/(1) să vadă (2)/ (1) PP (r) (2) PC scop Se contrage astfel: Se uită prin cameră pentru a vedea. (pentru a vedea= CC Scop, "cu ce scop?")
XII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONCESIVĂ (corespunde CC
concesiv) și răspunde la întrebarea "în ciuda cărui fapt? Ex A venit la școală (1)/ deși era bolnav (2)/ (1) PP (r) (2) P C Concesivă Se contrage: A venit la școală chiar bolnav. (chair bolnav= CC concesiv, "în ciuda cărui fapt?")
XIII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONSECUTIVĂ ține locul CC
consecutiv și răspunde la întrebarea: "care este urmarea faptului că?" Atât era de frumoasă (1)/ încât nu te puteai uita la ea./ (2) (1) PP (r) (2) PC Consecutivă Se contrage astfel: Era frumoasă de nespus. (de nespus= C C consecutiv, "care este urmarea faptului că?" )