Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events RELATIA SPECTATOR-SPECTACOL, $I INTERESUL PENTRU TEATRU AL ADOLESCENTILOR LICEENI Nicoleta Branzia Liceul de Arte ,,Hariclea Darclée”, Britila atelocinaiz@yahoo.com Abstract: The relationship between the spectator and the theatre performance is mutual, influencing each other. This relationship is part of a wider social, economic, cultural and political context, whose influence acts both on the spectator and on the theatre performance, the place where people confront each other, and is also the prelude to meditations on their existence. Young audiences have their own aspirations and motivations, expressed in a specific culture, and their reactions to a performance are sometimes different from those of other socio-professional categories, Keywords: National Acting Olympiad, theatre highschools, theatrical pedagogy, acting method, uniqueness, originality, teaching through theatre techniques, audience, teenagers. Acest material poate fi o tema pentru o ord de Esteticd si teoria spectacolului de teatru, materie de studiu teoretic inclusé in Planul cadru pentru elevii claselor IX-XII, care studiaz& specializarea Arta actorului in cele 14 Colegii sau Licee de Arte din fara. Arta a evoluat, printre alte fenomene si schimbari puternice care au survenit in receptarea artistic, in sensul deplasarii de la contactul spontan cu opera de arta la asimilarea tot mai constient& a mesajului transmis de aceasta. S-a cristalizat, asadar, o lume specificd a artei, in care se poate intra numai cu o pregatire specialA si aptitudini educate. Activitate culturala dintre cele mai vechi, teatrul a constituit, pentru fiecare epoca, un mijloc de formare specifica si dezvoltare a copilului, tanarului si adultului, avand reguli de comportament individual si social diferite de cele ale existenfei cotidiene, pentru aceasta fiind necesara o educafie estetica a societafii, in care oamenii s4 invefe cum sa infeleaga arta Poate, mai mult ca in oricare alt mediu de cultura, in aceasta lung’ perioad’ de tranzifie a societifii romanesti, copilul si adolescentul sunt pusi in fafa unei suite de alternative, fiind obligafi cu propria-i constiinja si opteze pentru una din solufiile pe care ile propune spectacolul, 97Concept vol 17-18 ~ nr 2/2018 si nr 1/2019 Events Dezvoltarea teatrului, diversificarea mijloacelor sale de expresie, multiplicarea formelor si a concepfiilor regizorale, impuse de schimbarile sociale, au determinat aparifia unui nou public. In aceeasi sala, la reprezentarea aceluiasi spectacol, particip’ mai multe categorii de public, cu preocupari si interese motivate de particularitatile lor psihosociologice, astfel incat, dimensiunea estetic’ se poate asocia cu alte elemente ale profilului spiritual al individului, care poate sa aiba un rol determinant in opfiunea sa pentru teatru. Relatia dintre spectator gi spectacolul de teatru este reciproca, fiecare actionand asupra celuilalt si influenjandu-se reciproc. Aceasta relafie face parte dintr-un context social, economic, cultural si politic mai amplu, a c&rui influen} acjioneazé atat asupra spectatorului, cat si asupra spectacolului de teatru, locul unde oamenii se confrunti cu ceilalfi, constituind totodata preludiul pentru meditafii asupra existenfei lor. Despre spectatorul de teatru s-a vorbit si se vorbeste inca prin opunere cu spectacolul, cu creajia, subliniindu-se decalajul care exista intre acesti doi termeni, care in realitate nu pot exista separat, ci numai in relatie. Spectatorul se manifesta atunci cand spectacolul are ilistice, el merge la succes, Spectatorul mediu nu e avid de meditatii filozofice, de subtilitafi s teatru pentu a asculta o poveste. Cea ce refine spectatorul dintr-un spectacol de teatru este maniera mai mult sau mai putin frapanta prin care e provocatd emofia. Piesa de teatru trebuie s& fie, inainte de toate, o poveste bine tratati, bine povestita, apta s& satisfact curiozitatea elementard, adic s se inteleag ceea ce se petrece pe sceni, Publicul tanar are aspirafii si motivafii proprii, exprimate intr-o cultura specific’, iar reacfiile sale fafi de un spectacol sunt, uneori, deosebite de cele ale altor categorii socio- profesionale. Pentru adolescenti, problema nu este teatrul ca institujie de spectacol, ci repertoriul acestuia, un repertoriu de spectacole care pune in scena texte clasice universale si romanesti, dar si spectacole care sa exprime contemporaneitatea. Adolescenfii nu au o lume proprie, ci au probleme proprii, care sunt de fapt problemele generale ale individului si ale societafii, particularizate, localizate de varsta adolescenjilor. Interesul pentru teatru este o componenta esenfiald a orizontului cultural si spiritual al adolescenfilor liceeni, interes care exprima necesitafi si trebuinfe proprii personalitifii in formare. a-gi satisface cerinfe dintre cele mai diverse, existand o interdependen}a intre tipurile de Elevii se adreseaza teatrului pentru activitafi culturale frecventate de adolescentul licean. in general se consider’ c& interesul pentru teatru este franat de mijloacele comunicajiilor de masa: internet, televiziune, cinema ete. Colegiul sau Liceul de Arte constituie mijlocul fundamental de formare si dezvoltare a orizontului cultural, a deprinderilor si abilitafilor culturale si influenjeaza educafia pentru clevii care studiaza in aceste unitafi de invafamant preuniversitar: muzica, artele plastice, arhitectura, coregrafia si arta actorului, 98Concept vol 17-18 ~ nr 2/2018 si nr 1/2019 Events Publicul adolescent licean, desi este omogen din punct de vedere al statusului stu scolar, se diferengiaz in funcfie de indicatorii psihosociali de baz: varsta, sex, categorie social si de indicatori ce tin de invafamant: specialitatea pe care o studiaza in cei patru ani de invafamant liceal: inferior si superior, an de studiu, sectie etc. fn cele 14 Colegii sau Licee de Arte din fara cu secfie de Arta actorului aparigia si dezvoltarea interesului pentru studiul teoretic si practic al acestei specializari sunt determinate de diferifi factori. Dintre acesti factori, cel mai important este insusi adolescentul licean, care are interes pentru un anumit domeniu, actiunea lui interferandu-se, orientandu-se si putand fi determinata de actiunea factorilor din mediul sau, iar preocuparea pentru teatru stimulata sau franata de alte interese personal sau sociale. Lectura este inclusa in procesul de invafimant si ponderea pe care aceasta o are in procesul de formare a interesului pentru teatru a elevului ce studiazd Arta actorului este foarte important si definitorie, astfel incat bagajul de informatie dramaturgica si de cultura generala, maresc interesul pentru arta teatrala al adolescenfilor. Adolescenfii isi formeaza interesul in marea lor majoritate singuri, prin intermediul lecturii, al orelor de limba si literatura romana, dar si prin intermediul orelor teoretice: Istoria teatrului universal gi roménesc. Estetica si teoria spectacolului de teatru, Artele spectacolului si Management cultural si al orelor practice: Arta actorului si Euritmie. Publicul tanar si mai ales cel cel care studiaza Arta actorului este deosebit de dinamic, integrat intr-un proces de formare si educare in continua schimbare. Personalitatea adolescentului are o structura foarte complex, asupra sa acfionand o multitudine de factori, mijloace, c&i si forme nu intotdeauna unite printr-o concordanfa a influenfei lor, care las urme asupra comportamentului, intereselor, dorinjelor si necesitafilor individuale. Motivarea este influenjaté de acfiunea factorilor externi, asupra_personalitafii. Motivele secundare se subordoneazi motivului principal, acestea fiind: procesul de predare- invafare-consolidare si evaluare in cadrul procesului instructiv-educativ, dar si activitatile educative non-formale -elementele esenfiale ale profilului cultural al liceenilor. Nu este intémplatoare orientarea predominanta a liceenilor spre laturile instructive ale teatrului si de multe ori, adolescenfii se opresc la nivelul elementar al infelegerii teatrului. in acest domeniu se manifest cele mai serioase carente in comportamentul cultural al liceenilor, datorate in special unei insuficiente educafii artistice, asa incat studiul Artei actorului este considerat de mulji o forma mult mai adaptata intereselor si nevoilor specifice adolescentului de a se descoperi, de a comunica, de a a lucra in echipa si de a-si cultiva imaginatia. Disciplina Arta actorului, in ce priveste creafia, are ca model teatrul profesionist, folosindu-se in realizarea spectacolelor de metode si procedee proprii, care au ca scop esenfial inifierea elevilor in domeniul complex al expresiei artistice. Asadar, specializarea Arta actorului, studiaté in cele 14 Colegii sau Licee de Arte din fari cu sectie de Arta 99