Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events PREGATIRE PROFESIONALA SAU DEZVOLTARE PERSONALA? Rares Budileanu Liceul Vocational de Arta Targu-Mures habarnamu@yahoo.com Abstract: The goals of dramatic art must be rethought in the current context of education, which leads a fierce struggle with a lack of authentic values. Therefore, in order to reform the pre-university education a close collaboration with the university environment is necessary. The introduction of the theatre techniques into education makes way for an active teaching process, stimulated through game, in accordance with the needs of the younger generation. Keywords: National Acting Olympiad, highschool theatre ‘ classes, education through theatre, teaching through theatre techniques, personal development, improvement of abilities, theatre games, teacher's update, teacher's upgrade. Jocul este o formé colectivii naturalit care asigurit implicarea si, totodaté, libertatea necesarit personalit pentru experimentare.” ~ Viola Spolin in primul rand, vreau s& spun ca aceasta fost prima mea participare in cadrul unui concurs de asemenea anvergura. Am luat contact cu ,lumea”, cici este primul meu an de ,indrumator” /,,coordonator” de clasa de actorie si am redescoperit nevoia imens elevi de a comunica, de a crea legaturi si de a incerca s se exprime prin teatru, Spun /tedescoperit”, deoarece in ultimii 10 ani am avut un contact constant cu zona ,liceenilor”, indrumand trupe de tineri cu care am participat la festivaluri nationale de teatru de amatori sau finand ateliere de actorie, improvizatie, miscare scenica. In anul 2016, in cadrul Teatrului Nafional Targu Mures, am realizat spectacolul de improvizafie Si zicem DA, doar cu elevi de liceu (grup format din voluntari din cadrul trupei Guga Junior), spectacol care s-a jucat pe scena Salii Mici a teatrului timp de un an. Pentru ce fi pregatim noi pe tinerii care intra in liceele vocafionale, secfia Actorie? in ce ma privegte, pentru a desemna elevii care participa la Olimpiada, am facut concurs intern, Astfel ei au realizat importanja participarii la un asemenea eveniment si si-au Tuat munca in serios, mai ales c4 si-au pregatit singuri repertoriul. Nu am dorit sé ma a acestor 102Concept vol 17-18 ~ nr 2/2018 si nr 1/2019 Events amestec deloc in alegerile lor, le-am dat libertate deplina. Tot procesul a fost o oportunitate de invatare, in cele din urmé, deoarece elevii trebuie s4-si cunoasca posibilitajile, atuurile, limitarile si sa se foloseasc& mai apoi, sub indrumarea coordonatorului de clasa, de acestea in procesul de invafare. Atitudinea profesorului de cla trebui sa fie un exemplu pentru ei, sa-i indrume nu doar pe cararile artei actorului, dar mai ales pe cele ale viefii. Elevul trebuie s& injeleaga c& faptul c& se gaseste intr-o ,zona speciala” il responsabilizeaza, el devine un exemplu pentru ceilalfi, atitudinea si comportamentul siu devin exemplu pentru ceilalfi colegi de generafie. Aceasta atitudine trebuie continuata si in mediul universitar si mai apoi in teatrele profesioniste. Nu trebuie si uitim nicio clip& c& devenim persoane la care oamenii/publicul se raporteaz. Lucrul acesta este adevarat in ciuda statutului deseori incert si, cu siguranj fluctuant, al actorului in societatea romaneasca. Foarte important este ca elevii s4 invefe, in primul rand, despre ei, cum acioneazi corpul lor, mintea, psihicul, apoi si reuseasca s& se integreze in grup pentru ca mai tarziu si reuseasca sA se integreze in societate. Nu cred cd scopul principal in lucrul cu adolescenjii din cadrul secfiei Actorie trebuie si fie ,facerea” de actori, ci in primul rand o dezvoltare personali consistenti, bazat pe jocuri, interacfiune, aprofundarea simfurilor, cunoasterea sinelui, seminarii despre istoria teatrului si multa improvizafie. Cand un actor afla c& poate comunica direct cu publicul numai prin limbajul fizic al scenei, intregul organism i se trezeste. El capata incredere in sistemul de lucru si las& acest expresie fizicd si-1 duca oriunde vrea.”*1 Viola Spolin Foarte importantA este si o pregitire fizicA serioasa, mai ales c& in sistemul preuniversitar orele de educafie fizici sunt mai mult ,,pe hartie”. Astfel, tinerii cu care lucram au nevoie si-si cunoasca corpul, si stie cum si-I foloseasca si mai ales si-si cunoasca este foarte importanta in relafia cu elevii. Acesta ar limitele si cu ajutorul nostru si le depaseasca, si-si elibereze cu ajutorul tehnicilor teatrale inteligenta corporala. Personal, fac mult antrenament fizic inclus in exercifii de migcare prin care incerc si dezvolt abilitafile fizice ale elevilor, dar si pe cele psihice. Stim c4 mintea este cea care ,decide” cat putem duce. Experientele avute pani acum cu tinerii liceeni mi-au demonstrat ca acestia au o dorinfa mare de a-si exprima trairile interioare, cd in aceasta perioada a viefii ei sunt ca niste copii de 4-5 ani care pun intrebari, au nevoie de multa libertate, dar in acelasi timp au nevoie sa fie bine condusi pentru a infelege procesul lor de evolutie. Societatea anului 2019 este in continua dezvoltare si transformare, astfel, si noi, cei care coordonam aceste destine, trebuie s4 fim in pas cu interesele tinerilor, cu dorinfele lor, 41 Spolin, Viola, Improvizatie pentru teatru, trad. Mihaela Befiu, UNATC Press 2014, p. 27 103Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events cu modul lor de comunicare! ins& avem datoria de a ne spori cunostinfele, de a le remodela si regandi, de a ne flexibiliza mentalitajile pentru a fi in concordanja cu nevoile lor. Cred cu tarie c& noi, profesorii, trebuie si ne updatim pentru a fi conectafi la cerinfele si nevoile tinerilor, trebuie s ne upgradim cunostinfele si abilitafile. Modelarea acestor copii este un lucru delicat, varsta la care acestia intra in sistemul vocafional este frageda si pe parcusul celor 4 ani de liceu schimbarile fizice si psihice se fin lan}. Personal, abordez cu mare atenfie fiecare individ, incerc sa-i detectez profilul psihologic, calitaile si defectele, ca mai apoi si le integrez in procesul de invafare. Vine, ins’, si momentul (in paralel) cand individualitatile trebuie puse impreund. Unul din modurile prin care se creeaz grupul, este jocul teatral/improvizatia, dar foarte important este s4 comunici cu ei constant, sa le explici ce a fost bine si ce a fost mai putin bine, si evaluezi, dar, mai ales, si-i incurajezi constant. Avand o experienta indelungata in improvizajie, am descoperit cA negafia intr-adevar blocheaz si am aplicat in procesul de invajare/experimentare acest concept. $@ nu spui nu! Accepta si construieste mai departe! Un mediu pozitiv este, de asemenea, total necesar. Stiu cd, de multe ori, problemele tinerilor interfereaza cu procesul de invajare, de evolutie, dar noi ca si coordonatori de clasi/destine trebuie si gasim cele mai bune variante de a continua munca cu elevii si de a-i face sa evolueze. in cadrul Olimpiadei, ar trebui ca atelierul de improvizatie si aib& mai mult timp alocat si si existe, de asemenea, un atelier de migcare pentru elevi astfel incat acestia s& lucreze impreund si sd se creeze o real conexiune intre ei. In felul acesta, ei se vor putea evalua corect, obiectiv, prin contact direct, nu doar prin concurs. Poate ca ar fi benefic s& existe si un club” al Olimpiadei unde, in fiecare sear’, elevii si se adune, si stea impreun’, si se cunoasca, si-si spuna unii altora textele sau si faca jocuri teatrale. Acest lucru, sper, ar crea un spajiu al unor intalniri creative si ar evita si eventuale incidente. Profesorii coordonatori de clasd ar trebui, de asemenea, si se intalneascé mai des pe parcursul Olimpiadei pentru a schimba pireri, cunostinfe, idei despre modul in care fiecare isi gandeste parcursul de predare pe durata celor 4 ani, ce obstacole intampina, ce oportunitafi descopera. Desigur, pentru a pune mai mult accent pe atelierele de improvizatie ale elevilor si pe eventualele dezbateri intre profesori, Olimpiada ar trebui prelungiti cu inc’ 0 zi. Demersurile sunt facute in acest sens, sperim ca intenfiile organizatorilor s8 se concretizeze. Referinge bibliografice: 1. Cojar, Ion, O poeticii a artei actorului, Editura Paideia si Unitext, edifia a Ill-a, 1998 2. Spolin, Viola, Improvizatie pentru Teatru, trad. Mihaela Befiu, UNATC Press 2008 3. Stanislavski, K.S. , Munca actorului cu sine insusi, ESPLA, Bucuresti, 1955 4, Titieni, Adrian, Pedagogia specificit inviifiméntului vocational, articol publicat in revista Concept, UNATC Press, vol. 12/nr. 1/2016 104