Sunteți pe pagina 1din 13
Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research SPECIFICITATEA CREATIVITATI REGIZORULUI - ACTORULUI Partea I Dominic Dembinski UNATC LL. Caragiale” Bucuresti dominicdembinski@gmail.com Abstract: The (TV) Theatre and the Sacred is the main subject of my PhD thesis, a theme through which I will now look at the creative possibility of the three main elements: Actor - Director - Audience, the dimensions through which, following the sacramental thematization of the new televison theatre, these can forgive, save. I have often spoken of the possible salvation of the media as well as of those who produce or receive such messages. It's not just a mystical pedantry. This is my faith backed by centuries of religious writing - and not only - through which art is an opportunity for salvation. The famous Parable of the Talents from the New Testament shines a light from Ancient times on my conviction. Keywords: televison theatre, Sacred, actor, director, audience. Dincolo de mormanul imens de studii despre creativitate, as dori sé spun din capul locului c& domeniul ei de cercetare este vast si dominat de © mulfime de confuzii deoarece teoretizarea fenomenului nu este facut de reguld de marii creatori, ci de critici, eseisti, filosofi, psihologi ori psihiatri. Adicd oameni din afara sferei de creativitate artistic’ despre care voi vorbi mai la vale. Este greu sa descrii, sA analizezi ceva care nu |-ai trait si acest lucru este si marele handicap al judecatorilor operelor de arta care nu produc la randul lor art’. Desigur cA ei pot valoriza o opera, eventual descrie si descifra, dar nu au cum sa intre in laboratorul intim care a produs-o. Ei cartografiaz& opera, o clasific, dar nu pot explica aparifia ei, nici nu o pot defini in totalitate, doar daca la randul lor au trecut prin ,drama” procesului artistic. imi vine in minte personalitatea care a reusit totugi si transceanda acest tip de discret amatorism prin tocmai faptul c4 la randul ei a fost bantuité de un mare talent artistic, literar. Ma gandesc la George Calinescu, care a putut implini desavarsit misiunea de critic literar prin subiectivitatea sa artistic ce a produs, la randul ei, poezie, proza, teatru, Adica a fost un artist, un creator care a putut judeca alfi artisti din interiorul fenomenului, nu 330 Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research doar contempland ceva din afaré, precum degustatorul de vinuri si bucate care nu are nici un talent s& le produca. Aici este 0 mare diferenja. Personal am mai pufina incredere in criticii de arta ce rman doar spectatori avizafi fara talente creative personale in domeniile analizate. Cei mai destoinici analisti ai operelor artistice sunt insisi artistii: poefii care judeca poet, scriitorii de romane pe romancieri, compozitorii pe compozitori, oamenii de teatru pe colegii lor, desigur printr-un proces de obiectivare, Cred in aceste tipuri de judecata, desigur, doar atunci cand concluzia axiologica reuseste si depaseasca invidia sau frustrarea subiectiva si respectivul artist are si talente critice certe. Dar si subiectivitatea unui mare artist care-si judeci un coleg este mult mai interesanta decat teoria goal a privitorului, chiar si profesionist. Cei mai profunzi critici de teatru, de exemplu, sunt cei care au scris eseuri despre arta, teatru, societate sau chiar au produs literatura. Ma gandese la cel pufin doua exemple emblematice de la noi: Valentin Silvestru, George Banu - asa numifii critici de direcfie, eseisti, filozofi ai artei si exegefi dincolo de aprecierile cliseiste de tipul aga da, asa nu”! Teatrul (de televiziune) si Sacrul este preocuparea lucrarii mele de doctorat, tema prin a c&rei perspectiva voi analiza acum posibilitatea creativa a celor trei actanfi pricipali: Actor - Regizor - Public, dimensiunile prin care, in urma tematizarii sacramentale in special a noului teatru de televiziune, acestia pot expia, mantui. Am vorbit adesea despre mantuirea posibilé a mediei ca si a celor ce produc sau recepteaza acest tip de mesaje. Nu este o pedanterie misticoida. Este credinfa mea sprijinita de veacuri de scrieri religioase - dar nu numai - prin care arta este un prilej de mantuire sau de salvare. Celebra parabola a talantilor din Noul Testament lumineaza din vechime convingerea mea. O readuc in memorie: Zis-a Domnul pilda aceasta: un om oarecare, plecand departe, si-a chemat slugile si le-a dat pe mana avufia sa. Unuia i-a dat cinci talanfi, altuia doi, iar altuia unul, fiecdruia dupa puterea lui, si a plecat. indata mergand, cel ce Iuase cinci talanfi a lucrat cu ei si a cAstigat alfi cinci talanfi, De asemenea, si cel cu doi a castigat alfi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a sipat o groapa in pamént si a ascuns argintul stipanului su. Dupa multa vreme a venit si stapanul acelor slugi si a facut socoteala cu ele. Si, apropiindu-se cel care luase cinci talangi, a adus alfi cinci talanfi, zicdnd: Doamme, cinci talanti mi-ai dat, iaté alti cinci talanti am cistigat cu ei. Zis-a lui st&panul: Bine, slugd buni si credincioasit, peste putine ai fost credincioasi, peste multe te voi pune; intri intru bucuria domnului tu. Apropiindu-se si cel cu doi talanfi, a zis: Doamne, doi talanfi mi-ai dat, iaté alfi doi talanti am céstigat cu ei. Zis-a lui stapanul: Bine, slug buna si credincioasé, peste pufine ai fost credincioasi, peste multe te voi pune; intrit intru bucuria domnului tiu. Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis: Doamne, fe-am stiut cif esti om aspru, care seceri unde n-ai seminat si aduni de unde n-ai impristiat si, temiindu-mi, m-am dus de am ascuns talantul tau in piimént; iat, ai ce este al tu. Si rspunzand, stapanul siu i-a zis: Slugi vicleand si lenesit, stiai cit secer unde n-am semiinat si adun de unde n-am impriittiat? 331 Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research Se cuvenea, deci, ca tu sii dai banii Mei schimbiitorilor de bani si eu, venind, as fi luat ce este al meu cu dobindi. Luati, deci, de ta el talantul si dati-l celui care are zece talanfi. Citci tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de Ia cel ce n-are si ce are i se va lua, lar pe sluga netrebnicit aruncafi-o in intunericul cel mai din afar, Acolo va fi plingerea si scrignirea dinfilor. Acestea zicand, a strigat: Cel ce are urechi de auzit, si audit!” (Matei 25, 14-30) Pilda talanjilor are foarte multe infelesuri duhovnicesti si se refer nu numai la viafa duhovniceasca, ci si la viaja umana in general, la bucuria de a fi roditor, de a dezvolta sau de a cultiva talentul ori diferitele calitati si a le pune in slujba semenilor. in mod deosebit remarcim ci Dumnezeu diferentiazi darurile, nu daruieste tuturor oamenilor acelasi numar de talanfi: unora le daruieste mai putini, iar altora le daruieste mai mul}i, ceea ce inseamna ci Dumnezeu cunoaste puterea fieciruia dintre oameni de a inmulti talantii si, in acelasi timp, doreste ca oamenii si conlucreze gi si ajute din proprie inifiativa pe cei care au nevoie de ajutorul lor. Cu alte cuvinte, in viafa oamenilor darurile sunt impérjite si diversificate. De pilda, nu tofi oamenii au aceeasi inclinafie pentru aceeasi meserie, arta. Daca tofi ar avea inclinatia de a fi brutari si nu ar mai exista oameni cu inclinafia de a fi pantofari, atunci inseamna ca nu s-ar mai putea ajuta oamenii unii pe alfii in mod complementar. Sau daca tofi ar fi profesori, ori daca tofi ar fi muncitori in agricultura, nu ar mai fi specialisti in alte domenii. Sau artisti Deci, complementaritatea darurilor este o baza solida pentru organizarea cooperdrii si a solidaritafii intre oameni, dar si pentru a fi apreciat bogifia talentelor deosebite, daruite oamenilor de Dumnezeu - Daruitorul. Darurile imparfite in mod diferit ca numar, fel si intensitate sunt purtatoare de bucurie, dar si purtatoare de responsabilitate: de bucurie, daca au fost inmulfite darurile primite de om prin nasterea sa dupa trup sau prin nasterea sa dupa Duhul, adica la Botez. Darurile sau harismele sunt purtatoare de responsabilitate, deoarece aceste daruri sunt primite, nu hot&rate de voinfa proprie a persoanei umane care le are. Ele sunt oferite de Dumnezeu pentru a fi cultivate si inmulfite in favoarea celor mulfi, a comunitafii umane. Cei ce nu inmulfesc darurile primite de la Dumnezeu vor pierde lumina comuniunii cu El: , lar pe sluga netrebnicé aruncafi-o in intunericul cel mai din afara.” (Matei 25, 30) Remarcim in mod deosebit in Evanghelie c& cei care au inmulfit talangii i-au inmulsit proportional cu ceea ce au primit: cel care a primit cinci talanfi i-a inmuljit si a dobandit 2 talanfi, adicd a dublat numérul lor; cel care a primit doi talanfi a dublat numarul lor si a ajuns la patru talanti, iar cel care a primit unul, find ,,sluga vicleana si lenesa” (Matei 25, 26), a ingropat talantul; nu L-a cheltuit, dar nici nu |-a inmulfit. Mai vedem ca Stipanul sau Domnul talanfilor daruieste aceeasi risplata celui care a obfinut zece talanfi din cinci talangi si celui care a objinut patru talanfi din doi talangi: ,Sluga buna si credincioasa, peste pujine (daruri) ai fost credincioasi, peste multe te voi pune!“(Matei 25, 21), adica, deoarece ai ce 332