PROIECT

MANAGEMENTUL CALITĂȚII
TOTALE 2
AN UNIVERSITAR 2018-2019

Profesor coordonator: DUMITRU Bogdan

Student: MARINESCU Casiana-Elena
Grupa: 641 CB
Cuprins

1. Introducere.Scurtă prezentare a firmei producatoare, a problematicii studiate și a

țintelor asumate pentru îmbunătațire.

2. Alegerea metodei de îmbunătațire. Justificarea alegerii si descrierea teoretică a

metodei.

3. Studiu de caz. Aplicarea metodei și măsurarea rezultatelor obținute.

4. Concluzii.
 Capitolul 1

 Scurtă prezentare a firmei producătoare

Fondată în 1953, S.C Marinescu S.A este o companie specializată în construcţii de maşini și
utilaje. Funcționând inițial ca și companie de stat, , S.C Marinescu S.A devine o societate cu
capital complet privat în anul 1999, cu Maviprod ca și principal acționar, dedicându-se de
atunci în principal industriei forestiere.

Astăzi, după 65 de ani, avem peste 200 de angajaţi, iar fabrica de 175.000 m2 din Reghin,
judeţul Mureş o numim în continuare „acasă”. Bazându-ne pe rădăcinile noastre și pe vasta
experiență, afacerea s-a extins rapid, S.C Marinescu S.A devenind un furnizor de top pentru o
gamă largă de utilaje forestiere și piese de schimb pe piața romanească și nu numai.

Operaţiunile grupului s-au concentrat întotdeauna pe producția, dezvoltarea şi serviciile

dedicate utilajelor de exploatare forestieră. În 2010 am adăugat și domeniul utilajelor
agricole. Rețeta noastră de succes este simplă: combinăm experiența și priceperea Centrului
nostru de cercetare și dezvoltare cu intergrarea tehnologiilor de renume mondial. Pe de altă
parte, S.C Marinescu S.A dispune de o rețea de service și piese de schimb bine pusă la punct,
care este extinsă și dezvoltată în mod continuu pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
oferite.

Designul, dezvoltarea, respectiv feedback-ul vital de la clienții noștri sunt forţa motrică din
spatele maşinilor noastre: fiecare model nou vine după ani de proiectare virtuală, testare și
prototipare înainte ca alți pași să fie făcuți în procesul de dezvoltare, iar aproximativ 70% din
componentele tractorului forestier sunt producție proprie. Gama de produse realizate la S.C
Marinescu S.A cuprinde în momentul de față tractoare articulate forestiere, tractoare
agricole, funiculare, trolii şi piese de schimb, dar fabrica dispune și de centru prelucrări CNC,
turnătorie, linie de tratament termic, sculărie, atelier sudură, vopsitorie și service.

Din dorința de a oferi produse și servicii conform cerințelor reglementate și ale cliențiilor
noștri, am obținut mai multe certificări pentru sistemele de management, produse și servicii
din care enumerăm:

 Autorizație ANRE: Pentru lucrări de instalații electrice;

 Piese turnate: DNV GL rules for classification – Ships: Iron types- Nodular, grades
VL NCI370 to VL NCI800;

 TAF 2012-R1 409 P: 5(SR EN ISO/CEI 17067:2015): ISO 26322-1:2008, SR EN

ISO 11850:2012;

 Cabină TAF2012-R1 005M: Cadru cabină 2160-8.1.0, pet: 2006/42/EC/Anexa IV

pet.22;

 Management Calitate: 27924/03/R: ISO 9001:2008 (SR EN ISO 9001:2008);

 IQNet CISQ/RINA: ISO 9001:2008;

 Management OHSAS: OHS-1028: BS OHSAS 18001:2007 (SR OHSAS

18001:2008);

 IQNet CISQ/RINA: BS OHSAS 18001:2007 (SR OHSAS 18001:2008);

 Management Mediu: EMS-4438/R: ISO 14001:2004 (SR EN ISO 14001:2005);

 iQNet CISQ/RINA: ISO 14001:2004 (IT-87005);

 Scurtă descriere a problematicii studiate

Vor fi analizate riscurile majore ale companiei S.C MARINESCU S.A., riscuri ce pot să
apară de la primirea comenzii până la depozitarea produselor aprovizionate. Ținta acestei
analize este de a diminua aceste riscuri sau de ce nu, de a le elimina din cadrul companiei.
 Capitolul 2

 Alegerea metodei de îmbunătațire

În cadrul acestui proiect va fi utilizata metoda FMEA.Metoda FMEA este considerată ca

fiind un instrument de bază în managementul proiectelor, almentenanţei şi în cel al calităţii
totale. Apariţia acestei metode de lucru are loc în anii ’60, fiind legată de proiectele NASA
pentru asigurarea unei disponibilităţi maxime a echipamentelor militare strategice(denumirea
iniţială a fost Failure Mode and Effect Analysis – FMEA).Câţiva ani mai târziu, metoda
începe să se aplice şi în alte domenii: în anii ’80, a fost utilizată pentru prima dată în industria
de automobile (compania Ford a introdus FMEA în industria auto, pentru a îmbunătăți
siguranța, producția și design-ul vehiculelor). Ultimele tendinţe în evoluţia metodei sunt
legate de transferul acesteia către activităţile de mentenanţă şi de asigurare a calităţii în
întreprinderile mici şi mijlocii.
Tipuri de FMEA:
FMEA este orientată către:
 produs-proiect;
 produs-proces;
 mijloc de muncă/utilaj sau sistem

FMEA produs-proiect permite urmărirea şi analiza produselor încă din stadiul de

proiectare,încercând să evidenţieze care sunt defectele posibile şi implicaţiile acestora asupra
utilităţii produsuluifinal.
FMEA produs-proces permite validarea tehnologiilor de realizare a unui produs, astfel încât
săfie asigurată o fabricaţie eficientă a acestuia.
FMEA mijloc de muncă/utilaj este focalizat pe analiza mijloacelor de producţie, în
scopuldiminuării numărului de rebuturi, a ratei de detectare şi creşterii fiabilităţii şi
disponibilităţii.Derularea FMEA constă în a inventaria modul de detectare a slăbiciunilor
componentelor şievaluarea efectelor asupra ansamblului de funcţiuni a sistemului, şi de ai
analiza cauzele.
Obiectivele FMEA
Fiind o metodă de analiză critică, FMEA are obiective extrem de clare, orientate spre:
 determinarea punctelor slabe ale unui sistem tehnic;
 căutarea cauzelor iniţiatoare ale disfuncţionalităţii componentelor;
 analiza consecinţelor asupra mediului, siguranţei de funcţionare, valorii produsului;
 prevederea unor acţiuni corective de înlăturare a cauzelor de apariţie a defectelor;
 prevederea unui plan de ameliorare a calităţii produselor şi mentenanţei;
 determinarea necesităţilor de tehnologizare şi modernizare a producţiei;
 creşterea nivelului de comunicare între compartimente de muncă, persoane, nivele
ierarhice
 Situaţii în care se impune aplicarea expresă a unei analize FMEA
 produse la care se impune un nivel ridicat de securitate;
 lansarea unui nou tip de produs sau de proces;
 implementarea unei noi tehnologii;

 evaluarea probabilității de apariție a defectărilor, în cazul unor componente

importante din punct de vedere al siguranței ansamblului;
 adaptarea produselor unor noi condiții de utilizare
 schimbarea seriilor de fabricaţie;
 produse sau procese cu probleme de calitate.
Prin aplicarea acestei metode se micșorează riscul apariției defectărilor în proiectarea și
realizarea produselor. Pe această bază se asigură reducerea costurilor în toate etapele spiralei
calității:în proiectare, printr-o mai bună reflectare a cerințelor clienților în calitatea
concepției, în aprovizionare, prin evitarea unor probleme generate de selecționarea
necorespunzătoare a furnizorilor, în producție, prin prevenirea punctelor critice, în domeniul
service-ului, prin reducerea reclamațiilor clienților etc.

Capitolul 3

 Studiu de caz. Aplicarea metodei și măsurarea rezultatelor obținute.

Analiza F.M.E.A reprezintă un instrument viabil pentru managementul riscurilor asociate

funcționării organizației.
Etape:
1. Identificarea riscurilor la nivel de organizație (derularea fiecărui proces, atingerea
obiectivelor, riscuri de tip SSM )
2. Analiza și evaluarea riscurilor. Se definește coeficientul de risc agregat ca fiind
masura în care concretizarea respectivei situații de risc afectează organizația. Acest
produs agregat este definit de 3 factori
- frecvență
- impact
- detectabilitate
Pentru fiecare din riscurile identificate în etapa 1 se calculează avealuarea riscului agregat.
3. Analiză în vederea clasificării riscurilor în funcție de efectul riscului agregat.
 Se impart riscurile identificate si scorate în 3 mari clase de riscuri :
 Riscuri minore (1…100)
 Riscuri de tip mediu (101…500)
 Riscuri majore (500…1000)
În mod normal organizația se va preocupa de identificarea unor măsuri orientate către tratarea
riscurilor majore.

ANALIZA FMEA
Proces Riscuri F I D RPN Evaluare
Primirea comenzii Neîndeplinirea 5 9 5 225 Mediu
termenului de
livrare
Analiza contractului Specificații 6 7 4 168 Mediu
neclare
apșrute în
contractual
dintre client si
companie.
Controlul proiectării Proiectare 4 10 8 320 Mediu
eronată
cauzata de
nerespectarea
cotelor
Controlul Contolul 5 7 6 210 Mediu
documentelor și al documentelor
datelor realizat în
timp relative
scurt poate
duce la
neobservarea
unor
eventuale
erori.
Procesul de Capacitatea 9 9 7 567 Major
aprovizionare furnizorilor
insuficientă
față de
extinderea
cererii.
Selectarea Negocierile cu 6 8 5 240 Mediu
furnizorilor furnizorii se
pot extinde pe
o perioada de
timp mai mare
decat cea
preconizată.
Comanda Nerespectarea 5 3 7 105 Mediu
cerințelor
contractului
Transportul Termenele de 4 2 6 48 Minor
produselor livrarenu iau
aprovizionate în considerare
fluctuațiile
vremii.
Recepția/Verificarea Produsele 5 4 6 120 Mediu
produselor primate nu
aprovizionate corespund
celor
specificate în
contract.
Depozitarea Spațiul de 8 5 6 240 Mediu
produselor depozitare
aprovizionate mai mic decat
stocul
produselor.

Problema majoră identificată în urma realizării analizei FMEA este cea legată de procesul de
aprovizionare.
În continuare vom realiza diagrama ISHIKAWA pentru a putea fi detectate cauzele
principale.
 DIAGRAMA ISHIKAWA PENTRU PROCESUL DE APROVIZIONARE

 În urma analizei diagramei ISHIKAWA se va întocmi un plan de îmbunătățire a

procesului de aprovizionare.
Conform standardelor internaţionale ISO/DIS 9001: 2000 „Organizaţia trebuie să controleze
procesele sale de aprovizionare pentru a se asigura cerinţele de conformitate pentru produsul
aprovizionat. Tipul şi întinderea controlului vor fi dependente de efectele ulterioare în
realizarea proceselor şi date lor de ieşire. Organizaţia trebuie să evalueze şi selecteze
furnizorii în funcţie de capacitatea lor de a furniza un produs în concordanţă cu cerinţele
organizaţiei. Trebuie să fie definit criteriul de selecţie şi evaluare periodică. Rezultatele
evaluărilor şi acţiunilor ulterioare trebuie să fie înregistrate.” Analizând modul de exercitare a
atribuţiilor aparţinătoare activităţii de aprovizionare şi ţinând seama de standardul ISO
9001/2000, rezultă că este necesar a se identifica, pentru grupul de atribuţii ce influenţează
puternic calitatea la care se desfăşoară activitatea de producţie, o mulţimea de posibilităţi de
îmbunăţăţire care să poată contribui la creşterea calităţii acestora. Emiterea de comenzi la
furnizori. Conţinutul acestei atribuţii, în perioada actuală, a suportat o schimbare şi o
regrupare în următoarele componente:

1. Evaluarea şi selectarea furnizorului, reprezintă un punct esenţial pentru creşterea

calităţii activităţii de aprovizionare, deoarece calitatea furniturilor achiziţionate depinde în
întregime de furnizor. Evaluarea unui furnizor necesită o procedură instituţionalizată, în care
trebuie să se specifice: posibilitatea lor de a realiza cerinţele de calitate pentru furnitura care
va fi furnizată; disponibilitatea maşinilor, utilajelor şi calificării salariatilor la nivelele de
tehnicitate cerute; variabilitatea lor comercială şi financiară; capacitatea lor de producţie şi
aptitudinea de a respecta programările stabilite pentru livrări; eficacitatea sistemului lor de
asigurarea calităţii. Furnizorii ce răspund licitaţiei de selectare a potenţialilor furnizori,
organizate de o firma, trebuie să pună la dispoziţia posibilului beneficiar o documentaţie ce
cuprinde informaţii despre modul cum este rezolvată problema calităţii la nivelul firmei
respective. Această documentaţie va cuprinde un exemplar semnat în original al “Manualul
calităţii” şi “Instructiunile de lucru” ce detaliază procedurile de control a calităţii. De
asemenea furnizorul va permite accesul clientului, la rapoartele auditurilor sistemelor de
calitate intern şi extern, relevante pentru furnitura care face obiectul contractului. Clientul va
avea dreptul de a valida implementarea, domeniului de aplicare şi efectivitatea sistemului
calitate aplicat de furnizor pentru asigurarea satisfacerii cerinţelor privind furnitura care face
obiectul contractului. În acest scop, vor fi aplicate următoarele măsurile descrise în
continuare:

-efectuarea unui audit de sistem calitate în toate compartimentele funcţionale implicate în 30

de zile înainte de începerea lucrului la contract;

-efectuarea de verificări aleatoare ale implementării sistemului calitate pe parcursul derulării

contractului. Furnizorul se va angaja să îşi însuşească şi să respecte cerinţele privind
asigurarea calităţii. În baza acestor cerinţe, furnizorul va elabora planul de calitate referitor la
produsele care fac obiectul contractului. Planul de calitate va avea ca obiectiv să asigure
conformitatea cu cerinţele privind calitatea specificată în acest contract. Orice modificare în
procesele de producţie sau în practicile de asigurare privind calitatea va fi prezentată
clientului spre analiza, înainte de implementare;

-va elabora un plan de calitate având ca obiectiv asigurarea încadrării în termenul de livrare
convenit; -va demonstra capabilitatea continuă a procesului de producţie omologat de a
satisface specificaţiile privind calitatea în cursul fabricaţiei. Acest scris constituie aprobarea
accesului la studiile statistice privind capabilitatea proceselor de fabricaţie de la furnizor;

-va elabora şi prezenta clientului, spre aprobare, planul de inspecţie şi încercări la care să fie
reprezentat. Participarea clientului la încercările respective nu condiţionează continuarea
lucrului la contract. -se angajează să asigure livrarea, către client, numai a produselor care
satisfac integral cerinţele specificate în documentaţia tehnică anexată la contract.
Înregistrarile privind calitatea, care fac dovada efectuării tuturor verificărilor prevăzute în
planul de inspectie şi încercări se ţin la dispoziţia clientului de către compartimentul de
calitate al furnizorului. Documentaţia furnizorului va include instrucţiuni de inspecţie
cuprinzând metoda, echipamentul, frecvenţa, mărimea eşantionului, calificarea operatorului,
acţiunile corective posibile în cazul unei neconformităţi, instrucţiunile vor fi indexate
corespunzator cu documentaţia de proces aplicabilă;

-se angajează să ceară aprobarea clientului pentru orice neconformitate constatată în timpul
procesului de producţie şi pe care nu o poate remedia;

-se angajează sa verifice toate caracteristicile, prevăzute în documentatia tehnică şi

standardele aferente produsului care face obiectul contractului. Furnizorul va fi în măsură să
garanteze toate caracteristicile produsului.

2. Metodologia de evaluare a furnizorului. Pentru ca furniturile cumpărate de la furnizori

să corespundă din punct de vedere calitativ este necesar, ca cei ce se ocupă de aprovizionare,
să evalueze pe posibilii furnizori, din punct de vedere al putinţei acestora de a produce
furniturile la calitatea cerută de beneficiar. În acest scop trebuie să se elaboreze proceduri de
evaluare a calităţii realizate de furnizor şi care să permită culegerea urmatoarelor informaţii
despre furnizor: -informaţii despre: facilităţile sale de producţie, organizare, resurse umane şi
financiare, date despre posibilitatea de a furniza produsul vizat la nivelul cerut; -informaţii
culese, de către experţi, prin intermediul vizitelor facute la furnizori, care se referă la:
existenţa unei tehnologii de fabricaţie care să fie capabilă să realizeze furniturile la
ritmicitatea, cantitatea şi calitatea cerută; existenţa structurilor organizatorice care să se ocupe
cu problemele calităţii la nivel de firmă; modul cum se realizează controlul calităţi a
subansamblelor, componentelor etc. obţinute din comerţ sau de la subcontractanţi; sursele de
materie primă ale furnizorilor, cum este asigurată aprovizionarea cu materie primă şi modul
de conducere a stocurilor; amănunte relevante care au repercursiuni asupra aptitudinii firmei
de a executa comanda; care este atitudinea generală a conducerii firmei cu privire la calitatea
produselor sale. În urma studierii acestor grupe de informaţii, beneficiarul, în funcţie de cele
constatate, va trece sau nu numele firmei pe lista potenţialilor furnizori.

3. Selectarea furnizorilor, se face după o prospectare, în prealabil, şi după o alegere bazată

pe evaluarea aptitudinii lor de a respecta calitatea cerută, termenele de livrare, cantitatea la o
livrare, preţul şi capacitatea de a rezolva aceste probleme în timp. Încheierea de contracte
economice cu furnizorii. Conform standardului ISO 9001/2000 „Documentele de
aprovizionare trebuie să conţină informaţii care descriu produsul ce va fi aprovizionat
incluzând unde este cazul: cerinţe pentru analiza sau calificare pentru: produs, proceduri,
procese, echipamente, personal; cerinţe pentru sistemul de managementul calităţii”, un
contract economic trebuie să cuprindă: relaţia întreprinderii cu furnizorii; planul de
supraveghere a calităţii materialelor şi produselor aprovizionate; sistemul de evaluare a
performanţelor furnizorilor; costul controlului de recepţie; tratarea loturilor neconforme;
implicaţiile deficienţelor calitative asupra costului produsului; identificarea şi depozitarea
materialelor şi produselor aprovizionate. Urmărirea, supravegherea şi recepţia. Conform
Standardului 9001/2000 „Organizaţia trebuie să identifice şi să implementeze activităţile
necesare pentru verificarea produsului aprovizionat. Când organizaţia sau clienţii săi propun
activităţi de verificare a performanţelor la sediul furnizorului, organizaţia va specifica
aranjamentele de verificări intenţionate şi metoda pentru eliberarea produsului în informaţiile
de aprovizionare” urmărirea comenzilor, supravegherea furnizorilor şi condiţiile de recepţie a
produselor iau forme diverse în funcţie de natura produselor şi a relaţiilor contractuale.
Măsurile luate în acest sens depind, de: încredere în calitatea cunoscută a produsului pentru
utilizarea prevăzută; condiţiile contractuale de execuţie, urmate de recepţia produsului, care
pot varia în funcţie de încrederea faţă de sistemul calităţii. Despre atribuţiile “asigurarea
dimensionării judicioase a stocurilor, adoptarea de măsuri pentru evitarea formării de stocuri
supranormative şi preîntâmpinarea ruperilor de stoc” şi “depozitarea materiilor prime şi
materialelor” se poate afirma că în cazul funcţionării normale a unei firme există numeroase
posibilităţi de îmbunătăţire a acestora, dintre care se amintesc: elaborarea planurilor de
aprovizionare în concordanţă cu planurile de producţie; stabilirea valorilor stocurilor limită
superioară şi inferioară în funcţie de ritmul de realizare a producţiei şi costurile cu
depozitarea.

Capitolul 4

 Concluzii

Realizarea unei calităţi corespunzătoare, în domeniul activităţii „aprovizionare” creează

premize favorabile obţinerii unor rezultate de calitate de către firmă, fapt ce conduce la
îmbunătăţirea parametrilor economici ai firmei. Obţinerea unei calităţi acceptabile în
domeniul activităţii de aprovizionare aparţinătoare unei firme impune următoarele căi de
acţiune:

-elaborarea unor documentaţii tehnice de calitate (manualul calităţii, proceduri de control,

alte documente ale calităţii) care să aibă la baza standardele internaţionale de calitate ISO,
standardele de calitate elaborate de firmă şi standardele de calitate de ramură sau naţionale
din domeniul abordat de firmă;

-introducerea contractelor de vânzare cumpărare, în care se stipulează, alături de aspectele

cantitative şi economice, aspectele de natură calitativă;

-pentru fiecare caracteristica calitativa a unei furnituri, intrate în firma, trebuie elaborata şi
aplicata o procedura de control;

-realizarea de perfecţionări şi formarea unei conştiinţe a calităţii pentru salariaţii ce activează

în domeniul aprovizionării.