STUDIU PRIVIND PRINCIPALELE
IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE
ÎN ROMÂNIA
This study strives to present the principal
taxes that citizen are paying. Taxes in the
context of this paper include building tax,
land tax and car tax. This paper presents the
evolution of these taxes during 2003-2005.
Different indicators regarding these taxes are
presented and analyzed. The conclusion of
this research is that property tax has to be
evaluated at the market value.
Transylvanian Review
of Administrative Sciences,
19/2007, pp. 126-133
126
Paul ZAI
consilier, Ministerul Administraţiei şi
Internelor
Lucrarea „Studiu privind principalele impozite şi
taxe de la populaţie în România”, încearcă să prezinte
comparativ evoluţia principalelor impozite şi taxe la
nivelul judeţelor din România pe durata de 3 ani.
Studiul este realizat pe baza datelor puse la dispoziţie de
către Ministerul Finanţelor, Ministerul Administraţiei
şi Internelor, Institutul Naţional de Statistică, precum
şi prin analizarea bugetului. Analiza principalelor
impozite şi taxe la nivelul judeţelor din România este
efectuată prin calculul indicilor cu bază fixă, indicilor
cu bază în lanţ, gradului de realizare, ponderii din
venituri total, din venituri proprii, din impozite şi
taxe de la populaţie, minimul, maximul, media pe
ţară a principalelor impozite şi taxe locale, raportarea
principalelor impozite şi taxe de la persoane fizice şi
juridice la populaţie, suprafaţa, P.I.B. şi actualizarea
unor venituri la inflaţie.
Cercetarea se va axa pe studiul principalelor
impozite şi taxe de la populaţie şi evoluţia acestora între
anii 2003-2005. Analiza tratează totalul Impozitelor
şi taxelor de la populaţie, (a căror componente
principale sunt: impozitul pe clădiri de la persoane
fizice, impozitul pe teren de la persoane fizice, taxa
asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane
fizice).
IMPOZITELE ŞI TAXELE DE LA POPULAŢIE
se includ în categoria impozitelor directe. Studiind
sumele absolute ale impozitelor şi taxelor de la
populaţie constatăm faptul că acestea au o evoluţie
crescătoare de la 595.042.643 mii lei în anul 2003
la 766.543.278 mii lei în anul 2005.
Grafic 1 Impozite si taxe de la populatie
Evoluţia crescătoare a veniturilor 1,000,000,000
Total
obţinute din totalul impozitelor şi
800,000,000 ITP
taxelor de la populaţie din România în
perioada 2003-2005 este determinată 600,000,000
creşterea semnificativă în această
400,000,000
perioadă a bazei de impunere, a Total
numărului clădirilor, creşterea 200,000,000 ITPac
continuă a numărului mijloacelor de 0
tualiz
transport şi datorită faptului că multe ate
2003 2004 2005
terenuri au trecut în această perioadă
din proprietatea statului în proprietatea unor persoane fizice. Trebuie să amintim aici faptul că
populaţia României în 2006 era de 21.632.698 locuitori, numărul total de autovehicule înmatriculate
de 3,47 milioane, în timp ce numărul locuinţelor în fază de proiect la nivelul anului 2003 erau de
4.592.078, numărul locuinţelor în derulare de 2.740.090. În perioada 1990-2003 au fost realizate
881.917 locuinţe, iar numărul total al locuinţelor realizate până în trimestrul II 2006 erau în rural
de 3.611, iar în urban de 3.378.

Tabel 1 Denumirea Indicatorilor(mii lei) 2003 2004 2005

Total impozite si taxe de la populatie 595.042.643 679.032.703 766.543.278

Total impozite si taxe de la populatie actualizate 650.381.608,36 737.429.515,57 770.375.994,39
la inflaţie
DIFERENŢA 55.338.965,36 58.396.812,57 6.167.283,61
Judetul Cluj 24.095.389 27.220.398 31.066.909
JudetulL Constanţa 26.531.027 30.693.572 32.301.043
Judetul Timiş 24.020.144 28.573.291 30.628.723
JudetulL Prahova 22.803.760 27.271.632 31.706.860
...

Judetul Giurgiu 5.744.212 6.789.697 7.824.305

Judetul Covasna 5.618.197 6.535.502 7.323.720
Judetul Tulcea 5.483.121 6.141.916 6.905.275

Grafic 2 Impozite si taxe de la populatie

35,000,000
30,000,000
25,000,000
20,000,000
15,000,000
10,000,000
5,000,000
0
CJ CT TM PH GR CV TL

2003 2004 2005

127
 Impozitul şi taxele locale au fost reglementate prin Legea nr. 27/1994 modificată prin Ordonanţa
de Urgenţă nr. 64/1998 şi abrogată de Ordonanţa 36/2002. Ordonanţa 36/2003 a fost abrogată de Noul
Cod Fiscal Legea 571/2003 modificată de H.G. 44/2004, H.G. 1514/2006 şi H.G. 1861/2006. Legea
dă posibilitatea consiliilor locale să stabilească aceste impozite în funcţie de condiţiile concrete din
teritoriu. Aceste impozite începând cu anul 1999 au fost indexate cu indicele inflaţiei. Hotărârile de
guvern apărute în legătură cu aceste impozite şi taxe locale în perioada studiată vor fi amintite în
momentul în care vom studia fiecare impozit în parte.
Modificările amintite dădeau posibilitatea consiliilor locale până în anul 2003 să majoreze sau
să diminueze cu până la 50% impozitele şi taxele locale, în anul 2004 pentru 2005 cu 20%, în anul
2005 pentru 2006 nelimitat, urmând ca în anul 2006 pentru 2007 să se revină la 20%.
Legea numărul 571/2003 precizează la Art.284 (10) faptul că “Impozitul pe clădiri, impozitul
pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi
autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art.282 şi 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu
Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază sau
lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, republicată,
cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază şi trăiesc în localităţile precizate”1.
Vom observa faptul că în zonele menţionate mai sus impozitele încasate vor fi mai reduse tocmai
din acest motiv.
În continuare dacă analizăm taxele şi impozitele de la populaţie actualizate la rata inflaţiei constatăm
faptul că aceste impozite şi taxe cresc de la 650.381.608,36 mii lei în anul 2003 la 770.375.994,39
mii lei în anul 2005. Diferenţa cea mai mare între impozitele şi taxele de la populaţie actualizate
la inflaţie şi cele neactualizate la inflaţie apare în anul 2004, aceasta fiind de 58.396.812,57 mii
lei, iar cea mai mică diferenţă în 2005 de 6.167.283,61 mii lei. Ponderea impozitului pe teren de la
persoane fizice în totalul impozitelor şi taxelor de la populaţie este în creştere de la 21,3% în 2003 la
22,8% în 2005, iar ponderea taxelor asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice în
totalul impozitelor şi taxelor de la populaţie creşte de la 21,3% în 2003 la 22,8% în 2005. Ponderea
impozitului pe clădiri de la persoane fizice în totalul impozitelor şi taxelor de la populaţie este de
peste 56% în fiecare an.
Ponderea impozitelor şi taxelor de la populaţie în total venituri este în scădere în perioada analizată
de la 4,55% în 2003 la 3,93% în 2005, deci ponderea acestora în totalul veniturilor este mică. Dacă
vorbim de procentul impozitelor şi taxelor de la populaţie în venituri proprii situaţia este interesantă
deoarece acest procent scade de la 21,8% în 2003 la 8,81% în 2005. Acesta scădere de 13% a fost
determinată de schimbarea structurii bugetului.
Creşterea încasărilor impozitelor
şi taxele de la populaţie în 2004 faţă Grafic 3 Impozite si taxe de la pop. media pe judete
de 2003 este de 1,14 ori, iar în 2005
faţă de 2003 acestea cresc de 1,29 20,000,000
ori. De la un an la altul încasările 15,000,000
înregistrează creşteri, în anul 2004
10,000,000
faţă de 2003 de 1,14 ori, pentru ca
5,000,000
în anul 2005 faţă de 2004 să apară
creşteri de 1,13 ori. Gradul de 0
realizare a diferitelor venituri a fost 2003 2004 2005
calculat atât raportând încasările la

1
Legea numărul 571/2003 precizează la Art.284 (10)

128
prevederile iniţiale, cât şi raportând încasările la prevederi definitive. Gradul de realizare la care
ne vom referi va fi cel obţinut prin raportarea încasărilor la prevederile iniţiale. Referitor la gradul
de realizare, întâlnim şi aici depăşiri faţă de plan. Astfel în anul 2004, gradul de realizare este de
138.12%, gradul de realizare cel mai mic înregistrându-se în 2003 (87,04%), în timp ce în 2005 acesta
este 110,76%.

Denumirea Indicatorilor
Tabel 2 2003 2004 2005
(%)
Impozite si taxe de la populatie/capita 27,51 31,39 35,43
Impozite si taxe de la populatie/suprafata agrcola 40,45 46,16 52,10
Impozite si taxe de la populatie/P.I.B. 3128,64 3570,25 4030,37

Impozitele şi taxele de la populaţie per capita cresc de la 27,51 mii lei în 2003 la 35, 43 mii lei în
2005. Astfel rezultă faptul că românii plătesc per capita în sume absolute în anul 2005 impozite şi taxe
de la populaţie de 35,43 mii lei. Impozitele şi taxele de la populaţie per suprafaţă agricolă au crescut
de la 40,45 mii lei/suprafaţă agricolă în anul 2003 la 52,10 mii lei/suprafaţă agricolă în anul 2005.
Dacă ne referim la impozitele şi taxele de la populaţie per P.I.B., acest indicator creşte de asemenea
în perioada analizată. Ce este interesant în cazul celor trei indicatori este faptul că creşterea anului
2005 faţă de 2003 este aceiaşi în cazul celor trei indicatori, de aproximativ 1,3 ori.

Tabel 3 Media pe judete Diferenţă

Medie
Denumire pe ţară
2003 2004 2005 2003-2005
indicator(mii lei) 2005-2003
Impozite si taxe de la
14.167.682 16.167.445 18.251.030 16.195.386 171.500.635
populatie

Precizăm în continuare că pentru fiecare impozit am calculat valoarea maximă, minimă şi media,
pe fiecare an. Astfel putem observa cu uşurinţă în care dintre judeţele analizate aceste impozite au
prezentat valorile cele mai ridicate, pe intervalul 2003-2005. Totodată, pentru fiecare impozit pe
ţară am calculat diferenţa „2005-2003”, arătând cu cât s-a modificat încasările din fiecare impozit
pe perioada analizată. De asemenea am calculat valoarea maximă, minimă şi media înregistrată de
încasările dintr-un anumit impozit, pe perioada 2003-2005. După cum se poate observa din Tabelul
3 media impozitelor şi taxelor de la populaţie pe judeţele din România creşte de la 14.167.682 mii lei
în 2003 la 18.251.030 mii lei în anul 2005, în timp ce media în perioada 2003-2005 este 16.195.386
mii lei. Diferenţa calculată între încasările impozitelor şi taxelor de la populaţie în 2005 şi încasările
din 2003 este de 171.500.635 mii lei.
Judeţul care are cele mai ridicate sume colectate din impozite şi taxe de la populaţie este Constanţa
(32.301.043), urmat de Prahova (31.706.860), Cluj (31.066.909) şi Timiş (30.628.723), Dacă studiem
numărul populaţiei din fiecare judeţ amintit mai sus putem spune faptul ca acesta este un factor
care plasează aceste judeţe pe locurile fruntaşe. Astfel judeţul Constanţa are o populaţie de 734.381
locuitori, judeţul Prahova 831.185 locuitori, judeţul Timiş cu o populaţie de 714.079 şi judeţul Cluj
cu o populaţie de 683.550 locuitori. Dacă comparăm judeţul care colectează cele mai mari impozite
şi taxe de la populaţie (Constanţa), cu judeţul care colectează cele mai mici sume (Tulcea) observăm
faptul că judeţul Constanţa colectează impozite şi taxe de la populaţie de 4,67 ori mai mult decât
judeţul Tulcea.

129
 Judeţul autoritatea Realizat cumulat de la Procent realizare
Program 2005
administraţiei locale începutul anului (col 2/col 1 x 100)
Total general, din care 123.139.137 75.810.320 61,56
Consiliul Judeţean Constanţa 4.775.000 3.357.851 70,32
Total municipii, din care 72.731.444 52.741.143 72,51
Constanţa 51.862.000 43.106.109 83,12
Mangalia 14.381.500 6.382.941 44,38
Medgidia 6.487.944 3.252.093 50,13
Total oraşe 25.312.115 11.795.787 46,60
Total comune 20.320.579 7.915.539 38,95

Sursa Consiliul Judeţean Constanţa (mii lei) (Tabel 4)

Principalele bugete care influenţează în cea mai mare măsură impozitele şi taxele de la populaţie
sunt cele ale oraşelor Constanţa, Medgidia, Mangalia, Hârşova. După cum se vede şi din Tabelul 4
bugetul Constanţei este cel care are ponderea principală, motiv pentru care ne vom referi mai în
detaliu la acest buget.
IMPOZITE SI TAXE DE LA
Tabel 5 2003 2004 2005
POPULATIE (mii lei)
Constanţa 134.400.000 174.200.000 131.067.000

Cluj-Napoca 168.030.000 187.750.000 181.984.060

Timisoara 145.616.422 173.169.349 179.472.074
Ploieşti 101.072.000 103.230.710 13.700.000
Dacă studiem mai atent tabelul numărul 5 observăm faptul că la majoritatea oraşelor importante
ale judeţelor se situează în top. Cele mai ridicate sume sunt în 2003, cu excepţia Timişoarei care este
singurul municipiu din cele prezentate în tabelul 5 în care aceste impozite şi taxe de la populaţie
cresc între 2003-2005 iar cel mai înalt venit colectat din Impozite şi taxe de la populaţie apare în
2004. Unul din motivele pentru care sumele colectate în 2005 sunt mai reduse este şi limita de 20%
impusă în creşterea impozitelor şi taxelor locale, faţă de 50% în 2003. Acest motiv determină şi
creşterea mai redusă pe fiecare judeţ în parte în 2005 faţă de 2004, în comparaţie cu creşterea din
2004 faţă de 2003. Trebuie să evidenţiem faptul că judeţele aflate în top, cu nivelul cel mai ridicat al
veniturilor obţinute din impozite şi taxe, sunt centre economice puternice, cu influenţiază puternic
economia românească.
Din analiza taxelor şi impozitelor de la populaţie putem observa că în anul 2003, judeţul Olt se află
pe primul loc în ceea ce priveşte procentul taxelor şi impozitelor de la populaţie în totalul veniturilor
proprii (32%), urmat apoi de judeţele Sălaj cu 31% şi Mureş cu 29%. În anul 2004 procentul acestor
impozite în totalul veniturilor proprii nu mai este atât de ridicat, scăzând la 15% în judeţele: Vaslui,
Tulcea, Sibiu, Harghita. Acestea sunt urmate de: Maramureş, Neamţ, Olt, Dîmboviţa cu un procent
de 14%. Judeţul Olt se află în anul 2005 pe primul loc în ceea ce priveşte proporţia veniturilor din
taxele şi impozitele de la populaţie în totalul veniturilor proprii ale judeţului (16%), pe locul doi
urmează judeţul Teleorman cu un procent de 15%.
În ceea ce priveşte evoluţia taxelor şi impozitelor de la populaţie în perioada 2003-2005 putem
observa următoarele:
În anul 2004 faţă de anul 2003, veniturile din impozitele şi taxele de la populaţie au crescut cu
26% în judeţul Botoşani, cu 25% în judeţele Buzău şi Ialomiţa şi cu doar 22% în judeţul Arad. Cea

130
mai semnificativă creştere a acestor venituri a avut loc în anul 2005 faţă de anul 2004 în judeţul Ilfov
cu 47%, urmează apoi în anul 2005, judeţele Neamţ cu 30% şi Arad cu 29%.
Impozitul pe clădirile deţinute de persoanele fizice tinde să fie progresiv, cu cote ce cresc odată cu
creşterea numărului de clădiri avute în proprietate. Pentru determinarea valorilor impozabile se aplică
coeficienţii de corecţie potrivit rangului localităţii şi zonei în care se află locuinţa respectivă.
Menţionăm în continuare faptul că Impozitele pe clădiri de la persoane fizice cresc de la 353.984.444
mii lei în 2003 la 439.300.602 mii lei în 2005. Interesant este faptul că creşterea din 2004 faţă de
2003 este de 2,7 ori. Această creştere este determinată de creşterea numărului de clădiri deţinute de
persoane juridice, creşterea numărului de firme private în perioada analizată.
PONDERI IMPOZITE PE CLADIRI
Tabel 8 2003 2004 2005
(%)
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice din VT1 2,71 2,50 2,26

Impozitul pe cladiri de la persoane fizice din VP2 12,97 5,37 5,05

Impozitul pe cladiri de la persoane fizice din ITP3 59,49 58,63 57,31

Putem remarca faptul că ponderea impozitului pe clădiri de la persoane fizice din Impozite şi taxe
de la populaţie descreşte în perioada analizată de la 59,49% la 57,31%. În continuare este important
de urmărit ponderea impozitului pe clădiri de la persoane juridice care scade de la 18,78% în 2003
la 8,36% în 2004. Cauza scăderii ponderii acestui impozit în venituri proprii este cea de structură a
veniturilor proprii. Pe de altă parte, observăm că veniturile din Impozitul pe clădiri de la persoane
fizice au crescut în anul 2005 faţă de 2004 de 1,10 ori. Raportat la anul 2003 se poate observa că în
anul 2005 a avut loc cea mai mare creştere a veniturilor totale (de 1,24 ori), iar în anul 2004 cea mai
mică (de 1,12 ori).
Dacă urmărim impozitul pe clădiri per capita observăm faptul că acesta are un parcurs ascendent
de la 16,36 mii lei în 2003 la 20,31 mii lei în 2005. De asemenea dacă studiem Impozitul pe clădiri
de la persoane fizice per PIB putem spune faptul că şi acesta suferă o creştere în perioada analizată
de la 214,38 mii lei la 266,05 mii lei.
MEDIA IMPOZITULOR PE CLADIRI
Tabel 9 2003 2004 2005
(mii lei)
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice 8.428.225 9.479.547 10.459.538

Tabelul 9 prezintă evoluţia mediilor impozitelor pe clădiri la persoane fizice în perioada 2003-
2005. În ceea ce priveşte gradul de realizare a impozitului pe clădiri de la persoane fizice, acesta este
de 85% în anul 2003 şi 2004, iar în anul 2005 acesta ajunge la 87%.
Taxa asupra mijloacelor de transport este de asemenea foarte importantă în ceea ce priveşte
veniturile unităţilor administrativ-teritoriale. Această taxă reprezintă însă un procent destul de
nesemnificativ în totalul veniturilor proprii; după cum putem observa acest procent este sub 2% în
anul 2003 urmând ca în următorii ani acest procent să continue să scadă. Covasna este judeţul care
în anul 2003 are un procentaj al taxei asupra mijloacelor de transport în totalul veniturilor proprii
de 2%, iar în 2004 şi 2005 judeţul Vrancea are cel mai ridicat procent în acest sens.
Un alt impozit important pentru bugetele locale îl constituie impozitul pe teren de la persoane
fizice. Şi acesta are un procent nesemnificativ în totalul veniturilor proprii (sub 5%). În ceea ce

1
VT - Venituri total
2
VP - Venituri proprii
3
ITP - Impozite şi taxe de la populaţie

131
priveşte ponderea impozitului pe teren în totalul veniturilor din impozitele şi taxele de la populaţie
aceasta este mai mare decât ponderea taxei asupra mijloacelor de transport. În anul 2003 judeţul
cu cel mai mare procent este Teleorman 34%, urmat de Călăraşi cu 33%. Este un fenomen normal
având în vedere faptul că aceste judeţe sunt preponderent agricole. În Cluj, în anul 2003 procentul
veniturilor din impozitul pe teren de la persoane fizice în totalul veniturilor şi taxelor de la populaţie
este de 17%, în timp ce judeţul Caraş-Severin înregistrează cel mai mic procent în anul 2003 de 12%.
Se poate observa faptul că judeţul Cluj nu se bazează neapărat pe această sursă de venit.
Din analiza efectuată asupra principalelor impozite şi taxe locale la nivelul judeţelor din România,
în perioada 2003-2005, se poate observa că principala problemă este întărirea autonomiei funcţionale
şi financiare a României. Autonomia funcţională este bazată pe o reală autonomie financiară şi
presupune finanţarea acţiunilor bugetelor locale exclusiv pe seama veniturilor proprii. Trebuie
delegate competenţe împreună cu resursele aferente pentru finanţarea acestora.
În perioada 2005-2006 procesul de descentralizare a trecut printr-o etapă de reorganizare. Cadrul
legislativ a fost complet înnoit, astfel încât deficienţele semnalate mai sus să nu se repete. Noua lege-
cadru a descentralizării, Legea nr. 195/2006, stabileşte principii, reguli şi criterii clare şi universal-
valabile pentru transferul unor noi competenţe către autorităţile administraţiei publice locale sau
optimizarea serviciilor deja descentralizate. De asemenea, statuează o nouă tipologie şi structură
a competenţelor exercitate în prezent de autorităţile administraţiei publice locale, divizându-le în
competenţe exclusive, partajate şi delegate. Legea finanţelor publice locale, Legea nr. 273/2006,
îmbunătăţeşte sistemul de echilibrare a bugetelor locale, astfel încât să elimine influenţa politică în
alocarea fondurilor şi să suplimenteze resurselor comunităţilor locale sărace.
Pentru buna funcţionare a instituţiilor şi a activităţilor finanţate de la buget consider că s-ar impune
aplicarea următoarelor măsuri:
• crearea unei baze de date complexe care să asigure posibilitatea urmăririi unitare, în
profunzime a achitării tuturor obligaţiilor pe care contribuabilii le au faţă de bugetul local;
• identificarea de noi surse de venituri la bugetul local şi valorificarea acestora prin introducerea
de noi taxe locale;
• elaborarea de către fiecare instituţie din bugetul local a unor studii de prognoză cu privire
la: perspectivele de dezvoltare ale instituţiei, în corelaţie cu dezvoltarea economică la nivel
general şi local; necesităţile reale ale instituţiilor ce decurg din programul de dezvoltare şi
variantele de propuneri pentru acoperirea acestora; impactul social al activităţii instituţiei şi a
eventualelor modificări aduse în activitatea unităţii respective datorită programului prognozat
pentru perioada următoare.
• utilizarea eficientă a fondurilor aflate la dispoziţia acestora, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor
de trai.
România trebuie să facă paşi înainte în ceea ce priveşte modernizarea impozitului pe proprietate
(clădiri şi terenuri). Soluţia la această problemă poate fi trecerea la impozitarea în funcţie de valoarea
reală pe piaţă a proprietăţilor.

Bibliografie
1. Drăcea M., Berceanu D., Sichigea N., Ciurezu T. – Finanţe publice, Editura Universitaria, Craiova 1999
2. Hoanţă N. – Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi- 2000
3. Manolescu Gh. – Buget, abordare economică şi financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997
4. Matei Gh. – Finanţe publice, Editura Universitaria, Craiova, 1998
5. Minea M. Ş., Iordăchescu E., Georceanu A. M., – Dreptul Finanţelor Publice, Editura Accent, Cluj -Napoca,
2002
6. Moşneanu T. – Buget şi trezorerie publică, Editura Du Style, Bucureşti, 2000
7. Talpoş I. – Finanţele României - Editura Sedona Timişoara 1995

132
8. Tulai C. – Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005
9. Văcărel I., Anghelache G., Bistriceanu Gh. D., Moşneanu T., Bercea F., Bodnar M., Georgescu F. – Finanţe
Publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001
10. Zaharia Vasile – Finanţe Publice, Editura George Bariţiu, Cluj Napoca, 2002
11. Fisher R.C., „State and Local Pubic Finance”, Scott Foreman and Company, Glenview, 1988
12. Rubin I., „The Politics of Public Budgeting: Getting and Spending, Borrowing and Balancing”, 1997
13. Gaudemet P-M., Molinier J., „Finances publiques, tome I: Budget/Tresor”, 6e ed., Montchretien, 1992
14. Bird R.M., Vaillacourt, F., “Fiscal Decentralization in Developing Countries”, Cambridge Press, 1998
15. Buletinul Statistic al Judeţelor- Institutul Naţional de Statistică

133