UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

CATEDRA DE TEOLOGIE ISTORICĂ

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, semestrul II, an 2013
ANUL I, un semestru – TEOLOGIE ASISTENȚĂ SOCIALA
Preot Conf. dr. Ioan Moldoveanu

I. FINALITĂŢI.
1. Cunoaşterea trecutului Bisericii Ortodoxe Române în vederea înţelegerii
situaţiei actuale a acesteia.

II. OBIECTIVE GENERALE:

- Cunoaşterea istoriei bisericeşti a românilor
- Descifrarea particularităţilor epocilor istorice cu specificul lor bisericesc
- Abordarea ştiinţifică - critică a problematicii Istoriei Bisericeşti
- Stimularea inteligenţei şi a spiritului critic în percepţia istoriei bisericeşti şi
în procesul de interpretare a fenomenelor istorice
- Cultivarea abilităţii studentului de a fi autonom în analizarea evenimentelor
istorice
- Adâncirea dezbaterii şi stimularea activităţii didactice individuale
- Cultivarea dragostei pentru trecutul şi prezentul propriei Biserici, însoţită de
cultivarea solidarităţii şi a aprecierii valorilor celorlalte etnii şi confesiuni
istorice conlocuitoare

III. Modalităţi de realizare:

Expunerea, analiza, conversaţia, problematizarea.

IV. Evaluarea studenţilor

1. Evaluarea parţială (formativă), cu măsuri de ameliorare, realizată prin
aprecierea răspunsurilor orale.
2. Evaluarea finală ( sumativă - cumulativă) realizată prin colocviu şi examen.
1. Începuturile vieţii creştine pe teritoriul României şi continuitatea daco-romană
în Dacia. Mărturii literare din epoca patristică privind vechimea creştinismului
românesc (Sf. Ipolit Romanul, Sf. Iustin Martirul şi Filosoful, Tertulian, Origen,
Eusebiu de Cezareea ş.a.). Dovezi cu privire la predica apostolică (Sf. Ap. Andrei şi
Sf. Ap. Filip) pe teritoriul Scythiei Minor. Martirii creştini în ţinuturile dunărene
până la pacea lui Constantin cel Mare şi după această perioadă; martiriul Sf. Sava
Gotul şi al Sf. Emilian de Durostorum. Sf. Vasile cel Mare şi teritoriile dobrogene..
Mărturii arheologice privind răspândirea creştinismului la nordul şi sudul Dunării
(secolele III-IV) (bazilici, obiecte de cult, relicvarii, cruci, inscripţii). Mărturii
arheologice privind răspândirea creştinismului în Transilvania (secolele III-IV).

2. Creştinismul daco-roman în nordul Dunării în secolul IV: Episcopia Tomisului şi

ierarhii ei; participarea lor la Sinoadele ecumenice. Teologi din Scythia Minor şi
contribuţia lor pe plan european la consolidarea culturii bisericeşti (Sf. Niceta de
Remesiana, Ioan Casian, Dionisie cel Mic, Ioan Maxenţiu etc.). Urme creştine la
Sucidava.

3. Viaţa bisericească a românilor în teritoriile intracarpatice (Transilvania şi

Banat) în sec. XI-XIII: formaţiunile politice din Transilvania, migraţia ungurilor şi
încreştinarea lor. Episcopiile româneşti şi sediile lor; viaţa mănăstirească. Viaţa
bisericească a românilor în teritoriile extracarpatice: știri privitoare la existenţa
unor formaţiuni politice (viitoarele Principate, Moldova şi Ţara Românească) şi viaţa
bisericească de acolo în secolele XII-XIII. Înfiinţarea Episcopiei Cumanilor şi
implicarea regatului ungar în viaţa politico-bisericească a românilor. Ştiri privitoare la
existenţa unei vieţi religioase organizate în Muntenia în secolul XIII. Interpretarea
documentelor.

4. Formarea Principatului Ţării Româneşti şi începuturile Mitropoliei

Ungrovlahiei. Reşedinţele Mitropoliei de-a lungul timpului. Mitropolia de Severin.
Mitropolia Ungrovlahiei în secolul XV. Monahismul şi primele centre de cultură
bisericească în Ţara Românească şi Moldova în sec. XIV. Sf. Nicodim de la Tismana
şi ucenicii lui. Întemeierea primelor mănăstiri. Cultura slavonă la români. Formarea
Principatului moldovean şi începuturile Mitropoliei Moldovei. Reşedinţele
Mitropoliei. Mitropolia Moldovei în secolul XV. Participarea moldoveană la Sinodul
de la Ferrara-Florenţa. Biserica în timpul lui Ştefan cel Mare(1457-1504). Întemeierea
episcopiilor de Roman şi Rădăuţi. Chestiunea “autocefaliei” Bisericilor celor două
Principate. Viaţa bisericească în Transilvania în secolele XIV-XV. Ierarhi şi preoţi
cunoscuţi cu numele. Episcopia Vadului. Existenţa monahismului transilvan:
mănăstirile Prislop, Râmeţ, Peri ş.a.

5. Mitropolia Ungrovlahiei în secolul al XVI-lea: înfiinţarea episcopiilor Râmnicului

şi Buzăului. Biserica în timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521) și după Neagoe
Basarab. Literatura bisericească “românească” veche în manuscris şi primele
traduceri patristice în slavă (sec. XIV-XV). Circulaţia lor. Literatura manuscrisă în
ţările române şi circulaţia ei în secolul XVI. “Învăţăturile lui Neagoe Basarab către
fiul său Teodosie” - studiu critic. Începuturile tiparului în Ţara Românească:
 ieromonahul Macarie, Filip Moldoveanul, Dimitrie Liubavici şi ieromonahul
Lavrentie. Primele tiparniţe în Ţara Românească. Diaconul Coresi şi începuturile
tiparului în limba română.

6. Mitropolia Moldovei în secolul XVI și în prima parte a sec. XVII: mitropoliţii

Teoctist II, Teofan I, Grigorie Roşca, Gheorghe Movilă ş.a. Mitropolia Moldovei în
timpul lui Mihai Viteazul. Episcopiile Romanului şi Rădăuţilor în sec. XVI.
Înfiinţarea episcopiei Huşilor (1598). Mitropolitul Anastasie Crimca (1608-1629),
ultimul exponent al slavonismului în Moldova.Mitropolia Transilvaniei în secolul
XVI. Viaţa interconfesională. Pierderea influenţei catolice şi întărirea celei calvine.
Biserica transilvană în timpul lui Mihai Viteazul. Ctitoriile voievodului în
Transilvania. Mitropolia Ungrovlahiei în ultimii ani ai secolului XVI şi primii ani
ai secolului XVII: mitropoliţii Eftimie, Luca de Cipru şi Grigorie (Mihai Viteazul şi
urmaşii). Ierarhi importanţi de la Episcopiile de Râmnic şi Buzău în secolul XVI.

7. Biserica Ungrovlahiei în timpul lui Matei Basarab. Sediile tiparniţelor din Ţara
Românească şi primele tipărituri în româneşte: Pravila cea Mică de la Govora şi
Pravila Mare de la Târgovişte. Începuturile învăţământului superior. Relaţiile domniei
cu Locurile Sfinte şi cu celelalte Patriarhii. Dezînchinările de mănăstiri. Biserica
Moldovei în timpul lui Vasile Lupu. Vasile Lupu - domn de factură bizantină.
Prima tiparniţă din Moldova şi începuturile tiparului în limba ţării: mitropolitul
Varlaam. Înființarea Academiei Vasiliene. Ctitoriile domnitorului şi relaţiile sale cu
Locurile Sfinte şi cu celelalte Patriarhii: închinările de mănăstiri şi schimbările de
patriarhi. Sinodul de la Iaşi (1642), sinod panortodox. Implicarea celor trei ramuri
ale Ortodoxiei. Mărturisirea de credinţă a lui Petru Movilă în context european
(vizavi de cea a lui Chiril Lucaris şi a lui Dositei al Ierusalimului).

8. Situația Transilvaniei în sec. XIV-XVII. Marii mitropoliți ardeleni: Ilie Iorest, Sava
Brancovici. Tiparul: Simion Ștefan și Noul Testament de la Bălgrad. Pierderea
influenței catolice, ocupația turcească și influența calvină. Recuperarea Transilvaniei
de către catolici. Uniatismul în context european. Demersurile pentru Unirea cu
Roma. “Actul de unire” şi desfiinţarea Mitropoliei Transilvaniei. Reacţiile clericilor şi
ale credincioşilor faţă de silnicia “Unirii”. Momente importante. Episcopul Inochentie
Micu. Represaliile Curţii de la Viena: dărâmarea mănăstirilor şi bisericilor de pe
versantul nordic al Carpaţilor.

9. Biserica Ţării Româneşti din timpul lui Şerban Cantacuzino: mitropoliţii

Teodosie şi Varlaam. Mutarea sediului mitropoliei la Bucureşti. Biblia de la Bucureşti
(1688). Relaţiile cu Patriarhiile şi cu Locurile Sfinte: marile închinări. Epoca de
hegemonie culturală a lui Constantin Brâncoveanu şi Antim Ivireanul. Tipărituri şi
ctitorii. Martiriul şi canonizarea lor. Biserica în timpul lor.

10. Biserica Moldovei şi Ungrovlahiei sub Fanarioţi. „Şcoala critică” despre

fanariotism. Introducerea completă a tiparului în româneşte. “Ţările Române între
Orient şi Occident”. Mitropoliţi si episcopi cărturari în epoca fanariotă. 1776 -
mitropolitul ungrovalah, locţiitor de Cezareea Capadociei. Personalități grecești la
 Academiile princiare din Principate. Înfiinţarea episcopiei Argeşului. Viaţa
bisericească de la Râmnic şi Buzău în sec. XVIII. Isihasmul românesc: Vasile de la
Poiana Mărului; întâlnirea lui Paisie Velcikovski cu Athosul (Nicodim Aghioritul,
“cearta colivarilor” ş.a.). Paisianismul în cultura românească. Marile traduceri
filocalice în limba română şi ucenicii traducători ai lui Paisie; apariția Filocaliei.
Marii Ucenici ai lui Paisie Velicikovski: Mitropoliţii Veniamin Costaki şi Grigorie
Dascălul. Stareţii de la Căldăruşani şi Cernica. Sf. Calinic de la Cernica.

11. Efectele “pozitive” ale Uniaţiei: Şcoala ardeleană - fenomen ortodox. Suplex
Libellus Valachorum şi lupta pentru recunoaştere naţională şi confesională. Răscoala
de la 1784. Perioada iluministă a lui Iosif II. Episcopii ortodocşi sârbi şi români de
după 1761, până la Andrei Şaguna. Reînfiinţarea Mitropoliei Transilvaniei sub
Andrei Şaguna şi Statutul Organic al ei.

12. Viaţa bisericească sub domniile pământene (după 1821). Regulamentele organice,
premergătoare Reformelor lui Cuza. Reformele bisericeşti ale lui Alexandru Ioan
Cuza. Secularizarea, o măsură antibisericească sau prima “naţionalizare” a averilor
bisericeşti. Înfiinţarea eparhiei de la Dunărea de Jos.

13. Biserica din cele două Principate în timpul regalităţii: primii regi - Carol şi
Ferdinand. Legea organică din 1872. Primaţii României. Recunoaşterea autocefaliei
BOR, 1885. Legea clerului mirean şi a seminariilor. Începuturile învăţământului
teologic instituţionalizat.

14. Unirea din 1918 şi implicarea Bisericii Ortodoxe Române. Concordatele cu

Vaticanul. Înfiinţarea Patriarhiei Române (1925). Biserica regii Carol II şi Mihai.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

 Păcurariu, Pr. Prof. Dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (3 vol.), Editura Instit.
Biblic şi de Misiune al BOR, ediţia a doua, 1992-1997 (sau edițiile pentru Seminariile
teologice).
 SAU Pr. Prof. Ioan Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 2 vol., Iași, 2002.

BIBLIOGRAFIE SPECIALĂ

 Bârzu, Ligia şi Stelian Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor. Arheologie şi

tradiţie istorică, Edit. Enciclopedică, Buc., 1991.
 Băbuş, Emanoil, Iustiniana Prima în lumina noilor cercetări, “ST”, nr.1, 1987.
 Bărbulescu, Mihail ş.a., Istoria României, Ed. Corint, Bucureşti, 2002.
 Boia, Lucian, Două secole de mitologie naţională, Humanitas, Bucureşti, 2002.
 Idem, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Edit. Humanitas, Bucureşti, 1997.
 Idem, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune, Humanitas, Bucureşti, 2002.
 Brătianu, Ghe., O enigmă şi un miracol istoric: poporul român, Edit. Corint, 2000.
 Cantacuzino, Ioan Mihai, O mie de ani în Balcani, Ed. albatros, Bucureşti, 1996.
 Chihaia Pavel, Tradiţii răsăritene şi influenţe occidentale în Ţara Românească, Ed.
Arhiepiscopiei Bucureşti, 1993.
 Ciurea, Pr. Prof. Al. I., L’historiographie de l’Eglise roumaine et ses problemes actuels,
în vol. “De la theologie Orthodoxe roumaine des origines a nos jours”, Bucureşti, 1974, p.
121-158.
 Coman, Pr. Prof. G. I., Scriitori bisericeşti în epoca străromână, Buc., 1979.
 Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 1997.
 Diaconescu Mihail, Literatura daco-romană, Bucureşti, 2000.
 Djuvara, Neagu, Între Orient şi Occident. Ţările Române la începutul epocii moderne,
Humanitas, Bucureşti, 2002.
 Idem, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Humanitas, Bucureşti, 2000.
 Idem, Thocomerius-Negru Vodă, un voievod de origine cumană la începuturile Ţării
Româneşti, Edit. Humanitas, 2007.
 Giurăscu, Constantin C., Istoria românilor (3 vol.), Bucureşti, 2001.
 Gorovei, Ştefan, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Editura Univ. “Al. Ioan
Cuza” Iaşi, 1997.
 Iorga, N., Bizanţ după Bizanţ, Bucureşti, 1972.
 Idem, Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor (2 vol.), vol. I,
Bucureşti, 1929.
 Moldoveanu, Ioan, Contribuţii la istoria relaţiilor Ţărilor române cu Muntele Athos
(1650-1863), Bucureşti, 2002.
 Nicolae, Dănilă, Martyrologium daco-romanum, în “Verbum”, VI-VII, nr. 7, 1995-1996.
 Idem, Sf. Apostol Filip, alt evanghelizator al Scythiei Minor, “Telegraful Român”, Sibiu,
an 145, nr. 43-44, 15 nov. 1997.
 Papacostea, Şerban, Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciată şi Imperiul mongol,
Edit Enciclopedică, Buc., 1993.
 Păcurariu, Pr. Prof. Mircea, Istoria Bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana
şi Maramureş, Cluj-Napoca, 1992.
 Popescu, Prof. Dr. Emilian, Christianitas daco-romana, Editura Academiei Române, 1994.
 Idem, Creştinismul timpuriu pe teritoriul României. Originile apostolice. Bizanţul sau
Roma?, în volumul “Priveghind şi lucrând pentru mântuire”, Editura Mitrop. Moldovei şi
Bucovinei, Iaşi, 2000.
 Şerbănescu, Niculae, 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab, “GB”, 1971, nr. 9-10.
 Turdeanu, Emil, Oameni şi cărţi de altădată, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997.
 Vornicescu, Mitropolit Nestor, Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de locaşuri sfinte,
“MO”, 1976, nr. 11-12.
 Idem, Literatura patristică şi preocupările mitropolitului Veniamin Costachi, “MMS”,
1967, nr. 1-2.
 Idem, Primele scrieri patristice în literatura noastră, sec. IV-XVI, edit. Mitropoliei
Olteniei, Craiova, 1984.
 Zaharia, Arhim. Ciprian, Iosif I Muşat, întâiul mare ierarh român, episc. Huşilor, 1987.
 Zamfirescu, Dan, Contribuţii la istoria literaturii române vechi, Bucureşti, 1981.
 Zugravu, Nelu, Geneza creştinismului la români, Bucureşti, 1997 (Institutul român de
tracologie. Biblioteca Thracologica, XVIII).
 ***Paisianismul. Un moment românesc în istoria spiritualităţii europene, Edit. Roza
Vânturilor, Bucureşti, 1996 (volum coordonat de Dan Zamfirescu).