 CELE 7 CONTRASTE CROMATICE

Vorbim de contraste atunci cand putem constata diferente sensibile comparand doua culori. Atunci cand
aceste diferente ating un punct maxim, vorbim de contraste de opozitie sau contraste polare (cald-rece,
alb-negru, mic-mare). Johannes Itten a scris un important studiu despre culoare in care repertoriaza 7
contraste:

1. Contrastul culorii in sine

2. Contrastul clar-obscur
3. Contrastul cald rece
4. Contrastul complementarelor
5. Contrastul simultan
6. Contrastul de calitate
7. Contrastul de cantitate

1.CONTRASTUL IN SINE AL CULORII Este cel mai simplu dintre cele 7 contraste. Pentru a-l
reprezenta folosim culori pure, luminoase, cu intensitate puternica. Galbenul, rosul si albastrul sunt
expresiile cele mai puternice ale culorii in sine, asa cum negrul si albul reprezinta extremele contrastului

clar-obscur. Pentru a reprezenta acest contrast ne trebuiesc 3

culori net diferentiate. Rezultatul va fi multicolor si puternic. Forta de expresie a contrastului se
diminueaza pe masura ce culorile folosite se indeparteaza de cele 3 culori primare. (de exemplu: culorile

secundare: portocaliu/verde/violet si culorile tertiare)

2.CONTRASTUL CLAR-OBSCUR

Pentru artisti, albul si negrul sunt cele mai puternice mijloace de expresie pentru clar-obscur. Albul si
negrul sunt total opuse din punctul de vedere al efectelor produse; intre cele doua extreme se desfasoara
domeniul tonurilor de gri si a tonurilor colorate. Griul din mijloc este o culoare silentioasa, prin
neutralitatea sa. El se animeaza doar in apropierea altor culori. El poate sevi de legatura neutra intre

opozitii violente de culoare. Adaugand negru sau alb, culoarea isi pierde din intensitate.

Daca examinam cercul cromatic, vom vedea ca galbenul este culoarea cea mai deschisa,

Page 1 of 10
 iar violetul cea mai intunecata. Aceasta inseamna ca intre aceste culori exista contrastul clar-obscur la
cea mai puternica intensitate.
3.CONTRASTUL CALD-RECE Este cel mai stralucitor contrast. In coltul drept al
axei galben/violet, pe cercul cromatic, se gasesc culorile rosu-oranj (care e cea mai
calda culoare), si bleu turcoaz (care e culoarea cea mai rece). Juxtapunerea acestor
doua culori ne da contrastul cald-rece cel mai puternic. Culori reci: Violet, bleu-

violet, bleu-turcoaz, bleu-verde, verde Culori

calde : Galben, oranj, rosu-oranj, rosu, rosu purpuriu O departajare

atat de transanta poate deveni insa sursa de erori… Intr-adevar, efectul de cald sau rece variaza daca
culorile contrasteaza cu tonuri mai calde sau mai reci. (Un ton rece va parea mai rece pe un ton cald
decat pe un ton rece, cu atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald) Putem defini caracterul culorilor reci si
calde dupa alte criterii:

 Cald/ rece
 intunecat / insorit
 linistitor / excitant
 Fin / grosolan
 Aerian/ terestru
 Indepartat / apropiat
 Usor / greu
 umed / uscat

Culorile calde par sa avanseze, culorile reci par a se retrage! 4. CONTRASTUL

COMPLEMENTARELOR
Acest contrast implică contrastul din cadrul unei perechi de complementare. Acestea sunt:roșu-verde

, portocaliu-albastru ,galben-violet.
Fiecare dintre perechi conține o culoare caldă și una rece. Fiecare pereche conține o

Page 2 of 10
 culoare închisă și una deschisă (cu excepția perechii roșu-verde care au
valori egale). Practic, când combinăm două culori complementare aducem în ecuație fiecare componentă
cromatică a întregului spectru. Însă, armonia cromatică nu se rezumă la a folosi roșu lângă verde, ci de a
reuși să se armonizeze proporțiile și tonurile fiecărui spectru în parte.

5.CONTRASTUL SIMULTAN

Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru o anumita culoare ochiul nostru cere in mod
simultan culoarea complementara si o produce el insusi daca nu ii este data. Deoarece culoarea creata in
mod simultan nu exista in mod real, ci e creata doar de ochi, ea duce la o senzatie de iritare si vibratie a
carei forta se schimba in mod constant. Culoarea de baza pare sa se diminueze in intensitate dupa o
anumita perioada, ochiul oboseste, in timp ce impresia data de culoarea creata in mod simultan devine
mai puternica. Aceasta se poate intampla intre un gri si o culoare principala, intre doua culori pure si de
asemenea intre griuri. Contrastul simultan se produce si intre doua culori pure care nu sunt total
complementare, fiecare dintre aceste doua culori, incearca sa o respinga pe cealalta catre
complementara sa, si de cele mai multe ori, ambele isi pierd caracterul obiectiv si real. Pentru a minimiza
efectul contrastului simultan, puteti adauga o mica cantitate dintr-o culoare, in culoarea adiacenta,
anuland astfel efectul.

 Rosul creaza verdele

 Verdele creaza rosul
 Portocaliul creaza albastrul
 Albastrul creaza portocaliul
 Galbenul creaza violetul
 Violetul creaza galbenul

Exemplu: (nuanța de maro alaturată nuanței pale de albastru o percepem mai caldă decât în cazul în
care am privi-o de sine stătătoare). 6.CONTRASTUL DE CALITATE Prin contrastul de calitate se
intelege gradul de puritate sau de saturare al culorilor. Este opozitia intre o culoare saturata si luminoasa
si o culoare terna fara stralucire. O culoare poate fi rupta cu ajutorul albului. Galbenul devine rece.
Violetul da impresia de veselie. Albastru nu se schimba. O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul
negrului. Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul se pierde in gol. Carminul da violetul. Albastrul isi
pierde din luminozitate. Verdele adminte mai multe modulatii decat alte culori. O culoare pura poate fi
rupta cu ajutorul griului. Culorile amestecate cu gri devin mai mult sau mai putin neutre. O culoare pura
poate fi rupta cu ajutorul complementarei sale. Exemplu: (nuanțele culorii roșii în două nuanțe diferite
alăturate unui petec mic de verde saturat crează un exemplu bun de contrast de calitate).

Page 3 of 10
7. CONTRASTUL DE CANTITATE

Acest contrast este ușor de înțeles și de aplicat. Este vorba despre combinații de culori pe suprafețe
diferite ca întindere. Practic, în proporțiile potrivite, oricare două sau chiar trei culori pot funcționa
armonios. Pentru a înțelege acest tip de contrast este necesară cunoașterea în prealabil a contrastului de
calitate. Exemplu: (într-o proporție mică, roșul devine acceptat în masa întinsă de culori pale)

TEORIA CULORILOR IN MACHIAJ

Teoria culorilor după modelul RYB (red-yellow-blue) este folosită în pictură, grafică, design interior,
machiaj, crearea vestimentatiei si in general,in arta. Pentru a înţelege mai uşor şi a vizualiza această
teorie, vom utiliza Cercul Cromatic, o creatie a lui Johanes Itten. Mai este supranumita si roata culorilor
sau steaua culorilor sau color wheel (vezi

imaginea) Nota:
culorile prezentate nu sunt perfecte, acestea putand varia în funcţie de setările monitorului, nuantele sunt
orientative,scopul fiind să înţelegem cum sunt create şi folosite. Culorile primare sunt: roşu, galben şi
albastru . Culorile primare nu sunt create prin combinarea altor culori şi au cel mai înalt grad de
strălucire. De la ele “pornesc” toate celelalte culori. Prin combinarea lor în diferite proporţii, atat intre ele,
cat şi cu ajutorul nonculorilor, putem obţine toate nuantele si culorile existente in natură. Culorile
secundare sunt cele create prin combinarea culorilor primare, în proporţii egale, 2 cîte 2: ROŞU +
GALBEN = ORANJ (portocaliu) GALBEN + ALBASTRU = VERDE ALBASTRU + ROŞU =

Page 4 of 10
VIOLET Pe cercul culorilor ne-au mai rămas culorile terţiare, create prin combinarea unei culori
primare şi a unei culori secundare alăturate: ROŞU + ORANJ = ORANJ-ROŞCAT ROŞU + VIOLET =
VIOLET-ROŞCATALBASTRU + VIOLET = VIOLET-ALBĂSTRUI (indigo)ALBASTRU + VERDE =
VERDE-ALBĂSTRUI (turcoaz)GALBEN + VERDE = VERDE-GĂLBUI GALBEN + ORANJ = ORANJ-
GĂLBUI (auriu) Culorile primare + culorile secundare + culorile terţiare = Cercul cromatic După ce
am identificat cele 12 culori din cercul cromatic, numite şi culori pure, şi am înţeles cum sunt formate,
acum urmează să învăţăm cum se potrivesc ele într-o compoziţie cromatică. Culorile acromatice – o
schema fara culoare (nonculori) formate din:negru,gri si alb.Toate nuanţele de la alb la negru se
numesc gri. Acest set de culori este modelul standard pentru un “smokey eye” şi se potriveşte cromatic
tuturor. Culorile acromatice pot fi adăugate oricărei combinaţii cromatice, fără a ne face griji de
compatibilitate.

Cînd ne gîndim să întocmim o schemă de culori pentru o anumită încăpere trebuie să luăm în
considerare toate elementele acelei încăperi, şi anume: pereţi, tavan, pardoseala, uşi şi ferestre, mobila,
accesorii şi cum vor funcţiona împreună în momentul în care intervine
culoarea.. Schema monocromatică. Foloseşte diferite nuanţe ale aceleaşi culori . Se bazează pe
: Tint, Tone si Shade,(Tentă, Ton, Umbră) . Schema de culori monocromatică este odihnitoare.Folosind
culorile neutre: alb, negru şi gri în amestec cu una din culorire de pe roata de culori obtinem o schema
monocromatica. – Culoare + Alb = Tentă (tint) Exemplu: Roşu + (Alb) = Roz – Culoare + Negru =
Umbră (shade) Exemplu: Oranj + Negru = Ruginiu – Culoare + Gri = Ton (tone) Exemplu: Violet + Gri =
Lila Compoziţiile monocromatice se folosesc des în machiaj, în special în aceeaşi tehnică “smokey
eyes”, şi anume trecerea nuanţelor de la cel mai închis (aproape de gene) la cel mai deschis (pînă la
sprîncene). De obicei, aplicăm nuanţa închisă pe conturul pleoapelor, avînd ca reper orice culoare –
albastru, violet, roşu, etc. Putem închide total nuanţa, trasînd chiar pe linia genelor un contur cu creionul
negru. Avansăm pînă în pliul ochiului (crease), zona cea mai „adîncă” a pleoapei superioare, şi aplicăm
nuanţa medie pe partea mobilă a pleoapei. Deasupra pliului aplicăm cea mai deschisă nuanţă de fard şi
finisăm cu aplicarea unei nuanţe albe sau de fildeş (ivory) sub sprîncene. De obicei, se conturează şi
pleoapa inferioară cu nuanţa medie sau închisă a fardului. Culorile se mai pot împărţi în 2 grupuri

Page 5 of 10
 mari: culori calde şi culori reci. Această percepţie a lor vine din experienţa umană, pentru că atunci

cînd privim o culoare această ne insuflă o senzaţie de cald sau de rece. .

Culori calde: de la Galben la Violet-roşcat, pe roata culorilor. Culori reci: de la Verde-Gălbui la
Violet.Culorilor analoage sunt culori adiacente pe cercul culorilor, ele se combină în variantă optimă cîte
3, maxim 4, la rînd. Schemele analoage au un aspect cromatic fluent si bogat. Exemplu de culori
analoage: Galben, Verde-Gălbui şi Verde. Culorile complementare(contrastante) se află situate
diametral opus pe cercul cromatic. Cele mai evidente contraste sunt:

 galben (culoare primară) şi violet (culoare secundară)

 albastru (culoare primară) şi portocaliu (culoare secundară)
 roşu (culoare primară) şi verde (culoare secundară)

Se poate folosi de asemenea o culoare precum roşu, cu una din culorile adiacente culorii opuse pe roată
(verde), şi anume verde-albastru şi verde-galben (schema split complementary). Cînd veţi dori să folosiţi
o schemă de culori contraste trebuie să fiţi foarte atenţi. De obicei se foloseşte culoarea preferată drept
culoare principală, iar culoarea sau culorile contraste se vor folosi pentru a accentua ceva, pentru a
atrage atenţia asupra unui obiect. Schema de culori complementare formează cele mai reuşite
combinaţii, în sensul că, culorile sunt reciproc evidenţiate, creînd un contrast puternic. O combinaţie
complementară se poate echilibra şi cu ajutorul culorilor acromatice (alb, negru) sau nuanţelor neutre

de bej, crem, maro. Exemplu de culori complementare:Rosu si Verde.

Mai putem combina culorile folosind schema complementarelor cu disjuncţie (de rupere) sausplit
complementary. De data aceasta, se alege o culoare şi 2 culori din ambele părţi ale culorii
complementare. Schematic, aceste combinaţii se formează schiţînd un triunghi isoscel (cu 2 laturi egale)
înauntrul cercului cromatic. Culorile aflate la vîrfurile triunghiului vor fi culorile complementare cu
disjuncţie. Această opţiune permite o armonie cromatică mai puţin stringentă decît schema
complementară. Exemplu se culori complementare cu disjunctie: Galben, Violet-Albăstrui şi Verde-
Albăstrui. De asemenea, se pot forma combinaţii prin alegerea unei armonii analoage (de 3 culori spre
exemplu) si armoniei analoage complementare primei (diametral opuse). În interiorul cercului culorilor
putem schiţa mai multe forme geometrice, pentru a crea combinaţii cromatice reuşite din 3 sau 4 culori.
Unul dintre acestea este un triunghi echilateral (cu toate laturile egale). Culorile din

Page 6 of 10
vîrfuril e acestui triunghi vor forma o schemă triadică. În acest caz putem
obţine un echilibru cromatic mai domolit decît în cazul culorilor puternic contrastante din schemele
complementare. Schema triadică . Exemplu: Galben, Roşu, Albastru. Nu e neapărat nevoie să fie
culori primare. Puteţi alegeportocaliul, iar celelalte două vor fi violet şi verde. Folosiţi culorile în
proporţiile de 80%, 15% şi 5% (60%, 30%, 10%). Schema relaţională (analoagă)

Alegeţi o culoare pe roată. De exemplu violet. Apoi mutaţi spre dreapta

sau spre stînga cu o casuţă sau cel mult două. Veţi obţine o schemă de culori relaţională. Putem vorbi
de 3, 4 sau 5 culori care sunt alăturate pe roată. Este schema cel mai des folosită în design. Creează
o atmosferă relaxantă, mai ales într-o cameră aglomerată. Se poate folosi o culoare originală cum e
galbenul, de exemplu, şi diferite nuanţe ale altei culori care se găsesc în relaţie cu ea. Sau se foloseşte
nuanţa deschisă a unei culori şi nuanţa închisă a alteia. Se recomandă ca proporţiile culorilor din schema
triadică să fie în felul următor: 80% – 15% – 5%. Cel mai mic procent îl ocupă culoarea cea mai intensă,
celelalte două – cu prezenţă mai mare, dar cu nivel de saturaţie mai mică. Unele surse spun că nuanţele
dintr-o schemă triadică ar trebui să aibă toate aceeaşi valoare tonală, adică să fie toate sau întunecate,
sau deschise, sau aprinse, sau pale, etc.
Compoziția cromatică este echilibrată. Culori complementar divizate. Este o variantă a tridelor de culori
în care baza triunghiului este foarte îngustă pentru a selecta 2 culori analog, iar vârful ascuțit selectează
o culoare complementară celor 2. Se bazează pe dominanță și contrast. Generează mai puțină tensiune
decât o triadă pentru că două culori se armonizează. Pentru începători este o schemă potrivită.

Page 7 of 10
 Culori tetradice. Schema tetradică presupune utilizarea a 4 culori aflate în vârfurile unui dreptunghi.
Această schemă oferă foarte multe posibilități de alegere a nuanțelor. Este mult mai complexă decât
schema triadelor. Este indicată folosirea unei culori dominate.

Utilizarea unui dreptunghi cu latura foarte îngustă, dă voie la alegerea a câte 2 perechie de culori
complementare și culori analog. Culori în pătrat. Este o schemă ce implică echilibru prin alegerea
culorilor aflate în vârfurile unui pătrat. Deasemenea este indicată utilizarea unei culori dominante.

Nonculorile alb şi negru se pot adăuga la orice combinaţii cromatice, în proporţii diverse. De asemenea,
să nu uităm de nuanţele neutre de bej, crem, maro, care cu siguranţă nu vor intra în conflict cu armonia
coloristică creată de noi.

IMPORTANTA CULORILOR IN MACHIAJ

Dintre cele mai importante instrumente pe care make-up artistii le folosesc cele mai puternice
sunt culorile.Cunoasterea unor notiuni ce tin de teoria culorilor ajuta la crearea uni anumit impact
vizual prin combinarea si utilizarea eficienta a lor.Importanta marourilor in machiaj: Nuantele de
maro contin toate culorile principale .Pentru a obtine maroniu se amesteca o culoare primara cu
complementara sa. Neutralizarea petelor pigmentare cu ajutorul culorilor: Culorile au un rol important
si in camuflarea unor defecte cum ar fi petele pigmentare sau cearcanele.

 Verdele neutralizeaza rosul.

 Portocaliul neutralizeaza movul(violetul).
 Movul neutralizeaza galbenul.

O culoare calda( galben,oranj,rosu) va fi neutralizata de una rece (albastru,verdele,violetul).O data

neutralizate ,zonele pot fi camuflate cu ajutorul corectorului. Importanta culorilor primare ca farduri poate
fi sintetizata astfel: Pigmentul albastru este pigmentul dominat,pigmentul rosu este intens iar

Page 8 of 10
 pigmentul galben este pigmentul luminos. Tonuri si nuante: Adaugand alb sau negru,obtinem tonuri
din culoarea respectiva. Amestecand 2 culori obtinem nuante. Cea mai buna metoda de a evidentia o
anumita culoare este contrastul. Exemple:

 ochii verzi vor fi pusi in valoare de mov,roz,lila.

 ochii albastri:maro,oranj,auriu.
 ochii caprui:verde,roz,auriu etc.

Exista 2 reguli esentiale pe care trebuie sa le avem in vedere:

1. Puse una peste a lta culorile opuse se pot estompa.

2. Puse una langa alta,culorile opuse devin mai intense.

In concluzie:

 pentru pete rosii folosim conceler verde

 pentru a masca cearcane,semne de nastere sau vinisoare albastre folosim galben
 pentru a estompa alunite sau semne si vinisoare folosim mov.

Reguli generale in machiaj in functie de

culoare, lumina si texturi:

 Culorile deschise mareste, apropie, evidentiaza zona pe care este aplicata.

 Culorile inchise micsoreaza, indeparteaza, estompeaza zona pe care este aplicata.
 Texturile mate estompeaza, calmeaza si mascheaza.
 Texturile sidefate si lucioase evidentiaza.
 Culorile lucioase ofera volum, luminozitate, apropie.
 Culorile mate adancesc.
 Culorile calde apropie.
 Culorile reci indeparteaza, adancesc.
 Accentul la un machiaj se face ori pe partea de sus (ochi+pometi) ori pe partea de jos (pometi+buze).

Page 9 of 10
 Orice linie in machiaj atrage atentia.
 Orice zona estompata distrage atentia.

Page 10 of 10