Bazele fizice

ale imagisticii medicale

prezentare curs - Biofizica MG - UMF Carol Davila Bucuresti

 Bazele fizice
ale imagisticii medicale

* Principii generale

* Tehnici particulare si principiile fizice implicate:

1. Imaginea radioscopică
2. Tomografia computerizată în raze X
3. Tomografia computerizată în RMN
4. Magnetoencefalografia (MEG)
5. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
6. Ecografia
7. Scintigrafia
8. Termografia
 Bazele fizice
ale imagisticii medicale

* Principii generale
Imagistica medicala
permite obtinerea unor imagini ale corpului omenesc,
imagini care scot in evidenta detalii inaccesibile
metodelor optice obisnuite.

Interactiunea
Factor fizic cu Imagine
tesuturile vii
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 1. Tehnici radiologice

Lumina vizibila (400-700nm) este reflectata de

majoritate materialelor.

Wilhelm Röntgen a constatat ca radiatiile X

(10nm-1pm), traverseaza materialele,
fiind absorbite diferentiat, in functie de tipurile de
atomi prezenti.

Prima “radiografie medicala”,

22 Decembrie 1895
mana sotiei lui, Anna Berthe Roentgen
(purta un inel)
 Producerea razelor X
Tipuri: a) X de franare (folosite in imagistica) si b) radiatie X caracteristica

Spectru continuu Spectru discret

 Tubul Coolidge - Producerea razelor X

Tub de sticla vidat, in care sunt inchise doua circuite electrice.

 Tubul Coolidge - Producerea razelor X

Filamentul incalzit (de tensiunea Uh) emite electroni prin efect termoelectronic
 Tubul Coolidge - Producerea razelor X

Electronii sunt accelerati in campul electric dintre catod (K) si anod (A).
Ua = 10 - 400 kV (“raze catodice”)

“raze catodice”
 Tubul Coolidge - Producerea razelor X

La ciocnirea cu anodul acoperit cu tungsten sau molibden are loc

emisia de raze X (de franare, in spectru continuu)
 Tubul Coolidge - Producerea razelor X

Este necesara racirea continua a anodului, cu diverse solutii tehnice

(racire cu apa, anod rotitor, etc)
Tubul Coolidge - Producerea razelor X
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- Proiectie de tip conic a unui obiect tridimensional pe o suprafata bidimensionala

Sursa radiatii X

Material
radio-opac

Ecran (“umbra” sau

proiectia obiectului)
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- suprapuneri in proiectie, datorita rotatiei obiectului =>
Sunt necesare pozitii optime, standardizate pt. imagini anatomice
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- suprapuneri in proiectie, datorita rotatiei obiectului =>
Sunt necesare pozitii optime, standardizate pt. imagini anatomice
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- suprapuneri in proiectie, datorita rotatiei obiectului =>
Sunt necesare pozitii optime, standardizate pt. imagini anatomice
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- Neclaritate a imaginii (umbrei) daca sursa nu este punctiforma
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- Neclaritate a imaginii (umbrei) daca sursa nu este punctiforma
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- Neclaritate a imaginii (umbrei) daca sursa nu este punctiforma
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- Dimensiunea proiectiei este dependenta si de distanta dintre obiect si sursa.
Obiectele apar mai mici daca sunt mai departate de sursa.
 Problemele obtinerii imaginii radiologice
- Proiectia (umbra) rezultata nu este vizibila ochiului uman; de aceea se foloseste o
substanta fluorescenta pe ecran, care emite lumina vizibila la interactiunea cu
razele X (fluorescenta)

Imaginea tipica
pentru
examen radioscopic
 Examenul radioscopic
Imaginea se obtine pe un ecran fluorescent

Avantaje:
- Posibilitatea urmaririi in timp real a dinamicii anumitor organe (miscarile
cutiei toracice in timpul inspirului, bataile cordului, tranzitului digestiv, etc.)

- Utilizare in radiologia interventionala:

Coronarografii / arteriografii + aplicare stenturi
Trombectomii, embolectomii prin cateterizare

Dezavantaje:
-Necesita timp mai mare de iradiere
(periculos atat pentru pacient,
cat si pentru examinator!)
 Radiografia convenŃională
Imaginea se obtine prin impresionarea unui film fotografic.
Ea se obtine direct, fara a fi necesar un ecran fluorescent.
Avantaj principal: timp de expunere mult mai mic

Imaginea tipica
pentru
videoclip
radiografia convenŃională
 Radiografia convenŃională

Radiografie abdominala simpla Radiografie abdominala cu dublu contrast

- sulfat de bariu (radio-opac)
- bioxid de carbon (radio-transparent)
imagini: Wikimedia.com
 Radiografia convenŃională

http://archive.student.bmj.com/issues/08/05/education/205.php

Radiografie laterala craniana, cu substanta de contrast lichida, injectata

in arborele circulator (angiografie conventionala)
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Tomografia computerizată în raze X

• Furnizeaza imagini ale unor

sectiuni transversale (axiale) ale
regiunilor de studiat, pe baza unor
algoritmi matematici de
reconstructie a imaginii

• Sursele de radiatii X sunt asezate

circular, in jurul pacientului; razele
emergente, dupa ce traverseaza
tesuturile, sunt captate de un
sistem de detectoare de
asemenea inelar

http://www.daat.com/images/gallery/ct-scanner.jpg
 Sistemul de tomografie computerizata

❒ Surse de raze X
❒ Detectoare

Cristale scintilatie +
fotomultiplicatoare

Semiconductoare

❒ Sistem computerizat de
reconstructie a imaginii

❒ Modalitati de achizitie a
imaginii:

Sectiune cu sectiune

CT spiral – scade foarte mult
timpul de achizitie Wikimedia Commons
Reconstructia imaginii tomografice
Reconstructia imaginii tomografice
Reconstructia imaginii tomografice
Reconstructia imaginii tomografice

???
Reconstructia imaginii tomografice
 Reconstructia imaginii tomografice

❒ Unui element de volum (voxel) din sectiunea de studiat ii corespunde un

element de suprafata (pixel) in imaginea tomografica
❒ Fiecarui voxel i se asociaza un numar (unitate Hounsfield, numar
tomografic), proportional cu gradul de atenuare a radiatiei X dupa ce a
strabatut volumul respectiv
❒ Luminozitatea pixel-ului din imaginea reconstruita este proportionala cu
numarul de unitati Hounsfield corespunzatoare voxelului

Wikimedia Commons
 Reconstructia imaginii tomografice

Tip de tesut Unitati Hounsfield

Aer -1000

Grasime -50

Apa 0
Tesuturi moi, muschi +40

Calculi +100 → +400

Oase +1000

Utilizarea substantelor de contrast imbunatateste rezolutia

imaginilor – creste numarul de unitati Hounsfield corespunzatoare
in zonele unde substanta de contrast a ajuns in cantitate mai
mare (zone cu vascularizatie abundenta).
Imagini CT

Wikimedia Commons
Imagini CT

Wikimedia Commons
Imagini CT

Wikimedia Commons
Imagini CT

Wikimedia Commons
Imagini CT

Wikimedia Commons
Reconstructie 3D (CT)

Wikimedia Commons
Reconstructie 3D (CT)

Wikimedia Commons
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Tomografia computerizată în RMN

Rezonanta Magnetica Nucleara

Factorul fizic: campul magnetic si electromagnetic

Formarea imaginii: pe baza dezexcitarii cu timpi diferiti

de relaxare a nucleelor orientate in camp magnetic

Intensitatea campului magnetic necesar ptr RMN:

1-1.5 T – pentru un examen RMN obisnuit

> 3 T – pentru RMN functional

OBS: campul magnetic terestru: 10-5 Tesla

 Principii de bază RMN
• Orice sarcina electrica in miscare genereaza un camp magnetic

• Particulele atomice elementare, incarcate electric, genereaza la randul lor un camp

magnetic (moment magnetic) prin miscarea de rotatie in jurul propriei axe (moment
magnetic de spin)

• In cazul anumitor nuclei, momentul magnetic rezultant al tuturor particulelor este

nenul; daca acestia sunt plasati intr-un camp magnetic extern, ei au tendinta de a se
alinia in campul magnetic

• Exemple de nuclei
cu spin nenul:
•
1H

•
13C

•
23Na

•
31P

•
39K
 Principii de bază RMN

❒ Alinierea se realizeaza printr-o miscare de precesie in jurul axei, numita precesie

Larmor, cu o frecventa proprie care depinde de inductia magnetica a campului si de
tipul de nucleu
❒ Nucleii se pot orienta paralel cu vectorul de inductie magnetica B sau antiparalel
❒ Orientarea paralela corespunde starii stabile, iar cea antiparalela starii excitate
 Principii de bază RMN

❒ Daca nucleii orientati in camp magnetic sunt supusi unui puls de radiofrecventa
(energie EM), cu frecventa egala cu frecventa Larmour (frecventa de rezonanta), ei
isi schimba orientarea din paralel in antiparalel

❒ La incetarea pulsului, nucleii revin in pozitia initiala emitand un puls cu frecventa

egala cu frecventa de excitare; timpul de revenire la orientarea initiala poarta
denumirea de timp de relaxare

❒ Se definesc timpi de relaxare diferiti pe directii diferite ale spatiului:

 Timp de relaxare longitudinala (T1) – in plan paralel cu orientarea lui B

 (timpul dupa care magnetizarea pe direcŃia paralela cu campul revine la 0,63 din valoarea initiala)
 Timp de relaxare transversala (T2) – in plan perpendicular pe orientarea lui B
 (timpul dupa care magnetizarea pe directia perpendiculara pe camp scade la 0,37 din valoarea de
dupa excitare)
Principii de bază RMN
 Imagini RMN

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Beating_Heart_axial.gif

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cardiac_mri_ani_sagittal_bionerd.gif
Imagini RMN

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Structural.gif
Imagini RMN

http://www.radswiki.net/
 Imagini RMN

T1 T1 (constrast) T2

GRE FLAIR

http://www.radswiki.n
et/
 Angio-RMN

❒ Examinarea RMN ofera posibilitatea substragerii digitale din imaginea de

fond a imaginii fluxului sangvin prin vase, obtinandu-se astfel o harta a
vaselor de sange (asemanatoare angiografiei cu raze X)

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:T%C4%99tnice_m%C3%B3zgowe_angio-MRI.jpg

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Angio_MR.jpg
 RMN functional

❒ Se bazeaza pe faptul ca o zona cerebrala cu activitate crescuta temporar va avea si

un flux sangvin crescut, pentru a se putea furniza neuronilor necesarul de glucoza si
oxigen
❒ Hemoglobina in stare oxigenata este diamagnetica, dar in stare deoxigenata este
paramagnetica => diferente intre semnalul magnetic care pot fi inregistrate, si pe
baza lor se poate reconstrui o imagine
❒ Utilizare:
 Imagini de perfuzie/difuzie – utilizate pentru evidentierea fluxului sangvin restant in zonele
afectate de un accident vascular cerebral ischemic
 Neurostiinte – studiul zonelor cerebrale activate in anume activitati, mapping cerebral etc

❒ Alte variante:

DTI – Diffusion tensor imaging – metoda de evidentiere prin RMN a conexiunilor nervoase dintre zonele
cerebrale – fibrele din substanta alba, directia lor)

Imagini functionale bazate pe diferentele de concentratie de ATP din diferite zone cerebrale (diferente
corelate cu activitatea functionala a zonei respective)
 RMN functional

Pouratian N et al. (2007) Surgery Insight: the role of surgery in the management of low-grade gliomas
Nat Clin Pract Neurol 3: 628–639 10.1038/ncpneuro0634
 RMN functional

Cramer, Steve, M.D. Associate Clinical Director, Sue and Bill Gross Stem Cell Research Center Department of Neurology,
Department of Anatomy & Neurobiology Functional MRI Before and After Investigational Brain Stimulation
Imagistica bazata pe radionuclizi

• Scintigrafia
• SPECT
• PET
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Scintigrafia

Factorul fizic: radiatiile gama emise de izotopi radioactivi introdusi in

organismul pacientului

Formarea imaginii: pe baza incorporarii diferite a radionuclizilor in

tesuturi diferite, ceea ce duce la diferente in intensitatea semnalului
gama iradiat din zonele respective

Caracteristici ale radioizotopilor utilizaŃi:

❒ Specificitate mare pentru anumite Ńesuturi/organe

❒ Timp de înjumătăŃire biologic mic
❒ Emisie γ de mică energie
 Scintigrafia
❒ Radioizotopi utilizati pentru administrarea intravenoasa
 Tehnetiu-99m (technetium-99m)
 Iod-123 si 131
 Thaliu-201
 Galiu-67
 Fluor-18 Fluorodeoxiglucoza
 Indiu-111 (leucocite marcate)

❒ Radioizotopi utilizati pentru administrare prin aerosoli

 Xenon-133
 Krypton-81m
 Technetium-99m Technegas
 Technetium-99m DTPA
 Camera gamma

❒ Este sistemul detector pentru radiatia gama, utilizat in

medicina nucleara
 Camera gamma

❒ Este sistemul detector pentru radiatia gama, utilizat in

medicina nucleara
❒ Elemente:

Colimatorul – placa din material radioabsorbant, strabatuta de canale; permite doar trecerea razelor
gama paralele cu directia canalelor; asigura o rezolutie buna a imaginii

Cristalele de scintilaŃie – absorb fotoni gama, emit fotoni cu lungime de unda mai mare
(spectrul vizibil)

ReŃeaua de fotomultiplicatoare – amplifica semnalul fotonilor emisi de cristalele de

scintilatie si transforma semnalul luminos in semnal electric; retea hexagonala, rol si in codificarea
coordonatelor zonei unde a fost inregistrat fotonul

Analizorul de impulsuri – realizeaza o analiza spectrala a semnalelor inregistrate, in urma

careia sunt indepartate semnalele gama provenite din fondul natural de radiatii sau din ionizari
secundare

Monitorul (calculator)
 Scintigrafia - utilizari

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Subakute_Thyreoiditis_vor_Therapie.jpg

RadsWiki

❒ Scintigrafii osoase
❒ Scintigrafii tiroidiene
❒ Scintigrafii pulmonare etc. www.gammaquality.comA/Razaq H.Nuurre Nuclear MedicineOhio, USA
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 SPECT

Factorul fizic: radiatiile gamma emise de trasori radioactivi

Formarea imaginii: pe baza detectiei radiatiilor gamma emise +

reconstructie tomografica a imaginii

❒ Izotopi cu emisie de un singur foton γ (99mTc, 111In, 123I, 201Tl,

133Xe)

❒ Izotopii au timp de înjumătăŃire mai lung decât la PET

❒ Fotonii sunt captaŃi de un sistem de detectoare (camere

gamma) care se rotesc în jurul pacientului

❒ Utilizare:
 Imagini de perfuzie miocardica
 Neuroimagistica functionala
 Imagistica tumorilor
SPECT

http://www.opendx.org/highlights.php?highlight=inaction/medical/
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)

Factorul fizic: radiatiile gama emise in urma anihilarii pozitronilor

emisi de izotopi radioactivi

Formarea imaginii: pe baza detectiei simultane a doi fotoni gamma,

emisi simultan, in directii diametral opuse, de la locul dezintegrarii
pozitronului

❒ Izotopii utilizati – cu deficit de neutroni:


11C, 13N, 15O, 18F

Acestia se dezintegreaza β+, emitand un pozitron. Acesta se va anihila

cu electron din mediul inconjurator, rezultand doi fotoni gama,
fiecare cu energia de 0,514 MeV, fotoni care pleaca in sensuri
diametral opuse.
Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
 Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)

Principiul metodei

❒ În organismul pacientului se injectează un izotop care emite pozitroni

❒ Nucleele se dezintegrează, un proton se transformă într-un neutron şi un

pozitron

❒ După un drum de maxim câŃiva milimetri în Ńesut, pozitronii se ciocnesc de

electroni liberi şi se anihilează reciproc, rezultând 2 fotoni cu energii egale şi
traiectorii opuse

❒ Cei doi fotoni sunt impresionează simultan detectoare (cristale de scintilaŃie)

asezate pe un inel, în jurul pacientului – eveniment de coincidenŃă

❒ Prin reconstrucŃie tomografică a poziŃiei surselor radioactive (locul din

secŃiune unde a avut loc materializarea pozitronului) se reconstituie
imaginea PET
 Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)

Utilizare:
❒

 Imagistica tumorilor
 Imagistica metabolica
 Imagistica activitatii receptorilor neuronali

Trasori utilizaŃi frecvent:

❒

 Fluorodeoxiglucoză – FDG
 Dopamina marcata cu 13N etc
Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)

Imagine de PET (tomografie cu emisie de pozitroni), cu dopamina marcata radioactiv, a creierului unui
pacient cu boala Parkinson inainte de implantul de celule stem fetale (stg) si la 12 luni dupa implant (dr)

N Eng J Med 2001;344(10) p. 710

 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Ecografia

Factorul fizic: ultrasunetele

Formarea imaginii:
 Pe baza diferentei de timp intre emisia unui ultrasunet si captarea
aceluiasi US reflectat de o suprafata de separatie (eco
morfologic)

 Pe baza modificarii lungimii de unda a US reflectate de o suprafata

in miscare relativa fata de traductor (eco Doppler)
 Ecografia

❒ US cu utilizare medicala: 20 kHz – 200 Mhz

❒ Traductoarele utilizate – materiale piezoelectrice

 Sursa de US (aplicare curent alternativ -> vibratii ale cristalului, cu
frecventa mare -> propagare prin mediu ca US)
 Receptori de US (US ->vibratii ale cristalului -> modificari ale
semnalului electric)

 Materiale piezoelectrice:
 CuarŃul
 Fosfatul de amoniu
 Materiale ceramice fero-electrice
Ecografia morfologica
 Ecografia morfologica

❒ Imagini 2D / 3D (reconstructie)
❒ Ecografia “4D” - reconstructie in timp real

❒ Formarea imaginii:
 Sursa de US (traductorul) transmite o unda spre zona de interes
 La fiecare interfata dintre doua medii diferite, o parte din US sunt
reflectate, o parte sunt transmise
 Imaginea este reconstituita pe baza:
 Diferentei de timp intre unda incidenta si unda reflectata (timp mai mare
cand suprafata este mai departata)
 Intensitatii semnalului ecou (absorbit diferit de tesuturi diferite)
 Imagini ecografice

http://flickr.com/photos/32354567@N00/1134549
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ultrasound_abdomen_-_liver_cirrhosis_-_10.jpg
Imagini ecografice

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Apikal4D.gif
Imagini ecografice
Imagini ecografice
Imagini ecografice
 Ecografia Doppler

❒ Efectul Doppler:
 Se referă la modificarea frecvenŃei semnalului recepŃionat faŃă de
frecvenŃa semnalului emis, atunci când sursa şi receptorul se află în
mişcare relativă

❒ Prin ecografie Doppler se

poate studia curgerea
sangelui prin vase;
viteza de curgere se
determină în funcŃie de
modificare frecvenŃei
semnalului receptat faŃă
de semnalul emis Wikimedia Commons
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Termografia

❒ Furnizează imagini ale distribuŃiei temperaturii cutanate

❒ Temperatura cutanată este direct influenŃată de fluxul sangvin prin regiunile
subiacente
 Creşte în caz de procese inflamatorii, procese tumorale etc
 Scade în caz de procese ischemice – ocluzii arteriale etc
❒ Principiul – captarea radiaŃiei infraroşii emise natural de către organism

❒ Sistemul de termografie cutanată cuprinde:

Filtru optic – transparent numai pentru IR

Detector (răcit cu ajutorul azotului lichid)
 Produce semnale electrice, cu amplitudine proporŃională cu temperatura zonei
corespunzătoare

Ecran de vizualizare
Termografia

http://www.rsdconsultants.com/Thermography.htm
 Termografia

Orice reactie inflamatorie este insotita de o crestere detectabila a temperaturii

locale.
 Elemente de imagistică
medicală

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)
 Magnetoencefalografia (MEG)
MEG (Magneto - Encefalo - Grafia)
Detecteaza variatia campului magnetic generat de activitatea electrica
neuronala

- metoda imagistica
complet neinvaziva !

Campul magnetic produs

de activitatea neuronala:
extrem de slab:
10x10-14 Tesla

Campul magnetic terestru:

5x10-5 Tesla

Magnet metalic de labor.:

0.01 Tesla
 Invazivitate

I. Tehnici radiologice
II. Tomografia computerizată în raze X
III. Tomografia computerizată în RMN
IV. Scintigrafia
V. SPECT
VI. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET)
VII. Ecografia
VIII. Termografia
IX. Magnetoencefalografia (MEG)

ROSU: tehnici invazive si foarte invazive

ALBASTRU: tehnici considerate nesemnificativ invazive (risc minim)
VERDE: tehnici total neinvazive
Bibliografie si sursele imaginilor folosite

- “Curs de Biofizica Medicala” – Prof. Dr. C. Ganea

- Curs de imagistica medicala, Dr. A. Popescu
- Elemente de bioacustica, C. Ganea
- Stedman’s Medical Dictionary
- Principles of Neural Science, 4th edition, by Eric R. Kandel, James H. Schwartz and Thomas M. Jessell
- Enciclopaedia Britannica, 2009
- Netter’s Atlas of Human Anatomy, Ciba-Geigy Edition, 1995
- Wikimedia Commons

Pentru anumite imagini particulare, sursa (articolul) este citat pe slide-ul respectiv, sau in cadrul imaginii.
Unele diagrame si simulari sunt create de Catedra de Biofizica Medicala - UMF Carol Davila.