Sunteți pe pagina 1din 23

CRIMINALISTICA - Subiecte posibile 2017-2018

1. TEHNICA CRIMINALISTICA
Introducere
? Criminalistica - noțiune și sistem

 Criminalistica – stiinta judiciara cu caracter autonom si unitar, care cuprinde un ansamblu de


cunostinte despre metodele, mijloacele si procedeele tactice destinate descoperirii, cercetarii
si identificarii persoanelor implicate in savarsirea lor si prevenirii savarsirii faptelor penale.

 Tehnica criminalista: ansamblul metodeor si mijloacelor tehnico-stiintifie destinate


descoperirii, fixarii, ridicarii si examinarii urmelor sau mijloacelor materiale de proba

 Tactica criminalista- totalitatea procedeelor si regulilor privind efectuarea actelor de urmarire


penala si in general de investigatie penala

 Metodologia criminalistica: cuprinde ansamblul de reguli privind cercetarera unor categorii


de infractiuni(accidente aeriene, navale, de munca, etc)

Principiile investigației criminalistice (principii fundamentale ale Criminalisticii)

Principiul legalitatii – intreaga activitate de investigatie criminalistica se desfasoara in stricta conformitate


cu dispozitiile legale
Principiul aflarii adevarului – aflarea adevarului judiciar reprezinta o consecinta a unei activitati complexe
de investigare a unor fapte penale si a imprejurarilor concrete in care a fost savarsita, astfel incat concluziile
organelor judiciare sa reflecte in mod exact si obiectiv realitatea, pe baza de probe
Prezumtia de nevinovatie – specialistii tehnicieni criminalisti trebuie sa caute in egala masura atat
elemente prin care se poate dovedi vinovatia unei persoane, cat si elemente prin care se poate dovedi
nevinovatia unei persoane
Principiul modificarii materiale a realitatii in momentul savarsirii unei fapte penale – orice activitate a
omului produce transformari sau modificari ce se obiectiveaza in urme ale infractiunii; prin notiunea de urma
se intelege orice modificare materiala intervenita in conditiile savarsirii unei fapte prevazute de legea penala
– intre fapta autorului si modificare exista un raport de cauzalitate directa; urma poate fi formata atat prin
contactul direct a doua corpuri cat si sub forma resturilor
Principiul identitatii – orice persoana sau obiect este identic doar cu sine, dar in acelasi timp diferit de
orice persoana sau obiect
Principiul operativitatii – identificarea autorului unei fapte penale sa fie realizata in cel mai scurt timp,
calculat de la momentul savarsirii acesteia

2. METODOLOGIA IDENTIFICĂRII CRIMINALISTICE


Principiile și obiectul identificării criminalistice

 Principiul identitatii – teoria hegeliana: o persoana/un obiect este identic numai cu sine insusi, dar in
acelasi timp este diferit de oricare altul

1
 Principiul delimitarii obiectelor identificarii criminalistice in obiecte scop si obiecte mijloc de
itdentificare (urmele obiectului scop, precum si modelele de comparatie, realizate in mod experimental
in laborator)

 Principiul stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare – este posibila pe baza caracteristicilor


esentiale ce trebuie sa prezinte si o anumita stabilitate interpretata intr-un sens dialectic si raportata
la momentul descoperirii urmelor si efectuarii examenelor comparative

 Principiul dinamicitatii caracteristicilor de identificare – organele judiciare trebuie sa tina seama si de


faptul ca realitatea obiectiva reprezinta o totalitate dinamica de sisteme materiale ale caror structuri
se afla in interactiune, continua schimbare si transformare

Obiectul identificarii poate fi orice element al lumii materiale care se manifesta in spatiu si timp, susceptibil de
a fi identificat dupa urmele create la locul savarsirii infractiunii. Se clasifica in:
 Dupa scopul identificarii – obiecte ce urmeaza a fi identificate = obiecte scop (autorul infractiunii,
instrumentele folosite etc); obiecte care servesc la identificarea acestora = obiecte mijloc de
identificare
 Dupa criteriul cautarii si identificarii – obiecte ale caror urme au fost descoperite la locul savarsirii
infractiunii = obiecte cautate, iar obiectele presupuse ca au creat urmele descoperite sunt denumite
obiecte verificate

Fazele și metodologia identificării criminalistice


Doua faze principale:
 faza delimitarii grupului caruia ii apartile obiectul scop al identificarii;

 faza procesului de individualizare sau determinarea obiectului concret aflat in raport de


cauzalitate directa cu fapta penala ce se investigheaza de catre organele de urmarire penala.

Ultima faza presupune examinarea comparativa, avand ca scop stabilirea coincidentei sau concordantei intre
trasaturile reflectate in urma si cele recflectate de modelele de comparatie, precum si a deosebirilor sau
neconcordantei intre acestea.

Metodologia identificarii criminalistice

Identificarea criminalistica reprezinta un proces de constatare a identitiatii unei persoane, a unui obiect sau
fenomen, aflate in legatura cauzala directa cu fapta penala, prin metode stiintifice criminalistice, in scopul
stabilirii adevarului judiciar intr-o cauza penala.

Identificarea priveste recunoasterea unei persoane sau a unui obiect concret, care poate avea elemente sau
insusiri de natura sa il apropie de alte persoane sau obiecte asemanatoare, de acelasi gen sau specie, dar
care se deosebeste prin trasaturi ce-l fac sa fie identic numai cu sine insusi. Identitatea presupune insusirea
unei persoane/obiect/fenomen de a-si manifesta individualitatea in timp si spatiu prin caracteristici
fundamentale, neschimbatoare, ce se deosebesc de celelalte si le determina sa ramana ele insele pe intreaga
durata a existentei.

2
3. Tehnici de laborator destinate investigațiilor criminalistice
Mijloace tehnico-științifice folosite în cercetarea la fata locului
Cercetarea la fata locului prezinta 2 faze principale: statica si dinamica.
Cercetarea propriu-zisa – faze:
 Faza statica - inlaturarea eventualelor pericole, delimitarea locului, constatarea mortii victimei,
selectionarea martorilor asistenti si retinerea persoanelor suspecte, examinarea generala a
locului faptei, etc.
Niciun obiect nu este atins sau miscat de la locul sau. Se fixeaza obiectele principale. Scop: formarea
unei imagini asupra naturii faptei, momentului si modului in care s-ar fi putut desfasura.
Fixarea se realizeaza prin: fotografiere, filmare sau videofilmare

 Faza dinamica – cea mai complexa etapa a cercetarii.


Este permisa miscarea sau deplasarea obiectelor pentru a se putea asigura o examinare optica a lor. De
asemenea, pe langa cautarea, descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor, microurmelor sau mijloacelor
materiale de proba, se executa fotografii de detaliu sau masuratori fotografice la scara.
Se incearca clarificarea imprejurarilor negative care pot releva intentia autorilor unei infractiuni de
a-si masca fapta sau a deruta cercetarile.
Cercetarea la fata locului presupune folosirea unei game variate de mijloace tehnico-stiintifice:
trusele criminalistice si laboratoarele criminalistice mobile.

? Trusele și laboratoarele criminalistice mobile


Trusele criminalistice universale dispun de un instrumentar divers:

 compartimentul traseologic destinat descoperirii, fixarii si ridicarii urmelor de maini, picioare, dinti etc
(substante pulverulente, pensule din par de veverita, pensula magnetica, pulverizatoare etc)

 compartimentul pentru executarea masuratorilor si marcarea obiectelor principale (ruleta, banda


metrica, jetoane numerotate)

 compartimentul necesar executarii desenelor si schitei locului faptei (busola, rigla gradata, hartie
milimetrica);

 mai contine instrumentarul de amprentare a persoanelor si cadavrelor la fata locului (tusiera, rulou,
placa) si instrumente ajutatoare; aparatura foto;
Trusele criminalistice specializate:
 pentru testarea stupefiantelor (tuburi cu reactivi), pentru marcarea unor obiecte cu substante
fluorescente;

 trusa pentru revelarea urmelor papilare latente cu radiatie de tip laser;

3
 alte categorii de truse cu destinatie speciala – accidente de circulatie, explozii si incendii, cadavre
neidentificate etc.
Laboratoarele criminalistice mobile

 Dispun de principalele truse criminalistice universale si specializate, completate cu mijloace


suplimentare cum ar fi cele necesare descoperirii si ridicarii microurmelor, urmelor latente de
picioare pe covoare, materiale plusate, linoleum etc.

 De asemenea exista instrumente optice de examinare de genul microscoapelor simple. Diversi


reactivi si instrumentar pentru analiza orientativa a urmelor biologice.

 Aparatura de detectie: de metale, de cadavre, de stupefiante;

4. Fotografia judiciara
1. Rolul fotografiei judiciare si al inregistrarilor video in investigarea infractiunilor

Fotografia judiciara constituie un ansamblu de procedee tehnico-stiintifice necesare investigarii, fixarii si


redarii rezultatelor cercetarilor criminalistice sub forma imaginilor fotografice.

 Fidelitate in fixarea si redarea imaginii locului savarsirii infractiunii, urmelor, rezultatelor diverselor
cercetari criminalistice

 Obiectivitate in prezentarea datelor obtinute prin mijloace criminalistice

 Rapiditate si relativa simplitate de executare a fotografiilor, cu consecinta directa asupra rezolvarii


operative a cauzei penale

 Evidenta probatorie a fotografiei

 Influenta psihologica pe care o poate avea asupra invinuitului, inculpatului sau asupra organelor
judiciare

! Fotografia judiciara operativa - procedee de fotografiere la fata locului, fotografia semnalmentelor,


fotografia de orientare, fixare, de detaliu, schița
Procedee de fotografiere la fata locului

a. Fotografia de orientare – serveste la fixarea imaginii intregului loc de savarsire al infractiunii – puncte
de reper de orientare – identificarea zonei (cladiri, constructii, poduri, borne km + exterior cladiri daca
e in loc inchis)

b. Fotografia schita – destinata redarii in exclusivitate a intregului loc al savarsirii

 Fotografia-schita unitara – totalitatea locului dintr-un singur cadru

 Fotografia-schita panoramica – redarea unitara a locului savarsirii in ipoteza in care nu poate


fi redat intr-o singura fotografie

 Fotografia-schita pe sectoare – redarea pe portiuni, conditii similare de iluminare, acelasi


obiectiv, la aceeasi scara – locuri compartimentate

4
 Fotografia-schita incrucisata – aparatul situat succesiv in puncte diferite sau diametral opuse

c. Fotografia obiectelor principale – fixarea imaginilor obiectelor in legatura sau care reflecta urmele si
consecintele savarsirii infractiunilor – in faza statica a cercetarii

d. Fotografia de detaliu – specifica fazei dinamice – este permisa deplasarea sau modificarea pozitiei
obiectelor pentru a pune in evidenta

e. Procedee speciale de fotografie – mai multe categorii de fotografii, al caror scop si mod de efectuare
pun in evidenta urmele si obiectele folosite la savarsirea infractiunilor

f. Fotografia digitala – permite revelarea si fixarea fotografica a urmelor, in conditii optime prin
vizualizarea directa a urmei

g. Procedee de fotografiere a cadavrelor – cadavrele trebuie fotografiate in pozitia si in starea in care


au fost gasite:

 Cadavre dezmembrate: cum au fost gasite, iar apoi intregul corp;

 Inecatilor – in apa, iar apoi imediat dupa scoatere; spanzurate sau in pozitia sezand – din spate, fata,
parti laterale, insistand asupra nod si sant de spanzurare;

 Carbonizate – in starea in care au fost gasite dupa care asezate pe o suprafata alba; inghetate – in
starea initiala, iar apoi dezghetate la temperatura camerei

h. Masuratorile fotografice – rigla gradata, banda gradata, masuratori tridimensionale, fotogrammetria

2. Fotografia semnalmentelor

 Fotografia de identificare a persoanelor – doua fotografii de bust: una din fata si doua din
profilul drept – cu capul descoperit, pieptanata si barbierita, fara ochelari, cu urechea dreapta
descoperita, privirea inainte

 Fotografia de identificare a cadavrelor necunoscute - presupune toaleta cadavrului indeosebi


in ipoteza mortii determinate de catastrofe, accidente etc; toaleta are drept scop readucerea
figurii unei persoane cat mai aproape de infatisarea avuta in timpul vietii

 Fotografia de urmarire – de supraveghere sau de filaj – consta in inregistrarea prin


fotografiere a unor activitati cu caracter infractional, a contactelor dintre participanti la
savarsirea faptelor de natura penala

3. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala

a. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei; Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii;


Fotografia de fixare a rezultatelor prezentarii pentru recunoastere - ilustreaza constatarile cuprinse in
procesele-verbale

! Fotografia judiciara de examinare în radiații vizibile

Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile

a. Fotografia de ilustrare – fixarea imaginii initiale a obiectului ce urmeaza a fi examinat, a


caracteristicilor si dimensiunilor sale (cercetarea tehnica a inscrisurilor presupuse a fi falsificate,
cercetarea mijloacelor de proba cu suprafata plana, expertiza unor corpuri delicate)

b. Fotografia de comparare – traseologie, balistica judiciara, expertiza inscrisurilor etc

5
 Fotografia de comparare prin confruntare – confruntarea a doua imagini, una reprezinta
urma/mulajul ridicat de la locul savarsirii infractiunii, alta impresiunea/mulaj creat
experimental in laborator

 Fotografia de comparare prin suprapunere – suprapunerea a doua imagini (ambele ca cele


de mai sus), trebuind realizate in conditii similare, aceeasi scara, luminozitate, unghi etc

 Fotografia de comparare prin stabilirea continuitatii liniare sau prin juxtapunere – are ca scop
stabilirea identitatii unei persoane sau a unui obiect, ca urmare a determinarii continuitatii
elementelor caracteristice reflectate in urma si in modelul tip obtinut pe cale experimentala

c. Fotografia de umbre – este destinata scoaterii in evidenta a caract de relief

d. Fotografia de reflexe – scop: punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile la o prima
vedere

e. Fotografia separatoare de culori – revelarea petelor, urmelor, modificarilor textului unui inscris, greu
vizibile cu ochiul liber, datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea suportului

f. Fotografia de contrast – posibilitatea maririi a gamei mijloacelor de evidentiere a unor urme sau detalii
caracteristice,a pte sa fie folosite in procesul de identificare
! Fotografia judiciara de examinare în radiații invizibile (UV și IR)
Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile

 Fotografia de examinare in radiatii UV – are la baza proprietatea acestora de a provoca


fluorescenta unei categorii largi de elemente sau substante – se descopera urme de maini,
urme biologice, dar si in scop tactic operativ – traseologie, balistica judiciara, cercetarea
tehnica a inscrisurilor etc

 Fotografia de examinare in radiatii infrarosii – are la baza capacitatea acestora de a strabate


corpuri si de a fi retinute de altele, fara a fi influentate de elementele poluante din atmosfera
– cercetarea tehnica a inscrisurilor, cercetarea unor valori sau opere de arta, descoperirea
urmelor suplimentare ale tragerilor cu arme de foc etc

 Fotografia de examinare in radiatii roentgen, gamma, beta si neutronice

5. Identificarea persoanelor după urmele formate de corpul uman


 Urma infracțiunii
Urma infractiunii: Orice modificare intervenita in conditiile savarsirii unei fapte penale, intre fapta si
relfectarea ei materiala existand un raport de cauzalitate. (petele de sange sau firele de par ale victimei
gasite pe imbracamintea agresorului sunt urme care fac dovada contactului direct dintre cei doi)
Dupa factorul creator de urma: corpul omului, obiecte sau instrumente, animale, fenomene (incendiu)
Dupa tipul sau natura urmei:
a. urme care reproduc forma suprafetei de contact a obiectului creator: urme de maini, picioare,
instrumente de spargere, mijloace de transport

b. urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice, inclusiv resturi de fragmente
de obiecte – pete de sange, fir de par, praf, cioburi, => urme materie

c. urme sonore – vocea, vorbirea, urme olfactive – miros specific al persoanelor, obiectelor

d. urme vizibile si urme latente – invizibile cu ochiul liber sau foarte putin vizibile

e. macro si microurmele – urme formate din particule/resturi f mici, substante, invizibile cu ochiul liber si
foarte greu de evitat de catre autor
Dupa modul de formare a urmelor – avand in vedere raportul de miscare, locul in care se fixeaza:

6
a. urme statice – create prin atingere, apasare, lovire, fara ca suprafetel de contact sa fie in miscare

b. urme dinamice – formate ca rezultat al miscarii de translatie, de alunecare a suprafetelor (frana)

c. urme de suprafata – urme de stratificare formate prin depunerea unui strat de substanta (grasime) pe
suprafata primitoare a urmei; urme de destratificare formate prin ridicarea substantei aflate initial pe
suport (atingerea cu mana a unei suprafete prafuite)

d. urme de adancime – suprafata obiectului ce a creat urma se imprima pe suportul primitor


Alte criterii de clasificare:
 urme locale sau periferice – dau contur obiectelor

 urme pozitionale – modificari intervenite in pozitia unor obiecte

 Identificarea dactiloscopica;

Dactiloscopia este ramura Criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea desenelor papilare,
in vederea identificarii persoanei
Proprietatile desenului papilar:
Unicitatea desenului papilar – se deosebesc intre ele prin forma si detalii caracteristice astfel incat este
imposibil ca doua persoane sa aiba amprente identice
Fixitatea desenului papilar – consta in mentinerea formei si detaliilor caracteristice ale desenului papilar de
la formare si pana la moartea persoanei, el doar crescand in dimensiuni
Inalterabilitatea – un desen papilar nu poate fi modificat sau inlaturat

Clasificarea desenului papilar


In functie de locul pe care il ocupa:

 Regiunea digitala – zonele falangetei, falanginei si falangei, despartite de santuri flexorale


 Regiunea plantara – zonele palmara, tenara si hipotenara
 Zona bazala – intre santul flexoral si centrul desenului
 Zona centrala – nucleara, detine ponderea cea mai mare
 Zona marginala – crestele aflate la exteriorul desenului
In functie de forma desenului din zona centrala si pozitia si numarul deltelor:

 Desene adeltice sau de tip arc


 Desene monodeltice sau de tip lat
 Desene bideltice sau de tip cerc
 Desene polideltice sau de tip combinat
 Desene exceptionale sau amorfe

Detalii caracteristice: capat de creasta papilara, inceput de creasta, sfarsit de creasta; bifurcare, trifurcare,
ramificare; contopire simpla si contopire tripla; intrerupere; fragment de creasta; butoniera; inel; deviere;
intersectie; carlig; anastomoza

In cazurile in care la fata locului, urmele digitale se prezinta sub forma unor fragmente papilare, identificarea
este posibila prin examinarea formei porilor si a marginilor crestelor.

7
 cercetarea și interpretarea la fata locului a urmelor de mâini și expertiza criminalistica a acestora

1. Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini


Formarea urmei de maini, cea mai mare valoare pentru identificarea urmelor avand-o urmele de maini statice
intrucat redau cu claritate desenul papilar si detaliile; urmele latente sunt mai calitative decat cele vizibile
Descoperirea urmelor de maini presupune cautarea lor sistematica: organul de urmarire va cauta sa
reconstituie mintal fiecare faza a desfasurarii infractiunii – parcurge in sens direct sau invers drumul presupus
a fi fost facut de infractor
Stabilirea vechimii – uneori relativa, in functie de materialul primitor:portelan – ani de zile; hartie –ore

Procedee de revelare a urmelor de maini latente:


a. prin metode fizice: pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina, care sa fie in contrast
de culoare si sa prezinte aderenta selectiva numai la materia din urma (ceruza, negru de fum, foarte
utilizati fiind revelatorii fluorescenti – nu si pe lemn). Raspandirea si indepartarea pudrelor – pensule
fine din par de veverita, puf de strut etc; piele, cauciuc: pulbere fina de fier cu pensula magnetica;
hartie – metalizarea intr-o camera de vid, presupune evaporarea unui amestec de aur-cadmiu

b. revelarea prin metode chimice – bazata pe reactia dintre anumite substante chimice si
componentele transpiratiei (saruri, aminoacizi); ex: revelarea cu capori de iod pe hartie si pereti;
revelare cu reactivi chimici;

c. revelarea prin metode optice – radiatia de tip laser, proiectata lateral oblic, determina aparitia unei
fluorescente specifice anumitor subtante secretate de glandele sebacee; alta metoda: dispersia
luminoasa
Fixarea si ridicarea urmelor de maini – principalul mijloc il constituie procesul-verbal: consemnarea exacta,
precisa si detaliata a urmelor, metodelor, locului etc; criminalistic, presupune fotografierea urmelor in cadrul
ambiantei generale si in calitatea lor de obiecte principale; schite si desene intocmite
Ridicarea urmelor de maini se realizeaza prin transferarea pe pelicula adeziva speciala sau prin efectuarea
unui mulaj in cazul urmelor de adancime.
Transportarea – conditii de manipulare si ambalare care sa previna distrugerea.
Interpretarea la fata locului – stabilirea locului si obiectelor ce au intrat in sfera de interes; se pot desprinde
date cu privire la modul de operare, daca individul era grabit, nervos, relaxat, date cu privire la persoana
faptuitorului: inaltime, constitutie, sexul si varsta etc; stabilirea degetului, regiunii mainii.

2. Expertiza criminalistica a urmelor de maini

Expertiza dactiloscopica este etapa finala, expertul putand sa se pronunte asupra chestiunilor diferite in functie
de ce i se prezinta: urma, sau si modele de comparatie;
Daca i se prezinta doar urma: de la ce mana provine, regiunea mainii, degetul, din ce tip sau varietate de
desen papilar face parte etc.
Daca i se prezinta si impresiuni digitale poate spune daca ele si urma sunt formate de acelasi deget.
Efectuarea examenului dactiloscopic comparatic impune folosirea unor aparaturi diverse – lupe, aparate de
proiectie etc.

 Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare - cercetarea la fata locului a urmelor de picioare și


expertiza criminalistica a acestora (mulaj)

8
Consideratii preliminare privind urmele de picioare

Clasificarea urmelor de picioare – urmele plantei piciorului, urmele piciorului semi-incaltat, urmele de
incaltaminte; planta piciorului se imparte in patru regiuni: metatarsofalangiana, metatarsiana, tarsiana si
calcaiul;
Formarea urmelor de picioare – se intalnesc sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adancime,
vizibile sau latente. Urma piciorului in miscare este mai lunga, una in alergare este arcuita si apar pregnant si
formele regiunilor metatarsofalangiana si metatarsiana sau ale regiunii varfului incaltamintei.

3. Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare

Descoperirea urmelor de picioare – se cauta printre primele, presupune cercetarea suprafetelor pe care e
posibil sa calce, se realizeaza cu ajutorul unei raze incidente de lumina sau al unor dispozitive ce pun in
evidenta urmele; se fotografiaza, se masoara bidimensional si apoi se conserva impotriva factorilor externi.
Fixarea si ridicarea urmelor de picioare – prin proces-verbal: descriere detaliata a numarului, tipurilor,
formelor, naturii suportului pe care s-au format urmele de picioare; fotografierea presupune o imagine de
ansamblu a grupului de urme si fixarea imaginii care contine cele mai multe si clare elemente.
Ridicarea prin mulaj – dupa ce in prealabil urma a fost pregatita si scoasa apa sau corpurile straine din ea
(in nisip: intarire prin pulverizarea unui strat subtire de serlac; in pamant – se astupa gaurile prin presararea
de parafina razuita, apoi pasta de ghips; prea umede – intarite prin presararea unui strat subtire de ghips; in
zapada – mulaj din sulf topit, iar apoi ghips)
Principalele elemente ce caracterizeaza o carare de urme sau mersul unei persoane: directia de miscare,
linia mersului, latimea pasului unghiul de mers.

4. Expertiza criminalistica a urmelor de picioare


Expertul poate sa se pronunte asupra chestiunilor diferite in functie de ce i se prezinta: urma, sau si modele
de comparatie; Daca i se prezinta doar urma: determinarea sexului, varstei, taliei, greutate aproximativa,
mecanismul de formare si vechime etc. Daca i se prezinta si modele de comparatie: identificarea persoanei
sau obiectului creator de urma;

 ? Cercetarea urmelor de dinți, de buze și ale altor părți ale corpului uman
Investigarea odontologica judiciara
Urmele de dinti ofera o baza sigura de identificare datorita caracteristicilor formei, dispunerii si particularitatilor
prezentate de fiecare dinte, dupa varsta de 25 de ani cand intreaga dantura este formata.
Urmele de dinti se prezinta sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adancime. Sunt considerate
cele mai valoroase datorita redarii unui numar mai mare de caracteristici.
Cercetarea la fata locului a urmelor de dinti – sunt urme dinamice, se intalnesc pe alimente, fructe cu o
consistenta si un grad de plasticitate adecvat.
 Fixarea urmelor de dinti – consemnarea in procesul-verbal si prin fotografiere, se insista asupra
detaliilor.

 Ridicarea si transportarea se realizeaza cu precautie pentru a preveni alterarea si deformarea


acestora.
 Expertiza odontologica poate oferi raspunsuri cu privire la natura umana sau animala a urmei, sexul,
varsta si tipul antropologic al persoanei.

9
6. Tipologia investigării principalelor urme biologice de natura umana
 Cercetarea urmelor de sânge (metode de descoperire, ridicare, interpretare și precauții)

Cercetarea urmelor de sange

Descoperirea urmelor sangvinolente – se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului cercetat:
imbracamintea si corpul persoanelor, portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii, instalatii sanitare,
obiecte ce ar fi putut servi. Se apeleaza la reactii cu caracter orientativ – apa oxigenata, luminol, acid sulfuric.
Ridicarea urmelor de sange: uscate – se pot razui sau racla; sub forma de balti – se pot absorbi cu pipeta;
crengile sau vegetatia se taie, pamantul se ia cu totul. Ambalarea – pungi de hartie. Interpretarea urmelor
de sange – locul descoperirii poate oferi informatii cu privire la data de formare, vechimea, cantitatea scursa,
directia deplasarii cadavrului etc.
Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange – este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari
adresate de catre organele judiciare: urma este sau nu de sange? Sangele e de natura umana/animala?
Caror grupe de sange apartine? Care e zona organului din care provine? Contine alcool? Poate fi stabilit adn?
Etc

 Cercetarea urmelor de saliva și de sperma


Cercetarea urmelor de saliva – posibila numai in cazul in are autorul infractiunii este un tip secretor, adica
elimina secretiile organismului antigene ce se gasesc si pe hematiile sangelui, ceea ce fac stabilirea grupei
sanguine.

Cercetarea la fata locului a urmelor de saliva


 Cautarea si descoperirea urmelor de saliva se realizeaza cu mijloace optie si de iluminare curente
– lupe, lampi cu radiatii UV, lanterne.

 Ridicarea si transportarea lor se realizeaza in stare uscata si in conditii de urgenta pentru a nu se


distruge antigenele.

 Interpretarea poate oferi info cu privire la modalitatea de formare, vechimea, mediul profesional din
care provine, vicii, numaurl de persoane care au creat urmele. + aceleasi intrebari ca si la urmele de
sange.

Cercetarea urmelor seminale

Aceste urme se intalnesc in cazul savarsirii unor infractiuni cu grad de periculozitate deosebit – viata sexuala
de exemplu.
Cautarea are in vedere faptul ca prezinta un contur neregulat, o culoare gri-albicioasa, sunt aspre la pipait si
se formeaza pe suporturi absorbante. Se examineaza orificiile naturale de catre cadre medicale, lenjeria de
corp, pat, imbracaminte. Sunt usor de descoperit datoria fluorescentei lor relativ specifice – albastruie sub
UV.
Ridicarea se realizeaza prin ridicarea intregului obiect/decuparea, fara a se indoi.
Revelarea pe piele – prin umezirea cu apa distilata a petei si transferarea pe hartie de filtru.
Transportarea – in stare uscata, la adapost de caldura si lumina soarelui.
Interpretarea la fata fata locului a urmelor seminale ofera info cu privire la natura, mobilul, modul de savarsire,
aberatii sexuale etc.
Expertiza este destinata stabilirii naturii umane/animale, grupei sanguine, vechimii petei etc.

10
 Elemente de investigare și identificare biocriminalistica pe baza profilului ADN

Descoperirea ADN a condus la intelegerea conceptului de ereditate si la identificare intrucat prezinta o


structura moleculara si este continuta de toate celulele vii ale organismelor, cu exceptia globulelor rosii din
sange: hematii.
Clasificarea probelor:
 probe cu inalt grad de precizie in identificarea ADN: sange, lichid seminal, saliva;

 probe cu potential in definirea profilului ADN: fluidul vaginal, secretiile nazale, parul, celulele pielii,
urina etc;

 probe cu potential in analizele ADN mitocondrial orice proba

Cercetarea la fata locului parcurge aceleasi etape ca la biologice: descoperire, fixare fotografica, ridicare,
cu evitarea contaminarii probelor.

Efectuarea expertizelor ADN

Analiza prin metoda enzimei de restrictie presupune existenta unei cantitati suficiente de ADN supusa
izolarii si purificarii cu ajutorul unor detergenti si enzime cu mare specificitate. Apoi, decuparea ADN ului cu
ajutorul unor enzime de restrictie, in fragmente de marimi diferite – electroforeza = fragmente decupate si
triate dupa lungime;
 transfer Southern – transferarea fragmentelor de pe gel pe membrana de nailon si ruperea puntilor
de hidrogen dintre bazele complementare;

 hibridarea = reunirea ADN ului;

 autoradiografia membranei – vizualizarea ADN se realizeaza sub forma benzilor intunecate.


Analiza prin metoda reactiei in lant a polimerazei – amplificarea in vitro a secventelor ADN prin cicluri de
denaturare ADN, fixarea primerilor si extinderea cu polimeraza ADN; avantajul: se poate folosi o singura
molecula ADN, rapid si simplu.

 Cercetarea firului de par uman (descoperire, identificare, ridicare, recoltare, expertiza și


identificarea persoanei)

Cercetarea firului de par

In legatura cu structura firului de par, principalele sale componente sunt: tija (tulpina) si radacina.
Este format din trei straturi: cuticula, cortex, medulara;
Firului de par ii sunt caracteristice o anumita lungime, grosime, pigmentatie, ondulatie, precum si unele
degradari, toate raportate la varsta si sexul persoanei, regiunea corpului etc.

Cercetarea la fata locului a firului de par uman

Descoperirea firului de par se realizeaza cu ajutorul unor lupe si unor surse de lumina puternice. Se
cerceteaza imbracaminte, lenjerie, corp, obiecte de ingrijire personala.

11
Ridicarea are in vedere mentinerea exacta, evitarea amestecarii firului cu alte fire. Se introduc in plicuri
separate, facandu-se mentiuni clare cu privire la locul si modalitatea de descoperire.
Recoltarea de la persoanele suspecte se poate face prin smulgere, pieptanare sau taiere.

Expertiza criminalistica a urmelor de natura piloasa

Poate raspunde la intrebari legate de natura si originea umana sau animala a firului de par, zona din care
provine, modul de detasare, sexul, varsta aproximativa, eventuale boli si natura depunerilor de pe suprafata
firului.
Firul poate contine peste 15 elemente chimice a caror concentratie variaza de la o luna la alta. Principale
metode tehnico-stiintifice de examinare: microscopia clasica si electronica, calorimetria, spectrofotometria de
absorbtie atomica, activarea prin neutroni.

 ? Elemente de investigare odorologica judiciara - urme olfactive, folosirea câinilor de urmărire

Aspecte generale privind urmele olfactive

Formarea urmelor olfactive este inevitabila, orice persoana lasand molecule de miros peste tot pe unde trece.
Continutul urmelor cuprinde mai multe categorii de miros: mirosul specific al corpului, profesional sau general
precum si cel ocazional. Utilizarea urmelor olfactive presupune exploatarea in investigatii, impusa datorita
proprietatilor acestora de a se forma invariabil, la simpla trecere a unei persoane printr-un anumit loc.

Cercetarea la fata locului a urmelor olfactive

Descoperirea urmelor olfactive se face cu ajutorul cainilor de urmarire, care poate selecta o urma de miros
din alte 200.
Prelucrarea urmelor – cainele este dirijat de conducatorul sau dar si de dirijorul anchetei. Daca este utila si
necesara folosirea cainelui, acestuia i se va da imediat spre prelucrare urma de miros, inaintea desfasurarii
altor activitati, exceptand salvarea victimei sau inlaturarea unor stari de pericol. este necesara notarea
traseului strabatut de caine si observarea reactiilor sale, insa nu trebuie derutat.

Metode de investigare odorologica

Se apeleaza si la metode tehnice constand in ridicarea urmelor de miros de la fata locului, de pe obiecte corp
delict, de pe imbracamintea pierduta de infractor, prin aspirarea cu dispozitive speciale si conservarea in
flacoane ermetice, dezodorizate in prealabil. Sunt supuse examinarii comparative cu modelele prelevate de
la persoanele sau obiectele suspecte.
Fixarea si prelevarea urmelor olfactive in aglomeratii urbane se va face prin acoperirea lor cu o bucata de
panza speciala, lipsita de orice miros, timp de 20-30 minute. Examenul odorologic comparativ se va face cu
modele olfactive de comparatie prelevate de la persoane suspecte.

Domenii diverse de folosire a cainilor de urmarire

Depistarea stupefiantelor, detectarea explozivilor, descoperirea de persoane rapite.

12
7. Tehnici de identificare a persoanelor după semnalmente exterioare, după voce
și prin alte metode
 Identificarea persoanelor și cadavrelor după semnalmentele exterioare
1.Metoda portretului vorbit
Serveste la identificarea persoanelor pe baza descrierii semnalmentelor exterioare ale acestora de catre o alta
persoana.

 sunt vizate formele statice si dinamice(aprecierea formei si dimensiunilor se va face intr-un sistem
avand 3 gradatii  mic, mijlociu, mare)

 descrierea formelor statice(elemente privind talia,aspectul general, forma capului, a fetei) +semne
particulare(tatuaj)

 descrierea formelor dinamice(mímica,felul mersului, privire)

 descrierea semnalmentelor are in vedere caracteristicile intregului corp, accentul fiind pus pe cele
anatomice ale fetei(sunt vizate: volumul, forma, pozitia si culoarea partilor obervate)

2.Metode tehnice folosite in identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare

 Portretul schitat
Consta in schitarea unui portret dupa descrierea martorului sau a victimei. (in cazul existentei unor
posibilitati reduse de descriere-gradul de instruiré si inteligenta-pot fi inlaturate prin aceasta
metoda).

 Fotorobotul
Reprezinta o metoda de identificare pe baza unui colaj fotografic de elemente faciale preluate din
fotografii ale semnalmentelor unor persoane diferite, astfel incat cele 3 zone ale fetei(frontala, nazala,
bucala) sa se suprapuna perfect.

 Identi-kit-ul si Photo-identi-kit-ul
Presupune punerea la dispozitia martorului sau a victimei a unui album ce contine zeci de variante ale
elementelor faciale, iar fiecare element facial din álbum este reprodus separat pe o película
transparenta purtand acelasi numar de cod.

 Mimicompozitorul
Pe ecranul dispozitivului sunt proiectate succesiv elemente faciale, iar dupa compunerea imaginii pe
ecran, aceasta poate fi forografiata rapid cu un aparat Polaroid.

 Sintetizorul fotografic
Are la baza realizarea unui montaj cu ajutorul a patru dispozitive ce proiecteaza pe un ecran cate o
zona a fetei.

 Portretul robot computerizat


Prezinta avantaje dpdv al exploatarii mai eficiente a datelor furnizate de catre martor, cat si al utilizarii
altor date, stocate in fisierele criminalistice privitoare la personae care au savarsit infractiuni/sunt
suspecte/disparate.
3.Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute

 Metoda supraproiectiei
Presupune proiectarea sau suprapunerea imaginii craniului necunoscut peste imaginea forografica a
persoanei disparute, careia se presupune ca i-a apartinut craniul.(o fotografie realizata in conditii cat
mai aprópiata de fotografía semnalmentelor)

13
 Reconstituirea fizionomiei dupa craniu
Consta in reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor moi ale capului.

 Identificarea dupa resturile osoase


Se realizeaza prin intermediul expertizei osteologice(se det daca sunt sau un de natura umana, daca e
vorba de un schelet intreg sau provin de la mai multe persoane, varsta, sex, talie).

 Identificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice


Se utilizeaza mai ales in caz de catastrofa, incendii, explozii, accidente(se det varsta, sexul)

 Identificarea prin expertiza fotografiei de portret


Are loc prin compararea unei fotografii cat mai recente a persoanei disparute cu fotografía
semnalmentelor cadavrului.

 ? Identificarea persoanelor după voce și vorbire


Caracteristici de identificare a a vocii si vorbirii
Fundamentul stiintific al identificarii sau stabilirii autenticitatii unei inregistrari este dat de individualitatea
vocii si vorbirii, determinata de diverse particularitati anatomice sau fiziologice, ce permite individualizarea
unei persoane de alta.(se poate stabili daca inregistrarea este autentica, se poate identifica persoana,eventuala
degizare a vocii).
Particularitatile sunt date de elemente specifice de constructie ale aparatului fonorespirator sau de
particularitati ale functiei fonatorii(timbru, frecventa).
Expertiza criminalística a vocii si vorbirii
Aceasta un se rezuma doar la identificarea persoanei existand si alte domenii in care pot fi oferite raspunsuri
utile:
Stabilirea autenticitatii inregistrarilor video sau audio in scopul determinarii falsurilor prin inlocuirea unor
cuvinte cu altele, apartinand aceleiasi persoane, dar rostite in alte imprejurari;identificarea persoanei
vorbitorului avand la dispozitie modele de comparatie; stabilirea eventuale deghizari a vocii si
vorbirii(acoperirea microfonului, vorbirea in soapta).

 Metode biometrice de identificare - pe baza fotografiei semnalmentelor, tehnici antropometrice,


recunoașterea retinei, irisului și termograma faciala
METODE BIOMETRICE DE IDENTIFICARE
Dezvoltarea unor astfel de metode a fost impusă de necesitatea combaterii mai eficiente a actelor de terorism
din ce în ce mai numeroase în ultimii ani.
10.Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor
Cunoscută ca o reprezentare grafică a unei fizionomii sau a unor trăsături specifice, realizată la un moment
dat, în condiţii de iluminare specifice, fotografia este deocamdată cea mai utilizată metodă biometrică. Ţinând
cont de faptul că o serie de detalii ale feţei se modifică, câteodată destul de rapid, unele echipamente folosesc
pentru identificare o serie de date antropometrice, măsurabile pe o imagine bidimensională..
11.Tehnici antropometrice
Antropometria presupune măsurarea unor părţi ale corpului uman în vederea reconstituirii dimensiunilor
acestuia pornind de la cele câteva fragmente de schelet descoperite. După fotografia judiciară, aceasta este cea
mai veche metodă biometrică folosită în cercetarea criminalistică.
12.Recunoastrea retinei
Acest procedeu de identificare constă în determinarea aspectului şi a mărimii vaselor de sânge care provin de
la nervul optic şi sunt dispersate în retină. Investigaţia reprezintă o sursă de informaţii biometrice datorită
celor trei proprietăţi importante ale retinei: anatomia, unicitatea şi topografia dispunerii vaselor sanguine.
13.Recunoasterea irisului

14
Această metodă, bazată în special pe tehnici fotografice, permite prelucrarea corectă a imaginii irisului, chiar
dacă persoana respectivă poartă ochelari sau lentile de contact.Este mai performantă decât recunoașterea
bazată pe amprente și mult mai exactă decât amprenta ADN.
14.Termograma faciala
Este o fotografie a temperaturii feței unei persoane. Ea este obținută prin explorarea feței cu un detector
sensibil la radiații infraroșii. Termograma capturează o imagine a emisiilor faciale în infraroșu, obținută
numai prin metode pasive, fără a fi emise niciun fel de radiații dăunătoare .

 ? Înregistrarea penala

15.Consideratii privind scopul si importanta inregistrarii penale

 Scopul inregistrarii penale(modalitate distincta de luare in evidenta a unor persoane anumite sau
obiecte, in vederea identificarii lor ulterioare).

Identificarea persoanelor care au mai savarsit infractiuni, pe baza inregistrarii penale dominale;
identificarea autorilor unor fapte penale ; identificarea persoanelor disparute si a cadavrelor cu
identitate necunoscuta potrivit semnalmentelor exterioare; identificarea unor obiecte-corp delict, ori
stabilirea apartenentei ei la grup.

 Importanta inregistrarii penale:


In primul rand, este vorba despre combaterea infractiunilor, prin identificarea autorilor lor, iar in al
doilea rand are un scop preventiv.
16. Inregistrarea in cazierul judicial

 Inregistrarea nominala sau alfabetica

Evidenta nominala se realizeaza prin inregistrarea datelor cu carácter personal precum si a datelor
privind situatia jurídica a persoanei luate in evidenta cazierului judicial(fisierele cuprind date cu
privire la numele, prenumele, porecla, domiciliul; iar pe langa dátele de identificare cuprind si date in
legatura cu fapta comisa,pedeapsa aplicata).

Fisierele sunt asezate in ordinea alfabetica a numelor.

 Inregistrarea dactiloscópica se imparte in inregistrare dactiloscópica si dactiloscópica decadactilara.

In ceea ce priveste utilitatea inregistrarii dactiloscópice, respectiv utilitatea cartotecilor dactiloscopice


consta in identificarea persoanelor care au mai savarsit infractiuni, inclusiv a persoanelor care nu
prezinta acte de identitate, ori se folosesc de acte false sau furate.
Identificarea se bazeaza pe cunoscutele proprietati ale desenului papilar: unicitatea, fixitatea si
inalterabilitatea-> realizata printr-un examen comparativ(intre impresiunile digitale ale persoanei
verificate si impresiunile digitale exitente in cazier)
Inregistrarea decadactilara ca forma de luare in evidenta a cazierului judicial, reprezinta principalul
mijloc de inregistrarea dactiloscópica, fiind cel mai uzitat de organele de specialitate, datorita
fiabilitatii sale.

8. Investigarea corpurilor delicte, a urmelor de materiale sau materii, de explozii,


de incendii și de accidente de trafic
 Cercetarea urmelor obiectelor și a urmelor formate din resturi de obiecte sau materii diverse -
urmelor de îmbrăcăminte, urmelor-materie, microurmelor, urmelor de natura geologica și
botanica

15
Cercetarea urmelor corpurilor delicte folosite in spargeri

Urmele de apasare sau fortare in majoritatea lor de natura statica – redarea caracteristicilor de constructie: la
fortarea usilor, ferestrelor, sertarelor;
urme de frecare – burghie, ferastraie, bomfaiere;
urme de taiere – tot ca urme dinamice, cutit, topor, cleste;
urme de lovire - rar, din cauza evitarii lor de catre infractori
urme de ardere si topire – apte sa indice autorul spargerii.
Locurile de patrundere a infractorului pot fi usile - fortare cu levier sau ranga; actionarea asupra broastelor
sau incuietorilor cu chei potrivite, fortare cu bormasina;
fortarea ferestrelor – taierea cu diaman a unei supravete mici de gean, suficienta pentru a introduce mana si
deszavori fereastra.
Fortarea mobilierului – sertare, casete, dulapuri: urme asemanatoare celor intalnite in cazul fortarii usilor.
CFL presupune descoperirea urmelor, fixarea si ridicarea acestora, mai apoi interpretarea urmelor.
Expertiza urmelor instrumentelor de spargere ofera raspunsuri cu privire la natura si tipul instrumentului,
mecanism de formare a urmelor si la succesiunea acestora.

Cercetarea urmelor de imbracaminte

Pot forma urme ca rezultat al contactului direct dintre imbracaminte si orice suprafata.
CLF se efectueaza potrivit metodei descoperirii, fixarii, ridicarii si interpretarii oricareia dintre urmele ce
reproduc forma exterioara a obiectelor.
Expertiza urmelor obiectelor de imbracaminte poate oferi diverse raspunsuri cu privire la tipul si natura
materialului din care e confectionata imbracamintea, daca e specifica unor uniforme etc.

Cercetarea urmelor formate din resturi de obiecte sau diverse materii

Urmele formate din obiecte sau resturi de imbraccaminte – haine, palarii, manusi etc. interpretarea si
examinarea face posibila obtinerea de date ref la persoanele antrenate in savarsirea faptei si circumstantele
in care s-a desfasurat. Se pot gasi fire de par, pete organice, praf, urme cosmetice etc. fixarea, ridicarea si
conservarea se impune.
Urmele din alimente si produse cosmetice – la fata locului pot fi descoperite pe vesela, vase, tacamuri, dar
si pe imbracaminte, servete, batiste, covoare, mobilier.
 Ridicarea de la fata locului si conservarea se face potrivit naturii acestora – trebuie indicat locul de
provenienta, evitata alterarea, distrugerea.

 Expertiza criminalistica se efectueaza pe baze de metode fizice si chimice, indeosebi: microscopia,


analiza spectrala etc.
Urme de substante toxice – stupefiantele, impun o cercetare calificata. La locul faptei, in functie de starea
de agregare si de posibilitatile de combinare cu alte produse, se cauta pe victima, imbracaminte, vase, pahare,
flacoane, fiole etc.
 Cautarea se bazeaza pe manifestarile clinice ale persoanei intoxicate.

 Ridicarea si conservarea reclama atentie deosebita – eprubete, vase speciale; expertiza criminalistica
impune aplicarea de metode fizico-chimice.

16
Urmele formate din resturi de fumat si de iluminat – in CFL acest gen de urme este intalnit sub forma
mucurilor, tigaretelor intregi sau rupte, a scrumului. Sunt asociate cu urme de saliva.
Interpretarea urmelor formate din resturi de fumat serveste la stabilirea anumitor deprinderi de a fuma.
Expertizele criminalistice – fizico-chimice de laborator si biocriminalistice – determina tipul, calitatea, regiunea,
provenienta tutunului.
Urme de resturi de franghie, sfoara, noduri sau legaturi; urme de praf; urme de sol; urme sau pelicule de
vopsea; resturile de metal; resturile de cioburi sau de sticla.

Cercetarea microurmelor, a urmelor de natura geologica si botanica

Microurmele sunt de dimensiuni microscopice, sunt imposibil de evitat de catre infractor. Constituie din
particule foarte fine de materie, invizibile sau greu vizibile.
Microurmele pot fi de natura umana, vegetala, ale obiectelor. Nu trebuie confundate cu urmele de praf –
diferenta de ordin calitativ.
Descoperirea, fixarea si ridicarea microurmelor se poate face cu stereomicroscopul si microscopul de
buzunar, surse de lumina vizibila etc. conservarea se face in pliculete sau coli de hartie, benzi adezive
Cercetarea urmelor de natura geologica – solul este un complex de minerale. Aceasta complexitate
determina diferente considerabile de la un esantion la altul.
La fata locului, prelevarea urmelor de sol trebuie facuta corect – recomandabil ca prelevarea sa fie facuta
dupa o examinare atenta a coloritului si texturii suprafetei cercetate.
In conditii de laborator, examinarea cu ochiul liber si cu ajutorul microscopului este un element foarte
important.
Culoarea este elementul de baza al solului.Deosebita importanta are si densitatea solului.
Un alt punct de interes: repartitia particulelor in functie de marimea lor; metoda cea mai folosita:
ganulometria, dar sunt si alte metode:

 metoda identificarii mineralelor primare,


 metoda analizei mineralogice a argilelor
 precum si examinarea microscopica.
Cercetarea urmelor de natura botanica – domeniul botanicii are in prim plan pe expertii botanisti care
studiaza viata plantelor in scopul acumularii de informatii cu privire la posibilele fapte penale.
Atentie sporita asupra elementelor precum frunze, seminte ori polen gasite pe corpul victimei sau in perimetrul
explorat, care pot oferi informatii esentiale privind timpul scurs de la comiterea faptei, eventualitatea mutarii
cadavrului etc.
Din perspectiva criminalistica, plantele ofera celui care stie sa le citeasca mai multe date decat ne-am putea
inchipui: identificarea clara a timpului, sezonului, locatiei geografice, eventualitatea mutarii cadavrului,
timpul cat cadavrul a fost inhumat, daca suspectul a fost sau nu prezent la locul faptei.
Ramasitele pot fi gasite aproape oriunde in natura si dezvaluie specialistului o multitudine de indicii.

 ! Cercetarea urmelor mijloacelor de transport rutier

Cercetarea urmelor mijloacelor de transport rutier

Prin urma a mijloacelor de transport se intelege orice modificare produsa de sistemul de rulare, de celelalte
parti componente sau pe suprafetele cu care vehiculul a venit in contact.

17
Formarea lor depide de mai multi factori:
 natura suprafetei pe care se ruleaza;
 modul de miscare;
 tipul de bandaj sau sina cu care sunt prevazute rotile;

CFL a urmelor mijlaocelor de transport – activitate complexa, cu grad deosebit de dificultate, se cer a fi
rezolvate:
 stabilirea tipului de vehicul si identificarea acestuia;

 determinarea directiei de deplasare (pe baza urmelor statice ale desenului antiderapant, dupa forma
picaturilor de ulei etc);

 stabilirea vitezei de circulatie (prin masurarea lungimii urmei de franare; fixarea si ridicarea urmelor
mijloacelor de transport presupun descrierea amanuntita in p-v, la care se adauga intreaga gama a
fotografiiilor judiciare operative si eventual ridicarea prin milaje a urmelor de adancime.

Expertiza criminalistica a urmelor mijloacelor de transport este destinata sa puna in evidenta o serie de
caracteristici generale si individuale, pe baza carora se stabilesc:
 tipul,
 modelul,
 culoarea,
 viteza si
 directia de deplasare a autovehiculului – presupune prezentarea de modele de comparatie dupa
banda de rulare, dupa alte parti care au creat urme cat si prelevarea de pelicule de vopsea sau alte
materiale.

 Cercetarea urmelor de incendii / explozii


Cercetarea urmelor de incendii

Cauzele incendiilor sub raport fizico-chimic, incendiul constituie un fenomen de aderare a unei substante
combustibile care se propaga din cauza efectului flacarilor, fara ca aceasta sa reprezinte intotdeauna cauza
primara a incendiului.
Factori specifici:
 emisia de caldura,
 de gaze si de fum,
 temperatura de ardere si
 viteza de propagare a flacarilor;
Incendii provocate de cauze naturale: trasnetul, razele solare, electricitatea statica, autoaprinderea,
Incendii provocate accidental – cauze: manipularea defectuoasa sau neglijenta a instalatiilor de iluminat si
de incalzit, asezarea de substante sau obiecte usor inflamabile in apropierea surselor de caldura etc;
scurtcircuite electrice;
Incendii premeditate – mobilul unui asemena act poate fi: razbunarea, ura, ascunderea sau favorizarea altei
infractiuni; pot fi clasificate in: incendii cu aprindere imediata (de regula, in locuri izolate sau mai putin pazite
– numar redus de urme) si incendii cu aprindere intarziata (declansate astfel incat sa asigure autorului
posibilitatea indepartarii de la locul faptei, pentru a-si crea un alibi.

18
CFL a urmelor de incendii - primele date cu privire la un incendiu sunt oferite de insusi modul de desfasurare,
intensitate si culoare a flacarilor, a fumului, mirosul si viteza de propagare.
CFL presupune cautarea urmelor – se extinde la toate zonele in care s-a propagat incendiul , fixarea urmelor
– impune o descriere detaliata in p-v precum si inregistrari foto si video, recomandate inca din timpul
incendiului; la ridicarea urmelor este indicat sa participe expertul criminalist ca si specialistul formatiunii de
pompieri. Se recolteaza cantitati suficiente de resturi carbonizate de lemn, metal, tesaturi etc
Expertiza criminalistica a urmelor de incendii necesita mijloace tehnico-stiintifice complexe, un loc
important: analize spectrale si gazcromatografice. Poate da raspunsuri cu privire la natura si proprietatile
substantelor incendiare, posibilitati de autoaprindere sua declansare prin alte mijloace.

Cercetarea urmelor de explozie

Explozia consta dintr-o reactie foarte rapida, de natura fizica sau chimica, insotita de formarea si degajarea
violenta a unei mari cantitati de gaze, cu efecte mecanice, termice si luminoase asupra obiectelor sau
persoanelor care se gasesc in raza sa de actiune.
Explozii difuze – specifice amestecului aerului cu gaze, vapori sau prafuri combustibile – apar urme de
dislocare, distrugere, afumare a peretilor, tavanului, usilor, ferestrelor.
Exploziile concentrate – tipice atat pentru exploziile de natura fizica, cat si pentru cele de natura chimica – cel
mai adesea provocate de dinamita, TNT, praf de psca, nitroglicerina etc.
CFL si expertiza urmelor de explozii – CFL presupune cautarea si descoperirea atat a urmelor propriu-zise
lasate de explozie cat si a altor urme, in primul rand ale omului, necesare stabilirii legaturii cauzale dintre
rezultat si actiunea sau prezenta sa la locul faptei. In functie de caracterul exploziei, concentrat sau difuz, de
consecintele produse, este necesara o cautare sistematica, pornindu-se daca e posibil, din centrul exploziei.
Se impune consemnarea in p-v alaturi de efectuarea de fotografii si inregistrari sau filmari.
Expertiza criminalistica a urmelor de explozii este necesara pentru tereminarea cauzelor si naturii exploziei,
tipului de material exploziv si a mecanismului de producere a exploziei.

 ! Cercetarea urmelor accidentelor feroviare, navale și aeriene


Cercetarea urmelor accidentelor feroviare, navale si aeriene

Urmele accidentelor feroviare – distrugerea sau degradarea adusa mijloacelor de transport, materialului
rulant sa instalatiilor de cale ferata, in cursul circulatiei sau manevrei mijloacelor de transport, manevra,
intretinere sau interventie pe cale ferata.
Principalele categorii de urme specifice:
 scoatere, slabire, taiere sau distrugere a sinei prin desurubarea trifoanelor;

 slabire, deteriorare a limbilor si mecanismelor de macaz de modificare a parametrilor;

 deteriorare sau distrugere a sistemului de rulare; urmele de modificare a indicatiilor semnalelor;


urmele unor obstacole;

 urme de semnalizari false;


CFL include atat locul propriu-zis al accidentului cat si statiile de plecare, sosire si include pe langa cautare,
descoperire, fixare si ridicarea urmelor existente, stabilirea imediata a starii si pozitiei instalatiilor de
semnalizare si de comanda centralizata a indicatiilor aparaturii din cabinele locomotivelor, a registrelor in care
se fac mentionari.
Este necesara verificarea starilor sigiliilor de la instaltiile de comanda, semnalizare si macaz.
Expertiza criminalistica destinata clarificarii cauzelor si naturii accidentului, precum si persoana
responsabila de producerea lor.

19
Urmele accidentelor aeriene si navale
Cercetarea urmelor accidentelor aeriene – cauzele principale, frecvente ale unui accident de avion:
 pilotarea sau dirijarea gresita a aeronavei;
 declansarea de explozii sau incendii la bordul aeronavei, de natura tehnica sau premeditate;
 unele defecte de constructie, de proiectare inclusiv uzura aparatului a subansamblelor.
Constatarile se fac pe baza asa-numitei “cutie neagra” la care se adauga inregistrarile facute la turnul de
control. Trebuie sa se determine: locul producerii accidentului, stabilirea tipului de aparat, a companiei aeriene
careia ii apartine, numarul de inmatriculare, tipul de incarcatura etc.
Cercetarea urmelor accidentelor navale presupune aceeasi cooperare intre organele judiciare si organele
de specialitate din domeniul naval; principale cauze:
 incendii sau explozii la bord,
 distribuirea si ancorarea defectuoasa a incarcaturii in cala vasului;
 greseri de pilotaj,
 manevrare a instalatiilor;
Daca nava ramane la suprafata, cautarea, descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor se face in conformitate
cu regulile generale privitoare la cercetrea fiecarei dintre categoriile carora acestea le apartin.
Daca se scufunda, si e accesibila scafandrilor, pe langa fotografiere si filmarea urmelor principale, nu trebuie
exclusa posibilitatea ridicarii de urme sub forma de resturi sau parti de obiecte.
Se examineaza jurnalul de bord, alte registre, dispeceratele din porturi

9. Elemente de balistica judiciara


 ? Noțiuni tehnice generale despre armele de foc
 ! Urmele formate prin folosirea armelor de foc (principale, secundare)
 ! Particularitățile cercetării la fata locului a armelor de foc și a urmelor acestora
 ! Expertiza balistica criminalistica a armelor de foc și a urmelor acestora
 ! Identificarea armelor de foc după urmele formate pe glonț și pe tubul cartușului

10. Cercetarea criminalistica a falsului în înscrisuri și a scrisului de mana și a altor


categorii de înscrisuri
 ! Manipularea înscrisurilor - refacerea și reconstituirea înscrisurilor deteriorate / distruse
 Stabilirea autenticității și vechimii înscrisurilor
 Cercetarea criminalistica a hârtiei și a cernelurilor
 Elemente de grafoscopie judiciara - identificarea scrisului de mana
 ! Cercetarea criminalistica a falsului material în înscrisuri prin înlăturare / adăugare de text
 ! Cercetarea criminalistica a falsului material în înscrisuri prin imitarea / deghizarea scrisului
 ? Cercetarea semnăturilor falsificate
 ? Cercetarea textelor dactilografiate și a altor categorii de falsuri

11. TACTICA CRIMINALISTICA


Cercetarea la fata locului - reguli tactice
 ! Noțiunea și importanta cercetării la fata locului - obiectivele cercetării la fata locului și elemente
tactice specifice pregătirii ei
 ! Reguli tactice ale cercetării la fata locului
 ! Masuri preliminare cercetării la fata locului
 ! Efectuarea propriu-zisa a cercetării la fata locului

20
 ! Fixarea rezultatelor cercetării la fata locului

12. Elemente de tactica criminalistica privind procedura de efectuare a constatării


tehnico-științifice a expertizei criminalistice
 ? Sistemul unităților și a laboratoarelor de expertiza criminalistica
 Reguli tactice aplicate în dispunerea constatărilor tehnico-științifice și a expertizelor criminalistice
 ! Tactica efectuării expertizelor criminalistice
 Elemente tactice aplicate în aprecierea și valorificarea concluziilor expertizei de către organele
judiciare

13. Cadrul tactic al organizării anchetei penale


 ! Noțiunea și principiile organizării urmăririi penale
 ! Tactica elaborării versiunilor de urmărire penala
 Modalități de verificare a versiunilor de urmărire penala
 ? Forma planului de urmărire penala

14. Tactica ascultării martorilor


 Procesul psihologic de formare a declarațiilor martorilor - recepția faptelor (factorii obiectivi și
subiectivi care pot distorsiona recepția senzoriala), prelucrarea informațiilor, stocarea, reactivarea
memoriala
 ! Reguli tactice aplicate în ascultarea martorilor - pregătirea și ascultarea propriu-zisa
 ! Particularități tactice aplicate în ascultarea martorilor minori / altor categorii de martori
 ? Consemnarea declarațiilor martorilor și alte metode tehnice de fixare

15. Tactica audierii persoanei vătămate


 Psihologia victimei și caracteristici ale formarii declarațiilor persoanei vătămate
 Tactica audierii propriu-zise a persoanei vătămate

16. Tactica ascultării suspectului sau a inculpatului


 ! Reguli și procedee tactice aplicate în ascultarea suspectului sau a inculpatului - pregătire, ascultarea
propriu-zisa și consemnarea
 ! Modalități tehnico-tactice de depistare a comportamentului simulat
 Trăsături de personalitate care ar trebui sa definească profilul psihologic al magistratului
 ? Indicatori psihofiziologici ai emoției
 ! Organizarea și desfășurarea testării la poligraf

17. Tactica efectuării percheziției - ridicarea de obiecte și înscrisuri


 ! Pregătirea percheziției
 Reguli tactice de efectuare a percheziției - deplasarea și intrarea la locul percheziției, primele masuri
luate, fixarea rezultatelor
 Particularități privind efectuarea unor categorii de percheziții domiciliare
 Percheziția corporala
 Ridicarea de obiecte, înscrisuri sau date informatice

18. Reguli și procedee tactice aplicate în efectuarea unor acte de urmărire penala

21
 Tactica efectuării confruntării
 Tactica efectuării prezentării pentru recunoaștere
 Tactica efectuării reconstituirii

METODOLOGIA CRIMINALISTICA
19. Metodologia investigării infracțiunilor de omucidere
 Principalele probleme, obiect al probațiunii, care trebuie clarificate prin investigarea morții violente
 ? Modalități de probare a infracțiunii de omucidere
 Cadrul metodologic general și primele masuri luate în investigarea omuciderii - cercetarea în echipa
 Aspecte generale privind cercetarea la fata locului în caz de omor
 Examinarea cadavrului
 ! Elemente de investigare entomologica - stabilirea datei morții pe baza studiului entomologic
 Particularitățile cercetării omorului în funcție de mijloacele și procedeele folosite de făptuitor
 Dispunerea expertizelor
 ! Elaborarea versiunilor de urmărire penala
 Evaluările de tip profiling privind personalitatea făptuitorului
 Efectuarea unor acte de urmărire penala
 Particularități ale cercetării omorului în cazul cadavrelor dezmembrate sau al cadavrelor
nedescoperite

20. Metodologia investigării unor infracțiuni care aduc atingere patrimoniului


 Particularități metodologice privind investigarea furtului și a tâlhăriei
 Particularități metodologice ale investigării delapidării - probleme principale, primele masuri luate,
efectuarea altor acte de urmărire penala

21. Elemente metodologice privind investigarea criminalistica a infracțiunilor din


domeniul afacerilor
 Modalități specifice modurilor de operare în infracțiuni din domeniul afacerilor
 Cadrul metodologic general al investigației penale în domeniul afacerilor
 Particularități în investigarea criminalistica a unor infracțiuni financiar-bancare

22. Metodologia investigării accidentelor de munca; cercetarea accidentelor de


trafic rutier
 ! Principalele aspecte, obiect al probațiunii, care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de
munca
 Cercetarea la fata locului a accidentelor de munca
 ! Particularități metodologice privind investigarea accidentelor de munca sau avariilor din domeniul
minier, petrochimic și al construcțiilor
 ! Particularități metodologice privind investigarea accidentelor de trafic rutier

23. Particularități metodologice privind investigarea criminalistica a infracțiunilor


din domeniul traficului de stupefiante
 Principalele categorii de substanțe stupefiante și clasificarea acestora

22
 ! Moduri și sisteme de operare / ascundere folosite de traficanții de droguri
 Elemente metodologice aplicate în investigarea traficului de stupefiante - depistarea traficanților

24. Elemente metodologice privind investigarea criminalistica a infracțiunilor din


domeniul criminalității organizate
 ! Tipuri și structuri de organizații criminale
 ! Modalități de săvârșire a infracțiunilor din domeniul criminalității organizate
 ! Cadrul metodologic general al investigației penale în domeniul criminalității organizate - etapele și
modalitățile de acțiune, organizarea flagrantului
 Particularități în investigarea criminalistica a unor infracțiuni circumscrise crimei organizate, cu
incidenta în domeniul financiar-bancar

25. Unele elemente metodologice de investigare a infracțiunilor de corupție


 Criterii generale de investigare criminalistica a corupției
 ? Constatarea infracțiunii flagrante
 ? Tactica efectuării altor acte de urmărire penala - ascultarea suspectului / inculpatului, audierea
părții vătămate sau a denunțătorului, confruntarea, percheziția, expertiza

26. Elemente metodologice de investigare a infracțiunilor din domeniul


criminalității informatice
 Modalități de săvârșire a infracțiunii cibernetice
 ! Principalele probleme de clarificat în investigarea infracțiunilor informatice
 Mijloace materiale de proba
 Efectuarea unor acte de urmărire penala
 ! Particularități privind cercetarea la fata locului a infracțiunilor informatice

23