Cursul 6

Capitolul 4. Instalaţii frigorifice cu comprimare mecanică de vapori

4.1 Ciclul Carnot inversat aplicat în cazul instalaţiilor frigorifice

Structura de bază a ciclului Carnot este:

- 2 procese izotermice;
- 2 procese adiabate reversibile sau izentropice de comprimare, respectiv
destindere.
Datorită proceselor de schimb de căldură izoterme aplicarea ciclului Carnot în
cazul instalaţiilor frigorifice este imposibilă.
O soluţie tehnică de compromis este realizarea proceselor izoterme în
domeniul vaporilor saturaţi umezi corespunzător agentului termodinamic respectiv. În
domeniul vaporilor saturaţi umezi procesele sunt de fapt izobar-izoterme adică
procese de schimb de fază. Drept urmare aplicarea ciclului Carnot în domeniul umed
(Fig. 4.1)se poate face plecând de la schema a instalației frigorifice prezentate în
Fig. 4.2.

Fig. 4.1 Ciclul Carnot în domeniul vaporilor saturaţi umezi

 Fig. 4.2 Schema instalaţiei frigorifice

1c-2c – proces de comprimare izentropic (s1c = s2c) în compresorul instalaţiei (Cp).

Realizarea acestui proces de comprimare în domeniul vaporilor saturaţi umezi ridică
probleme tehnice importante, deoarece agentul nu poate fi comprimat fără să fie
evitat fenomenul de lovitură hidraulică sau de berbec în urma căruia compresorul s-
ar distruge;

2c-3c – proces izoterm, de fapt izobar-izoterm de condensare a agentului în

condensatorul (Cd) al instalaţiei, proces în urma căruia agentul frigorific cedează
căldură mediului ambiant prin condensare;

3c-4c – proces de destindere izentropic (s3c = s5c) în detentorul instalaţiei (D).

Deoarece agentul termodinamic este în stare de vapori saturaţi umezi, apar aceleaşi
probleme legate de imposibilitatea realizării procesului ca şi in cazul procesului 1c-
2c;

4c-1c – proces izoterm, de fapt izobar-izoterm de vaporizare a agentului în

vaporizatorul instalaţiei (Vp), proces în urma căruia agentul termodinamic (frigorific)
preia căldură din spaţiul răcit în care se urmăreşte ca efect util scăderea temperaturii.

2
 Pătrunderea agentului termodinamic în stare lichidă într-o maşină volumică
determină apariţia loviturii hidraulice (loviturii de berbec) ceea ce conduce la
distrugerea sistemului de distribuţie sau a sistemului de antrenare.
În practică, pentru eliminarea problemelor tehnice aferente proceselor 1c-2c şi
3c-4c, se adoptă următoarele soluţii:
- procesul 1c-2c este mutat în zona vaporilor supraîncălziţi; aspiraţia în
compresor realizându-se la limită de pe curma de vapori saturaţi uscaţi (x=1)
pentru a se evita pătrunderea agentului frigorific lichid în compresor;
- procesul 3c-4c de destindere în detentor va fi înlocuit prin destinderea la h=ct,
izentalpică denumită laminare. Motivul este evitarea loviturii hidraulice sau de
berbec.
Dezavantaje:
- mutarea procesului de comprimare în domeniul vaporilor supraîncălziţi
conduce la creşterea consumului de energie şi a sarcinii termice la nivelul
condensatorului;
- prin înlocuirea detentorului cu un ventil de laminare pierderile datorate
ireversibilităţilor cresc.
În ansamblu, eficienţa ciclului scade, însă poate fi realizat din punct de vedere
practic.