Cursul 9

4.3.2 Metoda supraîncălzirii

Supraîncălzirea vaporilor de agent frigorific înainte de aspiraţia în compresor

se practică pentru evitarea pătrunderii agentului frigorific lichid în cilindrul
compresorului, evitând astfel apariţia loviturii de berbec.
Supraîncălzirea agentului frigorific se poate realiza prin:
- supradimensionarea vaporizatorului ceea ce conduce la creşterea puterii
frigorifice specifice;
- introducerea unui schimbător de căldură suplimentar la ieşirea din vaporizator
în care agentul frigorific primeşte căldură de la un agent termic caracterizat de
o temperatură mai mare decât cea de vaporizare t0;
- răcirea electromotorului de antrenare al compresoarelor ermetice şi
semi-ermetice.
Schema şi ciclul termodinamic de funcţionare al IFV într-o treaptă cu
supraîncălzire realizată în vaporizator sunt prezentate în Fig. 7.7 şi Fig. 7.8.

Fig. 7.7 Schema IFV într-o treaptă cu supraîncălzire

 Fig. 7.8 Ciclul termodinamic de funcţionare al IFV într-o treaptă cu supraîncălzire

Definiţie: Se defineşte gradul de supraîncălzire realizat în vaporizator ca fiind

diferenţa dintre temperatura agentului frigorific la aspiraţia în compresor şi
temperatura de vaporizare:
∆t si = t1si − t1'' [grd ], [K ], oC [ ]
Determinarea schimburilor energetice specifice
- puterea frigorifică specifică:
q0 si = h1si − h4 = 1si 4
 ⇒ 1si 4 > 1' '4 ⇒ q0 si > q0
q0 = h1'' − h4 = 1' '4 
 kJ 
q0 si = q0 + ∆q0 si > q0 , unde ∆q0 si = h1si − h1''   = 1si1' '
 kg 
Observaţie: prin realizarea procesului de supraîncălzire în vaporizator, puterea
frigorifică specifică creşte cu ∆q0 si , segmentul 1' '1si .
- lucrul mecanic specific:
 kJ 
lc = h2 si − h1si = lcsi   = 2 si1si
 kg 
Observaţie: existenţa supraîncălzirii determină deplasare procesului de comprimare
din stările 1" – 2 în stările 1si – 2si şi este caracterizat de un consum de lucru mecanic
mai mare lcsi > l = h2 − h1'' şi implicit obţinerea unor temperaturi de refulare mai mari.
- sarcina termică specifică a condensatorului:
qcsi = h2 si − h3' = 2 si 3'
 ⇒ 2 si 3' > 23' ⇒ qcsi > qc
qc = h2 − h3' = 23' 

2
  kJ 
qcsi = qc + ∆qc > qc , unde ∆qc = h2 si − h2   = 2 si 2
 kg 
Observaţie: supraîncălzirea determină creşterea sarcinii termice specifice a
condensatorului ∆qc .
 kJ 
qcsi = h2 si − h3'   = 2 si 3'
 kg 
Determinarea schimburilor energetice din sistem
- Fluxul de căldură cedat mediului de răcire la nivelul condensatorului:
Q& = m& ⋅ q = m& ⋅ (h − h ) [kW ]
c csi 2 si 3'

- Puterea mecanică necesară realizării procesului de comprimare:

Pc = m& ⋅ lcsi = m& ⋅ (h2 si − h1si ) [kW ]
- Puterea frigorifică şi debitul masic de agent frigorific:
În cazul unei instalaţii frigorifice existente pentru care se introduce
supraîncălzirea în vaporizator se poate scrie:
Q& 0 si = m& ⋅ q0 si = m& ⋅ (q0 + ∆q0 si ) = m& ⋅ q0 + m& ⋅ ∆q0 si = Q& 0 + ∆Q& 0 si
În cazul unei instalaţii proiectate de la început cu supraîncălzire în vaporizator
şi care trebuie să acoperea acelaşi necesar de frig:
Q& nec frig Q& nec frig
m& si = = < m&
q0 si q0 + ∆q0 si

Eficienţa frigorifică pentru o instalaţie cu supraîncălzire

Q& 0 si m& ⋅ q0 si q0 + ∆q0 si

COPsi = = =
Pc m& ⋅ lcsi lcsi
Observaţie: dacă se compară COPsi cu COP = q0 / lc (vezi cursul 7) se observă că
raportul COPsi / COP este influenţat de tipul agentului frigorific utilizat.
Bilanţul energetic:

Q& 0 si + Pc = Q& c ⇔ m& si ⋅ q0 si + m& si ⋅ lcsi = m& si ⋅ qcsi : m& si ⇒q0 si + lcsi = qcsi

Supraîncălzirea se manifestă diferit în funcţie de tipul agentului frigorific.

Agenţii frigorifici sunt caracterizaţi de valori diferite ale exponentului adiabatic, acesta
din urmă având valori cuprinse între k freoni = 1,1 ÷ 1,2 pentru freoni şi k NH3 = 1,3 pentru
amoniac.
Observaţie: valorile ridicate ale exponentului adiabatic determină creşterea
gradului de supraîncălzire (∆t si ) , creşterea temperaturii de refulare (sfârşitul
procesului de comprimare) (t 2 si ) a cărei valoare are o influenţa directă asupra

3
proprietăţilor uleiului de ungere (<140 ºC – temperatura de cocsare a uleiului) şi
creşterea lucrului mecanic specific necesar realizării procesului de comprimare.

Pe baza celor enunţate anterior, în cazul utilizării amoniacului ca agent

frigorific ( k NH3 = 1,3 ) se recomandă limitarea gradului de supraîncălzire în vaporizator
la ∆t si = 5 oC .

În cazul utilizării freonilor, pe lângă supraîncălzirea din vaporizator, datorită

răcirii motorului electric de antrenare al compresorului (ermetic sau semi-ermetic) are
loc o supraîncălzire suplimentară, ajungându-se în final la un grad de supraîncălzire
de ∆t si = 20 ÷ 30 oC fără a afecta valorile admisibile pentru temperatura de refulare,
consumul de lucru mecanic specific şi coeficientul de performanţă.

4.4 IFV într-o treaptă cu subrăcire şi supraîncălzire

Fig. 7.9 Schema IFV într-o treaptă cu subrăcire şi supraîncălzire

4
Fig. 7.10 Ciclul termodinamic de funcţionare al IFV într-o treaptă cu subrăcire şi
supraîncălzire