Sunteți pe pagina 1din 21

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020


Axa prioritară 6 ”Educaţie și competenţe”,
Prioritatea de investiţii 10 (i) ”Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învăţământul preșcolar, primar și secundar de calitate,
inclusiv la parcursuri de învăţare formale, non formale și informale pentru reintegrarea în educaţie și formare”.
Obiective Specifice (O.S.) 6.2, 6.3, 6.4, 6.6
Titlul proiectului: Acces egal si calitativ la educație in județele Giurgiu si Teleorman – EDUGREAT Cod SMIS 2014+ 105966

PORTOFOLIU PENTRU EVALUAREA


FINALĂ

Cursant: Vișănescu Diana-Raluca


Unitatea școlară: Școala Gimnazială Nr. 1 Găiseni
Specialitatea: GEOGRAFIE
Funcția: PROFESOR

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa:GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


Modulul I. Strategii didactice
interactive şi rolul lor în eficientizarea
procesului de predare-învăţare
1.1. Metodologia didactică între tradiţie şi inovaţie

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa: GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


Cerință:
1.1.4 Imaginati o situatie didactica în care să folosiţi conversaţia euristică,
precizând avantajele şi dezavantajele acesteia.

Conversaţia euristică prezintă un dialog, ce are loc între profesor şi elev, care trezește interesul
elevilor, datorită stimulării gândirii acestora, printr-un set de întrebări, care în final duc la aflarea
adevărului. Prin această metodă, elevii sunt determinaţi să iși stimuleze găndirea şi să facă legăturile
necesare dintre cunoştinţele găsite. Aceste conexiuni între informaţiile primite ajută la aflarea de
noi cunoştinţe.
În cadrul orelor de geografie, folosesc foarte des conversația euristică, avand în vedere
formularea conștientă a unor răspunsuri pentru a-i dirija spre descoperirea adevărului geografic.
Ca de exemplu folosesc conversația euristică în următoarele situații didactice:
 Cer elevilor să explice de ce temperatura aerului scade odată cu urcarea în altitudine, iar
precipitațiile cresc tot pe măsura creșterii altitudinale;
 Ofer indicii cu privire la altitudinile din campie – podisuri- dealuri- munti;
 Exemplific o situție concretă: ,,Clasa a V-a a mers într-o excursie la Vârful Omu. Ați plecat
din comuna Găiseni (comună situată în câmpie), ați trecut prin Pucioasa (unitate de podiș și
dealuri), ajungând în Vârful Omu (unitate montană). Cu ce ați fost îmbracați la momentul
plecării. Dar la momentul sosirii la destinație? Ce ați observat?
Aceasta situație se desfășoară organizat, în sensul că profesorul adresează un set de întrebari,
apoi, oferindu-le și indicii sau exemple concrete din realitatea geografică pentru ca elevii să facă
legături și în final să descopere adevărul.
Avantajele conversației euristice sunt :
- expune logica disciplinei și asigură transmiterea ei, încurajând întelegerea și nu memorarea
mecanică;
- asigură că învatarea se bazeaza pe învatarea anterioară într-o maniera constructivistă;
- este o activitate dinamică și interesantă pentru elevi;
- încurajează dezvoltarea capacităților de gândire de rang înalt.
Dezavantajele conversației euristice sunt :
- este o metodă care necesită mai mult timp;
- face dificilă implicarea tuturor elevilor dintr-un grup.
Modulul I. Strategii didactice
interactive şi rolul lor în eficientizarea
procesului de predare-învăţare
1.2. Complementaritatea avantajelor şi limitelor
metodelor expozitive şi metodelor interactive

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa: GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


Cerință :

1.2.2. Descrieti cum puteti folosi metoda studiului de caz pentru domeniul
d-voastră de activitate

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală,


autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente
problematice.
Metoda studiului de caz presupune parcurgerea de către elev a unor etape, la sfârșitul cărora
acesta își va prezenta rezultatul muncii sale. Aceste etape sunt :
• etapă pregătitoare, în care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea temei sau sarcini
de lucru concrete pentru explorarea temei;
• după o documentare prealabilă, elevii vor realiza o prezentare generală a temei, cu inserarea unor
fragmente din texte ilustrative.
Studiul de caz se poate realiza prin investigaţie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi
(1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor încă de
la începutul anului şcolar, astfel încât o grupă să aibă un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va
fi urmată de discuţii cu toată clasa, în care colegii pot cere lămuriri, pot comenta aspectele care li
s-au părut interesante şi pot evalua activitatea grupelor. La rândul său, profesorul va evalua
activitatea fiecărei grupe şi va nota elevii.
Metoda studiului de caz în domeniul geografiei poate fi folosita foarte des, deoarece aceasta
metodă se pliază pentru rezolvarea sarcinilor de lucru ale disciplinei Geografie.
Am utilizat aceasta metodă la clasa a VIII-a, astfel elevii realizand un studiu de caz al Munților
Carpați.
Descrierea pașilor :
- Am împarțit elevii în 5 grupe;
- Le-am prezentat clar și precis titlul studiului de caz, precum și temle grupelor 1-5;
- Am prezentat obiectivele studiului de caz;
- Am clarificat eventualele neînțelegeri în legătură cu studiul de caz;
- Am enumerat pașii pe care elevii s îi urmarească în realizarea studiului de caz (culegerea
datelor, prelucrarea datelor, analiza datelor în studiul de caz, interpretarea persoanală a
acestora etc. );
- Am prezentat structura studiului de caz (introducere, metodologie, dovezi/mărturii/harți
tematice, fotografii și concluzii);
- Am oferit surse bibliografice necesare documentării acestora în vederea realizării studiului de
caz;
- Am precizat timpul de lucru pentru studiul de caz.
Modulul I. Strategii didactice
interactive şi rolul lor în eficientizarea
procesului de predare-învăţare
1.3. Rolul strategiilor didactice interactive în procesele
de predare, învăţare, evaluare: concept, elemente
componente, factori/variabile, clasificare, etape de
elaborare a unei strategii eficiente

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa: GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


Cerință:

1.3.5. Exemplificaţi cel puţin 8 modaltăţi de îmbunătăţire a metodicii şi practicii


pedagogice pentru a asigura creşterea eficienţei activităţilor de predare – învăţare
– evaluare.

Din punctul meu de vedere modalitatile de imbunatatire a metodicii si praticii pedagogice pentru
asigurarea cresterii eficientei activitatilor de predare-invatare-evaluare sunt:
1. sesizarea obiectivelor generale specifice disciplinelor predate si operationalizarea lor în
cadrul lectiilor;
2. proiectarea activitatilor didactice, mai ales în ce priveste organizarea, îndrumarea si
coordonarea elevilor în efortul lor de a învata; -prelucrarea, esentializarea, ilustrarea si
reprezentarea continutului;
3. adaptarea continutului la specificul dezvoltarii psihice stadiale a copilului;
4. surprinderea si evidentierea valentelor formative si educative ale continutului;
5. valorizarea continutului obiectului de învatamânt structurând comportamente raportate la
valorile comunicate;
6. realizarea de corelatii inter, intra si pluridisciplinare;
7. formarea la elevi a modului de gândire specific disciplinei respective si asimilarea
tehnicilor de activitate intelectuala;
8. folosirea unor tehnici de lucru menite sa stimuleze participarea activa a elevilor la
asimilarea cunostintelor si formarea abilitatilor;
9. dezvoltarea structurilor motivationale, operatorii, afective, volitive si atitudinale ale
elevilor;
10. dezvoltarea strategiilor de învatare prin folosirea acelor metode care favorizeaza
dezvoltarea proceselor intelectuale ale elevilor si cultivarea spiritului creativ.
Modulul II. Metode și tehnici
interactive procesul de predare-
învățare-evaluare
2.1. Invăţarea interactiv-creativă

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa:GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


Cerință:

2.1.1. Alcătuiţi harta conceptuală a cuvintului “creativitate”.

,,Creativitatea
înseamnă
străpungerea
lumescului pentru a
găsi minunatul”.
Bill Moyers

Dezvoltarea personalitatii
Imaginatie, abilitati de
gandire

CREATIVITATE

Curiozitate investigatoare,
întrebări profunde
Artist

Rezolvare de probleme
Modulul II. Metode și tehnici
interactive procesul de predare-
învățare-evaluare
2.2. Repere practice de inovare a metodologiei
didactice. Exemplificări de Abordari interactive în
procesul educațional

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa: GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


Cerință:

2.2.1. Integraţi una dintre metodele predării/învăţării reciproce, mozaicului (jigsaw),


“Schimbă perechea”, piramidei, Diagrama cauzelor şi a efectului, Tehnica LOTUS (Floarea
de nufăr), Brainstorming, Explozia stelară (starbursting), Pălăriile gânditoare, Tehnica 6/3/5,
Philips 6/6, Frisco în următoarele categorii:
 metode şi tehnici de predare – învăţare interactivă în grup
 metode şi tehnici de fixare şi sistematizare
 metode şi tehnici de rezolvare de probleme
Argumentaţi alegerile făcute.

a. metode şi tehnici de predare – învăţare interactivă în grup : ,,Mozaicul( jigsaw)”,


,,Palariile ganditoare”, ,,Tehnica 6/3/5” ,,Philips 6/6”, ,,Brainstorming”, ,,Tehnica LOTUS
(Floarea de nufăr)”.
Consider ca aceste metode alese de mine se integreaza in cadrul metodelor si
tehnicilor de predare – invatare interactiva in grup deoarece acestea au calităţi ce exersează şi
elaborează funcţiile psihice şi fizice ale copilului şi conduc la formarea unor noi deprinderi
intelectuale, aptitudini, atitudini, capacităţi şi comportamente.
b. metode şi tehnici de fixare şi sistematizare : ,,Mozaicul( jigsaw)”, “Schimbă
perechea”, ,,Tehnica LOTUS (Floarea de nufăr)”, ,,Explozia stelară (starbursting)”, ,,Pălăriile
gânditoare”, ,,Brainstorming”, ,,Metoda piramidei”.
Aceste activitati sunt propuse elevilor in scopul sporirii gradului de implicare activa
si creativa, stimularea gandirii productive, a gandirii critice, a gandirii divergente si laterale,
stimularea libertatii de exprimare a cunostintelor, gandurilor precum si a faptelor.
c. metode şi tehnici de rezolvare de probleme: ,,Diagrama cauzelor şi a efectului”,
,,Explozia stelară (starbursting)”, ,,Pălăriile gânditoare”, ,,Tehnica 6/3/5" , ,,Philips 6/6”,
,,Frisco”, ,,Brainstorming”.
Din punctul meu de vedere am ales aceste metode pentru rezolvarea de probleme
deoarece acestea stimuleaza gândirea şi creativitatea, îi determină pe elevi să caute şi să
dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare, să
compare şi să analizeze situaţii date.
Modulul II. Metode și tehnici
interactive procesul de predare-
învățare-evaluare
2.3. Evaluare de parcurs

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa: GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


Cerință:

2.3.2. Analizati comparativ strategiile de evaluare iniţială, formativă şi sumativă


plecând de la următoarele criterii: scopul urmărit, funcţiile, temporalitate, obiectul
evaluării, avantejele şi limitele.

Evaluare initiala Evaluare formativa Evaluare sumativa


Scop urmarit - Identifică nivelul - Urmăreşte dacă - stabileşte gradul în
achiziţiilor iniţiale ale obiectivele concrete care au fost atinse
elevilor în termeni de propuse au fost atinse şi finalităţile generale
cunoştinţe, permite continuarea propuse (fie
competenţe şi demersului pedagogic spre dobândirea unei
abilităţi, în scopul obiective mai complexe; “ atitudini sau a unei
asigurării premiselor -Unicul scop al evaluării capacităţi),
atingerii obiectivelor formative este să identifice comparându-i pe
propuse pentru etapa situaţiile în care întâmpină elevi între ei
imediat următoare; elevul o dificultate, în ce (interpretare
-“este indispensabilă constă aceasta şi să-l normativă), ori
pentru a stabili dacă informeze”, atât pe el cât comparând
subiecţii dispun de şi pe profesor. performanţele
pregatirea necesare manifestate de
creării de premise fiecare cu
favorabile unei noi performanţele
învăţări” aşteptate
(interpretarea
criterială).
Functiile -Functia prognostica -Funcţie de constatare a -Funcţie de
evaluarii vizeaza precizarea rezultatelor şi de sprijinire constatare şi
perspectivelor elevilor continuă a elevilor; verificare a
sau a activitatii -Funcţie de feed-back; rezultatelor;
educative in general. -Funcţie de corectare a Verificarea se face
-Functia diagnostica greşelilor şi ameliorare şi raportând rezultatele
urmareste stabilirea reglare a procesului; elevilor la
punctelor slabe din -Funcţie motivaţională. obiectivele propuse
pregatirea elevilor ce -Funcţie de
urmeaza a fi supusa clasificare;
interventiei -Funcţia de
ameliorative. comunicare a
rezultatelor;
-Funcţie de
certificare a nivelului
de cunoştinţe şi
abilităţi;
-Funcţie de selecţie;
Se clasifica elevii
dupa rezultate
concrete adica
note ,calificative;
-Funcţie de orientare
şcolară şi
profesională.
Temporalitate -Se efectuează la -Axată pe proces şi -Este finală şi de
începutul unui internă, se face pe regulă externă, având
program de instruire parcursul învăţării; loc după învăţare;
(ciclu de învăţământ, -frecventă, la sfârşitul -regrupează mai
an şcolar, semestru, fiecărei unităţi de studiu. multe unităţi de
începutul unui capitol -Consuma mult timp în studiu, face bilanţul.
şi chiar al unei lecţii). detrimentul predarii si -Evaluarea ocupa 30-
invatarii având în vedere 35% din activitatea
nivelul de cunostinte si didactica.
competente al elevilor ,
motivatia si atitudinea
acestora fata de învatatura.
Evaluarea ocupa 8-10%
din activitatea didactica.
Obiectul -Este interesată de -Vizează cunoştinţele, -Se concentrează mai
evaluarii “acele cunoştinţe şi competenţele şi ales asupra
capacităţi care metodologiile în raport cu elementelor de
reprezintă premise o normă prestabilită, dar şi permanenţă ale
pentru asimilarea cu o sarcină mai complexă aplicării unor
noilor conţinuturi şi de învăţări ulterioare cunoştinţe de bază,
formarea altor despre care elevul îşi face ale demonstrării unor
competenţe”, premise o reprezentare” abilităţi importante
“cognitive şi -Se extinde şi asupra dobândite de elevi
atitudinale” capacităţi, procesului realizat. într-o perioadă mai
interese, motivaţii), lungă de instruire.
necesare integrării în
activitatea următoare.

Avantaje -Oferă profesorului -Permite elevului să-şi -Rezultatele


cât şi elevului remedieze erorile şi constatate pot fi
posibilitatea de a avea lacunele imediat după folosite pentru
o reprezentare cât mai apariţia ei şi înainte de preîntâmpinarea
exactă a situaţiei declanşarea unui proces greşelilor la alte serii
existente (potenţialul cumulativ; de cursanţi;
de învăţare al -Oferă un feed-back rapid, -Permite aprecieri cu
studenţilor, lacunele reglând din mers procesul; privire la prestaţia
ce trebuiesc -Este orientată spre profesorilor, a
completate şi ajutorul pedagogic calităţii proceselor de
remediate) şi a imediat; instruire, a
formula cerinele -Oferă posibilitatea tratării proramelor de studii;
următoare; diferenţiate (I. Cerghit); -Oferă o
-Pe baza informaţiilor -Dezvoltă capacitatea de recunoaştere socială
evaluării iniţiale se autoevaluare la elevi; a meritelor.
planifică demersul -Reduce timpul destinat
pedagogic imediat actelor evaluative ample,
următor şi eventual a sporindu-l pe cel destinat
unor programe de învăţării;
recuperare. -Sesizează punctele critice
în învăţare.

Limite -Nu permite o -Aplicarea acestei strategii -Nu oferă suficiente


apreciere globală a de evaluare, foarte informaţii
performanţelor pretenţioasă, necesită o sistematice şi
elevului şi nici organizare riguroasă a complete despre
realizarea une ierarhii; predării, competenţă în măsura în care elevii
-Nu-şi propune şi nici precizarea obiectivelor, în şi-au însuşit
nu poate să determine stabilirea sarcinilor, în conţinutul predat şi
cauzele existenţei alegera tehnicilor de nici daca un elev
lacunelor în sistemul evaluare. stăpâneşte toate
cognitiv al elevului. -Recursul la evaluarea conţinuturile
formativă este testul unei esenţiale predate;
pedagogii a rigorii, a -Are efecte reduse
lucidităţii şi a eficienţei. pentru
ameliorarea/reglerea
şi remedierea
lacunelor, efectele
resimţindu-se după o
perioadă mai
îndelungată, de
regulă, pentru seriile
viitoare;
-Deplasează
motivaţia elevilor
către obţinerea unui
rang mai înalt în
ierarhia grupului,
punând accent pe
competiţie;
-Nu favorizează
dezvoltarea
capacităţii de
autoevaluare la elevi.
Modulul III. Organizarea procesului de
instruire şi învăţare în educația
postmodernă
3.1. Teoria constructivistă în educaţie şi metodele
interactive

Curs: Abordări interactive în procesul educațional

Grupa: GR2_10

Perioada de desfășurare: 07.01 - 09.02.2019


3.1.1. Care consideraţi că sunt practicile de dezvoltare profesională care i-ar putea
conduce pe profesori să predea în stilul centrat pe elev?

Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului didactic se îndreaptă spre scopul


îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. În acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor
didactice (acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru al comunităţilor de
învăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de învăţare), precum şi schimbările de ordin
cultural din şcoli, în vederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesul tuturor
elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal.
Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale
elevilor, spre implicarea lor activă în procesul de învăţare, prin promovarea unei metodologii de
predare – învăţare centrată pe elev.
Practicile de dezvoltare profesională care i-ar putea conduce pe profesori să predea în stilul
centrat pe elev:
 Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă și nu pe profesor;
 Recunoașterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este
decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe;
 Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor pe care îi are
în grijă;
 Recunoașterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are loc în sala de clasă și
nici când cadrul didactic este de faţă;
 Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului – ea trebuie
împărtășită și elevilor;
 Profesorii trebuie să încurajeze și să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea și
administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a
oportunităţilor de învăţare atât în sala de clasă, cât și în afara ei;
 Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte diferite;
 Lecţia trebuie sa plece de la experienţele elevilor și sa cuprinda întrebări sau activităţi care
să îi implice pe elevi;
 Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă și cum
prezintă rezultatele studiului lor;
 Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate este dezvoltată – nu li se oferă
informaţii standardizate;
 Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândi
aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă;
 Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii din viaţa reală, cum
ar fi studiile de caz și simulările;
 Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii
le preferă în învăţare (vizual, auditiv, practic/kinetic) ;
 Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare și solicită participarea activă a elevilor
la învăţare;
 Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor învăţate, a
modului cum au învăţat și de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în
cazul lor.