Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem.

al II-lea
,,Capul copilului nu este un vas pe
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o
aprinzi astfel încât,mai târziu, să lumineze
cu lumină proprie.”

PROIECT DE LECŢIE
Plutarh

INSTITUŢIA: Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei - Suceava

DATA: mai 2010
CLASA: a III-a
ÎNVĂŢĂTOR/ STUDENT: Cîrlan (Croitor) Viorica
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: ,,Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă
TIPUL DE ACTIVITATE: de predare-învăţare
FORMA DE REALIZARE: frontal, individual, pe grupe, în perechi;

SCOPUL: * dezvoltarea capacităţii de învăţare prin utilizarea tehnicilor muncii cu manualul şi a lecturii explicative;
* dezvoltarea capacităţii de descifrare a conţinutului unui text literar;
* dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 : - să citească în mod corect, conştient şi expresiv textul literar;
O2 : - să aplice corect şi conştient, respectiv expresiv tipuri diverse de lectură (în gând, în lanţ, selectivă);
O3 : - să se exprime corect, îngrijit, oral şi în scris, utilizând un vocabular bogat şi elevat, corespunzător vârstei;
O4 : - să desprindă şi să reţină informaţiile esenţiale dintr-un mesaj oral, scris, vizual sau auditiv;
O5 : - să formuleze enunţuri şi răspunsuri la întrebări prin care să dovedească înţelegerea conţinutului vizat;
O6 : - să identifice sensul unui cuvânt necunoscut din context şi cu ajutorul dicţionarului;
O7 : - să utilizeze în construcţii proprii cuvintele şi expresiile noi, precum şi sinonime sau antonime ale unora dintre acestea;
O8 : - să povestească oral conţinutul textului, respectând succesiunea întâmplărilor;
O9: - să transforme vorbirea directă în vorbire indirectă în cazul povestirii unui dialog;
O10: - să desprindă ideea esenţială a fiecărui fragment şi să alcătuiască planul de idei;
O11 : - să identifice personajele literare şi să descopere informaţii şi însuşiri ale acestora;
O12 - să colaboreze cu colegii pentru sporirea performanţei în îndeplinirea sarcinii în pereche sau de grup;
O13: - să participe cu interes şi plăcere la desfăşurarea activităţilor.

1
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

STRATEGII DIDACTICE:

a) Resurse procedurale:
1. Metode şi procedee didactice:
- lectura explicativă, conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia, observarea, analiza, sinteza, comparaţia, exerciţiul, metoda ciorchinelui, demonstraţia
cu ajutorul înregistrărilor audio-vizuale, demonstraţia cu imagini;
2.Forma de organizare:
- frontal, individual, independent, pe grupe, în perechi.

b) Resurse materiale:
I. Materiale ajutătoare:
1 : înregistrare audio cu scurte dialoguri semnificative din poveştile ,,Punguţa cu doi bani”, ,,Capra cu trei iezi” ,,Ursul păcălit de vulpe”;
2 : Power Point despre viaţa şi opera lui Ion Creangă;
3 : fişă individuală de lucru – metoda diamantului (anexa 1);
4 : fişă de lucru pe echipe pentru asigurarea retenţiei şi a transferului ( anexa 2);
5 : copie după opera integrală a operei (poveştii).
.

BIBLIOGRAFIE:
* Berca, Ion; Ionescu Miciora, Maria Eliza: Metodica predării limbii române clasele I-IV , E.D.P., Bucureşti, 1974;
* Blideanu, Eugen; Şerdean, Ioan: Orientări noi în metodologia studierii limbii române în ciclul primar, E.D.P.,Bucureşti, 1981;
* Nicola, Ioan: ,,Pedagogie”, E.D.P., Bucureşti, 1996;
* Şerdean, Ioan: ,,Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar”, Corint, 2007;
* Iordăchescu, C., Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III – a, Editura Carminis, Piteşti, 2001;
* Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române, în clasele primare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000;
* Peneş, Marcela, Manual de limba şi literatura română, clasa a III – a, Editura Ana, 2007;
* Peneş, Marcela, Îndrumător pentru folosirea manualului de limba şi literatura română, clasa a III – a, Editura, Ana 2000;
* Şerdean, Ioan, Metodica predării limbii române la clasele I – IV, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

2
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

SCENARIUL DIDACTIC

Strategii didactice
Nr. Momentele Ob Evaluare
crt
Conţinutul ştiinţific detaliat Metode şi Mijloace de Forma de
lecţiei ref procedee învăţământ organizare
1. Moment * Pregătesc clasa pentru desfăşurarea lecţiei: aerisire, aşezarea Conversaţia Capacitatea
organizatoric băncilor în semicerc, câte două în forma literei V, pentru grupe de câte de organizare
patru elevi.
* Transmit elevilor o stare de curiozitate şi aşteptare prin comunicare
2. Captarea nonverbală ( prin tăcere şi expresia chipului) că urmează un moment
atenţiei inedit, apoi pun la calculator o înregistrare cu câteva scurte fragmente Demonstrarea Calculator Capacitatea
O4 sugestive din poveştile ,,Punguţa cu doi bani”, ,,Capra cu trei iezi” cu înregistrări de
audio concentrare a
,,Ursul păcălit de vulpe” Înregistrare Frontal
atenţiei
* Solicit, prin întrebări, răspunsuri referitoare la audiere: audio
O13 - Din ce opere fac parte înregistrările audiate? Conversaţia Capacitatea
- Ce sunt ,,Punguţa cu doi bani”, ,,Capra cu trei iezi” ,,Ursul păcălit de de exprimare
vulpe”? orală
- Cine este autorul acestor poveşti?
- Ce alte opere de acest autor mai cunoaşteţi?
*Anunţ elevii că vor studia o poveste scrisă de autorul poveştilor
3. Anunţarea O4 înainte amintite - „Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă. Expunerea Capacitatea
temei şi a *Precizez că, pe parcursul orei, vom învăţa să citim corect şi expresiv Frontal de
obiectivelor O13 textul, ne vom îmbogăţi vocabularul cu cuvinte noi, vom povesti Explicaţia concentrare a
atenţiei
coerent textul şi vom discuta despre trăsăturile personajelor principale.
Se va nota titlul lecţiei pe tablă, iar elevii pe caietele
I. Date despre autor:
O4 Se prezintă elevilor un scurt material Power Point despre opera şi viaţa Calculator - Frontal Capacitatea
marelui povestitor; Demonstraţia prezentare de
Se poartă o conversaţie în care se face referire şi la informaţiile din cu imagini Power Point interpretare a
datelor şi
O13 material, dar şi la impresiile rămase în urma vizitei efectuate la casa
imaginilor
memorială a lui Ion Creangă;
Elevii sunt solicitaţi să numească şi alte opere ale marelui povestitor.

3
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava
II. Familiarizarea cu textul:
4. Dirijarea O1 1. Lectura în gând, urmată de motivarea alegerii titlului, respectiv Exerciţiul Capacitatea
învăţării a enunţării de către elevi a ideii fundamentale a textului; (citirea) Manualul de citire
O2 2. Lectura integrală model de către învăţătoare; ( textul Frontal corectă a
unui text
3. Lectura în lanţ pe fragmente determinate de alineate (cu accent suport)
Explicaţia literar
O4 pe citirea corectă, coerentă şi cu respectarea punctuaţiei);
Elevii vor fi îndrumaţi spre o lectură atentă, în care să respecte, prin Lectura
O13 intonaţie corectă, stilul caracteristic de povestitor al lui Creangă, prin explicativă
care să conştientizeze conţinutul textului.
III. Explicarea cuvintelor şi expresiilor:
A. Explicarea cuvintelor slută, ţâfnoasă, se alinta, clacă, gâlceavă, Manualul Capacitatea
O4 salbă urmează următoarele etape: Învăţarea prin ( textul În perechi de
1. Sublinierea cuvintelor necunoscute; descoperire suport) interpretare a
imaginilor
O6 2. Explicarea orală de către elevi apelând la contextul/enunţul în
Explicaţia
care sunt folosite; Dicţionare Capacitatea
O7 3. Explicarea cuvintelor de către învăţător, în paralel cu elevii (în Exerciţiul şcolare de utilizare a
perechi vor căuta explicarea în dicţionare) – scrierea la tablă şi creativ dicţionarelor
O13 în caiete; explicative
4. Alcătuirea de enunţuri orale cu cuvintele explicate, altele decât şcolare
cele din text:
B. Explicarea expresiilor cum s-alintă cioara-n laţ, rea de gură,
apă limpede cum îi lacrima, pere galbene ca ceara se va face separat
pentru a delimita clar noţiunea de cuvânt de cea de expresie.
IV. Analiza textului:
O2 A. Se expune planşa cu planul de idei al textului: Capacitatea
Analiza de delimitare
O3 PLANUL DE IDEI: Planşă cu Indepen- a
fragmentelor
1. Personajele poveştii; planul de dent /
logice
O4 2. Hotărârea tatălui; Conversaţia
idei individual
3. Întâmplările fetei moşneagului la plecarea de acasă;
O8 4. Drumul fetei moşneagului la întoarcere;
5. Bucuria tatălui.
O9
B. Analiza textului se face urmărind desprinderea mesajului textului
prin înţelegerea succesiunii episoadelor acţiunii ca părţi componente
4
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava
ale textului integral, parcurgând următoarele etape: Povestirea Manualul Frontal Capacitatea
4. Dirijarea O13 1. Împărţirea textului în fragmente logice conform planului expus; orală (textul de a povesti
învăţării 2. Se citeşte fiecare fragment şi ideea principală corespunzătoare; suport) oral un
(continuare) 3. Se povesteşte oral fiecare fragment logic; fragment dat
4. Se povesteşte integral textul, respectând planul de idei.
V. Personajele textului – caracterizarea personajului principal:
• Se poartă o conversaţie asupra personajelor textului:
O4  Care sunt personajele textului?
Manualul Capacitatea
 Care sunt personajele pozitive? Conversaţia de a
 Care sunt personajele negative? (textul Frontal
desprinde
 Care este personajul principal al fragmentului studiat de noi? suport) informaţii
O8
• Se citeşte selectiv fragmentele prin care este prezentată fata dintr-un text
moşneagului: Lectura citit
selectivă
• Enunţul din care aflăm cum era fata moşneagului faţă de fata
O9 babei;
• Enunţul din care aflăm faptele bune pe care le-a făcut fata
moşneagului când a fost alungată de acasă;
• Enunţul din care aflăm cum s-a comportat ea la Sfânta
O11 Duminică;

Se audiază fragmentul înregistrat audio despre hărnicia fetei

acasă, înainte de a fi alungată, apoi fragmentul în care sunt descrise Demonstraţia Capacitatea
cu mijloace CD – de a
O12 faptele fetei în perioada de când a fost alungată de acasă până îşi înregistrare
audio desprinde
alege lada cea mai mică şi mai urâtă. audio a Individual/ informaţii
1. Elevii primesc o fişă de lucru, pe care o vor completa în poveştii independent
dintr-un text
timpul audierii şi în care, prin metoda ciorchinelui, vor Metoda audiat
scrie trăsăturile fetei moşneagului. ciorchinelui Fişă de
2. După audiere se vor citi trăsăturile notate de elevi, aceştia lucru
fiind sfătuiţi să citească doar ce nu au mai amintit ceilalţi (anexa 1)
colegi .
3. Se scrie trăsăturile descoperite pe tablă, iar elevii pe caiete.

5. Asigurarea *Fixarea cunoştinţelor se va face prin completarea unei

retenţiei şi a O5 fişe de lucru: Fişă de
Exerciţiul
5
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava
transferului Activitate în echipe pe fişe de lucru (anexa 2): lucru
Exerciţiul (anexa 2) Pe echipe Capacitatea
*Elevii, împărţiţi în grupe de câte patru, vor primi câte de sinteză a
O7
o fişă de lucru, pe care vor trebui să o completeze în regim informaţiilor
O12 de concurs între echipe, dar şi cu limită de timp (5 minute);
*Se citesc rezultatele obţinute şi se acordă felicitări şi
O13 aplauze echipei cu cele mai bune rezultate

6. Aprecierea O4 *Se fac aprecieri asupra participării la lecţie, se evidenţiază elevii cu o

activităţii O13 contribuţie deosebită, se încurajează progresele înregistrate de unii Conversaţia Frontal
dintre elevi.
7. Tema pentru O4 *Elevii primesc fiecare (cei care nu au cartea) câte o copie după Copii după Capacitatea
acasă O13 opera integrală şi au ca temă citirea acesteia şi povestirea în scris a Expunerea opera de
ceea ce i-au impresionat în plus faţă de fragmentul analizat în integrală a Frontal concentrare a
clasă (anexa 3). Explicaţia povestirii atenţiei
(anexa 3)

6
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

ANEXA 1

FATA
MOŞNEAGULUI

7
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

ANEXA 1 bis

1) COMPLETAŢI CASETELE CU ÎNSUŞIRILE CARE SE POTRIVESC FETEI MOŞNEAGULUI.

2) COMPLETAŢI CASETELE CU ÎNSUŞIRILE CARE SE POTRIVESC FETEI BABEI

8
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

9
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

ANEXA 2
FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI
de Ion Creangă

1. Găsiţi verbe care se potrivesc acţiunilor făcute de cele două fete şi completaţi tabelul:

FATA MOŞULUI FATA BABEI

2. Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele date să aibă înţeles diferit:

port:_____________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__

păr:______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_

3. Despărţiţi în silabe cuvintele:

fiinţă - _____________________________
ştiinţă - ____________________________
fiindcă - ___________________________
viitor - ____________________________
fiică - _____________________________
4. Alcătuiţi enunţuri cu cuvintele fiu, fii, fiii.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__
_________________________________________________________________________________________
_

5. Ţinând cont de însuşirile fiecărei fete, desenaţi-le chipul.

fata moşului fata babei

10
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

6. Numerotaţi ideile textului în ordinea firească a întâmplărilor, apoi transcrieţi planul în caiete.

Drumul fetei moşneagului la întoarcerea acasă

Hotărârea tatălui

Bucuria tatălui

Drumul fetei moşneagului de acasă la Sfânta Duminică

Personajele poveştii

7. Completaţi rebusul cu cuvintele care au sens opus celor date.

1. frumoasă
2. harnică
3. bună
4.modestă
5. împăciuitoare

8. Alege proverbele care crezi că se potrivesc acestei poveşti şi transcrie-le în caiete.

• Unde-i minte îi şi noroc.
• După muncă şi răsplată.
• Cine are carte, are parte
• Prietenul la nevoie se cunoaşte.
• Cine doreşte mult pierde şi puţinul ce-l are.
• Leneşul la toate, zice că nu poate.
• Mâţa blândă zgârie rău.

11
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava

ANEXA 3

FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI

de ION CREANGĂ

Era odată un moşneag ş-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă,
ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata
moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o
împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar aceasta fată bună era horopsită şi de sora cea de
scoarţă, şi de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu ca era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost
vai ş-amar de pielea ei.
Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la
moară, ea, în sfârşit, în toate părţile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-şi mai strângea picioarele. Dintr-o
parte venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare şi nemulţămitoare erau. Pentru
babă, fata moşneagului era peatră de moară în casă, iar fata ei, busuioc de pus la icoane.
Când se duceau amândouă fetele în sat la şezătoare, sara, fata moşneagului nu se încurca, ci torcea câte-
un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga şi ea cu chiu cu vai câte-un fus; ş-apoi, când veneau amândouă fetele
acasă noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârleaz şi zicea fetei moşneagului să-i deie ciurul cu fusele, ca
să-l ţie până va sari şi ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag,
spuind că ea a tors acele fuse. În zadar fata moşneagului spunea în urmă că acela este lucrul mânelor sale, căci
îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuia numaidecât să ramâie pe-a lor. Când venea duminica şi
sărbătorile, fata babei era împopoţonată şi netezită pe cap, de parc-o linsese viţeii. Nu era joc, nu era clacă în sat
la care să nu se ducă fata babei, iar fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ş-apoi, când venea
moşneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă meliţa: ca fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i
leneşă, că-i soiu rău… că-i laie, că-i bălaie şi că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă, unde ştie, că nu-i de
chip s-o mai ţie, pentru că poate să înnărăvească şi pe fata ei.
Moşneagul, fiind un gură-cască sau cum iţi vre să-i ziceţi, se uita în coarnele ei şi ce-i spunea ea, sfânt
era. De inima, bietul moşneag poate c-ar mai fi zis câte ceva, dar acum apucase a cânta găina la casa lui şi
cucoşul nu mai avea nici o trecere; ş-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu didiochiul; căci baba şi cu
fiică-sa îl umplea de bogdaprosti.
Într-una din zile, moşneagul, fiind foarte amărât de câte-i spunea baba, cheamă fata şi-i zise:
- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu
este de chip să mai stai la casa mea; de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă
atâta gâlceavă la casa asta, din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tata ce-ţi sunt că, orişunde te-i duce, să fii
supusă, blajină şi harnică. Căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o, c-a mai fost şi mila părinteasca la mijloc,
dar prin străini, Dumnezeu ştie peste ce soiu de sămânţă de oameni îi da şi nu ţi-or pute răbda câte ţi-am răbdat
noi.
Atunci biata fată, văzând ca baba şi cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său şi,
cu lacrimi în ochi, porneşte în toată lumea, depărtându-se de casa părintească, fără nici o nădejde de întoarcere!
Şi merse ea cât merse pe-un drum, până ce, din întâmplare, îi ieşi înainte o căţeluşă, bolnavă ca vai de
capul ei şi slabă, de-i numărai coastele; şi cum o văzu pe fată, îi zise:
- Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oiu prinde şi eu bine vreodată!
Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de
drum, mulţămită fiind în suflet că a putut săvârşi o faptă bună.

12
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava
Nu merse ea tocmai mult, şi numai iaca ce vede un păr frumos şi înflorit , dar plin de omizi în toate
părţile. Părul, cum o vede pe fată, zise:
- Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţeşte-mă de omizi, că ţi-oiu prinde şi eu bine vreodată!
Fata, harnică cum era, curăţa părul de uscături şi de omizi cu mare îngrijire şi apoi se tot duce înainte să-
şi caute stăpân. Şi, mergând ea mai departe, numai iaca se vede o fântână mâlită şi părăsită. Fântâna atunci zise:
- Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oiu prinde şi eu bine vreodată!
Fata râneşte fântâna şi-o grijeşte foarte bine; apoi o lasă şi-şi caută de drum. Şi, tot mergând mai departe,
numai iaca ce dă de-un cuptior nelipit şi mai-mai să se risipească. Cuptiorul, cum vede pe fată zice:
- Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că poate şi-oiu prinde şi eu bine vreodată!
Fata, care ştia că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, îşi suflecă mânicile, călcă lut şi lipi
cuptiorul, îl humui şi-l griji, de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti! Apoi îşi spălă frumuşel mânilea de lut şi
porni iarăşi la drum.
Şi mergând ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate acestea, nu-şi pierdu nădejdea
în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într-una din zile, des-dimineaţă, trecând printr-un codru întunecos,
dă de o poiană foarte frumoasă, şi în poiană vede o căsuţă umbrită de nişte lozii pletoase; şi când s-apropie de
acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândeţă şi-i zice:
- Da ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti?
- Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice; şi numai Cel-de-sus ştie câte-am
tras de când mama care m-a făcut a pus mânile pe piept! Stăpân caut şi, necunoscând pe nime şi umblând din
loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povăţuit de-am nimerit la casa d-tale şi te rog să-mi dai sălăşuire.
- Sărmană fată! Zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine şi te-a scăpat de
primejdii. Eu sunt sfânta Duminică. Slujeşte la mine şi fii încredinţată că mâne n-ai să ieşi cu mânele goale de la
casa mea.
- Bine, măicuţă, dar nu ştiu ce trebi am să fac.
- Ia, să-mi lai copilaşii, care dorm acum, şi să-i hrăneşti; apoi să-mi faci bucate; şi, când m-oiu întoarce
eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinţi, ci cum îs mai bune de mâncat.
Şi, cum zice, bătrâna porneşte la biserică, iar fata suflică mânicile şi s-apucă de treabă. Întâi şi-ntâi face
lăutoare, apoi iese afară şi începe a striga:
- Copii, copii, copii! Veniţi la mama să vă leie!
Şi, când se uită fata , ce să vadă?Ograda se umpluse şi pădure fojgăia de-o mulţime de bălauri şi de tot
soiul de jivine mici şi mari. Însă , tare în credinţă şi cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sparie; ci le ia pe câte
una şi le lă şi le îngrijeşte cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, şi când a venit sfânta
Duminică de la biserică şi a văzut copiii lăuţi frumos şi toate trebile bine făcute, s-a umplut de bucurie, şi după
ce-a şezut la masă, a zis fetei să se suie în pod şi să-şi aleagă de-acolo o ladă, care a vre ea, s-o ieie ca simbrie;
dar să n-o deschidă păn-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod şi vede acolo o mulţime de lăzi: unele mai vechi şi
mai urâte, altele mai nouă şi mai frumoase. Ea însă, nefiind lacomă, ş-alege pe cea mai veche şi mai urâtă dintre
toate. Şi când se dă cu dânsa jos, sfânta Duminică cam încreţeşte din sprâncene , dar n-are încotro. Ci
binecuvântează pe fată, care îşi ie lada în spate şi se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot pe drumul pe
unde venise.
Când, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute şi rumenite…Şi mănâncă fata
la plăcinte, şi mănâncă, hăt bine; apoi îşi mai ie şi câteva la drum şi porneşte.
Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi
lacrima, dulce şi rece cum îi gheaţa. Şi pe colacul fântânii erau două pahare de argint, cu care a băut apă pănă s-
a răcorit. Apoi a luat paharele cu sine şi a pornit înainte.
Şi mergând mai departe, iaca părul grijit de dânsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce
erau, şi dulci ca mierea. Părul, văzând pe fată, şi-a plecat crengile-n jos; şi ea a mâncat la pere şi ş-a luat la drum
câte i-a trebuit.
De-acolo mergând mai departe, iaca, se-ntâlneşte şi cu căţeluşa, care acum voinică şi frumoasă, iar la gât
purta o salbă de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţămită pentru că a căutat-o de boală. Şi de aici fata, tot

13
Student Cîrlan (Croitor) Viorica, an II, sem. al II-lea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava
mergând înainte, a ajuns la tată-său. Moşneagul, când a văzut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi şi inima de
bucurie. Fata atunci scoate salba şi paharele cele de argint şi le dă tătâne-său; apoi, deschizând lada împreună,
nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi iese din ea , încât moşneagul pe loc a întinerit, văzând
atâtea bogăţii! Iar baba a rămas opărită şi nu ştia ce să facă de ciudă. Fata babei atunci şi-a luat inima-n dinţi şi a
zis:
- Las, mamă, că nu-i prădată lumea de bogăţii; mă duc să-ţi aduc eu şi mai multe!
Şi cum zice, porneşte cu ciudă, trăsnind şi plesnind. Merge şi ea cât merge, tot pe acest drum , pe
unde fusese fata moşneagului; se întâlneşte şi ea cu căţeluşa cea slabă şi bolnavă; dă şi ea de părul cel ticsit de
omide, de fântâna cea mâlită şi seacă şi părăsită, de cuptiorul ce nelipit şi aproape să se risipească; dar când o
roagă şi căţeluşa, şi părul, şi fântâna, şi cuptiorul ca să se îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă şi în
bătaie de joc:
- Da cum nu!? Că nu mi-oiu feşteli eu mânuţele tătucuţei şi a mămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?
Atunci, cu toatele, ştiind că mai uşor ar pute căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să se
îndatorească o fată alintată şi leneşă, au lăsat-o să-şi urmeze drumul în pace şi n-au mai cerut de la dânsa nici un
ajutor. Şi mergând ea tot înainte, au ajuns apoi şi ea la sfânta Duminică; dar şi aici s-a purtata tot hursuz, cu
obrăznicie şi prosteşte. În loc să facă bucate bune şi potrivite şi să leie copiii sfintei Duminici cum i-a lăut fata
moşneagului de bine, ea i-a oprit pe toţi, de ţipau şi fugeau nebuni de usturime şi de durere. Apoi bucatele le-a
făcut afumate , arse şi sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură…şi când a venit sfânta Duminică
de la biserică, şi-a pus mânele-n cap de ce-a găsit acasă. Dar sfânta Duminică, blândă şi îngăduitoare, n-a vrut
să-şi puie mintea c-o sturlubatecă şi c-o leneşă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie-n pod, să-şi aleagă de-
acolo o ladă, care i-a plăcea, şi să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit şi ş-a ales lada cea mai
nouă şi mai frumoasă; căci îi plăcea să ieie cât de mult şi ce-i mai bun şi mai frumos, dar să facă slujbă bună
nu-i plăcea. Apoi, cum se dă jos din pod cu lada, nu se mai duce să-şi ieie ziua bună şi binecuvântare de la
sfânta Duminică, ci porneşte ca de la o casă pustie şi se tot duce înainte; şi mergea de-i părăiau călcăiele, de
frică să nu se răzgândească sfânta Duminică să pornească după dânsa, s-o ajungă şi să-i ieie lada.
Şi când ajunge la cuptior, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar când s-apropie să ieie dintr-însele şi să-
şi prindă pofta, focul o arde şi nu poate lua. La fântână, aşijderea: păhăruţele de argint, nu-i vorbă, erau, şi
fântâna plină cu apă pănă-n gură; dar când a vrut fata să puie mâna pe pahar şi să ieie apă, paharele pe loc s-au
cufundat, apa din fântână într-o clipă a secat, şi fata de sete s-a uscat!...Când prin dreptul părului, nu-i orbă, că
parcă era bătut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeţi c-a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s-
a făcut de-o mie de ori mai înalt cum era, , de-i ajunsese crengile în nouri! Ş-atunci…scobeşte-te, fata babei, în
dinţi! Mergând mai departe, cu căţeluşa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea şi acum la gât; dar când a vrut
fata să i-o ieie, căţeluşa a muşcat-o de i-a rupt degetele şi n-a lăsat-o să puie mâna pe dânsa. Îşi muşca fata acum
degeţelele mămucuţei şi tătucuţei de ciudă şi de ruşine, dar n-avea ce face. În sfârşit, cu mare ce a ajuns şi ea
acasă, la mă-sa, dar şi aici nu le-a ticnit bogăţia. Căci, deschizând lada, o mulţime de bălauri au ieşit dintr-însa
şi pe loc au mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, şi apoi s-au făcut bălaurii
nevăzuţi cu ladă cu tot.
Iar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea nenumărate bogăţii; el a măritat pe fie-sa după un
om bun şi harnic. Cucoşii cântau acum pe stâlpii porţilor, în prag şi în toate părţile; iar găinile nu mai cântau
cucoşeşte la casa moşneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că
moşneagul a rămas pleşuv şi spetit de mult ce-l netezise baba pe cap şi de cercat pe spatele lui cociorva, dacă-i
copt mălaiul.
1 septembrie 1877

14