Test2

ATÁVIC, -Ă, atavici, -e, adj. Transmis prin atavism; p. ext. primitiv, sălbatic. – Fr. atavique.
adjectiv atavic

atávic adj. m., pl. atávici; f. atávică, pl. atávice adjectiv atavic

ATÁVIC, -Ă, atavici, -ce, adj. Transmis prin atavism. – Din fr. atavique. adjectiv atavic

ATÁVIC, -Ă, atavici, -e, adj. (Despre însușiri ale plantelor și animalelor) Transmis prin
atavism; p. ext. (despre însușiri ale oamenilor sau animalelor domesticite) primitiv, sălbatic.
Porniri atavice. ◊ F i g. Asemeni unor stînci zvîrlite din paradisul lor acvatic și condamnate
să trăiască pe uscat, dar cărora li s-ar îngădui uneori să se reîntoarcă în raiul pierdut,
pătrund bivolii în apele Oltului, suspinînd îndelung, eliberați de blestemul atavic, fericiți în
sfirșit. BOGZA, C. O. 295. adjectiv atavic