Sunteți pe pagina 1din 67

SUBIECTE PREVENŢIE 2017-2018

1. Daţi definiţia sănătăţii propusă de OMS în 1947. – 2 min


Starea completa de bine, din punct de vedere fizic, mental si social, deci nu doar absenta bolii si
a infirmitatii.

2. Care a fost definiţia iniţială a profilaxiei? – 2 min


Totalitatea masurilor luate pentru a preveni aparitia bolilor cu larga raspandire in mase.
Termenul a fost extins de la bolile infecto-contagioase la toate bolile si chiar la abaterile de la
normele sociale(profilaxia delincventei).

3. Dați definiția prevenției dentare. – 2 min


Studiaza ansamblul masurilor luate pentru a indeparta, corecta sau stopa manifestarea
cauzelor ce pot determina sau amplifica imbolnavirile aparatului dento-maxilar.

4. Care sunt afecţiunile din sfera buco-dentară tratate astăzi de medicina dentară? – 2
min
● Caria dentara(C.D.)
● Bolile prodontiului marginal(B.P.)
● Bolile cavitatii orale dobandite, altele decat C.D. si B.P., cum ar fi cancerul oral,
HIV/AIDS, infectiile oportuniste si
● Afectiuni cranio-faciale, unde includem o larga varietate de cauze, de la cele ereditare la
accidente.

5. Care sunt afecţiunile cuprinse sub denumirea de „bolile plăcii” şi care sunt fazele lor
reversibile de evoluţie? – 1 min
Bolile de placa sunt: caria dentara si boala parodontala.
Fazele lor reversibile :
● CD: pata alba cretoasa(white spot)
● BP: gingivita(inflamatia lizereului gingival)

6. Care sunt strategiile preventive luate în scopul reducerii numărul îmbolnăvirilor din
sfera buco-dentară (a cariilor și a bolilor parodontale, care au ca factor etiologic comun flora
microbiană) ? – 2 min
● Reducerea numarului agentilor microbieni cauzatori de boala
● Cresterea rezistentei structurilor dento-parodontale fata de atacurile microbiene
● Accelerarii proceselor reparatorii

7. Cum definiți termenul de dispensarizare? – 2 min

1
Dispensarizarea pacientilor – programe preventive ce reduceau incidenta cariei dentare si a
bolii parodontale prin realizarea de controale periodice prin care imbolnavirile descoperite in
faza lor incipienta erau tratate curativ.

8. Din punct de vedere practic şi cu beneficii economice, în medicina dentară se


recomandă dispensarizarea copiilor. Care este vârsta de la care începe dispensarizarea
acestora şi până când se efectuează screening-ul respectivilor (recomandările actuale)? – 1
min
Se recomanda dispensarizarea copiilor din clasele primare, screening-ul incepand cu copiii de 6
ani care vor fi urmariti pana la varsta de 12 ani.

9. Definiţi prevenţia primară în medicină dentară şi daţi un exemplu. – 2 min


Preventia primara este reprezentata de preventia oro-dentara prin care se incearca
descoperirea cauzelor generatoare de boala, urmand ca, prin aplicarea corecta a unor
proceduri si substante, sa se previna aparitia bolilor, stopandu-le inainte de ajungerea lor in
stadiile ireversibile, canmd tratamentul curativ devine inevitabil.
Ex.: in medicina dentara, o parte a acestor masuri sunt cuprinse in termenul de igiena orala.

10. Enumeraţi procedurile prevenţiei primare recomandate în medicina dentară în scopul


reducerii incidenţei bolilor plăcii? – 2 min
● Cotrolul mecanic si chimic al P.D. ● Sigilarea santurilor si a fosetelor
● Disciplinarea consumului de coronare
carbohidrati ● Educarea stomatologica a
● Fluorizarea structurilor dure dentare pacientilor.

11. Definiţi noţiunile de incidenţă şi de prevalenţă. – 2 min


Incidenta – numarul de cazuri noi de imbolnavire, pentru o anumita boala, care apar intr-o
colectivitate, intr-o anumita perioada de timp. Indicii de incidenta se raporteaza la 100.000
locuitori(0/0000)
Prevalenta – reprezinta numarul de indivizi, dintr-un grup sau dintr-o populatie, care prezinta o
anumita boala la momentul studiului. Indicii de prevalenta se calculeaza procentual(la%)

12. Ce sunt indicii de intensitate, daţi un exemplu specific medicinei dentare şi cum se
calculează acesta? – 2 min
Indicii de intensitate sunt indici specifici pentru carie sau pentru edentatie, ce se pot manifesta
la acelasi individ, prin procese multiple. Indicele de intensitate pentru o anumita populatie
reprezinta numarul mediu de carii sau edentatii pentru individ si se exprima prin numere cu
doua zecimale.
Unul din indicii specifici medicinei dentare este indicele CAO(pt dintii permanenti) sau cao(pt dd
temporari) – reprezinta nr de dd cariati(C), absenti(A) si obturati(O) constatati la un individ, dar
se poate raporta si la un grup populational.
13. În medicina dentară care sunt vârstele de studiat şi care sunt explicaţiile? – 2 min

2
● 6 ani – varsta eruptiei primului dinte permanent
● 12 ani- varsta definitivarii arcadelor dentare permanente
● 18 ani – varsta incheierii procesului de crestere si dezvoltare
● 35-44 ani – decada de varsta a subiectului adult
● Peste 65 ani – perioada varstei a treia

14. Programele de promovare a sănătăţii dentare în şcoli se adresează „grupului ţintă”


adică cărui grup de vârstă? – 1 min
Copii de varsta scolara – 10-19 ani, deosebit de receptivi.

15. Reducerea prevalenţei cariei dentare consemnată în ţările dezvoltate economic se


datorează, în principal: - 2 min
● Masurilor de sanatate publica intreprinse
● Modificarilor survenite la nivelul conditiilor de viata
● Imbunatatirii practicilor de autoingrijire

16. Recentele date epidemiologice cu privire la incidenţa cariei arată că vârstele cheie de
urmărit sunt: - 2 min
- 1 an pentru prevenirea cariei de biberon
- 3 ani pentru prevenirea carierea molarilor temporari
- 6-7 ani – se previne carierea primilor molari permanenti
- 12-13 ani – se previne carierea molarilor secunzi si premolarilor

17. Ce înţelegeţi prin indicele SiC şi cum se calculează? – 2 min


Indicele SiC reprezinta valoare medie a indicelui CAO-D la 1/3 din grupul studiat, care prezinta
cele mai mari valori ale acestuia:
Modalitatea de calcul al indicelui SiC este:
- Se selectioneaza indivizii in functie de valoare indicelui CAO-D
- Se slectioneaza 1/3 dintre cei cu valorile indicelui CAO-D cele mai mari
- Se calculeaza valorile medii ale indicelul CAO-D la subgrupul studiat

18. În Europa de Est prevalența cariei este moderată spre mare. Care sunt principalele
cauze ale acestei situații? – 2 min
Cauzele sunt:
- Lipsa asistentei medicale calificate
- Dotarea necorespunzatoare
- Folosirea relatiiv redusa a pastelor de dinti cu fluor

19. Care ar putea să fie modalităţile prin care se pot îndeplini obiectivele OMS cu privire la
situația cariei şi parodontopatiei? – 2 min
- Imbunatatirea accesului la serviciile sanitare si cresterea calitatii acestora

3
- Diversificarea mijloacelor de informare privind mentinerea si imbunatatirea starii de
sanatate
- Introducerea de programe de promovare a sanatatii sustinute prin lege de autoritatile
locale si nationale

20. Caria dentară prezintă o etiologie multifactorială. Care sunt cauzele principale? – 2
min
Cauzele principale sunt reprezentate :
● Prezenta microorganismelor cariogene –> formarea placii bacteriene
● Calitatea scazuta a structurilor dure dentare si a salivei(precum si cantitatea ei) a
fiecarui individ
● Consumul excesiv de carbohidrati
● Timpul crescut de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor de fermentatie
pentru producerea demineralizarii

21. Care sunt primele microorganisme (numiţi-le) care colonizează cavitatea orală a nou
născutului, când apar, cum se mai numesc şi de la cine provin, în principal? – 2 min
In mod normal, in mom nasterii - cavitatea bucala este sterila
Imediat si din primele 24 h –mucoasa orala incepe sa fie colonizata cu specii pioniere care
provin in primul rand de la mama si din atmosfera inconjuratoare, in numar mai redus,
alimente, de la celelalte persoane cu care nou-nascutul vine in contact, animale.
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul
S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans. Pe masura trecerii timpului apar si alti
colonisti cum ar fi Actinomycetes, apoi o serie de microorganisme anaerobe si odata cu eruptia
primilor dinti: streprococii S sangius si S mutans.

22. Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavităţii orale care servesc ca
rezervor microbian pentru flora microbiană cantonată la nivelul P.D.? – 1 min
Limba si amigdalele sunt acoperite de membrane care secreta mucus si servesc ca rezervoare
pentru microorganismele care participa la formarea placii dentare.

23. Care sunt primii colonişti microbieni identificaţi la nivelul cavităţii orale a nou-
născutului? – 2 min
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul
S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans.

24. Care sunt depozitele dentare moi ce acoperă suprafeţele dentare? – 2 min
● Pelicula dobandita ● Materia alba
● Placa bacteriana(placa dentara ● Resturile alimentar
microbiana)

25. Ce este cuticula smalţului și care sunt cauzele caer duc la dispariția ei? - 2 min

4
Cuticula smaltului este un reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui ,ce acopera
coroana dintelui cand dintele erupe in cavitatea orala. Ea se pierde rapid ca urmare a digerarii
ei, prin actiunea enzimelor salivare si microbiene .

26. Ce este pelicula dobândită (aquired pellicle) – definiţie, suprafeţe orale acoperite? - 3
min
Pelicula dobandita reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine (mucine)
de origine salivara, ce se absoarbe selectiv pe cristalele de hidroxiapatita, de la suprafata
dintilor. Acest depozit este aderent la suprafetele dentare dar si la tartru, la restaurarile
stomatologice (proteze partiale si totale) sau coroanele dintilor.

27. Care sunt rolurile peliculei dobândite? – 2 min


● Bariera protectoare ce limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi prin
metabolism microbian
● Lubrifiant prin care se mentine umiditatea suprafetelor si se minimizeaza uzura
● Reprezinta precursorul biofilmului microbian dentar
● Se constituie intr-o modaliatate particulara de atasare a tartrului

28. Care dintre depozitele dentare moi nu se îndepărtează prin simpla clătire a gurii? – 1
min
- pelicula dobandita :
● nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii
● se indeparteaza prin proceduri de profilaxie primara (periaj), dar se reface instantaneu
dupa realizarea acestora
- placa dentara

29. Pelicula dobândită se adsoarbe la suprafaţa structurilor dentare având şi rol de


protecţie. Care sunt structurile dure dentare care adsorb pelicule dobândite și care sunt de 4-
5 ori mai protectoare comparativ cu aceea adsorbită la nivelul cristalelor de hidroxiapatită? –
2 min
Glicoproteinele salivare sunt adsorbite selectiv de cristalele de hidroxiapatita, fiind de retinut
faptul ca adsorbtia lor este mult mai puternica la nivelul cristalelor de fluoroapatita si de
fluorohidroxiapatita.

30. Care este deosebirea esenţială între pelicula dobândită şi placa dentară microbiană? –
1min
Placa microbiana se formeaza prin transformarea peliculei dobandite, colonizata de primele
microorganisme (pelicula nu are microorg, placa microbiana are)

5
31. Care sunt primele microorganisme care colonizează suprafețele dentare nou erupte și
care sunt indicate ca inițiatoare a proceselor carioase? – 1 min
Odata cu eruptia primilor dinti: streprococii S sangius si S mutans(microorganisme identificate
ca responsabile de initierea proceselor carioase).

32. Acumularea și metabolismul microbian de la suprafața strucurilor dentare sunt


responsabile de producerea: - 2 min
Pelicula dobandita ce acopera dintele prezinta o grosime de 0,1-0,8 microni.rapid dupa
formare, la nivelul peliculei dobandite apar primele microorganisme care o colonizeaza,
transformand-o in placa bacteriana. Colonizarea peliculei dobandite este benefica pentru
bacterii care gasesc la acest nivel elemente nutritive necesare supravietuirii . ex: proteine
salivare bogate in prolina pot fi degradate , prin intermediul colagenozelor microbiene, in
peptide, aminoacizi liberi si mucina care sunt metabolizate de actinomicete si spirochete.

33. Ce sunt adezinele? – 2 min


Adezinele sunt proteine de legare prin care unele bacterii se fixeaza la niv dintilor.Exista adezine
numite lectine,care recunosc selectiv unii carbohidrati,prin intermediul carora S.mutans si
S.sanguis se fixeaza pe dinte.

34. Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemple de competiţie intermicrobiană? – 2


min
Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara a
altor specii,precum Actynomices cromogenus sau Actinobacillus actynomicetemcomitans .S-a
observat ca daca primul fixat este Actynomices cromogenus,pacientul va prezenta un nr redus
de streptococi si mai putine carii dentare si colorari exogene negre specifice.

35. Streptococii mutans eliberează substanțe, numite bacteriocine, care inhibă fixarea, la
nivelul plăcilor dentare microbiene a altor microorganisme (copetiție de fixare). Ce
microorganisme nu se mai pot fixa în această situație? – 2 min
Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara a
altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.

36. Ce fluide şi structuri colonizează, în principal, Streptococul S. salivarius? – 1min


Streptococul S.salivarius colonizeaza in principal suprafata limbii si saliva.

37. Care este încărcătura electrică a dintelui şi ce generează această proprietate? – 2 min
- celulele vii (inclusiv bacteriile) au incarcare electrica „-”, ce le permite fixarea la suprafetele
incarcate „+” (dintele)
- glicoproteinele salivare sunt de 2 feluri :
a. GP „+” - nevascoase
b. GP „– „ – vascoase, extrem de aderente la dinte

6
38. Se știe că la nivelul biofilmului dentar microorganismele sunt bine protejate față de
acțiunea agenților antimicrobieni. Ce se recomandă să realizăm înaintea folosirii acestora
pentru ca efectul lor să fie un succes? – 1 min
Se recomanda clatire sau proiectarea jetului sprayului de apa, a irigatoarelor orale

39. Definiţi biofilmul dentar. – 2 min


- Biofilmul dentar reprezinta o masa complexa de colonii microbiene, aflate intr-o matrice
intermicrobiana , o aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem.
- depozit format din bacterii primare (600 de specii diferite) si alte microorganisme
precum – micoplasme, spori, protozoare, virusi .
- depozit moale, neuniform, aderent la toate structurile C orale.

40. P.D. microbiană este obişnuit colorată. Care este culoarea iniţială şi care sunt
cauzele care determină colorări variate de la galben, roşu la brun, negru etc.? – 2 min
Placa dentara in mod obisnuit este de culoare alb-galbuie.Neindepartata la timp,poate capata
culori variate:
● galben – Penicillium, placa neindepartata de mult timp, coloranti alimentari
● rosu – bacterii cromogene, Berratia marcescens, Flavobacterium lutcescens
● negru – actinomyces si bacterioides melagenicus
● brun – coloratie tabagica
Cauzele culorilor variate :
a.pigmenti alimentari
b.microorg. cromogene
c.fumatul
d.administrarea anumitor medicamente – obisnuit sarurii de Fe

41. Ce alte microorganisme, pe lângă bacterii, participă la formarea P.D. microbiene? – 1


min
La formarea placii dentare microbiene participa, pe langa bacterii,si alte microorganisme
precum micoplasme,spori,protozoare sau virusuri.

42. Ca număr câte specii microbiene putem găsi la nivelul P.D. microbiene? 1 min
La formarea ei participa intre 450-600 de specii diferite.La nivelul P.D. descoperim in mod
obisnuit mai mult de 600 de specii microbiene.

43. Câte microorganisme putem întâlni într-un mg de placă dentară microbiană? – 1min
Intr-un mg de PD microbiana exista 250 milioane de bacterii.

44. Care sunt „zonele de risc” sau unde se acumulază cea mai multă P.D. la nivelul
coroanelor dentare? – 2 min
Zone de risc – zonele in care, in mod obisnuit, autocuratirea se realizeaza cu dificultate :
- subecuatorial - interdentar

7
- suprafata linguala a molarilor md. - la nivelul santurilor si fosetelor coronare

45. Care sunt primele microorganisme care colonizează P.D. (în primele 4 ore) și în ce
ordine? – 2 min
La o placa tanara constatam o proportie importanta de coci,in principal streptococi,S.mutans si
S.sanguis primul,dar si speciile Neisseria,Corynebacterium si Rothia.

46. Care sunt microorganismele descoperite într-o P.D. tânără prezentă în şanţurile şi
fosetele coronare sau interdentar? – 1 min
- studiile arata ca – la nivelul fisurilor, fosetelor coronare ca si in spatiile interdentare, placa
dentara tanara – contine: pe langa streptococi , Bacili GP, de regula Actinomicete

47. De ce cocii anaerobi sunt primele microorganisme care colonizează pelicula


dobândită? – 2 min
- Prezinta forma rotunda ce necesita o energie de fixare mica
- Au o marime redusa
- Prezinta receptori de membrana si enzime de suprafata care le faciliteaza fixarea

48. Când nu este îndepărtată, în câte zile P.D. îşi dublează grosimea? – 1 min
In circa 2 zile de la initierea formarii ei,placa isi dubleaza grosimea.

49. Pe măsură ce P.D. se maturizează şi se îngroaşă vom asista la o modificare a


componeţei florei microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrată. Pe ce
grosime a plăcii poate penetra oxigenul? – 1 min
Natural, pe masura ce placa se maturizeaza si se ingroasa, cantitate de O2 ↓ datorita consumului
microbian ca si ingrosarii placii - este dovedit faptul ca, O2 nu petreaza P.D mai mult de 0.1 mm

50. Care sunt cauzele care determină lipsa oxigenului la interfața placă/suprafață
dentară? – 2 min
Pe masura ce placa se maturizeaza, cantitatea de oxigen scade. Este dovedit faptul ca oxigenul
nu penetreaza placa dentara mai mult de 0,1 mm. Astfel in profunzimea placii constatam numai
prezenta speciilor microbiene anaerobe.

51. Între ce zile au loc cele mai dramatice modificări ale floriei microbiene de la interfeţa
placă/suprafaţă dentară, unde vom găsi numai microorganisme facultativ sau obligatoriu
anaerobe? – 2 min
Intre zilele a 4-a si a 5-a, au loc la interfata dinte/placa, modificarile cele mai dramatice, loc
unde supravietuiesc doar microorganismele facultativ sau obligatoriu anaerobe.

52. Din cauza grosimii şi a lipsei de oxigen, în profunzimea plăcii constatăm prezenţa
speciilor anaerobe gram-negative, şi anume? – 2 min

8
Specii microbiene gram negative anaerobe, precum:Treponema denticola, Porphyromonas
gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus si Fusobacterium nucleatum.

53. Una dintre cele mai frecvente „coagregări microbiene” este aspectul de „ştiulete de
porumb” („corn cob”) care se realizează între: - 2 min
Coagregari realizate intre m.o care prezinta intre ele atractie reciproca, legatura dintre m o
realizandu-se prin intermediul fimbrilor existente la niv membranei celulare.Acest aspect apare
datorita dispunerii specifice a microorganismelor. Bacteriile filamentoase, dispuse central si
perpendicular pe suprafetele coroanelor dentare( actynomices), sunt inconjurate de
coci(S.sanguis). Microorg dispuse perpendicular pot fi forme facultativ anaerobe gram pozitive
sau gram negative.

54. Un alt aspect de coagregare microbiană este cel de „periuţă”. Care sunt
microorganismele care participă la formarea acestui aspect? – 2 min
Aceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare, la nivelul unei bacterii filamentoase, a
bacililor gram-negativi, adica a spirochetelor, care se constituie in perii periutei.

55. După câte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor încetineşte iar placa
acumulată devine relativ stabilă? – 1 min
Dupa 21 de zile, multiplicarea bacteriilor incetineste, iar placa dentara devine relativ stabila.

56. În cazul unei gingii sănătoase grosimea plăcii presupune un număr de celule
microbiene suprapuse. Care este această grosime? – 1 min
Cand gingia este sanatoasa, grosimea placii dentare este redusa: aproximativ 15-20 celule.

57. În caz de gingivită cronică grosimea plăcii dentare exprimată în număr de celule este
de? – 1 min
In cazul gingivitei cronice, grosimea placii dentare este cuprinsa intre 100-300 celule.

58. Substanța uscată a plăcii dentare este formată din multe microorganisme cu un plus
pentru cea subgingivală. Procentual, cât reprezintă microorganismele? – 1 min
70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme , cu un pluc pentru
cea subgingivala.

59. Substanța uscată a plăcii dentare supragingivale este formată din microorganisme și
matrice intermicrobiană. Cât reprezintă matricea intermicrobiană din totalul substanței
uscate (ca volum)? – 1 min
25%

60. Coeziunea intermicrobiană de la nivelul plăcilor dentar supragingivale este realizată


prin intermediul: - 1 min

9
Coeziunea intermicrobiana este asigurata de prezenta matricei intermicrobiene.

61. Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizeză stabilitatea plăcii,
fixarea fermă a biofilmului microbian ca şi a unor microorganisme, etc.? – 1min
Matricea intermicrobiana a placii se compune,in cea mai mare parte din polizaharide
extracelulare, (glucanii si fructanii) si secundar din substante de origine salivara si exudat
gingival.O parte dintre polizaharide sunt lipicioase,caracteristica prin care se favorizeaza
stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata dintelui.

62. La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatăm o serie de elemente anorganice.


Care este rolul benefic al acestor substanţe? – 1 min
Substantele anorganice produc neutralizarea pH-ului si remineralizarea tesuturilor dure
dentare.

63. Până când matricea intermicrobiană a P.D. supragingivale nu începe să se


mineralizeze ea se poate îndepărta numai prin...? – 1 min
Pana in momentuyl in care matricea intercelulara a P.D. nu se mineralizeaza, ea se poate
indeparta mecanic prin periaj dentar.

64. Care este principala caracteristică a plăcilor supragingivale mature? – 2 min


. Principala caracteristica a placilor bacteriene supragingivale mature este: potentialul lor
de a invada spatiul subgingival unde formeaza un tip aparte de placa, mecanism prin care in
timp si in anumite circumstante se produce imbolnavirea localizata a gingiei

65. Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min


PD se compune din apa 80% si substanta uscata/ organica 20%(microorganisme)

66. În ce zone întâlnim cea mai mare cantitate de P.D. matură? – 1 min
În 1/3 cervicală a coroanelor dentare si pe fetele aproximale ale coroanelor dentare.

67. Pe ce suprafeţe dentare se întâlneşte cea mai redusă cantitate de placă dentară şi de
ce? – 2 min
Cantitatea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor
maxilari, situatia datorandu-se inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii limbii.

68. Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbiană şi care este cea mai motivantă
pentru pacient? – 1 min
Identificarea clinica :
- inspectie
- palpare (razuire) cu sonda
- colorarea dintilor cu revelatori de placa –CEA MAI MOTIVANTA pt PAC

10
o cand placa este abundenta, matura, colorata variat – se identifica usor prin inspectie, insa
de obicei se recomanda colorarea ei

69. Care sunt microorganismele care se regăsesc constant la nivelul plăcilor dentare şi la
toţi indivizii? – 2 min
Microorganismele care se gasesc constant la toti indivizii sunt:streptococii S.mutans, S.sobrinus,
S.sanguis si actinomicetele.

70. Care sunt după MARSH şi MARTIN, principalele specii microbiene întâlnite la toţi
copiii, fără excepţie, la nivelul P.D. supragingivale? – 2 min
La toti copiii, fara exceptie,intalnim speciile Streptococus, Staphylococus, Neisseria, Veillonella.

71. Din punct de vedere al semnificaţiei clinice, P.D. supragingivală reprezintă factorul
etiologic principal în producerea ? – 2 min
Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a placii
supragingivale mature.Initial,componenta microbiana a placilor subgingivale este influentata
partial de componenta microbiana a celei supragingivale.
Reprezinta factorul etiologic prinicpal pentru producerea de :
- Gingivite
- Tartru supragingival
- Carii dentare

72. Pe măsură ce placa dentară subgingivală se maturizează, flora microbiană întâlnită


va fi reprezentată, în principal, de: - 1 min
Pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza,flora microbiana se modifica,si va fi
reprezentata,in principal de bacterii anaerobe,gram negative,mobile.

73. Pe măsură ce boala parodontală evoluează iar șanțul gingival devine pungă
parodontală numărul microorganismelor subgingivale crește ajungând la? – 1 min
Ajung pana la 108

74. Căror factori se datorează compoziţia microbiană diferită a plăcilor dentare


subgingivale comparativ cu a celor supragingivale? – 3 min
Compozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a placii supragingivale
datorita:accesului limitat oferit de santul gingival spre cav orala(rezista in sant doar anumite
bacterii anaerobe, m.o obisnuite ce reusesc sa patrunda in sant supravietuiesc cu greu) si zona
este ferita de efectele perierii mecanice efectuate de pacient(– este motivul pentru care nevoia
de fixare si de producere a unei matrici intermicrobiene nu mai este importanta pentru
mentinerea si supravietuirea microorganismelor prezente aici descoperind multe bacterii mobile
si neatasate.)

11
75. Prezenţa hemogloginei la nivelul şanţului gingival favorizează suprevieţuirea a 2
microorganisme specifice. Care sunt acestea? – 1 min
Hemoglobina favorizeaza supravietuirea Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia.

76. În placa subgingivală, unele spirochete precum Treponema denticola are nevoie,
pentru supravieţuire, de ptomaine, produse de un alt rezident subgingival. Care este acesta?
– 1 min
Ptomainele sunt produse de Fusobacterium.
77. Prevotella oralis şi Veillonella alcalescens produc natural vitamina K, de regulă,
convieţuiesc subgingival alături de? – 2 min
Cele 2 microorganisme convietuiesc obligatoriu alaturi de Prevotella intermedia si de
Porphyromonas gingivalis,care au nevoie pentru supravietuire de menachinona.
78. Placa dentară subgingivală asociată dintelui este legată de formarea: - 1 min
Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta, in vecinatatea festonului gingival, a placii
supragingivale mature.

79. Bacteriile patogene parodontale care invadează, în mod natural, canaliculele


dentinare expuse permit recolonizarea spaţiului subgingival la o anumită perioadă de timp
după efectuarea detartrajului şi a planării radiculare. Care este, în medie, acest interval? – 1
min
Recolonizarea pungilor parodontale are loc la cca 40-42 de zile.

80. Ce conţin, în principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a şanţului gingival,
care este orientarea acestor componente şi ce le lipseşte? – 2 min
Contine in principal bacterii mobile si spirochete,care nu prezinta o orientare anume. La acest
nivel nu se observa prezenta matricei microbiene, retentia microorganismelor datorandu-se
calitatilor tesutului gingival. De asemenea, la acest nivel se observa si celule ale sistemului
imun, in principal limfocite.

81. În şanţul gingival (punga parodontală) se întâlnesc elemente ale apărării imune,
reprezentate în principal de leucocite. Dintre acestea cât la % sunt PMN? – 1 min
95% PMN (Neutrofile)- restul sunt Limfocite și Monocite

82. În cazul gingiei sănătoase, ce specii microbiene întâlnim la nivelul şanţului gingival? – 2
min
Microflora este similara cu cea constatata initial la placa supragingivala:specii microbiene gram
pozitive facultativ anaerobe, streptococi, bacili facultativ anaerobi si actinomyces.

83. Definiţi gingivita. – 1 min


Gingivita reprezinta o inflamatie nespecifica, localizata la nivelul marginii gingivale. Ea este
diferita de inflamatiile parodontale specifice, unde sunt afectate toate componentele

12
structurale parodontale si unde intalnim un nr limitat de specii microbiene (inflamatie
specifica), care insa dezvolta forme variate si specifice de parodontopatii marginale progresive.

84. Care este factorul etiologic principal al producerii gingivitelor şi care sunt alte câteva
cauze supra adăugate? – 3 min
Gingivita, inflamatia reversibila, are ca factor etiologic principal acumularile de placa dentara, la
care se pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot
favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum
fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul
crizelor comitiale

85. Ce conţine lichidul crevicular, enumerând elementele care se constitue în prima


linie de apărare a inserţiei epiteliale faţă de atacurile bacteriene? – 2 min
In mod normal, fluidul crevicular are rol de protectie. El realizeaza spalarea santului gingival si
indepartarea microorganismelor patrunse la acest nivel, iar prin continutul in leucocite, in
elemente ale sistemului complement, in anticorpi si enzime, protejeaza smaltul si parodontiul
marginal fata de atacurile bacteriene.

86. În caz de gingivită care sunt primul şi al doilea semn de inflamaţie? – 1 min
Primul semn este reprezentat de sangerarile produse in timpul periajului iar al doilea de
cresterea fluxului lichidului crevicular secretat.

87. Prezenţa continuă a plăcilor patogene la nivelul şanţului gingival pot cauza leziuni ce
se extind la nivelul căror structuri parodontale? – 2 min
Prezenta continua a placilor patogene poate cauza extinderea leziunilor si la nivelul
ligamentelor parodontale,a cementului radicular si a osului alveolar,cu afectarea insertiei
epiteliale si a osului alveolar de suport.

88. Care sunt consecinţele apariţiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a


cementului radicular şi a osului alveolar? – 2 min
Consecintele acestor leziuni sunt pierdera insertiti epiteliale si a osului alveolar de suport,
moment in care vorbim de boala parodontala.

89. Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, în producerea


parodontopatiei marginale a adultului? – 2 min
Cele trei microorganisme incriminate de producerea parodontopatiei marginale sunt:
Porphyromonas gingivalis, Tanerella forsythia, Actinobacillus actinomycetemcomitans.

90. Porphyromonas gingivalis este considerat patogennul parodontal cel mai important
dar care este un microorganism exogen (se găsește rar în parodonțiul sănătos) motiv pentru
care ce se recomandă din punct de vedere prreventiv? – 1 min

13
Dpdv preventiv se recomanda evitarea expunerii.Prezenta lui ne obliga la interventii
terapeutice, de eliminare.

91. Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? – 2 min
Studiile au aratat existenta unor afectari prezente la nivelul raspunsului imun al individului. Un
rol important il joaca si fumatul, care conduce la aparitia unor defecte de fagocitoza, ce
favorizeaza o susceptibilitate crescuta a organismului in fata actiunii patogene a bacteriilor
(fusobacterium, prevotella, porphyromonas)

92. Între boala parodontală şi o serie de afecţiuni sistemice există o strânsă legătură. Care
sunt aceste afecţiuni? – 2 min
Respectivele microorganisme ca si produsele lor toxice patrund in circulatia sanguina si ajung
oriunde in organismul uman. Boala parodontala se leaga de o serie de afectiuni sistemice:
ateroscleroza; nasteri premature; diabet si complicatiile acestuia; afectiuni pulmonare; atac
cerebral.

93. Comparativ cu pacientul cu parodonţiu sănătos cei cu parodontopati sunt mai


predispuşi la atacuri cardiace sau cerebrale. De câte ori creşte acest risc pentru
parodontopaţi? – 2 min
Se constata ca in boala parodontala sunt: de 1,5-2 ori mai predispusi la atacuri de cord si de 3
ori mai predispusi la atacuri cerebrale comparativ cu persoanele neafectate parodontal.

94. Care sunt principalele caracteristici ale Parodontitei juvenile localizate? –4 min
Forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise incisivilor si
primilor molari permanenti. Intalnim parodontopatie juvenila la adolescent aparent sanatosi,
specific fiind faptul ca pe dintii acestor pacienti nu descoperim acumulari importante de placa
dentara si nici semne evidente de inflamatie gingivala. Cauza bolii pare sa fie genetica si este
legata de imposibilitatea PMN de a-si exercita functiile normale, de migrare si fagocitoza.
Retinem, pentru aceasta forma de imbolnavire parodontala, ca flora microbiana a respectivului
individ este dominata de prezenta bacililor anaerobi gram-negativi ,in principal de
Actinobacillus actinomycetemcomitans.

95. Care este elementul nutritiv preferat al microorganismelor plăcilor supragingivale? – 1


min
Frecventa aportului de glucide, in special zaharul este elementul nutritiv preferential al
microorganismelor placii supragingivale.

96. Cât reprezintă microorganismele din greutatea uscată a plăcii? – 1 min


70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme.

97. Ce rezultă din metabolizarea microbiană a carbohidraţilor? – 1 min

14
Prin metabolizarea microbiana rapida a carbohidratilor se produc masiv acizi, ce favorizeaza
virarea pH-ului de la interfata placa-structura dentara spre cel critic, de demineralizare(pt smalt
la 5-5,5 si 6-6,7 pentru cement radicular, pt dd recent erupti 6,2-6,4).

98. Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smalţ, pentru smalţul dinţilor
recent erupţi şi pentru cementul radicular? – 2 min
- Pentru smalt la 5-5,5
- Pentru cement radicular 6-6.7
- Pentru smaltul dintilor recent erupti 6,2-6,4

99. Normal, cât este pH-ul plăcii dentare înaintea meselor şi în cât timp revine la valorile
de plecare? – 1 min
Inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii variaza intre 6,2-7 si este mai scazut in cazul
persoanelor cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario-rezistente, Cand se
consuma alimente cariogene pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de plecare in 1-2 ore.

100. Enumerați substanțele produse prin metabolizarea microbiană a carbohidraților. – 2


min
Din metabolizarea carbohidratilor rezulta: acizi (piruvic, lactic, acetic, formic, propionic), alcool
etilic, CO2, polizaharide extracelulare si polizaharide intracelulare.

101. Care sunt cele două microorganisme care metabolizează acizii produşi prin
metabolizarea microbiană a carbohidraţilor şi care, într-o oarecare măsură influienţează
favorabil, comportamentul la carie a individului în cauză? – 1 min (colocviu seria 2)
Speciile microbiene precum Neisseria sau Veillonella prezinta capacitatea de a metaboliza acizii
produsi si de a determina a scadere limitata a pH-ului placii, prin care se poate influenta intr-o
oarecare masura comportamentul la carie al individului.

102. Ce asigură glucanii la nivelul plăcilor dentare supragingivale? – 2 min


Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii ( sunt lipiciosi) cat si
fixarea anumitor microorganisme, iar unii sunt sursa de energie.

103. Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D. supragingivale
prin metabolism microbian, cât reprezintă ele din greutatea uscată a plăcii şi care este rolul
lor? – 3 min
Polizaharide extracelulare – sunt reprezentate de glucani si fructani. Glucanii, prin dextrani in
special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganism, unii sunt
sursa de energie, in timp ce fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare
dintre microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.
Glucanii repr 20% , iar levanii 10% din greutatea uscata a placii.

15
104. În ce scop sunt utilizaţi fructanii (prin levan) de către microorganismele prezente la
nivelul P.D.? – 2 min
Fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele
care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.

105. Care sunt polizaharidele intracelulare? – 1 min


Polizaharide intracelulare – sunt reprezentate de glicogen si amilopectina.
Acestea iau naștere din descompunerea anumitor zaharuri cu moleculă mică – glucoză și
maltoză.

106. Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care acţionează
în inflamaţia parodontală şi cât reprezintă ele ca procent din totalul acestora? – 2 min
Cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care actioneaza in inflamatia
parodontala sunt Leucocitele- dintre care 95% sunt reprezentate de neutrofile si restul de
monocite si limfocite.
Alte elem ale sist imun care antioneaza sunt Ac ( ig A, IgG,IgM), sist complement, celule
Langerhans, limfocite intraepiteliale.

107. Ce element al sistemului imun se întâlneşte într-o proporţie apreciabilă la pacientul cu


o bună sănătate a structurilor dento-parodontale? – 1 min
La pacientul cu un status bun al sanatatii orale IgA secretorii.

108. În funcţie de componenţa microbiană şi de alte caracteristici, câte tipuri de P.D. au


fost identificate? – 2 min
Exista 3 tipuri de placa dentara:
- PD cariogena
- PD generatoare de boala parodontala
- PD generatoare de tartru dentar

109. Ce reprezintă materia alba, din ce se compune şi care este semnificaţia ei clinică? – 3
min
Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa dentara
neindepartata o lunga perioada de timp. E de culoare alba sau alb-gri asemanatoare branzei de
vaci.
Din punct de vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte,
de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi
alimentare.
Clinic, este clar vizibilă, fără a necesita colorare, se indentifica usor prin inspectie. Cand ea este
prezenta observam la zona de contact, a acestor depozite moi cu lizereul gingival si suprafetele
dentare dure: inflamatie gingivala si demineralizari accentuate.

16
110. Care sunt depozitele dentare care se pot îndepărta și prin simpla clătire a gurii? – 1
min
Materia alba și resturile alimentare sunt depozitele dentare ce se pot indeparta si prin simpla
clatire a gurii.

111. Materia alba este descoperită obișnuit pe fața vestibulară a frontalilor maxilari. Dați
un exemplu de caz clinic care constant prezintă un asemenea depozit dentar și indicați care
este semnificația practică a acestui fapt? – 2 min
Obisnuit, depozitul se descopera pe fata vestibulara a frontalilor maxilari , mai ales la pacientul
cu respiratie orala. Acest tip de respiratie este favorizata de prezenta unui obstacol la nivelul
cavitatii sau foselor nazale sau ca obicei vicios. Cand materia alba este prezenta,constant
descoperim la zona de contact,a acestor depozite moi cu lizereul gingival si suprafetele dentare
dure:inflamatie gingivala si demineralizari accentuate.

112. Care sunt cauzele acumulărilor alimentare interdentare (pătrundere verticală şi


orizontală)? – 2 min
Cauzele acumularii alimentelor prin patrundere verticala: prezenta spatiilor interdentare, in
special cand nu exista contact dentar strans, mobilitate dentara, dezechilibre ocluzale.
Patrunderea orizontala se datoreaza papilelor interdentare care apar decapitate.

113. Ce pot genera acumulările alimentare interdentare ne îndepărtate lungi perioade de


timp? –2 min
Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile generate, favorizeaza
producerea cariilor dentare si a complicatiilor parodontale.

114. Tartrul dentar este factorul etiologic principal în declanşarea şi evoluţia afecţiunilor
parodontale? – 2 min
Prezenta permanenta a P.D. la suprafata tartrului se constituie drept factorul etiologic principal
in producerea bolilor parodontale. Acesta genereaza probleme parodontale
Mult timp T.D. a fost considerat factorul etiologic principal in declansarea si evolutia gingivitelor
sau a bolilor parodontale. Astazi, in cazul imbolnavirilor parodontale, P.D. este considerata
factorul etiologic principal, in timp ce tartrul se constutie intr-unul secundar, ce obliga insa la
indepartarea periodica, profesionala.

115. De ce depinde formarea tartrului dentar şi după cât timp apar primele centre de
mineralizare la nivelul P.D.? – 3 min
Tartrul se formeaza prin mineralizarea PD mature. Procesul de mineralizare incepe la 24-72h de
la formarea placii microbiene. Primii centri de mineralizare apar la interfata dinte/placa
dentara. Formarea tartrului dentar incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este
favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la niv PD mature.

116. Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? – 1min

17
Este de a indeparta tartrul, implicit placa dentara obtinand astfel suprafete dentare netede si
lucioase

117. În tratarea bolilor parodontale o etapă obligatorie este terapia parodontală


nechirurgicală. În ce constă această terapie? – 2 min
Controlul mecanic al PD, detrartraj supra si subgingival, planare radiculara, folosire
suplimentara de substante chimice antiplaca.

118. Definiţi tartrul dentar. – 2 min


Tartrul dentar reprezinta depozitul dentar dur, calcificat, aderent la structurile dure dentare dar
si la constructiile artificiale, prezente in gura pacientului.

119. Tartrul dentar se descoperă în principal la nivelul anumitor suprafețe dentare. Care
sunt acestea și de ce el se formează cu predilecție în aceste zone? – 2 min
Clinic, T.D. se observa in mod obisnuit in treimea cervicala a dintilor, inclusiv la nivelul santului
gingivo –dentar si in principal pe fetele linguale ale frontalilor mandibulari si pe cele vestibulare
ale molarilor superiori, adica pe suprafetele dintilor aflati in vecinatatea orificiilor de
deschidere a ductelor glandelor salivare majore.

120. În ce interval de timp se atinge maximum de grosime şi întindere a depozitelor de


tartru şi care este cauza stopării acumulării lui? – 2 min
Grosimea max a straturilor de tartru se obtine intr-o perioada de la 10 saptamani la 6 luni. Dupa
aceasta perioada ritmul depunerilor se reduce, probabil datorita uzurilor mecanice produse
natural pe durata masticatiei.

121. Pentru cele două tipuri de tartru care sunt sursele principale de ioni anorganici? – 2
min
-Saliva, pentru tartrul supragingival
-Lichidul crevicular alaturi de exudatul inflamator, pentru cel subgingival

122. Care este ionul anorganic prezent în fluidul oral care favorizează, în principal,
formarea T.D.? – 1 min
Studiile au aratat ca mineralizarea este influentata, in principal, de prezenta fosfatului si mai
putin de cea a calciului.

123. Care sunt factorii favorizanţi care influienţează viteza de formare a tartrului dentar? –
3 min
Factori favorizanti:
- Retentivitatile anatomice(santul de la niv jonctiunii smalt-cement radicular, asperitatile
cementului radicular dezgolit; cariile aproximale, cervicale sau radiculare; Incongruenta dento-
alveolara prin inghesuire)

18
- Cantitatea si calitatea salivei secretate, care depinde de obiceiurile alimentare
- respiratia orala,
- iritatii mecanice sau chimice
- parafunctii musculare
- traume ocluzale
- obiceiuri vicioase
- fumatul- accelereaza viteza de depunere a TD
- Boli: astm bronsic /fibroza chistica( copiii afectati depun de 2 ori mai mult tartru),
- Compozitia salivei unor indivizi, bogata in calciu si fosfat, ceea ce grabeste mineralizarea
PD mature

124. Tartrul dentare se poate îndepărta numai prin proceduri profesionale (detartraj) care
prezintă pe lângă efectele benefice și unele negative. Care sunt aceste efecte negative: - 2
min
Efectele negative ale detartrajului sunt zgarierea si abrazia structurilor dure dentare care se
produc in principal la nivelul cementului radicular moale si a implanturilor din titan, dar si la
nivelul restului suprafetelor coronare dentare.

125. Care sunt substanţele care prezente la nivelul cavităţii orale pot reduce cantitatea de
tartru dentar format? – 3 min
-substante de origine salivara precum piruvatul de sodiu, mai ales cel parotidian
-unele medicamente:beta-blocante,diuretice,anticolinergice
-paste de dinti cu pirofosfat sau ioni ai metalelor precum zincul;tetrasodiu-pirofosfat,disodiu-
dihidrogen-pirofosfat

126. Când pacientul nu reușește să reducă viteza de formare a tartrului dentar e


recomandă: - 2 min
-folosirea de paste de dinti antitartru (contin pirofosfati, citrat de Zn , clorura de Zn si triclosan)
-un control mecanic (periaj) al formarii placii cat mai frecvent
-folosirea gumei de mestecat

127. În cazul tartrului supragingival 2/3 din componenta anorganică este reprezentată de?
– 1 min
Cristale, obisnuit sub forma de apatita, predominand hidroxiapatita (HA-Ca5(PO4)3xOH) .

128. Din punct de vedere al componentei anorganice tartrul supragingival se compune din?
– 2 min
Reprezentata in principal de ioni de Ca, fosfat si carbonat, alaturi de care descoperim ioni de
Na, Mg, K si sub forma de urme, ioni de Cl,Zn, Strontiu, Br, Cu, Au, Al, Fe, Siliciu , Fluor,tungsten.
Cca 2/3 din componenta anorganica e reprezentata de cristale de apatita, predominant
hidroxiapatita.

19
Pe langa hidroxiapatita mai sunt si cristale de: fosfat octo-calcic, brushite, fosfat tricalcic

129. Care este deosebirea majoră existentă între tartrul supra- și cel subgingival? – 1 min
Deosebirea este nivelul superior de mineralizare al tartrului subgingival fata de cel
supragingival.

130. Tartrul supragingival se depune în straturi succesive de P.D. mineralizată între care
există straturi de peliculă dobândită mineralizată. Cum se numește acest ultim strat? – 1 min
Linii incrementale

131. În cazul animalelor crescute în condiţii sterile (germen free) putem avea tartru. Care
este mecanismul formării lui? – 2 min (colocviu seria 2)
Tartrul format pe suprafetele dentare ale animalelor crescute in conditii sterile prezinta o
matrice organica de origine non-microbiana (pelicula dobandita) care se mineralizeaza. Astfel
apar cristalele de hidroxiapatita si fosfat octocalcic. Sursa ionilor minerali este: saliva pentru TD
supragingival, lichidul crevicular si exudatul inflamator pentru TD subgingival.

132. Care sunt afecţiunile sistemice sau procedurile medicale care favorizează producerea
abundentă de T.D.? – 2 min
Anumite boli, precum astmul bronsic sau fibroza chistica, influenteaza viteza depunerilor de
tartru.Copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru; la fel se intampla si cu cei cu
boli psihice sau la pacientii hraniti prin intermediul sondelor gastrice pt perioade indelungata
de timp- depun in cca 30 de zile cantitati importante de tatru.

133. Agenţii antitartru (pirofosfaţi, citrat de zinc, clorură de zinc, triclosan) pot genera
efecte secundare nedorite. Care sunt acestea şi ce se recomandă? – 2 min
Efectele secundare ale agentilor antiplaca sunt:
-Hipersensbilitatea dentinara
-Iritatii ale tesutului gingival
-Se recomanda limitarea utilizarii agentilor antitatru.

134. Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? – 2 min


- 70-80% subst anorganice (calciu, fosfat, carbonat, sodiu, magneziu, potasiu, clor, zinc, fluor)
- 15% subst organice (resturi de microorganisme moarte, celule epiteliale descuamate,
colesterol, aminoacizi, keratina, fosfolipide) + microorganisme vii in placa dentara adiacenta
- 8 % apa

135. Ce conţine, în principal T.D. supragingival recent format (în primele 2 săptămâni)? – 1
min
BRUSHITE: B- CaH (PO4) – 2H2O

20
136. Unde se găsesc preponderent cristalele de hidroxiapatită la nivelul tartrului
supragingival? – 1 min
Se gasesc la jonctiunea dinte-placa bacteriana. La niv str interioare.

137. Care sunt cristalele predominente de la nivelul tartrului subgingival? – 1 min


Mineralul (cristalul) predominant la nivelul TD subgingival este fosfatul tricalcic(Withlockite)
care contine in proportie de 3% Mg.

138. Sunt situaţii clinice când într-o zonă a arcadelor dentare, coroanele sunt acoperite în
întregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situaţii clinice? – 2 min
Atunci cand TD acopera intreaga suprafata coronara este din cauza faptului ca in zona
respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatie ca urmare a durerilor provocate de
carii profunde netratate, de lipsa antagonistilor .

139. Cum evidenţiem prezenţa tartrului dentar supra- și subgingival? – 3 min


TD SUPRAGINGIVAL
-inspectie
-palpare cu sonda
-colorare cu revelatori de placa ca si in cazul PD
- prin vizualizare directa sau indirecta ( cu oglinda dentara) dupa uscarea suprafetelor dentare
TD SUBGINGIVAL
-palpare cu sonda exploratoare
-poate sa transpara prin grosimea marginii gingivale,aspect facilitat de culoarea lui inchisa
-radiografiere si folosirea endoscopului

140. Enumeraţi caracteristicile tartrului subgingival. – 2 min


- este mult mai omogen ca T. Supragingival- dar e compus din straturi cu acelasi continutjuii
mineral. ( mineralul lui predominant este fostatul tricalcic)
-se descopera pe suprafete dentare care participa la formarea santurilor gingivale si a pungilor
parodontale
-este mai dur decat TD supragingival
-culoare gri spre negru ( culoarea inchisa datorandu-se sangerarilor generate de degradarea
hemoglobinei si de prezenta unor bacterii cromogene)
-este subtire si foarte aderent
- se indeparteaza mai greu decat TD Supragingival si este nociv pt sanatatea componentelor
parodontiului moale.

141. Din ce se compune, în principal T.D. subgingival? – 2 min


Mai omogen decat cel supragingival, fiind constituit din straturi cu acelasi continut in minerale.
Mineralul predominant este W(whitlockite) care contine in aprox. 3% Mg. TD subgingival
reprezinta o acumulare de microorganisme amestecate cu elemente ale fluidului crevicular si
sange.

21
142. Care sunt cauzele care contribuie la culoarea închisă a T.D. subgingival? – 2 min
Culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de prezenta degradarii ulterioare a
hemoglobinei, dar si prezentei anumitor bacterii cromogene.

143. La ce dentiţie întâlnim T.D. şi după ce vârstă îl întâlnim într-un procent de 100% (la
multe grupuri populaţionale)? – 2 min
TD se intalneste in cantitati variate la orice varsta. Se observa atat la dentitia permanenta cat si
la cea temporara si o data cu inaintarea in varsta cantitatea lui creste.Exista grupuri
populationale la care descoperim, la indivizii de peste 30 de ani, depozite de tartru in proportie
de 100%.

144. T.D. aderă la structurile dure dentare prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? –
2 min
- Adeziunea mijlocita prin prezenta peliculei dobandite
- Adeziunea mijlocita prin imperfectiunile suprafetelor dentare (fisuri, orificii de fixare a fibrelor
Sharpey etc)
- Realizarea unor legaturi chimice intre cristalele anorganice ale tartrului si cele ale structurilor
dentare in contact

145. Revelatorii de placă se comercializează sub două forme și poate să fie folosiți de către
cine? – 2 min
Colorantii de placa sunt comercializati sub forma de solutii sau tablete cu care
profesionistul,sau chiar pacientul, poate colora placa dentara,procedeu prin care se sesizeaza
locurile in care aceasta ramane neindepartata.

146. Care sunt cerinţele pentru un revelator de placă ideal? – 4 min


Revelatorul de placa ideal trebuie:
-sa prezinte capacitate de colorare selectiva,deci sa coloreze doar placa
-sa coloreze evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu apa;culoarea trebuie sa
dispara de la nivelul suprafetelor dentare,dar si de la al celorlalte tesuturi moi,pana la sfarsitul
sedintei de tratament,colorantul putand,in cel mai rau caz,sa se indeparteze rapid prin periere
profesionala/personala
-sa prezinte gust placut,prin care se evita respingerea metodei,unul din scopurile utilizarii
revelatorilor fiind acela de motivare a pacientului
-sa prezinte o buna difuzibilitate,sa acopere rapid suprafetele dentare,extinzandu-se si pe fetele
interproximale ale coroanelor dentare
-sa prezinte in plus,calitati antiseptice si astringente;pot fi folositi inaintea detartrajului cu
dublu scop,de colorare si ca antiseptic.

147. Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de placă dentară? – 3 min


Revelatorii de placa se utilizeaza in mai multe scopuri:

22
-pt localizarea depozitelor moi si individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica
a placii
-la educarea si motivarea pacientilor
-pt autoevaluarea corectitudinii controlului mecanic al placii
-pt evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii, ce vor fi modificate
daca scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt nesatisfacatoare
-la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologice, prin
efectuarea repetata a indicilor de placa

148. Prin ce metodă reușim să motivăm și să conștientizăm pacientul cu privire la zonele


dentare incomplet curățate? – 1 min
Cu ajutorul revelatorilor de placa bacteriana

149. Care dintre revelatorii de placă NU se mai folosesc şi din ce motive? – 2 min
S-a renuntat la solutia Skinner pe baza de iod, din cauza alergiilor produse, si gustului neplacut.
La Fucsina bazica 0,2-0,3% si beta rose (cu aroma de fucsina bazica) din cauza continutului in
anilina, si implicit a potentialului cancerigen.

150. Care este cel mai indicat şi utilizat revelator de placă şi de ce? – 1 min
Eritrozina este cel mai utilizat revelator de placa.
- colorant vegetal hidrosolubil care coloreaza in rosu suprafetele acoperite de placa
- comercializat sub forma de tablete si solutii
- denumiri comerciale: PLACOLOR, CEPLAC, REVELAN, MENTADENT, RED-COTE (
cu gust de cirese)

151. Înaintea cărei proceduri stomatologice contraindicăm colorarea plăcii dentare? – 1


min
Nu se efectueaza colorarea dintilor in sedinta in care se realizeaza sigilarea santurilor si a
fosetelor coronare.

152. Dați un exemplu de revelator de placă care se obiectivează numai prin iluminare cu
radiații ultraviolete și care este principalul avantaj al utilizării lui(nu scrie nicaieri). – 2 min
Solutia de fluoresceina DC galbena nr.8, ce devine vizibila doar prin iluminarea suprafetelor
dentare cu lumina UV. Astfel, vizualizam produsul Plack Lite.

153. Dați un exemplu de revelator de placă care colorează placa tânără în roșu și pe aceea
matură în albastru. – 1 min
Solutia Dis-Plaque

154. Halena orală este o boală sau un simptom în cadrul unor afecțiuni locale sau/și
sistemice? – 1 min
Este un simptom legat de starea de sanatate locala si/sau sistemica, generala a pacientului.

23
155. Mirosul cavității orale, dimineața, la scularea din somn se datorează unor cauze
fiziologice. Care sunt acestea? – 2 min
- Reducerea fluxului salivar pe durata somnului
- Reducerea cantitatii de oxigen care vor permite dezvoltarea microorganismelor
anaerobe producatoare de VSCs ( compusi sulfurici folatili)

156. În ce proporţie halitoza se datorează cauzelor orale şi dintre acestea cât reprezintă
retentivităţile feţei dorsale a limbii? – 2 min
Studiile au stabilica ca cca 90% dintre „respiratiile rau-mirositoare” au origine orala,dintre care
aproape 50% sunt legate de fata dorsala si retentivitatile limbii, in timp ce restul de 10% au cauze
SISTEMICE sau NON ORALE.

157. Pentru a reduce halitoza matinală ce se recomandă? – 2 min


Se recomanada ca seara, inainte de culcare, sa realizam igenizarea, inclusiv a fetei dorsale a
limbii si sa utilizam o apa de gura antiseptica

158. Din punct de vedre al sexelor care sex este mai afectat de halenă fetetidă, bărbații sau
femeile? – 1 min
S-a constatat ca ambele sexe sunt afectate in egala masura

159. Care sunt cauzele orale ale halitozei? – 4 min


- infectii parodontale ( mirosuri ce - restaurarile dentare deteriorate sau
provin de la PD subgingivala necuratata) supraextinse,care pot acumula resturi
- limba incarcata:fata dorsala a limbii alimentare fermentabile
poate adaposti anumite microorganisme - proteze dentare mobile incorect
care pot genera substante rau mirositoare igienizate sau purtate permanent
- xerostomia - leziuni orale patologice(cancere)
- infectii faringo-amigdaliene
- despicaturi de palat

160. Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? – 4 min


- afectiuni ale tractului - cetoza sau acidoza diabetica
respirator,infectii prezente la nivelul - cancerele din zona fata-nas sau altfel
pasajului de cancere cum e leucemia
nazal,sinuzite,amigdalite,pneumonii,TBC - administrarea anumitor
- afectiuni ale tractului digestiv(reflux medicamente: hipertensive, antidepresive,
esofagian,hernie hiatala,cancer gastric) diuretice, analgezice
- ciroza hepatica - fumatul
- insuficiente hepatice si renale

24
161. Când pacientul expiră cu gura închisă şi percepem miros neplăcut vom concluziona că
halitoza are ce cauză? – 1 min
Cand pacientul respira cu gura inchisa si percepem miros neplacut,cauza poate fi nazala.

162. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilul mic? – 2 min
(colocviu seria 2)
La copilul mic,halitoza este cauzata cel mai adesea de infectii faringo-amigdaliene, vegetatii
adenoide sau de prezenta corpilor straini in fosele nazale

163. Care este cauza cea mai frecventă a halitozei la pacientul în vârstă? – 1 min
La pacientul in varsta,cauza cea mai frecventa este o proteza mobila incorect igienizata.

164. De câte feluri pot fi halitozele (după Miyazachi)? – 2 min


Halitoza poate fi:- adevarata (geniua): care la randul ei e fiziologica sau patologica
-psudohalitoze :halena nu e perceputa de oamenii din jur dar pacientii se plang de existenta ei.
-halitofobie cand pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza chiar si dupa ce tratamentul
a dat rezultate.(apare la pacientii cu modificari psiho somatice)

165. În 2000, halitoza genuină (adevărată) a fost împărţită în două. Ce presupune această
modificare? – 2 min
Halitoza reala – se imparte in :
- halitoza fiziologica :
o halena evidenta ca intesitate, si peste nivelul social acceptat
o halena fetida a CB
o nu se depisteaza nicio afectiune sau stare patologica ce ar putea determina mirosul
- halitoza patologica ( consecinta a unor infectii a tesuturilor orale)

166. Ce se înţelege prin pseudo-halitoze şi prin halitofobie (la ce pacienți o întâlnim de


regulă)? – 2 min
Pseudo-halitoze – halena nu este perceputa de persoanele din jur, dar pacientii se plang de
existenta ei.
Halitofobie – apare la pacientii cu modificari psiho-somatice; pacientul continua sa creada ca
sufera de halitoza si dupa ce tratamentul instituit a dat rezultate.
Pot fi reclamate de un pacient ipohondru, obsesiv , uneori chiar paranoid.

167. În cazul pseudo-halitozelor și a acelora cu halitofobie ce nu se recomandă și ce se


recomandă? – 2 min
Recomandarea este sa NU indicam pacientului anumite produse impotriva halitozei, deoarece
el va fi convins ca are o problema obiectiva. In aceeasi masura, acesti pacienti pot fi indrumati
spre psiholog pentru rezolvarea problemei.

168. Numiţi situaţiile când putem înregistra halitoze tranzitorii? – 2 min

25
- Gura uscata - Igiena precara
- Foame(ketoza) - Consumul anumitor alimente: ceapa,
- Stres usturoi
- Fumat
Legat de aceste cauze, halitoza mai poate fi numita si: “ respiratia flamandului”, “respiratia
menstruala”, “respiratie tabacica”, “respiratie de usturoi”, etc.

169. Două situații clinico/morfologice specifice pot fi cauzele principale ale producerii
halitozelor orale. Care sunt acestea? – 2 min
1. Forma retentiva a dorsului limbii
2. Numarul adancimii si tendintei de sangerare a pungilor parodontale

170. Care sunt substanţele care contribuie la producerea halitozei şi care este termenul
general folosit pentru a le numi? – 3 min
Mirosul neplacut al gurii apare ca urmarea a producerii, prin metabolismul microbian proteolitic
(microorganisme GN ce actioneaza la pH-uri alcaline) in principal a compusilor sulfurici volatili
(VSC) – H2S, metil-mercaptan, dimetilsulfat, dimetildisulfat
La producerea mirosurilor orale mai contribuie si prezenta altor substante – precum compusii
aromatici volatili (indol, scatol), acizi organici (acetic, propionic), amine (cadaverina,
putresceina)

171. În caz de halitoză de origine orală care este tratamentul indicat? – 3 min
Se indica :
-perierea zilnica a fetei dorsale a limbii
- utilizarea pastelor de dinti cu triclosan si bicarbonate de sodiu (care reduc productia de VSC)
-gumelor de mestecat, care mascheaza halitoza, pe termen scurt, prin modificarile de pH
realizate
-se incearca stimularea secretiei salivare, prin miscari masticatorii ample si mestecarea de
vegetale fibroase
-clatiri cu ape de gura (obisnuit, cu clorhexidina 0,2%, listerina), evitandu-se pe cat posibil cele
cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici, datorita efectelor secundare prezentate, in principal
acela de uscare a tegumentelor si a mucoaselor.
-se incurajeaza pacientul sa renunte la fumat, consum de alimente puternic aromate si sa
manance la intervale regulate de timp.

172. Perierea feței dorsale a limbii, insistând mai ales pe zona ei distală, se efctuează,
recomandabil, fără pastă de dinți deoarece: - 2 min
Pacientii vor fi instruiti sa insiste mai ales in jumatatea posterioara a limbii si FARA a folosi
pastele de dinti care sunt: iritante si pot declansa reflexul de voma.

173. Pastele de dinţi recomandate la perierea dinților pacienţilor cu halitoză sunt acelea
care au în compoziţie următoarele substanţe? – 2 min
Triclosan si bicarbonat de sodiu, care reduc productia de VSC (compusi sulfurici volatili)

26
174. În caz de halitoză recomandarea principală este de detartraj și planare radiculară prin
care aceasta se poate reduce cu chiar? – 1 min
90%

175. În caz de halitoză se indică şi clătiri cu ape de gură, (în principal, pe bază de digluconat
de clorhexidină) ce nu conțin anumite substanţe şi de ce? – 2 min
se evita cele cu alcool, glicerina, oxidanti puternici – datorita efectelor secundare prezente, in
principal acela de uscare a tegumentelor si mucoaselor

176. Pentru a obţine o igienă orală optimă sunt necesare? – 2 min


Este necesar un control al P.D. efectuat zilnic, corect. De asemenea igiena orala optima necesita
insa: -motivarea individualizata a pacientului
- instrumentar adecvat
- instruire profesionala

177. Prin ce mijloace (specifice prevenţiei primare) se poate intervenii împotriva


depunerilor de placă dentară? – 3 min
A.mijloace mecanice de control al P.D., reprezentate:
-in principal: de periaj dentar
si
-auxiliar: de dental floss (ata dentara), scobitori, periute interdentare si unitufa, stimulatoare
gingivale si razusa de limba.
B.mijloace chimice antiplaca.

178. Care sunt criteriile de care trebuie să ţinem cont în individualizarea îngrijirilor oro-
dentare (igienizare)? – 2 min
Individualizarea ingrijirilor oro-dentare tine cont de:
1) nevoia de sanatate orala a persoanei in cauza
2) de prezenta factorilor de risc pentru producerea : Cariei dentare si Bolilor parodontale
3) abilitatea (intelegerea si manualitatea) individului de a-si realiza igiena orala

179. Nevoile personale zilnice de îngrijire orală presupune ca de cel puţin 2 ori/zi să
efectuăm: - 3 min
-curatarea spatiilor interproximale de resturi alimentare
-urmeaza perierea dentara propriu zisa prin care curatam sau aplicam si substante cu actiune
terapeutica la nivelul dintilor si a gingiei de vecinatate.
-etapa finala este aceea de a curata fata dorsala a limbii

180. În ce scop este folosită periuţa de dinţi şi periajul dentar? – 2 min

27
Periutele de dinti sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a
tesuturilor moi din vecinatatea acestora.
Periajul este o procedura profilactico-terapeutica , prin care corect efectuat, pacientul reuseste
sa isi influenteze favorabil starea de sanatate a str dento parodontale.

181. Folosite corect, periuțele și periajul dentar sunt eficiente în reducerea: - 2 min
- reducerea cantitatii de placa, a numarului de carii si mai ales a gingivitelor

182. Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească periuţele de dinţi manuale? – 3
min
1. conforme cu nevoile individului in ceea ce priveste: marimea, forma si duritatea.
2. manipulata cu usurinta si eficienta
3. usor de curatat si uscat
4. rezistenta si ieftina
- manerul sa fie rezistent, rigid si usor
5. filamentele active sa prezinte capete rotunjite – prin care curata eficient structurile oro-
dentare, cu efecte negative minime

183. Mânerul periuţelor de dinţi prezintă un mâner ergonomic (legat de formă și grosime),
în ce scopuri? – 2 min
Manerul periutelor de dinti prezinta un maner ergonomic, pentru a permite o priza eficienta si
o manevrare comoda. probleme apar in cazul pacientului cu dizabilitati fizice, a copiilor, a
pacientilor in varsta, pentru care au fost propuse si modalitati variate de adaptare

184. Mânerul periuțelor de dinți manuale poate suferi modificări pentru a putea fi folosită
în cazul pacienților cu dexteritate limitată. Care pacienți pot fi încadrați într-o asemenea
categorie? - 2 min
-pentru pacientii cu dizabilitati fizice -pacientii varstnici
-copiii

185. Între filamentele și mănunchiurile de filamente de la nivelul capului activ al


filamentelor există spații foarte reduse. Care este motivul acestui aspect constructiv? – 2 min
Motivul este:
- sa se obtina o suprafata neteda de curatare, iar faptul ca filamentele se sprijina unele pe altele
confera periutelor o uzura lenta

186. Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme.
Ce formă este recomandată în cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? – 1 min
In cazul pacientului cu apparat orthodontic fix forma capului activ al periutei trebuie sa fie
concave .

28
187. Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme.
Ce formă este recomandată pentru igienizarea sub corpul punților dentare? – 1 min
Suprafata activa convexa

188. Conform studiilor, către este suprafața activă a periuțelor de dinți manuale prin care
curățăm cel mai eficient în spațiile interdentare? – 1 min
Periutele cu suprafata activa crenelata

189. Calitatea periajului depinde de (legat de caltățile individului): - 2 min


1.Manualitatea
2.Capacitatea de intelegere a pacientului cu privire la metoda de periaj indicata
3.Corectitudinea cu care el isi efectueaza zilnic periajul dentar
190. I stabilită în funcție de: - 2 min
materialul si unghiul de implantare
-diametrul si lungimea filamentelor
- ca si densitatea filamentelor dintr-o tufa

191. La aceeaşi grosime şi lungime, care sunt filamentele periuţelor dentare mai flexibile şi
mai puţin rigide? – 2 min
Filamentele fixate in unghi sunt mai flexibile si mai putin rigide decat cele fixate vertical, la
aceeasi grosime si lungime

192. Care este maximum stabilit pentru diametrul filamentelor periuţelor dentare la
European Workshop on Mechanical Plaque Control, din 1998, chiar dacă fabricarea lor nu
poate fi standardizată (ca duritate)? – 2 min
Nu mai mult de 0,23mm sau 0,009 inches

193. Care sunt dezavantajele filamentelor din păr natural pentru care asemenea periuţe de
dinţi devin de ne recomandat? – 4 min
-periutele nu pot fi standardizate , ca duritate; diametrele firelor de par natural variaza de la 0,087
la 0,475 mm
-firele nu prezinta acelasi diametru
-sunt diferite ca proprietati in functie de : zona geografica de unde provin, varsta animalului si
anotimp
-nu au aceeasi rezistenta de la un animal la altul
-ele se uzeaza rapid si neuniform
-in plus, prezinta un microcanal in mijloc ce permite acumularea de microorganisme, in special
de la nivelul placii dentare ca si al apei.
Studiile indica ca pe aceasta cale se pot transmite diverse infectii microbiene
-pe masura umezirii ca si a uzarii lor firele periutelor devin rapid deosebit de moi
-si cel mai negativ aspect- nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma plana.

194. Care sunt avantajele utilizării filamentelor artificiale? – 3 min

29
1. principalul avantaj este capul activ rotunjit , forma care genereaza cele mai reduse
distructii gingivale si cea mai redusa uzura dentara ( abraziune).
- filamentele din nailon cu cap activ rotunjit, au fost propuse in 1950, de dr Robert Hudson
de la firma Oral B
2. se curata si se usuca rapid ( 24h) cand sunt tinute intr o pozitie verticala si intr o
atmosfera deschisa.
3. sunt mult mai rezistente si de 10 ori mai elastice comparativ cu perii naturali
4. capul rotunjit respinge ( nu acumuleaza) apa si resturile organice
- sunt mult mai rezistente la acumularea de bacterii fungi, etc, comparativ cu firele de par
natural.
5. filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa, datorita flexibilitatii superioare
6. se fabrica rapid si la preturi de cost reduse.
7. se pot standardiza, filamentele constitutive prezinta acelasi diametru

195. La anumite periuțe de dinți manuale și la capul lor activ întâlnim componente din
cauciuc, stimulatorii gingivali și cupe (de asemenea, din cauciuc). Care este rolul fiecăruia
dintre aceste 2 componente în construcția periuței? – 2 min
Stimulatorii gingivali: curata/maseaza tesutul gingival
Cupe din cauciuc moale: mentin pasta si cresc capacitatea periutelor de curatare a opetelor
colorate de pe suprafata dintilor

196. De ce cea mai imporantă caracteristică de filamentelor periuțelor dentare este capul
activ rotunjit? – 2 min
-genereaza cele mai reduse distructii gingivale si cea mai redusa uzura dentara
197. Care sunt factorii de care depinde eficienţa periajului dentar, legat şi de multitudinea
situaţiilor clinice ? – 3 min
Factorii care influenteaza rezultatul periajului sunt: indemanarea pacientului, miscarile
imprimate, presiunea folosita, frecventa si timpul acordat, configuratia arcadelor dentare,
numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor stomatologice existente.

198. După ce vârstă recomandăm utilizarea pastei de dinţi la copii? – 1 min


Dupa varsta de 2 ani.

199. În cazul copilului mic, spre exemplu, până la apariţia primului dinte temporar, în ce
constă igienizarea cavităţii orale? – 2 min
4 la 24 luni: periaj efectuat de catre parinte/tutore fara pasta de dinti
- de la nastere pana la eruptia primului dinte gingia trebuie curatata prin intermediul unei
periute de dinti de consistenta moale sau cu ajutorul unei comprese de tifon si apa

200. De la apariţia primului dinte şi până la vârsta de 2 ani cine realizaeză perierea
dentară? – 1 min
Perierea dentara este efectuata de parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti.

30
201. Câtă pastă de dinţi recomandăm copilului, cu vârsta, între 2 şi 4 ani la un periaj? – 1
min
Cantitatea de pasta recomandata copiilor intre 2-4 ani este jumatate de bob de mazare.

202. Perierea dentară la copilul 5-7 ani înseamnă o cooperare copil-părinte. În ce constă
aceasta? – 1 min
Acest lucru presupune efectuarea periajului de catre copil sub supravegherea parintelui.

203. După ce vârstă a copilului constatăm o coordonare neuro-musculară normală care îi


permite acestuia să-şi efectueze periaje dentare corecte? – 1 min
Dupa varsta de 8 ani constatam o coordonare neuro-musculara nornala.

204. Care sunt avantajele utilizării periuţelor dentare cu filamente artificiale şi cap activ
rotunjit? – 4 min
Avantajele utilizarii periutelor dentare cu filament artificiale si cap active sunt:
-eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat proximal cat si la niv.lizereului
gingival;
-traumatizarea minima a tesutului gingival periapt;
-curatirea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera discomfort;
-utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau ale aparatelor de imobilizare in fracturile de
maxilar;
-previn sau minimalizeaza abraziunea dentara cat si escoriatiile gingivale, in cazul unei perii
viguroase;
-de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cornice
severe, de durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in
postchirurgia parodontala;
-este priuta ideeala pt.copilul mic, indicate atunci cand se incepe periajul danturii temporare.

205. Forma gâtului periuţei reprezintă un aspect important în manevrarea periuţei prin
care, ce, se influienţează? – 1 min
Se influenteaza comfortul si durata periajului.

206. Modul în care realizăm prinderea periuţei permite pacientului: - 2 min


Felul in care prindem manerul periutei e foarte important pentru efectuarea unui periaj dentar
corect. Prinderea periutei permite efectuarea unor miscari libere prin incheietura mainii si a
bratului iar presiunea aplicata la indepartarea placii este controlata pentru : eficienta si efecte
negative minime.

207. Care sunt factorii care influenţează alegerea unei periuţe dentare, implicit a durităţii
ei? – 3 min
Factorii sunt:

31
-dexteritatea si manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului, care vor influenta
si alegerea metodei de periere;
-statusul sanatatii gingivale si parodontale;
-morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara, cu inghesuire sau spatiere;
-expunerea cementului radicular;
-preferintele profesionistului catre o anumita metoda de periaj si un anumit tip de periuta, dar
si cea a pacientului, care poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte, atunci cand
rezultatul controlului placii bacteriene este bun;
-metoda de periaj aleasa.

208. După Frandsen, 1986, care sunt factorii care determină eficienţa periajului dentar? – 2
min
- Design-ul periutei
- Manualitatea cu care individul isi realizeaza periajul
- Frecventa periajului
- Durata periajului

209. Care sunt factorii de care depinde durata de viaţă a unei periuţe de dinţi manuală? – 2
min
- Corectitudinea cu care se efectueaza periajul
- Forta folosita
- Durata periajului (mai putin)

210. Când se înlocuieşte o periuţă dentară? – 2 min


Frecventa inlocuirii periutelor este de 2-3 luni, sau cand constatam ca filamentele s-au rupt sau
indoit, si-au pierdut din flexibilitate si culoare. Din acest punct de vedere studiile arata ca
periutele sunt inlocuite de regula dupa 2,5-6 luni.

211. Pentru a obiectiva uzura periuţelor de dinţi manuale firma Oral-B colorează
filamentele cu o anumită substanţă care dispare pe măsura folosirii/uzării ei. Cum se numeşte
respectiva substanţă? – 1 min
Substanta se numeste Indigotina

212. Când pacientul indică că periuţele dentare utilizate trebuiesc schimbate datorită uzurii
după mai puţin de 2 luni, profesionistul este chemat să modifice/constate cauza deteriorării.
Despre ce este vorba? – 1 min
Cand periutele se deterioreaza mai repede de 2 luni Specialistul trebuie sa constate greselile de
tehnica care conduc la aceasta situatie si sa le corecteze.

213. Periuţa de dinţi cea mai nouă se foloseşte la periajul de seară, ca periaj principal,
deoarece ele sunt mai eficiente decât cele folosite cca 3 luni. Cu cât sunt acestea mai
eficiente? – 1 min

32
O periuta noua este cu 30% mai eficienta comparativ cu una utilizata 3 luni.

214. Prin utilizare periuţa dentară se contaminează şi poate contamina. Ce se recomandă


din acest punct de vedere? – 2 min
In cazul pacientilor cu dizabilitati, imunosupresie sau contagiuni cunoscute, se recomanda
folosirea periutelor de unica folosinta sau dezinfectarea celei folosite permanent dupa fiecare
utilizare.
- in aceasta idee s-au fabricat dispozitive precum Germ terminator, care distrug cu ajutorul
aburului sau al caldurii uscate cca 99,99% dintre microorganismele aflate la nivelul filamentelor
periutelor dentare.
Periuta este tinuta departe de periutele celorlalte persoane din familie pentru a evita
contaminarile microbiene nedorite; periuta tinuta in mediu inchis faciliteaza inmultirea
microorganismelor prezente, de aceea se lasa in mediu deschis.

215. Care sunt argumentele pentru care periajul de seară este numit principal? – 3 min
Argumentele sunt: individual nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pentru
efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta.
In acest fel se indeparteaza cat mai mult din P.D. existenta, se indeparteaza resturile alimentare
acumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente. Microorganismele restante
au pe durata somnului cele mai bune conditii de supravietuire si multiplicare, cavitatea orala
oferind umididate, caldura, intuneric, in timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel
mai scazut.

216. Care sunt obiectivele periajului dentar? – 3 min


1.de indepartare si de intrerupere a ciclului de formare si de maturizare a P.D.;
2.de curatare a suprafetelor dentare de resturi alimentare si coloratii extrinseci;
3.de stimulare a troficitatii si de keratinizare a tesuturilor gingivale;
4.prin folosirea pastelor de dinti profilacice(terapeutice) se obtin stoparea sau chiar vindecarea
unor afectiuni reversibile, aparute la niv. structurilor dento-parodontale.

217. În conformitate cu ciclul circadian al secreţiei salivare în jurul cărei ore avem cea mai
redusă cantitate de salivă secretată nestimulat sau când avem cea mai abundentă salivaţie? –
1 min
Cea mai redusa cantitate de saliva se secreta, nestimulat, in jurului orei 4 dimineata, iar cea mai
mare in jurul orei 12, la pranz.

218. Ce se recomandă profilactic când pe durata zilei consumăm alimente cariogene? – 2


min
Se recomanda un al treilea periaj, iar daca el nu este posibil, se recomanda folosirea unei gume
de mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa.

219. Care sunt regulile generale ale periajului dentar? – 5 min

33
-oricare ar fi metoda de periaj manuala folosita, ea trebuie sa realizeze curatirea tuturor
suprafetelor dentare libere si prezente in cavitatea orala
-perierea incepe obisnuit dintr-o zona distala a unei arcade dentare, urmareste intreaga fata
vestibulara a acelei arcade pana in zona distala opusa,dupa care ne intoarcem de unde am
plecat dar pe fetele orale ale dintilor .La fel se procedeaza si in cazul arcadei antagoniste
-la urmatoarea periere, pacientul incepe perierea dintr-o alta zona distala, in asa fel incat
fiecare zona sa beneficieze de curatire corecta sau altfel spus, ca niciodata aceeasi zona sa fie
curatata ultima atunci cand nu avem rabdare, ne grabim sau am obosit
-dupa ce am periat primul grup dentar, trecem la urmatorul avand grija ca ultima suprafata
dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de suprafata activa a periutei.Prin acest
procedeu avem garantia unei curatiri eficiente a fiecarei suprafete dentare in parte
-prin colorarea placii, descoperim suprafetele dentare insuficient periate unde trebuie sa
actionam constient (ex. dreptacii asupra supraf hemiarcadelor drepte dentare si stangacii
invers)
-cercetarile au aratat ca niciuna din metodele de periaj sau niciun tip de periuta nu poate oferi
curatarea perfecta a suprafetelor dentare, de aceea se recomanda ca pe langa periajul normal
sa se foloseasca si metodele auxiliare periajului dentar.

220. În cazul pacientului cu probleme dento-parodontale obișnuite și pentru controlul


halenei fetide, din punct de vedere al frecvenței periajelor, de câte ori pe zi se recomandă
efectuatea periajelor dentare? – 1 min
De doua ori pe zi, unul dimineata si unul seara.

221. Când seara la culcare se recomandă și folosirea de ape de gură sau/și geluri fluorurate,
când se indică folosirea lor? Înainte sau după controlul mecanic al plăcii. – 1 min
Se indica utilizarea lor numai DUPA ce biofilmul microbian a fost complet indepartat.

222. Când pacientul este diagnosticat cu boală parodontală sau prezintă construcții
protetice complexe, implanturi dentare, aparate ortodontice fixe, etc. câte periaje se
recomandă pe zi? – 2 min
Se recomanda mai multe periaje pe zi, chiar dupa fiecare masa.

223. Apariția afecțiunilor dento-parodontale este legată mai mult de calitatea perierii sau
de frecvența lui? – 1 min
Legata mai mult de calitatea curatirii decat de frecventa perierii.

224. Timpul minim indicat pentru perierea manuală a dinților este de 3-4 min sau ? – 1 min
3-4 minute, sau altfel spus, vom aplica 6-10 miscari de curatire pentru suprafetele unui grup
dentar periat

34
225. Care sunt - după Wilkins - metodele vibratorii de periere manuală? – 2 min
Metode vibratorii : STILLMAN, CHARTRES, BASS

226. Metoda de periere manuală Collis (simultan sulculară) în ce grupă de metode se


încadrează și căror pacienți este recomandată - după Wilkins? – 2 min
Dupa Wilkins metoda de periere Collis este una simultan sulculara.
Metoda Collins se recomanda:
- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.

227. Metoda de periere Bass. – 5 min


Este o tehnica sulculara si de vibrare.
Se recomanda periuta cu filamente moi
Se recomanda tuturor pacientilor – pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau
direct de la nivelul marginii gingivale,pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii
interdentare libere, suprafete radiculare expuse, postchirurgie parodontala, dar si celor cu
terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala sau
purtatorilor de aparate ortodontice.
Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pentru
maxilar si in jos pentru mandibular. Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul
lung al dintelui .Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce
indoirea filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar.
Miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea varfului
filamentelor, insumand cate 10 asemenea miscari pentru fiecare grup dentar. Se trece la
urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea descrisa anterior. Miscarea este repretata de-a
lungul arcadelor, curatind astfel atat fetele vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor.
Frontal, atat palatinal, cat si lingual, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea
filamentelor in santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre exterior, prin
care filamentele indeparteaza placa prin elasticitatea miscarii lor.
Neajunsuri:
- Sunt pacienti care nu au o buna manualitate si au dificultati cu asezarea periutei in
unghiul de 45 de grade cerut si in santul gingival.
- In cazul celor exagerat de zelosi, vibratiile aplicate pot conduce la traumatizari cronice
ale marginilor gingivale.

228. Tehnica de periere Bass este larg acceptată. Care este principalul motiv? – 2 min
Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul si
direct din santul gingival

35
229. Căror pacienți indicăm, în principal, metoda de periere Bass? – 3 min
Indicatie: tuturor pacientilor – pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau direct de
la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile interdentare deschise si coroanele dentare
cu convexitati exagerate + suprafete radiculare expuse.
- pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare libere, suprafete
radiculare excpuse
- postchirurgie parodontala
- pacienti cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita
subgingivala
- purtatori de aparate ortodontice

230. Care sunt metodele de periere manuală vibratorie la care perii periuței sunt introduși
în unghi de 45° cu axul lung al dintelui și spre apical? – 2 min
-metoda Bass
-metoda Stillman -met Collis
-metoda Chartres

231. În cazul metodelor de periere sulcular-vibratorii perii periuțelor pătrund sub gingival
maximum: - 1 min
Filamentele nu patrund si nu curata pe mai mult de 1mm subgingival

232. În ceea ce priveşte metoda de periere Bass modificată care sunt recomandările, de
ultimă oră, ale lui E.M. Wilkins? – 2 min
In cazul metodei “Bass modificata”, ce presupune ca, la sfarsitul miscarilor de vibrare efectuate,
sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati – pentru a indeparta placa si la
nivelul restului coroanelor dentare.
Dezavantaje:
1. Prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea
miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera.
2. Reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare efectuate, consuma timp
inutil.
3. Pacientul este tentat sa efectueze premature miscarea de rulare, astfel ca igienizarea
zonei sulculare este deficitara.
Sunt motive pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass modificata sa nu
fie practicata, preferandu-se indicarea metodei de periere Bass propriu-zise sau a celei de
rulare.

233. Metoda de periere Collis – simultan sulculară. – 4 min


Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collins. Este o periuta de dinti care ofera
3 suprafete de periere in acelasi timp.

Metoda Collins se recomanda:

36
- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.
Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile gingivale,
sub un unghi de 45 de grade. In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre
vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat. Dupa ce
filamentele au patruns in santurile gingivale, miscarea imprimata periutei este cea specifica
metodelor vibratorii, adica miscari scurte, in fata si in spate. Dupa efectuarea celor 10 miscari
scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce urmeaza a fi periati.

234. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). – 5 min
Este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiul marginal sanatos.
Metoda de periere prin rulare se efectueaza cu periute de duritate medie.
Se curata gingia, suprafetele dentare de biofilm microbian – materie alba; fara a accentua
curatirea santului gingival.
Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.
Tehnica:
-Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in: 1/3 cervicala a dintilor de curatat si pe gingia
de vecinatate.
Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre apical, in timp ce
portiunea de plastic a periutei, opusa suprafetei active se va gasi la nivelul suprafetei ocluzale
sau incizale a marginii incizale a dintilor de periat. Cu partea laterala a filamentelor presam cu
blandete gingia , care se poate albi usor, urmand sa efectuam din incheietura mainii, rotirea
periutei, miscarea prin care filamentele realizeaza maturarea suprafetelor dentare de curatat,
maturand prin elasticitatea lor suprafetele dentare. Miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe
fiecare grup dentar, atat pe suprafetele lor vestibulare cat si pe cele orale.
-Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari si linguale ale frontalilor mandibulari se curata cu
periuta plasata in lungul ei – se plaseaza suprafata activa pe gingie urmand sa realizam o
miscare de maturare prin intermediul filamentelor care indoite curata dintele prin elasticitatea
lor – si nu prin forta celui care perie, va fi o presare si o rulare in sus la md si in jos la mx, fiecare
zona se repeta de cel putin 5 ori
Probleme care pot aparea:
1. Prin plasarea filamentelor prea sus pe gingie in fazele initiale, de invatare a acestei
tehnici de periere, se pot produce escoriatii la nivelul mucoasei gingivale.
2. Prin tendinta de periere rapida, miscarea de rulare nu va permite o curatire
satisfacatoare in zona cervicala a dintilor si nici interdentar.

37
3. Repunerea varfului filamentelor direct pe gingie poate produce leziuni punctiforme ale
gingiei.

235. În cazul metodelor de periere manuală a dinților pentru zona frontală, orală, maxilar-
mandibular care este poziția periuței și mișcările recomandate? – 2 min
Periuta se introduce in lungul ei cu plasarea filamentelor in santurile gingivale. Urmeaza o
miscare de curatire spre exterior,prin care filamentele indeparteaza placa prin elasticitatea
miscarii lor
236. Metoda de periere Stillman. – 5min
Se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti soft/moale sau medie sa se plaseze partial
pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala.
Suprafata activa a periutei este plasata apical deci in sus la maxilar si in jos la mandibula.
Periuta este in pozitie corecta cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul suprafetei
ocluzale sau a marginii incizale. Cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia
pana cand aceasta se albeste usor. Urmeaza rotirea periutei spre un unghi de 45 de grade cu
axul lung al dintelui , dupa care realizam rotatii scurte de vibrare curatire, in timp ce usoara
presiune se mentine. Fiecare grup dentar curatat va suporta miscari de vibrare, obtinute prin
rotirea manerului din incheietura mainii cat numaram pana la 10 sau efectuam minim 6 rotatii
pt fiecare grup dentar FARA miscarea varfului filamentelor. Pt curatirea fetelor palatinale ale
frontalilor maxilari sau a fetelor linguale ale frontalilor mandibulari se repeta perierea descrisa
la tehnica prin rulare cu periuta pozitionata in lungul ei- se plaseaza suprafata activa pe gingie
urmand sa realizam o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care indoite curata
dintele prin elasticitatea lor
Neajunsuri: - fara o plasare atenta a filamentelor se pot produce leziuni traumatice ale tesuturilor
gingivale mai ales ca este indicata o usoara presiune.

237. Metoda de periere manuală Stillman modificată. – 2 min


METODA DE PERIERE STILLMAN MODIFICATA: prin aceasta se recomanda ca la sfarsitul
miscarii de vibrare rotire recomandata de tehica stillman, sa urmeze o rotire totala a periutei spre
ocluzal. Prin aceasta se reduce posibilitatea de traumatizare a gingiei si creste eficienta
indepartarii placii.

238. Metoda de periere Charters. – 5 min (colocviu seria 2)


-Metoda se indica:
1. pacientilor cu spatii interdentare libere , spre ex la pacientii care au suportat interventii
chirurgicale parodontale si care expun suprafetele radiculare
2. la indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe ( punti)
3. sau pt curatirea la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe
-Charters recomanda plasarea suprafetei active a periutei :
a. perpendicular pe suprafetele dentare de curatat mai ales cand exista : multiple papile
interdentare decapitate si spatii interdentare libere

38
b. sau intr-un unghi de 45 de grade spre ocluzal
-Filamentele se plaseaza in unghi de 45 de grade cu axul lung al dintilor si spre ocluzal.
Indiferent de pozitia de pornire pacientul forteaza patrunderea filamentelor in spatiile
interproximale . Cu filamentele patrunse interdentar se realizeaza o miscare usoara de rotire-
vibrare- presare . Vibrarea este realizata prin rotatii din maner , care se fac pt fiecare grup
dentar , numarand pana la 10. Pe de alta parte prin contactul marginii gingivale libere cu
suprafata laterala a filamentelor se realieaza si un masaj al tesuturilor moi.
Deoarece tehnica Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale ale dintilor se
recomanda ca acestea sa fie periate prin tehnica Stillman modificata.
Cand tehnica Charters este preferata se recoamnda ca in regiunea posterioara sa se patrunda
cu periuta indreptata cu suprafata activa spre ocluzal, manerul situandu-se in dreptul caninilor
hemiarcadei opuse celei de periat. Se incepe perierea prin curatirea celei mai distale suprafete
si se continua cu perierea fiecarui spatiu interdentar in parte
Neajunsurile:
1. filamentele nu patrund deloc subgingival
2. apoi pentru anumite zone patrunderea interdentara este imposibila sau limitata si nu in
ultimul rand
3. cere o manualitate deosebita

239. Căror pacienţi indicăm metoda de periere Collis? – 2 min


Metoda Collins se recomanda:
- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.

240. Care sunt indicaţiile metodei de periere manuală prin rulare? – 3 min
Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.

241. Căror pacienţi se recomandă metoda de periere Charters? – 2 min


Metoda se recomanda pacientilor:
● Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii
chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
● La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
● Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.

242. Vestibular, în zona frontală maxilară și în caz de incongruență dento-alveolară prin


înghesuire care este mișcarea de periere și cum este introdusă periuța? – 2 min

39
Periuta se introduce in gura, cu manerul paralel cu axul lung al dintelui si cu varful filamentelor
introdus interdentar, unde se vor efectua miscari de vibrare-presare si de rulare spre incizal.

243. La copilul mic, între 2 şi 4-5 ani, cine efectueză periajul, cu câtă pastă şi care sunt
metodele de periaj recomandate? – 3 min
Intre 2 si 5 ani se indica ca pasta de dinti folosita sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul
fiind completat sau asistat de catre parinte. Parintele trebuie sa il supravegheze si sa
completeze daca e nevoie deoarece copilul nu prezinta abilitatile necesare pentru efectuarea
unui periaj eficient fara ajutor si supraveghere.
- se indica metoda Fones sau Collis in cazul in care e realizat de parinte.
T utilizate singure sau in combinate in functie de nevoi

244. Metoda de periere manuală Fones. – 4 min


-Metoda presupune:
Introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat, pacientul tinand dintii in
ocluzie ( contact). Suprafata activa a periutei intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari
maxilari. Miscarea imprimata periutei este una circulara , larga de maturare, efectuata cu o
usoara presiune, dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara.
Cand se perie dintii regiunii frontale ei vor fi in pozitie cap la cap in timp ce miscarea ramane
aceeasi descrisa anterior. Suprafetele linguale si palatinale sunt periate prin miscari dute-vino
antero- posterioare.
Daca pt adult este o tehnica distructiva mai ales cand se executa cu forta ea poate fi
recoamndata copiilor mici , fiind o metoda usor de invatat si de efectuat.
Metoda Fones recomanda o periuta de dinti moale cu diamentrul filamentelor cuprinse intre
0,015 la 0,020 mm ( intre 0.006- 0,008 inch)
Inclusiv Fones avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile dar avantajul invatarii rapide
poate fi un argument suficient pt recomandarea ei.

245. În cazul metodei de periere manuală Fones care este mișcare de periere recomandată
pentru suprafețele dentare linguale și palatinale? – 2 min
Suprafetele linguale si palatinale sunt periate prin miscari de du-te-vino antero-posterioare

246. Metoda de periere manuală verticală – Leonard. – 4 min


LEONARD a descris si a recomandat miscarile verticale in care dintii maxilari si mandibulari erau
periati separat.
Periuta de dinti-MOALE, cu diametrul filamentelor cuprinse intre 0,015-0,020mm(0,006-0,008
inch). Cu dintii cap la cap in zona frontala, plasam suprafata activa a periutei in unghi drept cu
axul lung al dintilor. Perierea verticala, in sus si in jos, se face fara presiune exagerata, iar la
final, cand se ajunge in contact cu gingia, se indica o usoara rotatie. PRESIUNEA folosita :
-suficient de mare ptr a forta patrunderea filamentelor interdentar
-suficient de blanda, ptr a nu conduce la distrugerea rapida a periutei

40
RETINEM ca dintii maxilari si mandibulari sunt curatati separati, nu prin aceleasi serii de miscari.
Chiar daca curatarea obtinuta este acceptabila ,realizandu-se un bun masaj gingival, tehnica
este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse.

247. Care este cauza principală pentru care metoda de periere verticală este mai puțin
recomandată? – 1 min
Tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse

248. Metoda de periere orizontală. – 4 min


Este metoda cea mai utilizata, in principal de pacientul care nu a fost niciodata instruit cu
privire la o anumita tehnica de periere. De asemenea, chiar daca multor pacienti li se indica o
anumita metoda de periere, putini renunta la aceasta deoarece este simplu de efectuat. Este
recunoscuta drept CEA MAI NOCIVA metoda de periere.
Miscarea este una orizontala antero-posterioara, filamentele fiind plasate perpendicular pe
suprafetele dentare de curatat. NU sunt curatate prin aceasta miscare suprafetele interdentare,
ba mai mult depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate
interdentar.—actiune prin care se favprizeaza producerea Cariei si parodontopatiei.
Poate fi INDICATA la dentitia de lapte, curatarea fiind favorizata de forma de clopot a acestora
si este TOTAL CONTRAINDICATA la dentitia permanenta.
249. argumentele pentru care metoda de periere orizontală este considerată cea mai
nocivă? – 3 min
-cea mai nociva metoda de periere – distrugerile apar la dintii proeminenti dar si la marginea
gingivala vecina = abraziuni dentare + retractii gingivale (mai ales daca se foloseste o periuta de
dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta)
-prin aceasta miscare – suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe
suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a parodontopatiei

250. Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este
metoda de periere cea mai nocivă şi de ce? – 2 min
-cea mai nociva metoda de periere – distrugerile apar la dintii proeminenti dar si la marginea
gingivala vecina = abraziuni dentare + retractii gingivale (mai ales daca se foloseste o periuta de
dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta)
-prin aceasta miscare – suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe
suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a parodontopatiei

251. Studiile arată că o anumită metodă de periere manuală este cel mai mult utilizată.
Care este aceasta și care sunt motivele pentru care este frecvent utilizată? – 2 min
Metoda de periere orizontala este metoda cea mai utilizata in principal de pacientul care nu a
fost niciodata instruit cu privire la o anumita tehnica de periere. Si in ciuda faptului ca multor
pacienti li se indica o anumita/alta metoda de periere, putini renunta la perierea orizontala
deoarece aceasta este simplu de efectuat.

41
252. Căror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie să le acordăm o atenţie deosebită pe
durata periajului dentar? – 4 min
VESTIBULAR: in dreptul PM si C, unde gingia fixa este subtire iar abraziunea dentara se produce
frecvent,
-la nivelul dintilor inclinati, cum este in cazul molarilor mandibulari inclinati lingual(retentii)
-la nivelul dintilor cu suprafetele radiculare expuse, unde cementul si dentina radiculara ofera o
rezistenta mai redusa la abraziune
-la nivelul furcatiilor radiculare expuse
-la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate
-caninul si incisivul lateral, atat maxilari cat si mandibulari, pe partea dreapta sunt insuficient
periati la dreptaci si invers ptr stangaci
-la nivelul suprafetelor distale ale celor mai multi dintre dintii posteriori

253. Cum se efectuează perierea suprafeţelor ocluzale, de ce se indică şi care este cea mai
recomandabilă mişcare? – 3 min
Se indica ptr:
-indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor ocluzale
-in scopul igienizarii suprafetelor care NU participa la masticatie din varii motive
-marginea restaurarilor stomatologice
-obligatoriu inaintea realizarii siglarilor
In acest scop, suprafata activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe cea ocluzala.
Manerul periutei se plaseaza paralel cu suprafata ocluzala a dintilor laterali.
Se pot efectua 2 tipuri de miscari:
-VIBRARE: prin care periutei i se imprima o miscare usor CIRCULARA, care dureaza ptr fiecare
grup dentar periat cca 10 s
-filamentele sunt fortate(presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca acestea sa se
indoaie; se repeta miscarea de 10 ori ptr fiecare grup dentar periat
RECOMANDABIL: sa combinam cele 2 tipuri de miscari;
Miscarile orizontale de frecare, trebuiesc evitate deoarece asa curatam doar varfurile
proeminente ale cuspizilor, fara a curata si la nivelul santurilor si fosetelor retentive.

254. Care sunt motivele pentru care se indică perierea suprafețelor ocluzale? – 2 min
● indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor
ocluzale
● in scopul igienizarii suprafetelor care nu participa la masticatie din variate motive
● apoi a marginii restauratorii stomatologice si
● obligatoriu inaintea realizarii sigilarilor

255. Indicăm folosirea periuţelor de dinţi mecanice deoarece cu ele obţinem eficienţă
maximă în? – 2 min
Eficienta maxima in:
-controlul placii dentare si coloratiilor extrinseci;
-combaterea tartrului si reducerea incidentei gingivitei

42
- si ptr reducerea la minimum a efectelor negative

256. Căror pacienţi le recomandăm, în mod special, periaj dentar mecanic? – 3 min

1. cu aparate ortodontice fixe


2. cu tratamente protetice complexe sau cu implanturi dentare
3. cu demineralizari
4. cu retractii gingivale sau pierderi de substanta cervicale necariogene
5. cu dizabilitati fizice sau psihice – cand sunt manevrate de catre parinte sau ingrijitor
6. tuturor celor incapabili sa-si efectueze corect periajul manual ( incluzand aici si copilul
mic)
7. celor care prezinta afectiuni parodontale
8. care practica un periaj agresiv- studiile arata ca pacientul foloseste o presiune mai redusa
atunci cand utilizeaza o periuta electrica ( prezinta si senzori de presiune)

257. Ultimile tipuri de periuțe electrice cu cap rotund care generează o mișcare de curățire
tridimensinală (3D) sunt considerate, pe moment, cele mai eficiente. Care sunt mișcările
efectuate și cum acționează ele în îndepărtarea P.D.? – 2 min
Miscari de oscilatie, rotatie si pulsatie de inalta frecventa.
Pulsatiile dezorganizeaza placa; in timp ce oscilatiile si rotatiile o indeprteaza.

258. Care sunt avantajele folosirii periuțelor electrice sonice? – 3 min


Ofera un control al placii mai eficient si demonstreaza efecte terapeutice si la nivelul pungilor
parodontale, de pana la 5 mm adancime. . Cu ajutorul lor se obtine : pe langa o curatire
superioara, un masaj eficient al tesuturilor gingivale, o uzura minima inclusiv a filamentelor –
chiar dupa 6-12 luni de la utilizare
259. Cum acționează periuțele electrice ionice pentru îndepărtarea P.D.? – 2 min
Periutele ionice elibereaza constant flux de ioni negative prin care se schimba temporar
polaritatea dintelui. Pe aceasta cale, placa este respinsa chiar si din zonele in care periuta nu a
actionat direct. Periajul cu o asemenea periuta se poate realiza cu sau fara pasta de dinti.

260. Care sunt efectele produse prin folosirea periuțelor de dinți laser (Laser toothbrush)?
– 2 min
. Studiile arata ca dupa 50 de ani de zile, se obtine o incetare a sensibilitatii dureroase in cca 77%
din cazuri , in plus indeparteaza placa cu efect de albire iar prin actiunea bactericida
imbunatatesc sanatatea tesuturilor din cavitatea orala.

261. Care dintre periuțele așa zis electrice prezintă și efect bactericid? – 1 min
Periutele sonice – ultrasonice si periutele Laser.

262. Căror grupe de vârstă recomandăm utilizarea periuțelor de dinți electrice? – 1 min
Nu prezinta contraindicatii putand fi recomandate si adultilor cat si de copiilor.

43
263. Care sunt avantajele oferite de periajul dentar mecanic? – 6 min
- ofera o eficienta crescuta mai ales la nivelul suprafetelor interdentare
-eficienta crescuta motiveaza pacientul in realizarea zilnica a periajului
-eficienta putem obtine si la perierea suprafetei dorsale a limbii
-eficienta comparativa dintre periajul dentar mecanic si cel manual vine si din faptul ca primele
realizeaza rotatii intre 3000 si 30000 pe minut, in timp ce cu periutele manuale nu putem
realiza mai mult de 600 de miscari de curatire pe minut
-efectele negative produse la nivelul partilor moi sunt minime la fel si abraziunea dentara
generala.
-indeparteaza in unitatea de timp mai multa placa si deci timpul estimat perierii este mai redus.
-sunt recomandate parodontopatilor. Dupa 10 ani de utilizare corecta a periutelor de dinti
mecanice , sanatatea structurilor dento-parodontale este superioara cele obtinute prin periere
manuala
-NU necesita o manualitate deosebita- iar prin sistemul de curatare 3D ( periute cu cap rotund
si miscari de rotatie-oscilatie-pulsatie ) face periajul mai simplu si la indemana tuturor.
-reduce intensitatea si nr petelor / discolorarilor dentare generand chiar albire dentara ( dupa
cca 3 sapt de la utilizare).
-faptul ca sunt comercializate intr-o gama larga de forme si culori le permite indivudualizarea
pentru fiecare membru al familiei

264. Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceeaşi cantitate de
placă curăţată, specificaţi cât timp este necesar curăţirii a 75% din placa prezentă pentru
periajul mecanic şi cât timp pentru cel manual? – 2 min
Studiile efectuate arata ca 75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in cca 1 min, in
timp ce pentru aceeasi cantitate de placa, curatata manual, este nevoie de 6 min-BOYD 1997

265. Prin periere mecanică timp de 2 min obţinem o îndepărtare a P.D. de 84% sau de 93%
în câte minute? – 1 min
O curatire optima se obtine printr-un periaj mecanic de 2 min, placa indepartandu-se in
proportie de 84%, pana la 93%, dupa 6 min.

266. Care sunt principalele dezavantaje ale utilizării periajului și periuțelor electrice? – 4
min
-faptul ca sunt mai voluminoase, le face greu de transportat
-adesea oamenii pleaca de la ideea ca prin miscarile periutei se obtine o igiena perfecta fara o
contributie personala
- este mai scumpa – capul se inlocuieste periodic la 3 luni.

267. În funcție de forma capului activ al periuțelor electrice care sunt mișcările pe care
pacientul trebuie să le efectuze pe lângă acelea efectuate de periuță? – 2 min
- in cazul acelora cu cap rotund si miscari rotatorii se fac miscari prin care se inconjoara dintele
instalandu-se pe suprafetele aproximale, in timp ce

44
- cu periutele cu cap activ asemenator celor manuale se efectueaza si miscari dinspre gingie spre
varful dintilor de curatat ca si in cazul unei perieri manuale

268. În cazul în care indicăm pacientului o periuță dentară electrică care sunt cele două
recomandări de avut în vedere de profesionist? – 2 min
Consilierea pacientului inaintea utilizarii periutelor mecanice: se recomanda profesionistului sa
utilizeze produsul inainte de a-l indica pacientului, precum si indicarea folosirii repetate a
substantelor revelatoare de placa in scopul descoperirii zonelor de retentie si motivarea
continua a pacientului.

269. În cazul în care indicăm pacientului periaj mecanic care sunt sfaturile/indicațiile de
care acesta trebuie să le primească (să țină cont) de la profesionist? – 4 min
-periajul mecanic se efectueaza dupa utilizarea atei dentare
-vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit
- vom selectiona pastele de dinti cel mai putin abrazive. Utilizam o cantitate redusa de pasta care
se intinde pe suprafetele dentare de curatat, inainte de a pune periuta in functiune, prin care
evitam imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare.
-Oricare din tehnicile de periaj manual descrise anterior pot fi utilizate si in cazul perierii
dintilor cu periutele mecanice cu cap asemanator celor manuale.
-Periajul incepe dintr –o zona ditala spre anterior , insistandu-se asupra curatirii structurilor
santului gingival, accentuandu-se curatirea suprafetelor aproximale, dar si a restaurariloe
stomatologice
-Miscarile se fac cu viteza si presiune reduse, fara a produce indoirea filamentelor
-Se evita curatirea cu presiune la nivelul restaurarilor acrilice sau la nivelul cementului radicular
expus

270. Care sunt aspectele de care ţinem seama când indicăm o anumită metodă de periere?
– 3 min
-statusul de sanatate a stucturilor cavitatii orale
-alinierea dentara
-prezenta cariilor si a obturatiilor
-prezenta edentatiilor si de intinderea lor
-prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei gingivale sau a
pungilor parodontale
-sanatatea generala incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
-varsta pacientului ca si manualitatea dovedita
-interesul si motivatia observata
-usurinta si talentul cu care profesionistul explica.

271. Numiți situațiile clinice locale speciale care neccesită modificară a tehnicii de periere?
– 4 min
● Cand exista zone afectate de infectii sau leziuni traumatice
● In cazul pacientilor supusi unor interventii chirurgicale parodontale
● In cazul protezarilor
● In gingivitele acute ulcero-necrotice
45
● Postextractional

272. Din punct de vedere al periajului dentar, ce recomandăm în zonele unde avem infecţii
sau leziuni traumatice? – 2 min
In caz de zone afectate de infectii sau leziuni traumaice ale mucoaselor, se indica perierea
normala a restului suprafetelor dentare, in timp ce, in zonele afectate, periajul este stopat
pentru o perioada limitata de timp. Pentru igienizarea acestor zone, se recomanda clatiri cu
solutii saline caldute, prin care se favorizeaza vindecarea si se faciliteaza indepartarea
tesuturilor necrozate.
273. Unde se găsesc cele mai multe microorganisme (70%) la nivelul structurilor cavităţii
orale şi de ce? – 2 min
Cele mai multe microorganisme(70%) se gasesc la nivelul fetei dorsale a limbii, datorita
suprafetei afractuoase create de prezenta papilelor filiforme,mai lungi,si a celor fungiforme,mai
scurte,sau de prezenta fisurilor linguale,care uneori pot masura cativa mm adancime.

274. Microorganismele colonizate pe suprafața dorsală a limbii se sociază, în principal,


căror afecțini specifice cavității bucale? – 1 min
Caria dentara si boala patrodontala

275. Care sunt motivele pentru care se indică perierea feţei dorsale a limbii? – 3 min
Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:
- se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme
prezente la nivelul fluidului oral
- se reduce halena fetida
- se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
- se favorizeaza perceptia gustativa

276. Curăţirea feţei dorsale a limbii reprezintă şi parte a tratamntului indicat în cazul
anumitor afecţiuni sau situaţii clinice. Care sunt acestea? – 3 min
-anumitor afectiuni ( ex. limba neagra paroasa- fungi Aspergilus niger sau Candida albicans)
-de indepartare a unor coloratii aparute ( ex dupa utilizarea clorhexidinei , fumatului)
-la pacientul parodontopat
-la combaterea halitozei

277. În funcţie de situaţia clinică pe lângă perierea dinţilor ce alte entităţi, părţi ale cavităţii
orale, mai pot să fie periate? – 2 min
Mai pot fi periate mucoasa crestelor alveolare edentate, mucoasa boltii palatine – se
recomanda inca din antichitate

278. Unde avem, la nivelul structurilor cavităţii orale, încărcătura microbiană cea mai mare,
medie şi mică? – 2 min
Studiile intreprinse au dovedit ca cel mai mare nr de microorganisme se gaseste cantonat la
nivelul:

46
1. suprafetei dorsale a limbii- 70%- datorita suprafetei anafractuoase create de prezenta:
- papilelor filiforme mai lungi si a celor fungiforme mai scurte sau de prezenta fisurilor
linguale care uneori pot masura cativa mm adancime
2. santului gingival si mai ales a pungilor parodontale si de abia apoi
3. la nivelul PD supragingivale

279. Care sunt recomandările și cum va proceda profesionistul în cazul în care indicăm
pacientului o nouă metodă de periere dentară manuală? – 3 min
Tinem seama de:
- statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
- alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor,
prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei gingivale sau cea a
pungilor parodontale
- sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
- varsta pacientului cat si manualitatea dovedita de acesta
- interesul si motivatia observate
- usurinta si talentul cu care explica profesionistul

280. Care este scopul principal al controlului plăcii? – 2 min


Este acela de limitare a maturizarii ei si prin aceasta, de prevenire a producerii bolilor
parodontale

281. Studiile arată că efectele negative ale periajului dentar apar când se depăşeşte o
anumită forţă. Care este aceasta? – 1 min
O forta mai mare de 2 N

282. Pentru a se produce efecte negative forței folosite la periajul dentar trebuie să i se mai
adauge și alți factori. Care sunt aceștia? – 2 min
● Durata periajului ● Metoda de periere ● Frecventa acesteia

283. Unde se produc mai frecvent leziunile țesutului moale ca urmare a periajului dentar
manual? – 2 min
La nivelul marginii gingivale vestibulare, in special in dreptul dintilor proeminenti sau inclinati,
mai ales in dreptul caninilor si a premolarilor.

284. Leziunile acute produse la nivelul țesuturilor moi gingivale apar cel mai frecvent pe
durata însușirii unei noi metode de periere. Care sunt motivele principale ale producerii lor? –
2 min
● Zelul cu care pacientul executa periajul si a neintelegerii tehnicii corecte
● A lipsei de indemanare
● Utilizarii unor periute de dinti dure, a unora cu filamente deteriorate

47
285. Înroșirea apei cu care clătim la sfârșitul perierii se datorează sângerării. Care sunt, de
regulă, cauzele acestei sângerări? – 2 min
Prezenta leziunilor traumatice produse printr-o metoda de periere brutala, sau ca urmare a
inflamatiei marginii gingivale.

286. Care sunt efectele negative cronice produse prin periaj dentar la nivelul ţesutului
moale gingival, exemple? – 2 min
1.modificari de contur ale marginii gingivale:
clinic marginea gingivala apare boselata, ferma si festonata aspectul de rulou, realizand asa zisul
feston gingival McCall.

2. retractii gingivale
in acelasi context poate aparea un aspect clinic particular , de retractie gingivala sub forma unor:
crestaturi fine nuite- fisurile Stillman- observate in special in dreptul Caniilor sau a altor dinti
vestibularizati.

287. În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston gingival
McCall. La ce se referă şi cum poate fi descris clinic? – 2 min
Festonul gingival McCall se realizeaza atunci cand marginea gingivala apare boselata, ferma si
festonata. Acest aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica a unui periaj
efectuat gresit, cand marginea gingivala libera reactioneaza ingrosandu-se.

288. În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri Stillman. La
ce se referă şi cum poate să fie descris clinic? – 3 min
Favorizata de un os alveolar subtire, de regula in regiunea vestibulara.
Apar datorita periajului viguros , folosirii periutelor dure sau uzate, dentifrice abrazive etc.
Aspect cinic particular- retractie gingivala sub forma unei crestaturi fine, in special in dreptul
caninilor sau al altor dinti vestibularizati
Fisurile Stillman au un aspect clinic particular,de retractie gingivala sub forma unor crestaturi
fine,sunt obsrvate in special in dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati.

289. Abraziunea dentară ca efect negativ al periajului dentar este numită mai corect
leziune cervicală necarioasă, o asemenea pierdere de substanță dură dentară fiind de cauză
multifactorială. Care sunt aceste cauze? – 2 min
Deoarece in producerea lor se incrimineaza un mecanism multifactorial, putand fi implicate:
eroziunea dentara, trauma ocluzala, abfractia, abraziunea

290. Definiţi termenul de eroziune dentară, enumeraţi cauzele posibile, recomandări


preventive. – 3 min
Eroziunea – pierdere progresiva de substanta dura dentara datorata agresiunii chimice , a unui
pH sub 5.5 si fara implicare microbiana.

48
Cauze:
-externe,precum obiceiuri alimentare dezechilibrate cu un consum crescut de alimente si lichide
acide
-productie anormala,intrinseca,de acizi(gastrici cu ph 1-3) prezenti in cavitatea orala, in caz de
bulimie si/sau anorexie nervoasa,a afectiunilor cu reflux gastro-esofagian si hernie hiatala.

Pentru a preveni pierderile de substanta,se recomanda ca periajul dentar sa fie efectuat la cel
putin o ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide,a vomitismentelor,prin care se permite
salivei sa declanseze remineralizarea structurilor dentare afectate.

291. Pe lângă factorii etiologici principali, extrinseci (ex. consum excesiv de alimente acide)
sau intrinseci (ex. acid gastric) la producerea eroziunilor dentare mai participă și alți factori,
numiți suplimentari. Care sunt aceștia? – 2 min
- xerostomia
-modificari a capacitatii de tamponare a salivei
-modificari ale compozitiei salivei generate de:diferite afectiuni,administrarea anumitor
medicamente sau datorata inaintarii in varsta.
-medicamente,administrare prelungita de vitamina C,aspirina
-apele de gura cu pH redus
-siropurile pediatrice sau medicamentele efervescente
-substituentii de saliva acizi/stimulatorii secretiei salivare
-agentii de albire (peroxidul de hidrogen)

292. O cauză a acidității orale și a eroziunilor dentare este consumul anumitor


medicamente. Care sunt aceste medicamente? – 3 min
● Vitamina C ● Medicatia administrata in astmă
● Aspirina ● Siropuri pediatrice sau medicamente
● Preparatele cu acid clorhidric efervescente
administrate in unele afectiuni gastrice

293. Pentru a preveni producerea eroziunilor orale după consum de alimentee/băurturi


acide sau vomismentelor, spre exemplu, când se recomandă efectuatea periajului dentar
(după cât timp)? – 1 min
La cel putin o ora dupa consumul alimentelor si a bauturilor acide, a vomismentelor etc.

294. Cum poate fi neutralizată aciditatea orală, care poate avea multiple cauze? – 2 min
Poate fi neutralizata prin utilizarea:
-preparatelor fluorurate
-a solutiilor cu bicarbonat de sodiu
-a laptelui si al propuselor lactate
-sau pur si simplu se recomanda si stimularea fluxului salivar, gumele de mestectat sugar free
fiind o solutie.
-clatiri cu apa potabila

49
295. Vorbind de eroziunea dentară, în ultimul timp, o serie de autori o definesc ca? – 1 min
Autorii sustin ca termenul corect este biocoroziunea deoarece termenul de eroziune reprezinta
exclusiv un mecanism fizic, de frictiune.

296. Definiți termenul de biocoroziune. – 2 min

Biocoroziunea:degradarea chimica acida si proteolitica,endogena si exogena,a smaltului si


dentinei precum si actiunea electrochimica,piezoelectrica,produsa asupra colagenului din
dentina.

297. Ce înţelegeţi prin abraziune dentară, legat şi de perierea dentară şi care sunt aspectele
clinice observate? – 3 min
Abraziunea dentara:reprezinta pierderea de substanta dura dentara produsa prin uzura
mecanica,alta decat cea produsa prin masticatie(atritie)
Abraziunea dentara:uzura normala a substantei dentare cauzate de alti factori decat
masticatia(ex:periajul dentar);apare in mod obisnuit pe fetele vestibulare ale,mai ales,ale dintilor
proeminenti in 1/3 cervicala. Abraziunea dentara ca efect negativ al periajului dentar,se observa
obisnuit pe fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati

- Clinic,aspectul este obiectivat ca:o pierdere in pană,de substanta dura dentara,localizata in


zona cervicala vestibulara a coroanelor dentare,in principal,la nivelul cementului radicular
expus.Suprafata pierderii de substanta dentara apare neteda,lucioasa si de duritate normala.De
regula,abraziunea debuteaza la nivelul cementului radicular expus,pierderea de substanta
continunadu-se si la nivelul smaltului,din 1/3 cervicala coronara.Excavatia in pană,se poate
extinde,la acelasi nivel,pe fata vestibulara a mai multor dinti.In mod obisnuit, abraziunea
produsa ca efect negativ a periajului se intalneste:pe fetele vestibulare,mai ales la nivelul
caninilor si a premolarilor maxilari uneori si la nivelul molarului I,dar ea se poate observa la
orice dinte vestibularizat,inclusiv la nivelul frontalilor mandibulari.

298. În cazul abraziunii dentare, ca efect negativ al periajului dentar, constatăm că


termenul de leziune cervicală necarioasă cuneiformă este mai corect. De ce? – 3 min
Deoarece in producerea lor se incrimineaza un mecanism multifactorial, putand fi implicate:
-eroziunea dentara -trauma ocluzala si -abraziunea
abfractie

299. Definiţi termenul de atriţie. – 2 min


Uzura suprafetelor ocluzale prin masticatie si/sau parafunctii

300. Definiţi termenul de abfracţie. – 2 min


Pierderi de substanta dura dentara datorita fortelor biomecanice ( flexiune, compresie,
tensiune.

50
301. Care sunt cauzele obişnuite ale abraziunilor dentare legat de periajul dentar manual?
– 2 min
- Utilizarea de paste de dinti abrazive
- Miscari de periere orizontale si cu presiune excesiva
- Utilizare de periute cu varf al filamentelor fara capat rotunjit
- Dinti vestibularizati

302. Când la un pacient constatăm producerea abraziunilor dentare specialistul indică? – 2


min
Specialistul indica folosirea periutelor de dinti cu peri moi (eventual, folosirea periutelor
mecanice), schimbarea tehnicii de periaj cu una vibratorie si pastele de dinti utilizate vor fi cele
mai putin abrazive

303. Periajul dentar corect efectuat este eficient pe o parte a suprafețelor coronare
dentare și mai puțin eficient pe altele. Precizați care sunt rezultatele periajului pe diferitele
suprafețe dentare? – 2 min
Periajul dentar efectuat corect realizeaza in principal indepartarea placii dentare de pe
suprafetele dentare libere,putin la nivelul suprafetelor dentare aproximale,chiar mai putin la
nivelul santurilor si fosetelor coronare

304. Unde debutează, de regulă, inflamația gingivală? – 1 min


La nivelula papilei interdentare.

305. Legat de anatomia papilei interdentare care este motivul pentru care inflamția
gingivală debutează la acest nivel? – 2 min
Deoarece, din punct de vedere parodontal, la nivelul suprafetlor aproximale si chiar la nivelul
santurilor si fosetelor coronare, acestea doua sunt cele mai vulnerabile la producerea cariei
dentare

306. În funcţie de problemele prezentate de pacient recomandăm curăţirea suprafeţelor


dentare aproximale la intervale de cât minim şi cât maxim? – 2 min
In functie de problemele prezentate de pacient si in conformitate cu studiile efecttuate in acest
sens cuatirea suprafetelor aproximale se poate face la o distanta de min.12 h sau max. 48.

307. Pe lângă curăţirea mecanică obţinută prin utilizarea mijloacelor mecanice auxiliare
prin folosirea lor se mai produc şi alte acţiuni favorabile. Care sunt acestea? – 2 min
-modificarea favorabila a compozitiei florei microbiene locale
-stimularea circulatiei sanguine si a troficitatii tesuturilor moi
-se pot aplica o serie de substante chimic active cu rol preventive sau/si terapeutic

308. Standard, în cazul unei dentiţii sănătoase, care sunt mijloacele de îndepărtare a P.D.
folosite? – 2 min
51
- Ata dentara : dental floss - Periute interdentare si unitufa
- Stimulatoare gingivale interdentare - Razuse de limba
- Scobitori

309. Studiile arată că în cazul utilizării aței dentare receptivitatea utilizării ei este redusă.
Care sunt motivele acestei situații? – 2 min
Cu privire la folosirea dental floss-ului,studiile arata ca, pacientul dovedeste o receptivitate
redusa,deoarece folosirea lui cere timp,manualitate si motivare.In ciuda faptului ca,prin
periere,30% din suprafetele dentare raman necuratate,numai 2-32% dintre pacienti folosesc
regulat si ata dentara.

310. Într-un studiu efectuat în Suedia (Axelsson 1994) s-a constatat că utilizarea
scobitorilor este mult mai frecventă comparativ cu folosirea aței dentare. De câte ori este mai
freecventă utilizarea scobitorilor? – 1 min
Circa 6 ori mai mult folosita comparativ cu utilizarea atei dentare.

311. Căror pacienţi şi pentru ce zone indicăm folosirea aţei dentare (în special)? – 2 min
Dental floss-ul este indicat, in principal, curatirii mecanice a spatiilor interdentare care prezinta
papile integre si fara expunerea cementului radicular. Se recomanda adolescentilor (10-12 ani)
si adultilor care au o buna coordonare neuro-musculara a miscarilor. Atunci cand s-a produs
retractia gingivala, dental floss-ul se mai poate indica, dar trebuie sa stim ca vor fi necesare mai
mult efort, mai mult timp destinat curatirii si o dexteritate superioara.

312. Dental floss-urile au fost confecţionate de-a lungul timpului din mai multe materiale şi
anume? – 2 min
Primele dental floss utilizate au fost cele din fir de matase cerat. Dupa lipsa matasii a facut
inlocuirea ei cu materiale sintetice, asa apare ata dentara cu 35 de filamente din nailon.
Ultimele aparute sunt din politetrafluoroetilen ( teflon) cu monofilament.

313. Care este cauza cea mai frecventă de abandon a utilizării aței dentare? – 1 min

Ruperea dental floss-ului reprezinta o cauza frecventa de abandon al folosirii lui.O alta limita a
utilizarii dental floss-ului este ca el,nu curata suprafetele dentare concave, cum ar fi fetele
radiculare meziale ale primilor premolari maxilari sau a molarilor mandibulari.
Pacientul dovedeste receptivitate redusa deoarece folosirea ei cere:
- Timp
- Manualitate
- Motivare

314. Utilizarea aţei dentare este limitată de prezenţa suprafeţelor radiculare concave.
Despre ce suprafeţe este vorba? – 2 min

52
Suprafete radiculare concave precum: fetele radiculare meziale ale PM maxilari sau, tot cele
maziale, ale molarilor mandibulari.

315. Care sunt argumentele în favoarea utilizării aţelor dentare cerate? – 2 min
1. Trecerea mai facila a punctului de contact
2. Suprafata lui neteda previne traumatizarea tesutului moale
3. Se rup si se scamoseza mai greu la trecerea peste:
● suprafetele dentare
● restaurari stomatologice
● depozitele de tartru – neregulate

316. Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corectă a aţei dentare? – 5 min
Obiectivele:
- să îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de la
nivelul dinţilor naturali cât şi de la nivelul acelora acoperiţi protetic sau de sub intermediarii
protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor
ortodontice fixe, etc.
- prin urmărirea de către pacient a scămoşării produse, se evidenţiază prezenţa cariilor
dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante după detartraj, ori a
restaurărilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor);
- pe durata curăţirii suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel
improprii depunerilor ulterioare
- se poate realiza şi un masaj blând al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea
circulaţiei locale
- se poate reduce sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a
tartrului dentar
- reduce halitoza
- permite aplicarea unor agenţi chimio-terapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate
sau al celor subgingivale.

317. Dental floss-ul, când este corect folosit, cam câtă placă dentară curăţă (de pe
suprafeţele aproximale) şi cam cât pătrunde sub gingival? – 2 min
80% de pe suprafetele aproximale, 2-3.5 mm subgingival

318. Care sunt argumentele pentru care recomandăm folositea aţei dentare înaintea
efecturii periajului dentar? – 2 min
- faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în
pastele de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;
- odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia
folosirii aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.

53
319. Pacientul este educat, în cazul utilizării aţei dentare, să comunice stomatologului
spaţiile interdentare unde se produce scămoşara lui. Cum interpretăm această sămoşare? – 2
min
● Carii dentare incipiente
● Depozite de tartru sau concretiuni restante dupa detartraj
● Restaurari stomatologice supraextinse (iatrogenii)

320. Pacientul care foloseşte dental floss-ul este educat să urmărească fiecare fragment de
floss folosit observând? – 2 min
Pacientul scoate floss-ul si este educat sa il examineze,constatand:cantitatea de placa
curatata,sangerarea,cum miroase sau daca s-a scamosat.

321. În ce situaţii clinice indicăm folosirea floss threader-ul şi ce este el? – 2 min
Cand pacientul prezinta pct. de contact interdentare ferme, care nu pot fi trecute de dental
floss, se recomanda folosirea dispozitivelor special fabricate, asemanatoare acelor de cusut,
floss threader, cu care se reuseste introducerea firuluide in locurile de curatat, direct sub
punctul de contact, sub punti dentare. Se poate utiliza dental floss-ul atunci cand avem de
curatat fata mucozala a puntilor dentare, coletul implanturilor dentare sau componentele
aparatelor ortodontice fixe.

322. În ce situaţii clinice indicăm folosirea „floss holder” (dispozitivele de fixare a dental
floss-ului)? – 2 min
In cazul pacientului neindemanatic, al celor cu incapacitati fizice, cu maini si degete groase, cu
deschidere redusa a gurii sau cu reflex de voma.

323. În ce situaţii clinice (căror zone) indicăm folosirea superfloss-ului - TUFTED DENTAL
FLOSS? – 2 min
Indicat pt. curatirea spatiilor interdentare cu papila usor retrasa, sub intermediarii puntilor
dentare, a componentelor aparatelor ortodontice fixe, a implanturilor si a furcatiilor expuse.

324. Ce este, cum se utilizează şi în ce situaţii clinice indicăm folosirea panglicii dentare –
knitting yarn? – 2 min
Aceasta rep. o suprafata textila lata si plana care se utilizeaza impreuna cu pasta de dinti .
Indicata pt. curatirea spatiilor interdentare largi sau a acelora fara punct de contact ferm, la
niv.elem. de agregare sau sub intermediarii puntilor dentare, a supraf proximale care marginesc
diasteme si treme, suprafetelor distale ale ultimului dinte de pe arcada.

325. În ce situaţii clinice recomandăm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? – 2 min
Se folosesc pt. curatirea suprafetelor dentare aproximale care marginesc bresele edentate
neprotezate, a spatiilor interdentare largi, a suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe
arcada, si a constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.

54
326. Care este recomandarea principală a stimulatoarelor gingivale? – 1 min
Sunt recomandate in primul rand pentru masajul tesutului gingival, prin care sa imbunatateste
si keratinizarea mucoasei.

327. În ce scopuri sunt recomandate stimulatoarele gingivale? – 2 min


. Stimulatoarele gingivale sunt recomandate:in primul rand,pentru masajul tesutului gingival,
prin care se imbunatateste si keratinizarea mucoasei,si in al doilea rand,la indepartarea placii
dentare si a resturilor alimentare acumulate in spatiile interdentare cu papila decapitata,la nivelul
furcatiilor expuse si a marginilor gingiei libere. Sunt practicieni care recomanda stimulatoarele
de cauciuc si dupa chirurgie parodontala,prin care se urmareste o reconturare tisulara,dar si
atunci cand,pentru cateva zile,pacientului nu I se permite sa-si realizeaza periajul zonei operate.

328. De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc şi de formă conică sunt cele mai indicate? –
2 min
Sunt cele mai indicate deoarece sunt moi,flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de
curatat. Sunt mai putin traumatizante si mai usor de intretinut. Conurile din cauciuc se introduc
in spatiile interdentare libere, dinspre vestibular si dinspre oral, perpendicular pe axul lung al
dintilor.

329. De câte ori pe zi recomandăm folosirea stimulatoarelor gingivale? – 1 min


Se recomanda folosirea stimulatoarelor 1 data sau exceptional de 2 ori/zi

330. Care sunt mișcările de curățare efectuate cu stimulatorele gingivale conice și din
cauciuc? – 2 min
Miscarile recomandate sunt circulare,cu usoara presiune prin care curatam suprafetele gingivale
si dentare.La nivelul fiecarui spatiu gingival se fac cca 10 miscari de curatare si de masaj
gingival.

331. Folosite intempestiv și agresiv scobitorile produc efecte negative. Care sunt aceste
efecte? – 1 min
● Retractii
● Sangerari gingivale

332. În ce situaţii clinice indicăm folosirea scobitorilor dentare, conice, montate (Toothpick
in holder) şi în ce scopuri? – 4 min (colocviu seria 2)
Sunt indicate pentru curatarea mecanica:
-a spatiilor interdentare cu papila partial retrasa
-a marginilor gingivale libere,in santul si pungile parodontale prezente
-a suprafetelor radiculare aproximale concave,cum intalnim la nivelul PM1 maxilar si mezial la
nivelul M mandibulari
-a furcatiilor expuse
55
-la nivelul componentei aparatelor ortodontice fixe sau la cei cu lucrari protetice complexe.
Pe langa actiunea de curatire,scobitorile mai folosesc si la aplicarea de substante chimice
active,ca in cazul zonelor cu hipersensibilitate interdentara.

333. În ce situaţie clinică indicăm folosirea scobitorilor interdentare din lemn –


triunghiulare (wooden interdental cleaner), în ce fel şi care este mişcarea de curăţare
indicată? – 2 min
Sunt indicate pentru: curatarea spatiilor interdentare cu papila retrasa,urmare a evolutiei bolii
parodontale. Miscarea de curatire este una de dute-vino,vestibulo-oral si invers,folosite numai
dinspre vestibular. Ele sunt proiectate pentru indepartarea placii interdentare de la nivelul
ambrazurilor de tip II si III .

334. Prin folosire îndelungată scobitorile de formă triunghiulară (wooden interdental


cleaner) pot genera efecte secundare. Care sunt aceste consecințe negative? – 2 min
● Retractia permanenta a papilei interdentare
● Deschiderea ambrazurii
Ambele genereaza probleme estetice cand apar in zona frontala

335. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor interdentare şi în ce scopuri? – 2 min


Periutele interdentare se indica pentru curatarea:
1.spatiilor interdentare libere
2.in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare efectuate in parodontologie sau chirurgie BMF
3.la pacientii cu ambrazuri de tip II si III
4.pacientilor cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe,sprijinite pe implanturi
dentare.
Cu ajutorul lor se pot aplica variate substante active precum:
-fluoruri,sub forma de geluri florurate
-substante antimicrobiene,de regula clorhexidina
-agenti desensibilizanti
Pentru a reduce abraziunile posibile la nivelul cementului expus ele se folosesc fara pasta de
dinti,aceasta putand fi totusi recomandata in anumite situatii
Firma GUM propune periute cu filamente acoperite cu un strat de clorhexidina prin care dupa 2
saptamani de utilizare,se reduce contaminarea micorbiana a suprafetelor dento-parodontale
periate.

336. De câte feluri sunt periuţele interdentare, caracteristici? – 3 min


Pot fi de 3 feluri :
- periuta unitufa: sunt periute care prezinta o parte activa formata dintr-o singura tufa sau
dintr-un numar redus de tufe
- periuta conica
- periuta cilindrica (bottle - brushes)
● Partea activa a periutelor interdentare este montata la manere speciale, fabricate din
plastic, poate avea lungimi de 12-15 mm si lungimi ale filamentelor de 3-5 mm. In cazul celor cu

56
maner propriu, care se folosesc prin prindere directa de maner, dimensiunile sunt de 35-45 mm
lungime, unde partea activa este de 30-35 mm ,la o lungime a filamentelor de 5-8 mm.
● Forma periutelor interdentare este cilindrica sau tronconica. Filamentele sunt din
plastic, cu capatul activ rotunjit, sunt moi – la un diametru al filamentelor de 0,075 mm – si sunt
prinse la mijlocul lor intr-un maner din sarma impletita.

337. Care sunt indicaţiile periuţelor interdentare şi care pot fi agenţii chimici aplicaţi,
limitări? – 3 min
Periutele interdentare se indica pentru curatarea:
1.spatiilor interdentare libere
2.in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare efectuate in parodontologie sau chirurgie BMF
3.la pacientii cu ambrazuri de tip II si III
4.pacientilor cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe,sprijinite pe implanturi
dentare.
5. furcatii expuse.
Cu ajutorul lor se pot aplica variate substante active precum:
-fluoruri,sub forma de geluri florurate
-substante antimicrobiene,de regula clorhexidina
-agenti desensibilizanti

338. Cum alegem, cum folosim, ce se recomandă înaintea utilizării lor şi care este mişcarea
de curățare realizată cu periuţele interdentare? – 2 min
Periuta ID aleasa va avea un diametru – putin mai mare comparativ cu spatiul de curatat iar
miscarile de curatire vor fi unele de du-te-vino, vestibulo-oral si invers. Periuta se umezeste
inainte de utilizare.
Pentru o alegere corecta, exista un dispozitiv conic, variat colorat, care in functie de culoarea
inregistrata la nivelul spatiului interdentar masurat, indica o anumita marime a diametrului
periutei.
Folosirea incorecta poate genera hipersensibilitate.

339. În cazul spațiilor interdentare larg deschise (cu papilă interdentară mult retrasă) ce
recomandăm, ca cel mai nimerit, mijloc mecanic de curățare interdentară? – 1 min
Periutele interdentare sunt preferate pentru curatarea spaiilor interdentare larg deschise

340. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor unitufă, în ce scopuri şi care este
mişcarea de curăţare recomandată? – 3 min
Sunt indicate pentru curatarea:
-in principal a ambrazurilor de tip II si III,in zone greu accesibile sau in jurul aplicatiilor dentare
fixe.
-fetelor proximale meziale sau distale ale dintilor care marginez spatiile edentate neprotezate
-furcatiilor expuse
-implanturilor
-sub intermediarii puntilor dentare
-fetelor disto-vestibulare ale ultimilor molari

57
-spatiilor interdentare cu papila decapitata
MISCAREA: Este combinata circulara si cu o presiune usoara, intermitenta, aplicata in cazul
miscarii sulculare de periere manuala

SCOP: Cu ajutorul lor putem aplica si substante chimice active;

341. Ce înțelegeți prin conceptul de control al plăcii dentare? – 1 min


Se urmareste limitarea dezvoltarii si proliferarii acesteia prin orice mijloace

342. Pentru a preveni bolile parodontale este necesar să controlăm gingivitele și pentru
aceasta pe lângă controlul mecanic al plăcii se recomandă și utilizarea substanțelor anti placă.
Când începe folosirea lor și căror persoane le recomandăm? – 2 min
Agentii trebuie folositi timpuriu, de o larga proportie a populatiei, chiar daca multi indivizi au
risc scazut sau nu sunt susceptibili la afectare parodontala. Utilizarea agentilor chimici apare ca
obligatorie in contextul in care majoritatea oamenilor reusesc, obisnuit, o indepartare mecanica
a maxim 50% din PB, in cele 2 min de periere.

343. Substanţele antiplacă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Ce înţelegeţi prin


termenul de substantivitate? – 2 min
Substantivitatea se defineste ca fiind calitatea substantei de a fi absorbita de tesuturi, intr-o
zona tinta, si de a ramane active o perioada de timp.

344. Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie să
dureze minimum? – 1 min
3-6 luni pentru placa si gingivita sau 2-3 ani pentru cele care cerceteaza caria dentara

345. Care este argumentul major al indicării şi folosirii substanţelor


antimicrobiene/antiplacă de o largă majoritate a populaţiilor pentru prevenirea producerii
gingivitei şi implicit a bolilor parodontale? – 2 min
Majoritatea oamenilor reusesc, obisnuit, o indepartare mecanica a placii de maxim 50% in cele
circa 2 minute de periere practicate actualmente.

346. Care sunt cele două modalităţi de indicare spre utilizare a substanţelor chimice
antiplacă? – 2 min
1. in paralel cu controlul mecanic efectuat zilnic
2. pentru perioade limitate de timp se pot recomanda SINGURE atunci cand pacientului i se
interzice periajul anumitor zone pentru cateva zile, in special dupa efectuarea unor interventii
chir asupra PD marginal.

347. Daţi exemplu de agent antiplacă antiadeziv şi indicaţi caracteristicile lui. – 3 min
HIDROCLORURA DE DELMOPINOL 0,2% (DH)

58
Este un alcool aminat;
El este singurul reprezentant, care pe langa efectul antiadeziv, are si unul redus, asupra
bacteriilor orale;
Este un agent tensioactiv ce interfera cu formarea matricei intermicrobiene, prevenind sinteza
polizaharidelor extracelulare, in principal, a glucanilor.Datorita acestui fapt placa poate fi
indepartata de catre pacient cu usurinta;
Ca efecte secundare retinem: -usoara colorare produsa,mai redusa comparativ cu cea produsa
de clorhexidina si care se indeparteaza rapid;
-produce o senzatie de amortire tranzitorie a limbii si senzatie de arsura;
Se administreaza pe termen indelungat fara a genera infectii oportuniste

348. Hidroclorura de delmopinol ca unic reprezentant al substanțelor antiplacă, antiadezive


prezintă câteva efecte secundare. Care sunt acestea? – 2 min
1. Usoara colorare prdusa: mai redusa comparativ cu cea produsa de clorhexidina si care
se indeparteaza rapid
2. Produce de asemenea o senzatie de amortire tranzitorie a limbii
3. Senzatie de arsura

349. Astăzi, antisepticele rămân substanțele antiplacă cele mai utilizate. Care sunt cele mai
importante/indicate trei antiseptice, mai frecvent folosite în scop antiplacă? – 2 min
Clorhexidina, Triclosanul, Listerina

350. Biguanidele ca antiseptice antiplacă au trei reprezentanţi, dintre care unul principal.
Care sunt aceştia? – 2 min
Reprezentantul de baza este DIGLUCONATUL DE CLORHEXIDINA, sintetizat de Davies in 1950
ALEXIDINA
OCTENIDINA

351. Care sunt trei caracteristici principale pentru care digluconatul de clorhexidină rămâne
cel mai indicat în scop antiplacă? –2 min
Efectele antiplaca ale digluconatului de clorhexidina se realizeaza prin 2 mecanisme:
1)Fiind un compus cationic, el se leaga de cristalele de hidroxiapatita, la pelicula dobandita, la
P.D., la polizaharidele extracelulare si mai ales la mucoasele orale.
Acesta se absoarbe la nivelul cristalelor de hidroxiapatita si produce inhibarea colonizarii
microorganismelor la acest nivel.
2)dependent de concentratia folosita, gluconatul de clorhexidina patrunde in citoplasma
microbiana unde produce precipitarea proteinelor, cu efect BACTERICID la o concentratie de
100 miugrame/ml (provoaca liza celulei) sau BACTERIOSTATIC, la o concentratie de 0,1
miugrame/ml (interfera cu sistemele de transport prezente la nivelul membranei microbiene)
3)Prezinta un spectru larg antibactericid, antifungic, antiplaca (reduce adeziunea),
antiviral(inclusiv HIV,HBV) si deci antiinflamator, aduce rapid pH-ul oral in zone neutre si efectul
remanent de 8-12 ore (RAMANE ACTIV)

59
352. Cât timp rămâne activ digluconatul de clorhexidină? – 1 min
Ramane activ 8-12 ore

353. În 1976, Coulter şi Russel, pe model artificial, constată că clorhexidina inhibă formarea
plăcii la cantităţi reduse. Care este această concentraţie? – 1 min
În 1976, Coulter şi Russel, pe model artificial arata ca,este suficienta o cantitate de 0,002%
gluconat de clorhexidina ptr a inhiba formarea placii.

354. Digluconatul de clorhexidină administrat timp de 21 de zile reduce numărul


Streptococilor mutans cu 26-68%, număr care revine la valoarea de plecare după cât timp? – 1
min
Numar ce revine la valorile de plecare dupa o perioada de 2-6 luni de la incetarea administrarii.

355. Digluconatul de clorhexidină este inactivat de o serie de componente ale pastelor de


dinţi. Care sunt componentele care inhibă acţiunea clorhexidinei şi care este indicaţia
transmisă în acest sens? – 2 min
Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU
Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL DE
SODIU, FLUORURILE ANIONICE)
De aceea se recomanda utilizarea lui dupa un anumit interval de timp: 30-60 min dupa periaj

356. Dintre fluorurile componente ale pastelor de dinţi care este aceea care inhibă acţiunea
clorhexidinei şi care nu? – 2 min
Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU si nu inhiba Florura de sodiu.

357. Care este cea mai importantă caracteristică, din punct de vedere antimicrobian, a
digluconatului de clorhexidină? – 1 min
Efect bactericid asupra S.Mutans si actinomicetelor
Dupa administrarea gluconatului de clorhexidina timp de 21 de zile,se produce o scadere a
numarului de strptococi S.mutans cu 26-68% din numarul initial.

358. Digluconatul de clorhexidină este contraindicat în ORL pentru că produce o afectare


ireversibilă. Despre ce este vorba? – 2 min
Poate produce totusi surditate cand este introdusa la nivelul urechii medii.

359. Care sunt indicaţiile de utilizare a multiplelor produse care conţin digluconat de
clorhexidină? – 5 min
1)ca SOLUTIE DEZINFECTANTA:
-decontaminarea suprafetelor;
-dezinfectia instrumentarului sau a mucoaselor, inaintea punctiei anestezice;
2)ca APE DE GURA sau GEL la tratamentul:

60
-gingivitelor ulcero-necrotice;
-a aftelor;
-a candidozelor;
-amigdalitelor;
-faringitelor;
3)ca SOLUTII ANTISEPTICE la:
-clatirea gurii: este parte a protocoalelor pre- si post-chirurgicale. Se recomanda si
postdetartraj, modalitate prin care suplinim un control al placii mai putin eficient ca urmare a
sensibilitatilor dureroase, posibile postdetartraj.
-inaintea procedurilor stomatologice: care produc cantitati mari de AEROSOLI (slefuiri,
detartraje ultrasonice). Prin care se reduce riscul de infectare, dar si efectele bacteriemiilor
-cei cu IMPLANTURI DENTARE
-pacientii care au suportat IRADIERI in zona capului sau a gatului si implicit la pacientii care
prezinta variate grade de XEROSTOMIE;
-ptr a reduce HALITOZA, cand se mai pot recomanda produse cu triclosan, CPC si uleiuri
esentiale, bicarbonat de sodiu.
-ptr dezinfectia protezelor mobile; Mai ales cand avem de tratat candidoze la pacientii cu
proteze mobile (In aceste situatii se recomanda a se trata candidoza cu medicamente
antifungice urmand sa folosim clorhexidina ptr a preveni recidivele. Se recomanda chiar
mentinerea protezelor in solutie de clorhexidina, procedeu prin care o “sterilizam”)
-clatiri antiseptice inaintea procedurilor stomatologice la pacientii cu boli sistemice grave
(precum: diabet, endocardite, discrazii sanguine, cancere, SIDA, purtatorii cronici de hepatita
B/C, transplant de maduva osoasa)
-la tratarea PARODONTOPATIILOR si a complicatiile acestora; pacientii cu aparate ortodontice
fixe/mobile, cu imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitate fizice/psihice
-pacientul cuprins in grupul celor cu RISC CRESCUT LA CARIE
-ptr cateva zile si la igenizarea zonelor operate (atunci cand periajul este contraindicat)
-IRIGARI SUBGINGIVALE efectuate impreuna cu PLANAREA RADICULARA
-in cazul ulceratiilor de afte minore recidivente (HUNTER &ADDY) reduc: incidenta, durata si
severitatea lor

360. În caz de halitoză pe lângă recomandarea produselor cu digluconat de clorhexidină se


mai pot recomanda și alte substanțe cu efect asemănător. Care sunt acestea? – 2 min
Produse cu triclosan, CPC si bicarbonat de sodiu, uleiuri esentiale.

361. În caz de candidoză la un pacient cu proteze mobile recomandarea este ca și protezele


să fie dezinfectate. Care este substanța cea mai recomandată în această situație? – 1 min
Digluconat de clorhexidina

362. În cazul pacienţilor cu variate dizabilităţi antiplacă, se recomandă, o serie de preparate


cu clorhexidină sub formă de? – 2 min

61
In tratarea pacientilor cu variate handicapuri se recomanda produsele cu clorhexidina tip SPRAY
si VARNISH.

363. Apele de gură sau gelurile cu clorhexidină (administrate de 2-3/zi câteva săptîmâni)
recomandate în caz de ulceraţii, reduc incidenţa, durata şi severitatea acestora. În ce situaţii
sunt recomandate, în principal, şi de ce sunt mai puţin indicate în caz tratării aftelor majore, a
gingivo-stomatitei ulcero-necrotică etc.? – 3 min

Situatiile in care sunt recomandate in principal sunt cele de mai sus de la 360.
Dar,in cazul leziunilor ulcerate intinse(afte datorita proteinelor prezente la nivelul
majore,gingivo-stomatite ulcero-necrotice) ulceratiilor care o neutralizeaza.
clorhexidina pare a fi mai putin eficienta

364. La pacientul cuprins în grupa de risc major la carie se recomandă administrarea de ape
de gură și geluri cu clorhexidină, acesta acționând favorabil împtriva unui anumit
microorganism cariogen. Care este acest microorganism? – 1 min
Streptococus Mutans

365. Cum sunt indicate obişnuit produsele cu digluconat de clorhexidină în afecţiunile


parodontale? – 2 min
Sunt indicate ca solutii antiseptice in tratarea parodontopatiilor si a complicatiilor acestora la
pacientii cu aparate ortodontice fixe sau mobile, imobilizari intermaxilare sau cu variate
incapacitati fizice si psihice (la cei cu variate handicapuri se recomanda produsele cu CHX de tip
spray si varnish)

366. Pentru ce digluconatul de clorhexidină a fost numit „periuță chimică”. – 2 min


Pentru ca realizeaza un control eficient al depunerilor de placa supragingivala.

367. Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor ce conţin digluconat
de clorhexidină ca şi posibilităţile de remediere a acestor „defecte”? – 5 min
1)Colorarea bruna : a suprafetelor dentare incorect curatate
a obturatiilor(in special a celor incorect finisate)
a mucoasei orale-in special a fetei dorsale a limbii
a dintilor artificiali
In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o perioada de
timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional.
2)Perceperea unui GUST AMAR (motivul ptr care au fost introduse diferite arome);
3)Pierderea temporara a SENZATIEI GUSTATIVE(impune utilizarea ei dupa masa);
4)SENZATIA DE ARSURA si de USCACIUNE A GURII(in asemenea cazuri se stopeaza
administrarea ei);
5)Eroziuni ale mucoasei orale la concentratii 0,2%,dar sunt rar vazute la 0,12%
6)Creste ritmul depunerilor de tartru dentar;
7)HIPERSENSIBILITATE DENTINARA;
62
8)Tumefactii parotidiene:la un numar redus de persoane,dupa o folosire indelungata;
9)Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica
utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si
sinteza colagenului)
- poate interfera absorbtia florului
-poate produce surditate daca e introdusa la nivelul urechii medii

368. Ca efect secundar produsele cu digluconat de clorhexidină produc colorare brună a


suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special, a acelora incorect finisate), a
mucoasei orale, în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali. Care este cauza şi ce
recomandări trebuiesc făcute? – 2 min
Cauza: precipita colorantii alimentari
Recomandari: In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o
perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj
profesional

369. La ce concentraţie a produselor cu digluconat de clorhexidină avem efecte secundare


minime (nu afectează formarea cheagului și sinteza colagenului)? – 1 min
Eroziuni ale mucoasei orale sunt rar vazute la concentratii de 0,12%
Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica
utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si
sinteza colagenului)

370. În irigări orale soluţiile de digluconat de clorhexidină se folosesc în concentraţii de? – 1


min
Concentratia recomandata este de : 0,06%

371. În ce concentraţie soluţiile cu digluconat de clorhexidină nu afectează formarea


cheagului sanguin şi sinteza colagenului? – 1 min
(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)

372. În apele de gură cu clorhexidină 0,2% firma Curaprox introduce şi alte substanţe
active. Pentru ce este introdus acidul hialuronic 0,2% dar şi clorbutanolul 0,5%? – 2 min
Acidul hialuronic 0,2%-prezinta o serie de efecte benefice,si anume:film protector ptr placa
chirurgicala,asigurand o regenerare mai rapida a tesutului implicat chirurgical,prin care se
reduce si riscul de complicatii post-operatorii;
Clorbutanolul 0,5%-are ca efect reducerea durerilor de la nivelul plagilor chirurgicale si nu
numai;

373. Pentru a reduce colorările produse prin administrarea produselor cu clorhexidină o


serie de firme (ex. firma Curaprox) introduc în compoziția lor complexul ADS (anti

63
discoloration system). Cu cât se poate reduce posibilitatea de colorare muco-dentinară prin
această componentă? – 1 min
Reduce colorarile posibile cu 80%

374. Recent au apărut pe piață geluri cu clorhexidină 0,2%, 0,12% de aplicat aplicat în
conformatoare. Căror pacienți le este indicată această modalitate de tratament, în principal?
– 1 min
Persoane cu variate incapacitati

375. Pentru pacienții care prezintă variate incapacități fizice sau psihice s-au pus la punct
produse cu clorhexidină. Care sunt formele de prezentare cele mai recomandabile? – 2 min
Geluri cu un continut de clorhexidina de 0.20 si 0.12%

376. Periochip - sunt conuri cu digluconat de clorhexidină, cu eliberare lentă, care se


introduc în punga parodontală la intervale de ? – 1 min
Sunt indicate ptr introducerea periodica (la 3 LUNI) in punga parodontala;

377. Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidină cele mai recomandate în cazul
pacienţilor cu cario-activitate intensă? – 2 min
Lacuri cu gluconat de clorhexidina 40%

378. Căror pacienţi le sunt recomandate, în Statele Unite, lacurile cu digluconat de


clorhexidină şi în ce scop? – 2 min
La pacientii cu xerostomie, copii – in scopul reducerii cariei dentare;

379. Care sunt principalele substanţe antiplacă din grupa compuşilor fenolici? – 1 min
● Listerina ● Triclosan

380. Din punct de vedere al efectului antiplacă la cât este evalut el, pentru Listerină ca şi
pentru triclosan, comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidină? – 2 min
Efectul antiplaca al LISTERINEI-este evaluat insa la 35% din cel realizat prin folosirea corecta a
celui cu clorhexidina.
Triclosan – 65%

381. Dacă înaintea şedinţei stomatologice pacientul clăteşte cu Listerină, după ce şi-a periat
dinţii, cu cât se reduce încărcătura microbiană a aerosolilor produşi? – 1 min
Se indica clatirea gurii cu LISTERINA inaintea sedintelor de tratament si constata o reducere a
incarcaturii microbiene a aerosolilor produsi cu 93,6%

382. Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? – 2 min
-senzatia de arsura;
-gust amar;

64
-colorarea dintilor;
-efect cancerigen (marele defect al listerinei este continutul alcoolic mare)

383. Comparativ cu colorarea dinților produsă prin folosirea produselor cu clorhexidină


cum o evaluăm pe aceea produsă prin utilizarea Listerinei? – 1 min
-mult mai redus comparativ cu CHG

384. Care sunt principalele dezavantaje ale folosirii Listerinei (pentru efectul ei antiplacă)?
– 2,5 min
Marele defect al Listerinei este continutul alcoolic mare intre 21,6-26,9%(formula origina
continea 21,6%)-mai putin recomandabila datorita efectului cancerigen.

385. Pe lângă conţinutul mare în alcool etilic (în formula originală 21,6%) un alt incovenient
este pH-ul Listerinei. Cât este acesta şi ce generează comparându-l cu sucul de portocale? – 2
min
Legat de pH-ul 4,3 prin care se genereaza eroziuni dentinare si de smalt dar la un nivel mult
mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale

386. Datorită inconvenientelor prezentate de Listerină care sunt indicaţiile ei? – 2 min
INDICATII:
-pacientului care nu este capabil sa-si efectueze un periaj si un flossing dentar adecvat;
-periodic ptr a imbunatati igiena orala;
-inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli;

387. Pentru a preîntâmpina intoxicaţiile acute cu alcool sau incidenţa cancerelor din zona
buco-faringiană se recomandă ca apele de gură să conţină alcool etilic într-o proporţie de cel
mult? – 1 min
Continutul maxim de alcool etilic-pana la 5%

388. Apele de gură care conţin alcool etilic nu se recomandă? – 2 min


Nu se recomanda:alcoolicilor,sau acelora carora li se administreaza anumite medicamente ce
reactioneaza advers cu alcoolul,precum METRONIDAZOL

389. Triclosanul – 4 min


TRICLOSAN (2,4,4 triclor-2 hidroxildifenileter)
Este un agent antimicrobian,cu spectru larg,actioneaza BACTERICID (impotriva bacterilor gram-
si gram+),dar si cu actiune BACTERIOSTATICA mai redusa comparativ cu cea a clorhexidinei.
Determina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza
Este un agent antimicrobian si antigingivita iar toxicitatea este minima.
Este folosit ca o serie de produse:de perspirant,in sapun,ape de gura sau paste de dinti
Efectul antiplaca-este doar la 65% comparativ cu cel al clorhexidinei

65
Altfel spus,triclosanul 0,10% are efect mai redus de inhibare a formarii placii comparativ cu
clorhexidina 0,10%
Este insolubil in apa,motiv ptr care se asociaza cu o baza,un alcool sau un glicol.
In concentratii de peste 0,5%,provoaca modificari ale perceptiei gustative.

390. În ce scopuri se indică produsele care conţin triclosan? – 2 min


Pentru a reduce acumularile de placa si gingivita,ca si pentru a reduce cantitatea de tartru
formata
Se foloseste la fabricarea:apelor de gura(ex.PLAX a firmei COLGATE) sau pastelor de
dinti(ex.COLGATE TOTAL)

391. Care sunt principalele substanţe active conţine pasta de dinţi Colgate Total? – 2 min
Pe langa Triclosan;
Florura de sodiu 0,32%-1450 ppm F
Pirofosfat de sodiu 5%

392. Pentru a-i creşte substantivitatea triclosanul se combină cu un co-polimer şi rezultă


Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? – 2 min
Copolimerul este:
POLI VINIL METOXI ETILEN
ACID MALEIC (PVM/MA) prin care creste substantivitatea

393. Fără co-polimer cât este substantivitatea triclosanului? – 1 min


Circa 5 ore

394. Care sunt principalii mediatori ai inflamaţiei parodontale? – 1 min


Interleukina 1-beta Prostaglandine E2

395. Care sunt principalele efecte ale pastelor de dinți ce conțin triclosan? – 2 min
● Reduce semnificativ formarea ● Reduce sangerarile gingivale cu 48%
biofilmului supragingival ● Inhiba in vivo actiunea mediatorilor
● Reduce indicii de placa cu 22% inflamatiei parodontale
● Reduce inflamatia gingivala in vivo ● Reduce numarul cariilor noi cu 5%

396. Legat de toxicitatea triclosanului apar o serie de informații. Ce indică aceste


informații? – 3 min
● In solutie, triclosanul creste rezistenta individului la actiunea antibioticelor
● Pot afecta activitatea endocrina
● In contact cu apa care contine clor, triclosanul elibereaza un nivel periculos de
cloroform, substanta cancerigena

66
● Pentru mediu, este considerat PESTICID

67