DIAGRAME DE EFORTURI ÎN BARE DREPTE

1. Sa se construiasca diagramele T, M la bara din figura 1,

încarcata cu o forta concentrata si un cuplu.

Rezolvare
Ecuatiile de echilibru dau:
V1 + V2 - 1000 = 0 ; 1000 · 2 + 2000 - V2 · 6 = 0

V2 = 67 kgf ; V1 = 333 kgf

Fortele taietoare sunt:

T13 = V1 = 333 kgf ; T32 = 333 - 1000 = -667 kgf

Figura 1
Pentru momentele încovoietoare se ob&# 515d318f 355;ine:
M13 = V1x = 333 x; M1 = 0; M3 = 666 kgm

M34 = V1x - 1000 · (x - 2) = 333 x - 1000 (x - 2) =

= 2000 - 667 x
M4′ = 2000 - 667 · 4 = -668 kgm (1)
În punctul 4, diagrama momentului încovoietor are un salt. Astfel,
în drepata punctului 4, momentul încovoietor este:
M4′′ = 333 x 4 - 1000 · 2 + 2000 = 1332 kgm

Calculând pe intervalul 4-2 momentele din drepata sectiunii, rezulta

M42 = V2x′ = 667 x′

M2 = 0; M4 = 1334
kgm (2)
Valorile (1) si (2) difera numai prin rotunjirile facute în calculul
reactiunilor V1 si V2 . Din exemplul acesta se confirma ca: atunci
când pe o grinda exista forte concentrate si cupluri, diagrama
fortelor taietoare are salturi în dreptul fortlor concentrate, iar
diagrama momentelor încovoietoare are salturi în dreptul cuplurilor.

2. Sa se construiasca diagramele T si M pentru bara din figura

2, încarcata cu sarcina continua p si cu forta concentrata P.
Rezolvare
Reactiunile sunt:

Curba fortelor taietoare rezulta prin suprapunerea efectelor, din

linia punctata a sarcinii continue p, din care se scade P/2 pe
jumatatea din stânga, respectiv se adaugaP/2 pe jumatatea din
dreapta.
Pentru momente diagrama rezulta scazând, din parabola sarcinii p,
triunghiul fortei P. Daca momentul din mijlocul grinzii este

,
diagrama are forma din figura 2, c, iar daca M a < 0, se obtine
diagrama din fig. 2, d.

3. Sa se construiasca diagramele T, M la bara din figura 3.

Figura 3
 Rezolvare
Reactiunile sunt:

Forta taietoare variaza liniar pe treimea mijlocie (unde momentul

încovoietor variaza parabolic) si este constanta pe celelalte doua
intervale.
Daca forta taietoare se anuleaza undeva între 3 si 4, acolo
momentul încovoietor este maxim si rezulta diagramele Ta , Ma . În
sectiunea 3, unde forta taietoare nu are salt, linia drepata si
parabola diagramei de momente se racordeaza, în timp ce în
sectiunea 4 diagrama are discontinuitate de panta.
Daca anularea fortei taietoare are loc în sectiunea 4, prin salt,
rezulta diagramele Tb , Mb ;

Momentul are un maxim - însa nu algebric - în punctul 4. În cazul

când forta taietoare se anuleaza în 4, înainte de a avea un salt,
rzulta diagramele Tc , Mc : acum momentul are în 4 un maxim
algebric, însa si o discontinuitate de panta.
 4. Sa se construiasca diagramele T, M la bara încastrata din
figura 4.

Figura 4

Rezolvare
Reactiunile sunt:

V1 = 3 x 1 = 3 tf; tm.

Diagrama fortelor taietoare se construieste pe baza ecuatiilor:

T12 = V1 = 3 tf; T23 = px′ ; T2 = 1 x 3 = 3 tf;

T3 = 0

Ecuatiile momentelor încovoietoare sunt

M12 = -M1 + V1x = -7,5 + 3x

M2 = -7,5 + 3 x 1 = -4,5 tm

M3 = 0

În capatul 3, panta diagramei de momente este

nula.
 5. Sa se construiasca diagramele N, T, M pentru bara din figura
5.
Rezolvare
Ecuatiile de echilibru dau reactiunile de încastrare
H1 = F = 2 tf; V1 = pl = 0,1 x 8 = 0,8 tf; M1 = -1,2 tm.

Forta axiala este constanta în tot lungul barei

N12 = -H1 = -2 tf

Forta taietoare variaza liniar:

T12 = V1 - px = 0,8 - 0,1x ; T1 = 0,8 tf; T2 = 0

Momentul încovoietor variaza parabolic:

Figura 5
Momentul se anuleaza într-o sectiune x data de ecuatia:

Prin transformare, ecuatia devine:

x2 -16x + 24 = 0; x = 8 ± 6,32
Este valabila numai solutia cu minus,
deci:
x = 8 - 6,32 = 1,68 m.

6. Sa se construiasca diagramele T, M, la bara din figura 6. Sa se

calculeze momentul maxim si sectiunea unde momentul este nul.
Sa se calculeze apoi ce relatie trebuie sa existe
între l si a pentru ca:
- momentul în mijlocul grinzii sa fie nul;
- momentul în mijlocul grinzii sa fie egal si de semn contrar cu
cel de pe reazeme

Figura 6
Rezolvare
Se obtine:

T12 = -px; T1 = 0; T2′ = -pa (1)

T2′′ = -pa + V2 =

T24 = T2′′ - p(x - a) = (2)

Distanta x se masoara de la punctul 1

T4′ = - ; T′′ = - + V4 = pa

T45 = T4′′ - p(x - l - a) = p(l + 2a) - px; (3)

Formulele (1), (2), (3) arata ca dreptele care reprezinta diagrama

fortelor taietoare au peste tot aceeasi înclinare, deci sunt paralele.
Momentele au valorile:

M1 = 0;

Momentul este maxim la mijlocul gringii, unde forta taietoare este

nula

(4)
Curba momentelor este formata dintr-o parabola pe portinea 1-
2, apoi o alta parabola între 2-4 si în fine o parabola la fel ca prima,
între 4 si 5. Conditia ca momentul la mijloc sa fie nul rezulta din
formula (4):

Conditia ca momentul din mijloc si cel de pe reazem sa fie

egale în valoare absoluta rezulta din egalitatea:

7. Sa se construiasca diagramele T, M la grinda din figura 7

stiind ca P = pl.
Rezolvare
Reactiunile sunt:
Fortele taietoare si momentele încovoietoare sunt:

T4 = 0;

M1 = 0;

M4 =0
 8. Sa se construiasca diagramele N, T, M, la bara cotita din
figura 8.

Rezolvare
Se determina reactiunile:

Cu aceste valori, pe baza regulilor cunoscute, se construiesc

cele trei diagrame. Se observa, în nodul 3, conservarea momentului
încovoietor, marcata prin accea ca s-a trsat un sfert de cerc de la
diagrama barei orizontale la cea a barei verticale.

9. Sa se construiasca diagramele N, T, M la arborele cotit din figura

9.
Rezolvare
Reactiunile sunt:
V1 = V2 = P/2.

Diagramele fortelor taietoare sunt formate din portiuni de

valoare constanta pe barele orizontale si sunt nule pe cele verticale,
momentul încovoietor este maxim în mijlocul arborelui
 Forta axiala exista numai în barele verticale (manivele).

10. Sa se construiasca diagramele N, T,M pentru cadrul

simetric, articulat, din figura 10.
Rezolvare
Din motive de simetrie, reactiunile sunt

V3 = 0.

Separând jumatate din cadru, ca în figura 9, b, se poate

construi diagrama de momente pe intervalul 3 - 5. Într-o sectiune
x, momentul încovoietor este:

iar în coltul 5 are valoarea:

Pe de alta parte, pentru stâlpul 5 - 2, momentul M 5 poate fi

considerat ca produs de reactiunea H2

Cunoascând aceste valori, diagramele N, T, M rezulta ca în

figura 10.