4 juturor celorlalte corpuri-marfa, Astfel forma relativé dezvoltata | a valorii, sau forma I, apare acum ca forma relativa specifica a valorii marfii-echivalent 2, Trecerea de Ja forma generale a valoril Je forma bani Forma de echivalent general este o forma a valorii In genere. Prin urmare, ea poate sd revina oricirei marli, Dar o marfa se aflé in forma de echivalent general (forma Ill) numai pentra c& si in masura in care ea, ca echivalent, este exclusa de toate cele- ‘alte marfuri din rindul lor. Abia din momentul in care un fel de marfé specific se desprinde definitiv de toate celelalte marfuri, forma valoare relativa unitara a valorii In lumea mérfurilor ca. ALA stabilitate obiectiva si valabilitete social generala, Felul de marfé specific, cu a cérui form& naturalé se conto- poste din punct de vedere social forma de echivalent, devine ‘marfi-bani sau functioneazé ca bani, Functia lui social specifica si, prin urmare, monopolul Iui social consta in a juca in lumea mirfurilor rolul de echivalent general, Dintre marfurile care in forma II figureazé ca echivalente speciale ale pinzei si care in forma III isi exprima valoarea relativé in pinzé, o maxfa anumité, suru, si-a cucerit, in virtutea unui proces istoric, acest loc privi legiat. Daci punem, prin urmare, in forma Ill, in locul mérfii pinzé marfa aur, objinem D) Forma beni 20 de coli de pin’ = = 1 hain 10 pfunzi de ceai (0 de pfunzi de cafea 1 cuarter de griv a ton de fier X marfa A © data cu trecerea de Ja forma J Ja forma I si de la forma 1 la forma UI au ioc schimbari esentiale. Dimpotriva, forma IV i nu se deosebeste de forma IIT decit prin faptul c& acum, in locul pinzei, Jorma de echivalent general o are aurul. Aurul’ joacd in orma IV acelagi rol pe care I-a jucat pinza in forma Il — rolul de echivalent general. Progresul const doar in aceea cd forma fa care o marfa poate fi schimbata in mod general si nemijloctt, Cepitotot 1. Marfa 85 adica forma de echivalent general, s-a contopit acum definitiv, in virtutea uzului social, cu forma naturalé specifica a marfii aur. Aurul apare faja de celelalte marfuri ca bani numai_ pentru ca mai inainte a aparut ca marfa. Asemenea tuluror celorlalte mérfuri, a funcjionat si el ca echivalent, fie ca echivalent singu- jar In acte de schimb izolate, fie ca echivalent special, alaturi de alte marfuri-echivalent, Treptat el a ajuns s& functioneze, in sfere mai restrinse sau mai largi, ca echivalent general. De indatd ce uurul cucereste monopolul acestei pozitii in expresia de valoare a lumii marfurilor, el devine marfa-bani, $i abia din momentul In care devine marfa-bani forma IV incepe si se deosebeascd de forma Ill, cu alte cuvinte forma general a valorii se transforma in forma bani. Expresia valorii relative simple a unei marfi, de pilda a pin- in marfa care functioneaza deja ca marfé-bani, de pild& aurul, este forma pre}. Prin urmare, ,,forma pre} a pinzei este 20 de cofi de pinzi = 2 uncii de aur sau, dacé 2 lire sterline este denumirea monetara a 2 uncii de aur, 20 de cofi de pinz’ = 2 lire sterline. Dificultatea in conceptul formei bani se reduce la injelegerea mei de echivalent general, deci a formei generale a valoril ca atare, a formei III. Forma Ill se reduce, daca privim retrospectiv, ‘a forma 11, forma dezvoliat’ a velorii, iar elementul constitutiv al acesteia din urma este forma 1: 20 de coji de pinzd = 1 haina, sau x marfé A = y marfé B, Forma marfa simpla este deci ger nenele formei bani 4. Carecterul de felis al mariti si misterut sau La prima vedere © marfa pare un lucru simplu, banal. An« iza ei erat insd cd marfa este un lucra foarte complicat, plin de subtilitati metafizice si de cludajenii teologice. Ca valoare de i rebuinfare, ea nu are in ea nimic misterlos, fie c& o privim sub sspectul c&, prin proprietiile sale, ea satisface enumite trebuinte ale omului, fie ca dobindeste aceste propriet&ti abia ca produs al muncii omenesti. Este evident cd, prin activitatea sa, omul modi- ca, potrivit nevoilor lui, formele substantelor din natura. Forma jemnullui, de pid’, se modificd daci din el se face o masé. Cu ate acestea, masa rimine lemn, un obiect obignuit, care poate fi perceput prin simturi, Dar de indati ce se prezinta ca marfé, ea se transforma intr-un lucru care poate si totodata nu poate fi per-86 ____seetiunen 1. Marla gi bani ceput prin simfuri. Ea nu numai c& std cu picioarele pe pamint, dar se prezinta faja de celelalte marfuri cu capul in jos, si din acest cap de lomn ies niste fantasmagorii mai bizare decit’ daca ar incepe sa danseze din proprie inifiativa ®). Caracterul mistic al marfii nu rezulté, asadar, din valoarea ei de intrebuinfare. El rezulta tot atit de putin din continutul deter- minajiilor valorii. Caci, in primul rind, oricit de variate ar fi mun- cile utile, sau activitafile productive, este un adevar fiziologic ci ele sint functiuni ale organismulul omenese, si cé fiecare din aceste functluni, indiferent de conjinutul si de forma ei, este, in esent’, cheltuire de creier, nervi, muschi, organe de sim, omenesti. In al doilea rind, elementul care sta Ia baza determinarii marimli va- lorli, adicd durata in timp a acestei cheltuiri sau cantitatea de ‘mune se deosebeste vizibil de calitatea muncii, In toate orin- duirile sociale timpul de munca necesar pentru producerea mijloa- celor de subzisten}a a trebuit s&-1 intereseze pe om, chiar dacd nu in aceeasi masuri pe diferite'e trepte de dezvoltare a societatii). In sfirsit, din momentul in care oamenii muncese intr-un mod arecare unul pentru altul, munca lor capatd o forma sociala, De unde provine deci acest caracter misterios al produsulut muncii de indata ce ia forma de marfé ? Evident, din insdgi aceasta formé, Egalitatea dintre diferitele feluri de munci omenesti capits forma obiectuali a unei egale materialitéti a valorii produselor nuncit ; mésura cheltuirii forlel de munc& omenesti prin durata ei in timp capata forma marimii valorii produselor muncii; in sfirsit, relajiile dintre producdtori, in care se manifest determinatitle sociale ale muncilor lor, capatd forma unei relajii sociale intre Produsele muncii Misterul forme! marfa const, prin urmare, pur si simpla in faptul ca in aceasta forma caracterul social al muneli oamenilor se reflect ca caracter obieciual al produselor muncil, ca insusiri sociale pe care aceste lucruri le au de la naturd, In consecinté. si relatia sociala dintre producétori si ansamblul muncii le apare acestora ca o relatie sociala intre obiecte, existenta in afara lor. Prin acest quid pro quo, produsele muncii devin mérfuri, devin %) Ne amintim ¢& Chins si mesele au inceput 33 danseze atuncl cind tot festul lumif prea ‘ed sti memigeat— pour encourager les autres (pentru. al Taeuraja pe eeialt) 9 Nota ta. editia @ 2-8. La vechii german, mirimen nmi moegen de mint ‘era calculaiapotrivit mune! elecusto. in decursal une! ale de" aiel # denumirte morgensiul: Tagwerk (sau Tagwanne) (usnate sau jurnalis, tera Jumnalis, jornalls sau diurnal), Naanwerk,” Manaskraft, Manrnsmoad, Manas- hhauet ete.” Veei Georg Ludwig! ven Maurer, ilaitung ur Geschichte det Mark, Hot, use. Verfassung", Maschen 1054, 129 31 un. CCapitonul 1. Mata % lucruri care pot si totodata nu pot fi percepute prin simpui lucruri cu caracter social, Tot astfel impresia luminoasé pe care © produce un obiect asupra nervului optic nu se prezinté ca o excitare subiectiva a nervului optic insusi, ci ca o forma obiec- tiva a unui Iucra cate se aflé in afara ochiului. Dar in actul ve- derii lumina este profectaté in mod real de un lucru, de obiectul exterior, asupra unui alt lucru, asupra ochiulul. Acesta este un raport fizic inte obiacte fizice, Dimpotriva, forma marfé si rapor- tul valoric al produselor muncii, in care aceasta Isl gaseste ex: presia, nu au absolut nimic comun cu natura lor fizic gi cu ra porturile dintre lucruri care decurg din ea. Ceea ce capata in ochii oamenilor forma fantastica a nei relatli intre lucruri nu © nimic altceva decit 0 relafie socialé determinata intre oameni Pentru a gsi o analogie va trebui s4 ne refugiem in lumea nebu- Joasé a religiei. Aici produsele creierului omenesc au aspectul unor fapturi independente, inzestrate cu viafé proprie, care co- ‘municd att unele cu altele, cit si cu oamenii, Acelasi lucru se intimpla in Iumea mazfurilor cu produsele create de mina omulul ‘Aceasta este ceea ce numesc eu fetigism, propriu produselor mun- cit din momentul in care ele sint produse ca m&sfuri si care, prin ‘urmare, este inseparabil de productia de marfuri ‘Acest caracter de fetis al lumii mérfurilor izvordste, asa cum sa ardtal in analiza de mai sus, din caracterul social specific al muncii care produce marfuri Obiectele de Intrebuinjare devin in genere marfuri numa pentra c& sini produse ale unor munci particulare independente. Complexul acestor munci particulare formeazi munca social to- alg, Intrucit producaterii intra in contact social abia atunci cind isi schimba produsele muncii, caracterul specific social al munci- lor lor particulare apare abia in cadrul acestui schimb. Cu atte cuvinte, muncile particulare se manifests de fapt ca verigi ale ‘muncii sociale totale numai prin relatiile pe care schimbul le stabileste intre produsele muncii si, prin intermediul acestora, intre producétori, Acestora din urma relaiile sociale dintre mun- cile lor particulare le apar drept cea ce sint, adicd nu drept re lajit sociale nemijlocite intre persoane prin insesi muncile lor, ci rept relafii obiectuale intre persoane $1 relatii sociale intre objecte. Abi cadrul echimbului dobindese produscle muncii_o obiectualitate valorica identica din punct de vedere social, dis- linet de obiectualitatea diferita din punct de vedere senzoriel. Aceasta scindare a produsului muncii In obiect util si obiect-va-88 “sectunes 1, Masta st ban loare se manifesta in practic& numai din momentul in care schim- bul a dobindit destula amploare si destuld importanta pentru ca obiectele utile s& fie produse In vederea schinbului, prin urmare 54 se aib& in vedore caracterul vaioric al lucrurilor chiar 1a pro- ducerea lor, Din acest moment, muncile particulare ale produ torllor capata efectiv un dubli caracter social. Pe de 0 parte ca munci utile determinate, cle trebuio sa satisfacd o trebuinta social determinaté si astfel s8 se afirme ca verigi ale muncii to: fale, ale sistemulul de diviziune sociala a muncii aparut spontan, Po de alt& parte, ele satisfac numai diversele trebuinte ale proprii- lor lor producatori in mésura in care fiecare muncé particular tila speciald poate fi schimbata pe orice alt fel special de munc’ particulara utila, fiind deci echivalent cu aceasta din ura. Ega- litatea toto coelo* a unor munci diferite nu poate s& existe deci daca facem abstractie de inegalitatea lor reald, reducindw- caracterul comun pe care ele fl poseda ca cheltuire de forta de munc& omeneasc, ca muncd omeneasc& abstracté. Creierul pro ducdtorilor particulari oglindeste acest dublu caracter social a muncilor lor particulare numai in formele care apar in relatitle ractice, in schimbul de produse : prin urmare el oglindeste ca- racterul util din punct de vedere social al muncilor lor particulare in forma tn care produsul muncii trebuie 58 fic util nu pentru producitorul insusi, ci pentru ali iar caracterul social al egal {Wii diferitelor feluri de munct In forma caracterului de valoare comun acestor lucruri diferite din punct de vedere material, pro duselor muni Prin urmare, oamenii nu raporteaza unele Ja altele produsels muncii lor ca valori penteu 8 aceste Iucruri le apar ca simple ia velisust obiectuale ale aceluiasi fel de muncé omeneescé. Dimpo triva, Prin faptul c& in procesul schimbului oamenit considera di- feritele lor produse ca flind egale intre ele ca valori, ei considera diferitele lor feluri de munc& ca ‘ind egale intre ele ca munca omeneasca, Ei nu stiu acest lucru, dar il fac¥). Asadar, valoarea nu poarta scris pe frunte ceea ce este ea. Mai mult, valoare transforma orice produs al muncii intr-o hleroglifa sociala. Mai fo relaia Intee petsoane — La Ricchorza € une ragione tra due persone” — t'se ft tebult 84 adauge 0 relate escussa sub an Sevelip oblectual (Callan [Delle Moneta, p. 221, t Ut al colectied lat Casiou, ,Seriton Classe ali {YEconomia Poitca’, Parle Moderna, Milaro, 1903) Capitol 1. Ma 30 tiraiu oamenii cautii s& descifreze sensul acestel hieroglife, s& p&- trunda taina propriului lor produs social, caci determinarea obiec- telor de intebuinjare ca valori este un produs social al oamenilor, Ja fel ca si limba, Descoperirea sliinjifica facut& mai tirziu c& pro- dusele muncii, in masura in care sint valori, nu sint decit expresii objectuale ale muncii omenesti cheltuite pentru producerea lor face epocé in istoria dezvoltarii omenirii, dar nu face nicidecum sé dispara aparenta obiectualé a caracterului social al muncii Ceea ce este valabil numai pentru aceasté form de productie specialé, productia de mérfuri, anume cA caracterul social spe- ciffe al muncilor particulare independente const in egalitatea lor ca muncé omeneasca si c& acesta ia forma caracterului valoric al produselor muncli, apare celor angrenafi in relatille productiei de ‘mérfuri — dup’, ca si inaintea acestei descoperiri — ca fiind ceva tot atit de definitiv ca si faptul c& desi stiinja a descompus aerul in elementele sale, el continua s& existe ca comp fizic Cea ce intereseazd in primul rind in mod practic pe cei ce-si schimb& produsele este de a sti cite produse ale altora obtin pentru propriul lor produs, adica in ce proportii se schimba pro- Gusele intre ele, De Indata ce aceste proportil au dobindit, in vir~ tutea obisnuintei, o oarecare fixitate, ele par s& decurga din natura produselor muncii, astfel ca, de pilda, 0 toni de fier si dows uncii Ge aur au aceeasi valoare, asa cum un pfund de aur si un pfund Ge fier au aceeasi greutate, in pofida proprietitilor lor fizice si chimice diferite, De fapt, caracterul valoric al produselor muncii nu se statorniceste decit atunci cind aceste produse se manifesta ca marimi-valoare. Acestea din urma variaza neincetat, indepen- dent de vointa, previziunile si actiunile celor cate schimb& pro- Gusele, Pentru ei, propria lor migcare sociala ia forma unei mis- cari a lucrurilor, sub al cérei control se aflé ei, in loc ca ei sé 0 controleze. Este nevoie ca productia de marfuri sé ajunga la dez- voltare deplina pentru ca, pe baza experientei, si ia naslere con- ceptia stiinfificd potrivit cireia muncile particulare executate in- dependent una de cealalté, dar dependente multilateral una de alta ca verigi ale diviziunii sociale a muncii aparute spontan, sint reduse in permanenti la misura lor sociala proportionalé pentru ©, in capoituile de schimb accidentale si mereu oycilante ale produselor acestor munci, timpul de munca socialmente necesar pentru producerea lor se impune cu forta ca o lege natural gulatoare, aga cum se impune, de pildd, legea gravitatiei atunci