Sunteți pe pagina 1din 25

Rezolvari geografie variante 2008

Subiectul I
Var1
A. 1. B Franta; C Marea Britanie; 2. 1 Madrid; 4 Berlin.
B. I A; 2 B; 3 C.
C. I c; 2b; 3 a; 4d; 5a.
D. In Europa nordicã clima este subpolara, in Europa sudicä este clima mediteraneanä (
subtropicalA); temperatura medie anualã este de 17-18°C In sud, iar in nord are valo
ri intre 0 si 4°C; cantitatea anualã a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Eu
ropei si de 200-3 00 mm In nordul Europei.
E. Latitudinea mare Ia care este situatã Pen. Scandinavä, care a facut posibilã prezen
ta ghetariIor; scãderea natalitatii; bilantul natural negativ.
Var2
A. 1. C Italia; D Spania; 2. 7 Londra; 12 Atena.
B. 1 H; 2 D; 3 J.
C. I b; 2d; 3c; 4b; 5b.
D. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cánd Muntii Scandinavie
i s-au format In orogeneza caledoniana; Alpii sunt mutt mai inalti decât M-tii Sca
ndinaviei (4807 in Mt. Blanc, fatä de 2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unitãti mon
tane au relief glaciar.
E. 1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vânturilor de vest, aducätoare
de precipitaii bogate, scade de Ia vest la est.
Var3
A. 1. B Portugalia; D Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord;
2. 3 Madrid; 10 - Moscoca
B. 1. 15;2. I;3. F.
C. I. b; 2. c; 3. b; 4. d; 5. C.
D. trei deosebiri:
Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are c
limat mediteranean;
in Nordul Europei bat vânturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vânturi regional
e: mistralul, bora;
amplitudinea termicã este mai mare In Europa Nordicã decãt in Europa Sudicã;
temperatura medie anualã este mai scãzutã in Europa Nordicä, In jur de 0°C, decát In Euro
Sudicä unde este de 10-15°C.
E. 1. In unele state europene imbãtrânirea demografica a determinat un deficit de fo
rã de muncã, de aceea au fost nevoite sã apeleze Ia forta de muncã externã;
2. o cauzä care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanicã,
influentatã de Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenland
a, unde este clima subpolara, cu vãnturi puternice unde se dezvoltã tundra.
Var4
A.1. A Polonia; B Finlanda; 2. 2 Madrid; 6 Praga.
B. 1. oceanic; 2. Sena; 3. Amsterdam.
C. 1. a; 2. a; 3. a; 4. d; S.c.
D. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii
Scandinaviei au altitudini mai reduse (sub 2000 m.);
b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinav
iei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonianã (2500 m);
o asemãnare: atãt Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire.
E.Italia primeste un numãr mare de turisti datoritä potentialului turistic natural (
Muntii Alpi si Riviera Mediteraneana) si antropic (vestigii antice si objective
medievale de interes turistic) Ia care se adauga infrastructura si serviciile tu
ristice de calitate.
Var5
A. I. C Italia; E Belgia; 2. 4 Minsk; 7 Riga.
B. I. Marea Baltica; 2. 1; 3. AIpi.
C. 1. c;2. a; 3. a;4. b; 5. b.
D. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar
Muntii Urali sunt mai vechi, formati In orogeneza hercinica; b) Muntii Carpati
au o desfàsurare sub forma de arc, iar Muntii Urali au o desfàsurare liniarã (nord sud);
o asemnare: atát Muntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au format prin Incretire.
E. Estuarele fluviilor Ia vãrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareel
or (flux si reflux) cu amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora. Es
tuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigaiei fl
uvio-maritime.
Var6
A. 1. D Marea Britanie; I Suedia; 2. 3 Amsterdam; 4 Moscova.
B. I. c; 2. petrolul; 3. Marea Balticã.
C. 1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b.
D. 2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacusträ, iar Câmpia Europe
i de Est este o câmpie formata prin eroziunea unor podiuri vechi; b) Cãmpia Padului
are o suprafata plana, iar Cámpia Europei de Est prezinta denivelári datorate struct
urii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o asemänare: ambele câmpii au un relie
f cu altitudini reduse.
E. Densitatea redusä a populatiei in Peninsula Scandinavicá se explica prin: a) fact
ori fizico-geografici putin favorabili (relief si climã cu caracteristici si influ
ente specifice);
b) factori demografici imbätrânirea populatiei si ritmul scázut de crestere a populati
ei.
Var7
A. 1. C-Portugalia; I-Belarus; 2. 5-Viena; 12-Belgrad.
B. I. Franta; 2-mediteranean; 3. G.
C. 1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b.
D. asemänãri de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial;
deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inãltat in ti
mpul orogenezei caledoniene, find foarte vechi (2500 m), iar cel din peninsula I
bericã s-a inãlat in timpul orogenezei hercinice si alpine;
altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fatã de cele din peninsula
Ibericä unde depasesc 3000 m.
E. climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat
de: extinderea mare a suprafeei de uscat;
departarea de oceane si mari;
influentele anticiclonale din Asia.
Var8
A. 1. H-Bosnia-Heregovina; G-Letonia; 2. 3-Dublin; 10-Praga.
B. 1. Belarus; 2. E; 3. A.
C. 1. a; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.
D. asemãnare climaticã intre Europa Centralã si Europa Esticã: ambele regiuni au o climã
mperata;
deosebiri climatice: Europa Centralã se aflä si sub influenta oceanicä, mai umedã, iar Eu
ropa Esticã sub influenta maselor de aer continentale, mai uscate;
In Europa Centralã bat Vânturile de Vest, umede, iar in Europa Esticã vântul geros, crivä
ul actioneaza pe un areal foarte mare;
din punct de vedere pluvial Europa Centralã beneficiazä de o cantitate mai mare de p
recipitatii fata de cea Esticä caracterizatá prin ariditate.
E. Europa poate fi consideratã leaganul turismului mondial deoarece: aici s-au Infi
intat primele cluburi de turism montan din lume In Muntii Alpi;
dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar;
are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale cu
lturilor antice simedievale.
Var9
A. 1. B Cehia; D Franta; 2. 1 Luxemburg; 9 Tallin.
B. 1. J (Ucraina); 2. Roma: 3. C (Spania).
C. 1 c D(Franta);2 d liman;3 c Letonia;4 c F;5 d Vistula.
D. A Italia; E Suedia.
Deosebiri: In Italia se intâlneste climä mediteraneanã, cu ven secetoase si calde si ie
rni ploioase si blânde;
In Suedia, clima este temperatá, asprá (In N), zona traversatä de Cercul Polar;
in Suedia, clima temperata are o nuanta maritimã, iar in Italia lipseste;
In Suedia bat vânturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer
tropical.
E. Factori: conditiile naturale (relief. clima); valorile scãzute ale natalittii.
Var 10
A. 1. D Lituania; H Bosnia-Hertegovina; 2. 2 Madrid; 3 Kiev.
B. 1. Grecia; 2. A (Islanda); 3. Dublin.
C. l d 10;2.--c--9;3. c G;4. d--8;5. b F.
B. E - Suedia H Bosnia-Heregovina.Deosebiri:
modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogeneze
i caledonice, iar Alpii Dinarici (Bosnia-Heregovina) in orogeneza alpina;
Podisul Suediei are un caracter piemontan find strâns legat de muinti, iar in Bosn
ia-Heregovina relieful este predominant muntos.
Asemdnare:
In ambele unitati se Intãlnesc altitudini care depesc 2000 m.
E. regimul de scurgere al fluviilor europene variazä in funcie de climã (tipul si reg
imul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief,
inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); exista fluvii cu regim de scurgere
complex si fluvii cu regim de scurgere simplu.
Var11
A. 1. B Portugalia; F Belgia; 2. 6 Berlin; 9 Copenhaga.
B. 1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia.
C. 1 b 8;2 b Minsk;3--c 7;4--b Dublin;5 c--Slovacia.
D. D Irlanda E Bulgaria.Deosebiri:In Bulgaria, relieful este dominat de munti cu
altitudini de peste 2900 m, iar In Irlanda muntii
nu depasesc 1000 m;
In Bulgaria se desfàsoarä Campia Inalta a Dunãrii, iar in Irlanda cämpiile sunt joase,
ub 100 m;
- muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpinä, iar cei din Irlanda in orog
eneza caledonica.
E. Cauze (douä din urmätoarele): asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de re
surse si centrele de prelucrare;
transporta produsele finite cãtre pietele de consum;
asigura circulatia oamenilor si mãrfurilor in spatiul geografic;
fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei.
Var12
A. 1. A Elvetia; D Lituania; 2.6 Paris; 15 Sofia.
B. 1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Finic.
C. l b 2si5; 2 b E; 3 d 8; 4 d H; 5 c F.
D. B Finlanda C Irlanda.Deosebiri (trei din urmãtoarele): In Irlanda se aflã climat t
emperat oceanic, iar in Finlanda o climã temperat continentalä si subpolara;
In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide, iar in Finlanda In special z
apezi;
in Irlanda bat vânturile de vest, iar in Finlanda lipsesc;
Irlanda are o climã blândã datoritã apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord, iar in
Finlanda este o clima rece, asprã.
E. -regimul de scurgere al fluviilor europene variazã In funcie de clima (tipul si
regimul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de rel
ief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.);
existä fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu.
Var13
A. 1. D Cehia; G Portugalia;2. 1Viena; 2-Londra
B. 1 - J; 2 Balcanice; 3 B.
C. I c;2 a;3 a;4 d;5 d.
D. 1 in tara C este clima temperat-oceanica pe când In tara E este climã subtropicalã
(mediteraneana);
2 in tara C sunt amplitudini termice reduse pe când In tara E sunt amplitudini termi
ce mai mari;
3 in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul, pe când in tara E
preCipitatiiIe medii anuale sunt abundente doar iarna, verile find secetoase.
E. 1. Etna, Santorini, Stromboli, Vezuviu.
2. Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subduct
iei placii tectonice africane, sub placa tectonicã europeana.
Var14
A. 1. B Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord); G A
ustria;2. 2 Varsovia; 9 Lisabona.
B. 1 H; 2 D; 3 C.
C. I b;2 b;3--a;4 d; 5 d.
D. I In tara H este climä temperat-oceanica si subpolarã pe când In tara D este clima
subtropicalà (mediteraneana);
2 In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si 4°C), pe cAnd In tara
D sunt temperaturi medii anuale mai mari;
3 in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cánd In lara
D precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 700 mm);
4 in tara H predomina vânturile polare, pe când in tara D predomina vänturile uscate d
inspre nordul Africii (siroco).
E. In tara marcatã pe hartã cu litera B:I. Râurile sunt scurte deoarece suprafata arhi
pelagului britanic este redusã, iar distanta de la izvoare pâna Ia värsare este mica.
2. Râurile au debite mari tot anul, deoarece este clima temperat-oceanicà, cu precip
itatii abundente pe tot parcursul anului (1000-2000mm/an).
Var15
A. 1. A Germania; J Italia; 2. 8 Viena; 11 Madrid.
B. 1 5;2--G;3---J.
C. I c;2 a;3 b;4 c;5 a.
D. Exemplu de deosebiri:1 In câmpiile litorale din vestul tänii D este climã temperat-
oceanica pe când in câmpiile litorale tara J este climä subtropicala (mediteraneana);
www.ebacalaureat.ro
2 in campiile litorale din vestul tãrii D sunt amplitudini termice reduse, pe când i
n câmpiile litorale din tara J sunt amplitudini termice mai mari;
3 In câmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abun
dente (peste 1000 mm), pe când in câmpiile litorale din tara J precipitatiile medii
anuale sunt mai reduse (700 mm).Exemplu de asemänäri: In cámpiile litorale din ambele t
arri bat Vãnturile de Vest.
E. Exemplu de raspuns:In regiunile de câmpie in tara F existä numeroase lacuri glaci
are, formate ca urmare a retragerii calotei glaciare spre nordul Europei.
Var16
A.1. D Irlanda; F Belgia;2. 1 Roma; 4 Sofia.
B. 1 A; 2 Pirinei; 3 continental.
C. 1 a;2 d;3 a;4 a;5---b.
D. Exemplu de deosebiri:1 In lara A este climä temperat-oceanicä si subtropicalã, pe cân
d in tara I este climä alpinä (montana);
2 in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub formã de ploaie, pe când I
n tara I precipitatiile medii anuale sunt abundente dar predominant sub formã de n
insoare;
3 - in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Afr
icii (sirocco) pe când In tara I predomina foehnul;
4 in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic, pe când in tara
I iernile sunt lungi si reCi iar verile sunt scurte si rãcoroase.
E. Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei da
toritã: scãderii valorilor radiatiei solare cu cresterea latitudinii, datoritã unghiulu
i diferit sub care cad razele solare;
circulatia maselor de aer polar au ca efect scãderea temperaturii aerului in nordu
l continentului iar circulatia tropicala dinspre Africa, determinA temperaturi m
ai ridicate in sudul Europei;
relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climaticã pentru masele de aer rece po
lar care vin dinspre nordul continentului si are rol de protectie pentru regiuni
le din sudul Europei, unde temperatura aerului este mai ridicatã, datorita apropie
rii de Ecuator.
Var17
A. 1. B Belarus; I Elvetia;2. 3 Varsovia; 10 Lisabona.
B.1 Balcanica;2--J;3---2.
C. 1 d;2--c;3 d;4 c;5 a.
D. Exemplu de deosebiri:1 in tara J este climã subpolara pe când in tara E este climã
subtropicala (mediteraneana);
2 - In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si -4°C) pe când In tara
E sunt temperaturi medii anuale mai ridicate (18°C);
3 - In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe când in tar
a E precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 800 mm);
4 - In tara J predominã vãntunile polare, pe când In tara E predomina vântunile calde di
nspre nordul Africii.
E. Exemplu de ràspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an
) spre estul Europei sub 500 mm/an) datoritã faptului ca:
vestul Europei se aflã aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai
mare, pe cánd estul Europei este sub influenta intinselor mase continentale care d
etermina secete frecvente, precipitatii reduse; www.ebacalaureat.ro
Vãnturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei, ia
r cantitatea de precipitatii scade spre est datoritä departarii de ocean;
relieful prin altitudine si orientare, influenteazã reparitiia si distributia spat
iala a precipitatiilor.
Var18
A. 1. C Grecia; J Suedia;2. 2 Dublin; 8 Varsovia.
B. 1 Balcanica; 2 Baltica; 3 Sena.
C. I c;2 d;3 c;4 c;5 d.
D. Exemplu de deosebiri:1 in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cánd tara
D altitudinile sunt mai reduse;
2 in tara E existã vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cãnd In tara D existã vul
cani activi (Etna);
3 In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m),pe cãnd In tar
a D predomina relieful inalt.
Exemplu de asemãnãri:I In ambele tãri se desfaoarä lantul Muntilor Alpi;2 In ambele tar
relieful este variat (munti, piemonturi, câmpii); 3 in ambele tãri exista relief gl
aciar (circuri si vãi glaciare) si relief carstic (chei si pesteri).
E. Exemplu de rãspuns Relieful glaciar se formeazã in zona temperata Ia altitudini ce
depaesc 2000 m, datorita actiunii exercitate de ghetarii montani, instalati in
perioada de rãcire a climei Pamântului; Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecven
t 2000 m, de aceea relieful glaciar are o mare extindere.
Var19
A. 1. H Estonia; I Ucraina; 2. 3 Moscova; 13 Sofia.
B. 1 Tamisa; 2 Apenini; 3 Grecia.
C. I a:2 b;3 c;4---d;5 a.
D. Exemplu de asemãnAri:I in ambele tãri existã climã temperat-oceanicä si subtropicala;
2 In ambele tari, pe litoralul atlantic, sunt precipitatii abundente (1000-2000
mm/an);
3 ambele tari se aflã sub influenta Vânturilor de Vest;
4 in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse.
E. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redusä datoritã: climat
ului rece subpolar, cu temperaturi scãzute si precipitatii frecvent sub formã de nin
soare,ierni reci si lungi; terenuri agricole reduse datoritã suprafetelor intinse o
cupate de ghetarii de calotã.
Var20
A. 1. A Polonia; D Bulgaria;2. 12 Bruxelles; 14 Minsk.
B. 1 Balticã; 2 Lisabona: 3 Scandinave.
C. 1 c;2 a;3 b;4 b;5 d.
D. Exemplu de asemanari:I In ambele täri existA climã subpolará;
2 in ambele tari sunt precipitaii reduse, predominant sub formA de ninsoare (sub
200 mm/an);
3 ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare;
4 in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0°C i 4°C).
E. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevãrat model de sistem de transport diver
sificat, functional si modern deoarece:
are un sistem diversificat de transporturi: rutiere, feroviare, maritime, fluvia
le, aeriene;
este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua e
uropeana, IucrAri de artA feroviarA si rutierA (tuneluri, poduri de mare anvergu
ra), sistem de autostrãzi moderne, ferry-car pentru facilitarea transporturilor de
mArfuri si a fluxurilor turistice din Marea Nordului, eurotunelul, reteaua fluv
ialA si maritimA densA si diversificatA, aeroporturi si companii aeriene recunos
cute prin calitatea serviciilor, retea de cAl de comunicatii polarizata de capit
alA.
Var21
A. 1. H Slovacia;J Austria;2. 1 Praga; 5 Belgrad.
B. I. DunArea; 2. Atena; 3.9.
C. I d(I);2 b(H); 3 c(Main);4 c(OsIo); 5 a(Belgia).
D. 3 asemAnAri (oricare din cele de mai jos):
climã mediteraneanA, influentata de Marea mediteraneana; veri calde secetoase (tem
peratura medie a verii 25-27°C;ierni blAnde (temperatura medic a iernii 7-8°C); temp
eratura medic anualA este de 14-18 °C;precipitatii reduse (sub 500 mm/an);vântul Sir
occo dinspre Marea MediteranA
E. diferentieri de dens itate datoritA (2 cauze oricare din cele de mai jos):
climatului mai blanda In sud (mediteranean) si mai rece In nord (oceanic);existe
ntei unor zone aride (Podiul Meseta);reliefului variat;prezentei unei intinse zo
ne litorale care au favorizat dezvoltarea porturilor de Ia Marea Mediteranã si Oce
anul Atlantic;diferentierii calitAtii solurilor (densitAti mai marl in CAmpia An
daluziei).
Var22
A. 1.G Belarus;I Cehia; 2.4 Viena ; 8 Belgrad
B. 1. Suedia; 2. Lituania ; 3. Berlin
C. l-d; 2-b; 3-c; 4-d; 5-c.
D.De exemplu: In Peninsula Scandinavia este un lant montan caledonian (Alpii Sca
ndinavici), iar in Peninsula lbericã unitati de relief formate In orogeneza hercin
icá (Messeta spaniolA) si orogeneza alpinã (Muntii Pirinei si Cordilierele); Peninsu
la Scandinavia are un relief glaciar, accidentat, dominatã central de Alpii Scandi
naviei, iar Peninsula IbericA are un relief format din podiuri (600 1000 m), pla
touri välurite pietroase, inconjurate de Cordiliere; In Peninsula Scandinavia cãmpia
ocupã suprafete restrânse in partea de sud-est, este de origine fluvio-glaciara, pr
ezinta morene, iar in Peninsula Ibericã câmpiile sunt litorale i fluviale.
E. De exemplu: fatada vesticã a continentului Europa are iesire Ia Oceanul Atlanti
c; relieful jos, de câmpie, lipsa barierelor montane, permite pätrunderea influentel
or oceanice pe mar suprafete. www.ebacalaureat.ro
Var23
A. I. A Portugalia; B Irlanda; 2. 9 Bruxelles; 14 Moscova
B. I. Spania; 2. Polonia; 3. Zagreb
C. l-d; 2-b; 3-b; 4-b; 5-c
D. De exemplu:cele doua peninsule sunt situate la latitudini diferite, care dete
rminä tipuri de climat diferit; Peninsula Scandinavia are un climat temperat ocean
ic di climat subpolar, iar Peninsula Iberica are climat mediteranean, climat oce
anic di un climat temperat In zona centrala; In Peninsula Scandinavia temperatur
ile medii anuale sunt mai scázute decât in Peninsula Ibericã.
o asemãnare de exemplu: in cele douã peninsule se resimt influente climatice oceanic
e; in cele douã peninsule existA un climat etajat pe altitudine.
E. De exemplu: factorul economic care are rol fundamental, populatia fiind inter
esatã de asigurarea conditiilor cat mai bune de viata; cauze de ordin sanitar si e
ducational, care explica deplasarile populatiei spre centrele universitare sau a
mplasamentele medicale din tãrile dezvoltate, cu standard de viatA ridicat.
Var24
A. 1. F Austria; I Finlanda; 2.4 Tirana; 11 Praga
B. 1. 1 Norvegia; 2 Slovacia; 13 Skopie
C. l-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-d
D. De exemplu: Clima Europei de Est se caracterizeazã prin amplitudini termice mar
i, cu temperaturi excesive, ridicate vara si scãzute iarna, pe când In Europa de Ves
t amplitudinea termici anualä este redusã si ca urmare, iernile sunt blände, practic l
ipsite de geruri, iar verile rãcoroase. In Europa de Est precipitatiile sunt relat
iv putine si cad cu deosebire vara sub formã de averse, ninsorile sunt in cantitãti
mici, pe cänd In Europa de Vest precipitatiile medii anuale variazã Intre 1000 mm si
2000 mm, in functie de anumite conditii locale. Europa de Est se aflä sub influen
ta circulatiei maselor de aer polar, rece, bate Crivàlul, vánt de est si nord-est, i
arna viscoleste zapada, vara este un vant cald si uscat, iar in Europa de Vest p
redomina vânturile de vest, justificate prin prezenta oceanului.
E. De exemplu:Relieful Europei, prin varietate, altitudine si orientare influent
eazã repartitia, dimensiunile si regimul hidrologic al rãurilor; Cele mai multe räuri
izvorásc din partea centralä, din zona alpina, cu munti tineri, inalti si seIndreaptã
spre N, M. Baltica, spre V, Oc. Atlantic si M. Nordului, spre S. M. Mediteranä; Co
ntrastele climatului temperat oceanic, temperat continenta si mediteranean se re
simt si in distributia si alimentarea râurilor Europei.
Var25 (Orasul marcat nr 1)
A. l.A Spania;H ltalia; 2.2 Belgrad; 10 Paris
B. 1. Belgia; 2. Tallinn; 3. Portugalia
C. l-d; 2-a; 3-d; 4-b; 5b
D. De exemplu: Muntii Urali sunt munti vechi formati in orogeneza hercinica, iar
Muntii Carpati sunt munti tineri formati in orogeneza alpina; altitudinile maxim
e din Muntii Urali sunt mai scãzute decãt cele din Muntii Carpati; Muntii Carpati pr
ezinta relief glaciar care lipseste in Muntii Urali.
E. De exemplu: Cantitätile de precipitatii scad de Ia vest Ia est datoritã prezentei
barierelor montane si scAderii influentelor oceanice spre est. Cantitãtile de pre
cipitatii cresc o data Cu altitudinea. www.ebacalaureat.ro
Var 26
Var27 (Orasul marcat)
A. 1. B Bulgaria; E Marea Britanie;2. 1 Bruxelles; 3 Lisabona
B. I. Ungaria; 2. Kiev; 3. Germania
C. 1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b
D. De exemplu:Muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledon
icä, iar Muntii Alpi sunt tineri, formati in orogeneza alpinã; altitudinile maxime d
in Muntii Scandinaviei sunt mult mai reduse decât cele din Muntii Alpi.
o asemãnare de exemplu: In ambele unitãti montane existã relief glaciar.
E. De exemplu: scãderea continua a ponderii Europei In totalul populatiei mondiale
; un deficit de fortA de muncã In viitor; accentuarea fenomenului de Imbãtrânire demog
rafica.
Var28
A. I. A Franta, D Ucraina; 2. 7. Berna, 14. Varsovia.
B. I. Vilnius, 2. Portugalia, 3. Spania.
C. 1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5.c.
D. Trei asemänãri: ambele regiuni s-au format prin depunerea de sedimente; cele douä câm
pii sunt alcãtuite din roci sedimentare moi (pietri, nisipuri, argile); In ambele
câmpii apar sectoare piemontane Ia contactul cu zonele mai inalte din jur; atãt in Câm
pia Panonicã cat si in Câmpia Fadului altitudinile sunt sub 200 m; ambele sectoare d
e Câmpie sunt traversate de un fluviu important (Padul si Dunãre) de-a lungul acesto
ra dezvoltându-se relief fluvial (lunci si terase).
E. Potentialul agricol ridicat al unor tari ca România, Ucraina si Republica Moldo
va este favorizat de: prezenta reliefului jos, de câmpie sau podisuri joase; clima
tul temperat cu veri calde si temperaturi ridicate; soluri fertile din categoria
cernoziomurilor si argiluvisolur; ponderea ridicatã a terenurilor arabile.
Var29
A. 1. C - Letonia; H - Olanda; 2. 5-Madrid; 9-Belgrad.
B. 1. Londra; 2. Bosnia-Heregovina; 3. Germania.
C. 1.d; 2.a; 3.b; 4.d; 5.d.
D. 3 asemänAri: climat temperat oceanic pe fatadele atlantice ale celor doua state
; vânturile dominante sunt cele vestice, induse de circulatia meselor de aer ocean
ice; temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre 5-10°C (chiar mai
coborâte), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C; precipitatiile medii anu
ale sunt cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an. existenta centrelor urbane si
industniale dezvoltate;
E. 2 cauze care determinä valonile man ale densitati populaiei de-a lungul Rhinulu
i: existenta unor resurse (cärbuni, minereuri); rnigratia populatiei cãtre aceastã zon
A. www.ebacalaureat.ro
Var30
A 1. E - Irlanda; F - Spania; 2. 5-Lisabona; 10-Sofia.
B. I. Roma; 2. Lituania; 3. Belgia.
C. l-d; 2-a; 3-b; 4-c; 5-a.
D. 3 deosebiri: climat oceanic si subpolar In peninsula Scandinavã si mediteranean
si continental in peninsula Balcanica; temperaturile medii ale lunii ianuarie s
unt cuprinse intre -15°C si 5°C,iar cele medii ale lunii iulie sunt <> 25, In penins
ula Balcanicã; vânturile dominante sunt cele vestice, nordice si nord-estice in Peni
nsula Scandinavã si cele vestice si dinspre Marea Mediteranã In peninsula Balcanica;
precipitaiile medii anuale cupninse Intre 500-1000 si >1000 mm/an in peninsula
Balcanicä si intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Peninsula Scandinava.
E. 2 premise naturale:- relieful favorabil prin altitudine si expozitia versanti
lor; existenta unui substrat favorabil acestei culturi solurile dezvoltate pe ca
lcar; conditii climatice optime.
Var31
A. 1. A-Suedia; 2.G-Republica Moldova; 2. 3-Bruxelles; 7-Varsovia.
B. 1. Lisabona; 2. Sena; 3. Bosnia-Heregovina.
C. 1.a;2.a;3.b;4.c;5.b.
D. 3 deosebiri climatice:- climat continental in Belarus si climat oceanic si me
diteranean in Portugalia; - temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse
intre 15 - 0°C, iar cele ale lunii julie cuprinse intre 15-20°C in Belarus si temper
aturi medii ale lunii ianuarie cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte) si tempera
turi ale lunii julie cuprinse intre 15-20°C In Portugalia; - vánturile dominante sun
t cele vestice In Portugalia si din nord-est in Belarus; - precipitatiile medii
anuale cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Portugalia si <500>2000 mm/an.
E. Douã argumente pentru afirmatia:- pozitia geografica favorabila; - situarea ace
stora In interiorul sau in apropierea unor mari centre urbane sau industriale;-
specializarea unor porturi pe o anumitã activitate de trafic.
Var33
A. 1. C-Republica Moldova; E-Finlanda; 2. 3-Roma; 7-Moscova.
B. 1. Lisabona; 2. 14; 3.6.
C. 1.a;2.d;3.a;4.d;5.a.
D. 3 Asemãnãri climatice:- climat oceanic;- vãnturile dominante sunt cele vestice; - t
emperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse Intre 5-10°C (chiar mai coboráte
), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20°C; - precipitatiile medii anuale
sunt cuprinse Intre 1000-2000 si >2000 mm/an.
E. 2 factorii:- condiiile fizico-geografice specifice (relief, climá, sol, hidrogr
afie); nivelul de dezvoltare economicä a statelor si regiunilor Europei; migratiil
e factori istorici si politici.
Var34
A. 1 A-Islanda, I-Polonia. 2. 4 Bruxelles, 5 Bema.
B. I. Portugalia, 2. H, 3. Dunãrea.
C. 1.c;2.a;3.c;4.d;5.b.
D. Deosebiri : in statul B predomina climatul temperat oceanic, iar in statul H c
limatul mediteranean; temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in statul H (
12-16°C) si mai scãzute In statul B(0-7°C); in statul H precipitatiile medii anuale su
nt mai scãzute (cu exceptia zonelor montane) si repartizate neuniform (cad in cea
mai mare parte in sezonul rece), iar In statul B precipitatiile sunt mai bogate
si uniform repartizate; statul B se afla sub influenta vânturilor de vest permanent
, iar in statul H aceste vãnturi se
manifestã numai in sezonul rece, vara bätãnd un vânt uscat numit Siroco; Amplitudinile te
rmice medii anuale sunt mai mari In H si mai reduse in B (datorita influentelor
occanului si a curentului cald al Atlanticului de Nord).
E. Factorii: altitudinea de peste 1800 m (limita zãpezilor permanente din perioada
glaciara), Alpii avãnd 4807 In Mont Blanc; In urrna eroziunii glaciare au rezultat
circuri,vãi, praguni, morene, creste; in Alpi existã ghetari si in prezent, datoritã a
ltitudinii de peste 3000 rn, aceasta reprezentând limita zapezilor permanente in p
rezent in zona temperatä.
Var35
A. 1. F-Franta si G-Germania; 2 6-Praga si 7-Viena
B. 1. Bruxelles 2. H 3. Dunãrea.
C. 1b; 2a; 3c; 4a; 5d.
D. Deosebiri: In statul B predomina clima moderat oceanica iar In statul E clima
temperat-continentala cu influente atlantice, mediteraneene. Precipitatiile sunt
bogate de cea. 2000 mm/an in statul B si reduse in medie de 650 mm/an in statul
E. Temperaturile medii anuale sunt mai scãzute In statul B si ridicate in statul E
.
E. degradarea terenurilor: defrisãrile putemice pnin interventia omului; alunecãrile
de teren; inundatii periodice si Intâmplatoare. www.ebacalaureat.ro
Var36
A. 1.A Cehia, H Polonia;2. 7 Lisabona, 13 Moscova.
B. I Austria;2 I;3 G.
C. 1. c; 2. c; 3.b; 4. a; 5. d.
D. Exemplu de asemãnàri corecte: Ambele state prezintã un climat subtropical; in ambel
e state cad precipitatii medii intre 500-1000 mm/an; In ambele state bat vânturi m
editeraneene, calde; In ambele state verile sunt calde si secetoase iar iernile
sunt blânde si ploioase.
E. - altitudini de peste 1000 m; - vegetatia o formeaza padurile de foioase si c
onifere;- conditii climatice aspre.
Var37
A. I. A Polonia, B Irlanda; 2. 3 Helsinki, 4 Kiev.
B. 1-Dunãrea; 2-4; 3-subtropical (mediteranean)
C. 1.a;2.b;3.b:4.d;5.d.
D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Alpi decât In
Muntii Scandinaviei; Muntii Alpi sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina s
pre deosebire de Munti Scandinaviei care s-au format In orogeneza caledonianã.
Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea sco
artei terestre: ambele unitati de relief prezinta relief glaciar.
E.- factorii radiativi, bilantul radiativ scazãnd de Ia sud Ia nord; - factorii fi
zico-geografici, relieful determinând etajarea pe verticalä a elementelor climatice;
- factorii dinamici. circulatia generala Ia nivelul Europei este predominanta d
e Ia vest Ia est; - factorii antropici.
Var38 (Are iesire)
A. 1. B Cehia, E lslanda; 2.1 Madrid,3 OsIo.
B.1 C;2 B;3 A.
C. . 1.a; 2. c; 3. a; 4. d; 5. d.
D. Exemplu de deosebiri corecte: Italia prezintã un climat subtropical, in timp ce
Marea Britanie un climat temperat oceanic; in Italia cad precipitaii medii Intr
e 500-1000mm/an, in timp ce In Marea Britanie ele sunt mai mari, intre 1000-2000
mm/an; in Marea Britanie bat Vânturile de Vest, jar In Italia vãnturi calde, medite
raneene.
E. - natalitatea scãzutã, Intre 10-1 1%o; - mortalitatea ridicatä, peste I l%o;- spor
natural negativ;- spor migratoriu predominat negativ.
Var39
A. 1. C Lituania; E Irlanda: 2. 4 Kiev; 6 Amsterdam.
B. I B; 2 Viena; 3 Norvegia.
C. 1.a; 2. d; 3. b; 4. d; 5. b.
D. Deosebiri: Muntii Alpi s-au format In Orogeneza Alpinã, iar Muntii Ural In Orog
eneza Hercinica; Muntii Alpi au altitudini mai mari (4807 m Vf. Mont Blanc), decãt
Muntii Ural (1895 m Vf.Narodnaia).Asemãnãri: Cele douä unitãi de relief prezintä relief c
rstic.
E. Cauze economice migrarea cãtre piete ale fortei de munca din tarile dezvoltate.
Conflictele etnice care au generat numeroase räzboaie.
Var40
A. 1. C Lituania; F Grecia; 2. 3 Madrid; 15 Stockholm;
B. 1 Dunarea; 2 Berlin; 3 3.
C. 1. c; 2. a; 3. d; 4.a; 5. a.
D. Deosebiri: Peninsula Yutlanda are un climat temperat-oceanic, In timp ce Peni
nsula Balcanicã are climat mediteranean; In Peninsula Yutlanda se manifesta mase d
e aer oceanice, pe cãnd in Peninsula Balcanicã mase de aer tropical (sirroco).
Asemãnri: cele douã peninsule se Inscriu in zona de clima temperata.
E. multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania,
Italia Grecia; Italia detine jumãtate din bogatia turisticä a lumii, iar Roma este
cel mai mare muzeu In aer liber; vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Ate
na, Delfi etc. www.ebacalaureat.ro
Var41
A. I. A Slovacia; I Bosnia-Heregovina; 2. 2 Varsovia; 8 Bruxelles.
B. I Tajo; 2 E; 3 Bratislava.
C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. b; 5a.
D. Deosebiri:Peninsula Scandinavä are un climat subpolar, In timp ce Peninsula lbe
ncã are climat mediteranean. In Peninsula Scandinava se manifestä mase de aer polare,
pe când In Peninsula lbericã mase de aer tropicale.Asemãnãri: cele doua peninsule se Ins
criu In zona de ifluentA a maselor de aer oceanic In partea lor de vest.
E. -moderarea tempèraturilor In timpul verii datoritã brizelor marine, iar iernile s
unt mai calde; influenta asupra zonei litorale a Peninsulei Crimeea, Ia poalele
Muntilor laila unde determinA un climat subtropical.
Var42
A. 1. C Lituania; J Islanda; 2. 6 Berna; 15-Stockholm.
B. I Dunarea; 2 Grecia; 3 Oslo
C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d: 5b
D. Deosebiri: Peninsula Iberica prezintä un climat temperat oceanic, in timp ce Pe
ninsula Italicá un climat mediteranean. In Peninsula Ibericã se manifestä mase de aer
oceanice, pe cánd in Peninsula ltalicä mase de aertropicale. Asemãnãri: cele douã peninsul
se Inscriu in zona de influentA a maselor de aer tropicale de tip sirrocco,
dinspre Sahara.
E. - Dunãrea si Rhonul regim hidrologic complex. - Tibru regim mediteranean, cu va
lori ale debitelor ridicate iama si reduse vara. - Volga tipul est european cu d
ebit oscilant, foarte mic vara si iarna.
Var43
A. 1. A Cehia; G Bosnia-Heregovina; 2. 12 Madrid; 13 Moscova.
B. 1 Lisabona; 2 4; 3 Grecia.
C. 1. d; 2.d;3. c;4. b; 5c.
D. Deosebiri: Irlanda (I) are un climat temperat oceanic, in timp cc Belarus (F)
un climat temperat continental. In Irlanda se manifestä mase de aer oceanice, pe
când In Belarus mase de aer temperat-continentale si polare. precipitaii medii anu
ale in Irlanda 1000-2000 mm/an, iar In Belarus intre 500-1000 mm/an.
E. Italia detine jumätate din bogätia turisticã a lumii, iar Roma este cel mai mare mu
zeu in aer liber. Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc.
Var44
A. 1. E Polonia; F Austria; 2. 3 Kiev; 10 Tirana.
B. 1 F;2 Danemarca;3 9.
C. I.b;2.c;3.d;4.b;5d.
D. Deosebiri: Olanda prezintã climat temperat oceanic iar Spania temperat continen
tal si mediteranean. Olanda se afla sub influenta maselor de aer oceanice. pe cãnd
Spania sub influenta maselor de aer tropical. In Olanda 1000-2000 mm/an, cad to
t timpul anului, pe când in Spania cantitatea de precipitatii este de 1000 mm/an m
ai ales iarna.
E. Orogeneza CaledonianA a format Muntii Scandinaviei si Scopei. Orogeneza Alpinã
a format Muntii Pirinei, Muntii Alpi. Muntii Carpa.
Var45
A. 1. B - Danemarca; F-Letonia 2. 3 Liubliana; 8 Riga.
B. I J;2--Zagreb;3 12.
C. 1. b; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d.
D. Deosebiri: Suedia prezinta climat subpolar si temperat continental iar Regatu
l Unit al Marii Britanii temperat oceanic. Suedia se aflä sub influenta maselor de
aer polare, pe când Regatul Unit al Marii Britanii sub influenta maselor de aer oc
eanic. In Marea Britanie precipitatiile sunt 1000-2000 mm/an, cad tot timpul anu
lui, pe când In Suedia cantitatea de precipitatii este de 500-1000 mm/an sub forma
de zapada In sezonul rece.
E. functia complexa a marilor centre urbane determinä densitäti mari de populaie in
jurul acestora dezvoltarea zonelor indUstriale bazate pe resurse de subsol, de e
x. Regiunea Rhin-Ruhr; cauze fizico-geografice.
Var46
A.1. D Germania; J Macedonia; 2. 2 Minsk; 6 Helsinki.
B. 1 Tibru; 2 Islanda: 3 Grecia.
C. 1.b;2.b;3.c;4.a;5.d.
D. Asemnäri: cele doua tari se Inscriu In zona de influentã a maselor de aer tropical
e de tip sirrocco dinspre Sahara; cele doua state prezintã climat mediteranean; pr
ecipitatii 500 1000mm/an, mai ales In sezonul de iarna.
E. Nordul este industrializat iar Sudul este agrar. In Nord se aflã ,,Tniunghiul d
e Aur at Italiei: Torino-Milano-Genova, iar in Sud centrele urbane sunt slab dezv
oltate, pe fondul conditiilor naturale.
Var47
A. 1. A Polonia; J Olanda; 2. 5 Viena; 9 Zagreb.
B. 1 Arctic; 2 Helsinki; 3 Iberice.
C. I. c; 2. b; 3. a; 4. a; 5. b.
D. Asemanäri: cele douã tari se inscriu in zona de influentã a maselor de aer tropical
e de tip sirrocco dinspre Sahara; cele douä state prezinta climat mediteranean; pr
ecipitatii 500 1000 mm/an mai ales in sezonul de iarnã. www.ebacalaureat.ro
E. multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania,
Italia Grecia; italia detine jumãtate din bogãtia turisticã a lumii iar Roma este cel
mai mare muzeu in aer liber; Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena,
Delfi etc.
Var48
A. 1. G Belgia; I Bosnia-Hertegovina; 2. 13 Skopje; 14 Tirana.
B. 1 Dunarea; 2 Carpati; 3 6.
C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d; 5. a.
D. cele douA tari se Inscriu In zona de ifluentã a maselor de aer de est si nord-e
st; cele douä state prezinta climat temperat-continental; precipitaçii 500 1000 mm/an
.
E. In anul 1981 aderä Ia UE, dupa o economic centralizata; trecerea Ia economia de
piata creeazä dezvoltarea spectaculoasa prin: resurse proprii de subsol: bauxitA,
marmurä, minereu de fier, resurse de sol productiv, dezvoltarea turismului, locul
IV in lume Ia flota de transport.
Var49
A. I.H Estonia; I Austria; 2.6 Madrid; 13 Dublin.
B. 1. Ibericä; 2. C( Olanda); 3. Heathtow
C. l.c; 2 a; 3.a; 4.c; 5. c.
D.Deosebiri: Muntii Pirinei sunt mai Inalti decât Muntii Carpati; Muntii Pirinei pre
zintä ghetari permanenti, pe când Muntii Carpati prezinta doar relief glaciar; Asemãnäri
: Ambele lanturi muntoase fac parte din acelai sistem alpin; Ambele Ianturi munt
oase s-au format in orogeneza alpina.
E. spor natural negativ, datoritä politicilor demografice ale statelor respective;
degradarea nivelului de trai; scáderea evidenta a sperantei medii de viata Ia nas
tere.
Var50
A. 1. B-Belgia; F-Slovacia 2. 10-Kiev; 15-Amsterdam
B. 1. Varsovia; 2. Sena; 3. Marea Baltica
C. Ib, 2d, 3a, 4c, 5b.
D. temperaturi medii anuale 10°C In climatul temperat oceanic si 15-17°C in climatul
mediteranean; precipitatiile medii anuale In climatul oceanic 800-1000 mm/an cu
repartitie pe intreg anul In timp ce In climatul mediteranean 500-1000 mm/an si
cad mai mult in anotimpul rece; In climatul oceanic bat vanturile de vest, iar
In cel mediteranean in anotimpul de varã si alizeele.
E. Europa este spatial unui dramatism demografic Intrucât natalitatea a coborât Ia 1
1-1 2%o, iar mortalitatea a urcat lal l%o; standardul de viatä influenteazã in mod v
ariabil màrimea grupelor de vârstã.
Var51
A. 1. D-Muntenegru; I-Belarus; 2. 8-Kiev; 15-Reykjavic
B. 1. 9; 2. Finlanda; 3. temperat oceanic
C. lb. 2d, 3a, 4a, 5b.
D. din punct de vedere climatic in mediul geografic notat cu C (Olanda) clima es
te temperat oceanicã cu temperaturi medii intre 8-10°C, iar in mediul geografic nota
t cu litera E (Grecia) clima este mediteraneanã cu temperaturi medii intre 15-17°C;
dn punct de vedere al vegetatiei, In mediul geografic notat cu C (Olanda) sunt p
aduri de amestec-foioase, In timp ce in mediul geografic notat cu litera E (Grec
ia), vegetatie de tip mediteranean: maquis, gariga, plante cu frunze ceroase; di
n punct de vedere al dezvoltarii economice In mediul geografic notat cu C (Oland
a) impactul antropic e puternic prezenta polderelor, iar in mediul geografic not
at cu litera E (Grecia) au avut loc despaduriri.
E. In statul notat pe harta cu litera G (Danemarca) vegetatia caracteristicã este
a pãdurilor de foioase, datorita pozitiei geografice si a climatului oceanic.
Var52
A. 1. B-Marea Brtaniei; H-Finlanda; 2. 2-Paris; 5-Zagreb
B. 1. Lituania; 2. lutlanda; 3. Varsovia
C. Id, 2c, 3d, 4a, 5c.
D.Deosebirile: - mod de formare regiune veche Finlanda si nouã Grecia; - tipuri de
roci - sisturi cristaline cu intruziuni granitice Finlanda si diversitate petro
grafica cu predominarea calcarului Grecia; - tipuri genetice de relief glaciar de
calota Finlanda si carstic Grecia.
E. sunt dezvoltate Ia marginile muntilor Alpii Scandinaviei care au avut In cuat
ernar ghetari ale cãror limbi de gheata au modelat vaile; inundarea vàilor ca urmare
a topirii ghetarilor, prin ridicarea nivelului marilor; formarea golfuribor ing
uste si adánci care pãtrund mult in uscat.
Var53
A. 1. J-Serbia; D-Ucraina; 2. 2-Talin; 3-Minsk
B. 1. b; 2. Austria; 3. A
C.1. b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. b.
D. Deosebirile:
E. Spania, Italia valori mici ale ratei natalitaii; valori moderate ale ratei mo
rtalitatii; state dezvoltate.
Var54
A. 1. 1-Helsinki, 14-Madrid 2. I-Suedia; B-Germania;
B. 1. Spania; 2. Bratislava; 3. Austria
C. 1. d; 2. c; 3. b; 4. d; 5. D.
D.
E.
Var55
A. 1. B Finlanda; F Grecia; 2. 4 Roma; 9 Praga.
B. 1. Lisabona; 2. Islanda; 3. Dunãrea.
C. I c; 2 b; 3 d; 4 d; 5 b.
D. Muntii Scandinavei s-au format In timpul orogenezei caledoniene, iar Muntii C
aucaz In timpul orogenezei alpine. Muntii Caucaz au altitudini de peste 5000 m,
In timp ce Muntii Scandinaviei au altitudini ce nu depasesc 2500 m.Asemanare: Atât
in Muntii Caucaz cat si In Muntii Scandinaviei este prezent relieful glaciar.
E. aspectele demografice negative din Franta fata de Rusia; standardul de viata
scãzut din Rusia fatA de cel din Franta; absenta imigrantilor In Rusia fata de Fra
nta.
Var56
A. 1. B Suedia; H Austria; 2. 10 Lisabona; 3 Madrid.
B. 1. Germania; 2. monarhie constitutional 3. Lisabona.
C. I c;2 a;3 d;4 c;5 b.
D. Atãt In Masivul Central Francez cat si In Muntii Padurea Neagra este prezent re
lieful vulcanic. Ambele unitãti de relief s-au format pe parcursul orogenezei herc
inice.
Deosebire: Altitudinile depasesc 1800 m In Masivul Central Francez, spre deosebir
e de Muntii Pãdurea Neagra unde acestea sunt de aproximativ 1500 m.
E. revoluia industrialä din Anglia, Germania, Franta, Tarile de Jos; cresterea sta
ndardului de viatã si a progreselor din medicinä.

Var57
A. I. C Lituania; E Cehia; 2. 2 Dublin; 4 Lisabona.
B. 1. Franta; 2. Minsk; 3. Italia.
C. I a;2 a;3 d;4 b;5 a.
D. ambele unitãti de relief au fost modelate de glaciatiunea cuaternarä; ambele unitãti
de relief cuprind strat de loess; ambele unitãti de relief s-au format prin sedim
entare.
E. Inca din antichitate era o cale militara si comercialä utilizata de càtre greci s
i romani; In prezent este o axã fluvialã extrem de irnportantã care leaga Constanta de
Rotterdam.
Var58
A. 1. E Lituania, G Irlanda;2. 4 Varsovia, 10 Kiev.
B. I 3; 2 Regatul Unit al Marii Britanii si lrlandei deNord; 3 Muntii Alpi.
C. I. d; 2. c; 3. c;4. b; 5. c.
D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Apenini decât
in Muntii Ural; Muntii Apenini sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spr
e deosebire de Muntii Ural care s-au format In orogeneza hercinica; Muntii Apeni
ni prezinta relief vulcanic care lipseste In Muntii Ural. Exemplu de asemãnare cor
ectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre.
E. destrãmarea unor state datoritä revendicArii independentei (de exemplu, Cehoslova
cia, lugoslavia); prãbusirea sistemului sovietic, republicile unionale proclamándu-i
independenta; unificarea celor douã state germane; -destramarea sistemului comuni
st.
Var59
A. 1. A Cehia; F Suedia;2. 7 Oslo; 14 Madrid.
B. 1 F; 2 3; 3 H.
C. 1. b; 2. c; 3. c; 4. d; 5. d.
D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scäzutà In Peninsul
a Scandinavä decât In Peninsula Iberica. Peninsula Scandinavã are un climat temperat o
ceanic iar Peninsula lbericã climat mediteranean. Precipitatiile sunt mai bogate I
n Peninsula Scandinavã decât in Peninsula IbericA.
E. cauze economice (desfiintarea unor intreprinderi, resurse de subsol limitate)
; cauze de ordin sanitar si educational.
Var60
A. 1. C Italia; D Belarus; 2. 3 Varsovia; 12 Roma.
B. 1 Portugalia; 2 E; 3 1.
C. l.b;2.c;3.a;4.d;5.c.
D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea Muntilor Pirinei este mai mare decât
a Muntilor Apenini; Muntii Pirinei prezintä relief glaciar iar Muntii Apenini reli
ef vulcanic.
Exemplu de asemãnare corectã: Ambele unitãti de relief s-au format prin incretirea sco
artiei terestre.
E. - depunerea aluviunilor aduse de tiuviul Dunãrea Ia gura de vãrsare; - curentii c
irculari din Marea Neagrã; - mareele reduse din Marea Neagra.
Var61
A. 1. B Portugalia; C Lituania; 2.4 Moscova; 14 Viena.
B. I. Tamisa; 2. Atena; 3. 5.
C. I c; 2 a;3 c;4 d;5 c.
D. Temperatura medie anualã are valori mai mici in Peninsula Scandinavã spre deosebi
re de Peninsula lbericä. Precipitatiile medii anuale au valori mai mici in Peninsu
la Scandinavi spre deosebire de Peninsula lbericã.Asemanare: Atãt in Peninsula Scand
inava cat si in Peninsula lbericã sunt prezente masele de aer oceanice.
E. relieful prezinta altitudini mari; pante cu inclinare accentuatã: Clima se cara
cterizeazã prin temperaturi ale aerului relativ mici; prrcipitatii bogate; solurile
cu fertilitate redusã.
Var62
A. 1. C Suedia; J Slovacia; 2.7 Oslo; 10 Tirana.
B. I. Marea Balticä: 2. Zagreb; 3. E.
C. I d;2 b:3 d;4--a;5 b.
D. Atât In Italia cat si in Croatia este prezent climatul mediteranean. In ambele
state este prezent etajul climatic montan. Verile sunt calde si secetoase, iemile
sunt blânde si ploioase.
E. tãrmul românesc (cu sistemul lagunar Razim-Sinoe).
Var63
A. 1. B Rusia; I Albania;2. 2-Copenhaga; 15-Minsk
B. 1. Dunarea; 2. Stockholm; 3. H.
C. I a;2 c;3 d;4 d;5 a.
D. Rusia are un climat temperat-continental excesiv, spre deosebire de Franta ca
re are un climat temperat-oceanic. Precipitatiile medii anuale au valori mai mic
i In Rusia fata de Frana. Rusia se aflã sub influenta maselor de aer continentale,
spre deosebire de Frana care se aflá sub influenta maselor de aer oceanice.
E. datoritã dezvoltärii industriei unor state; datoritã cresteri nivelului de trai din
mediul urban; datoritã exodului rural.
Var64
A. 1. A-Norvegia; J-Slovacia; 2. 11-Minsk; 15-Helsinki.
B. 1-Skopje; 2. E; 3. monarhie.
C. I.a;2.a;3.a;4.c;5.b.
D. Asemánäri: Muntii Pirinei si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in t
impul orogenezei alpine care a inceput Ia sfarsitul mezozoicului; au altitudini
de peste 2500 m, pante accentuate si un grad de fragmentare accentuat. Ambele la
nuri muntoase prezintã pe suprafete considerabile relief glaciar. Deosebire: Munti
i Alpi (4807 m) sunt mai InaIti decât Munii Pirinei.
E. Populatia Europei Se confruntã cu tendina de Imbãtrânre a populaiei din cauze diver
se: valorile negative ale sporului natural, fenomen ce se manifesta de câteva dece
nii In Europa nordicã si vestica si se generalizeaza treptat si in Europa centrala
si esticä; cresterea duratei de viatä a populatiei, In majoritatea statelor europen
e datoritä cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de viatA pe a
nsamblu (caracteristicA Cu precãdere a tãriIor Europei Nordice: Islanda, Suedia, Fin
landa). www.ebacalaureat.ro
Var65
A. 1. B-Marea Britanie, D-Estonia; 2. 1-Praga, 10-Dublin.
B. 1-Sarajevo; 2 E; 3 G.
C. l,a;2.b;3.a;4.b;5.b.
D. Asemãnäri:Atãt Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au forma
t in timpul orogenezei alpine si sunt situati in Europa central-sudica.Ambele la
nturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. Deosebire: Val
oarea altitudinii maxime este mai mare in Muntii Alpi (Vârful Mont Blanc 4807 m),
In comparatie ce cea din Munti Carpati (Vârful Gerlachovka 2655m).
E. Bazinul Märii Mediterane este considerat cea mai importantã zonã turisticã a Europei
deoarece tarile riverane (Italia, Spania, Grecia, Croatia, Franta, Malta) desfàsoa
ra o activitate turisticä intensä concretizatä printr-un numär mare de turisti si venitu
ri substantiale. Numeroasele obiective arheologice, dovadã a unor vechi civilizati
i care s-au dezvoltat de-a lungul timpului In bazinul MArii Mediterane (greceasc
a, romanã, fenicianA, elenisticã, arabã), stimuleazä turismul.Conditiile climatice blânde,
specifice climatului mediteranean si plajele amenajate in zonele de litoral atr
ag un numãr mare de turisti favorizänd turismul estival.
Var66
A. 1. C-Finlanda; E-Albania; 2. 2-Skopje; 14-Tallin.
B. 1. Croatia; 2. Slovacia; 3. Minsk.
C. I. c; 2. c; 3. c; 4. a; 5. b.
D. Deosebirile: peninsula Ibencã este situatA in sudul Europei, peninsula scandina
vã este situatã in nordul Europei.Deosebiri:Dacã in Peninsula Ibericã temperatura medie
anualã are o valoare de aproximativ 15°C, in peninsula Scandinavã valorile temperaturi
i medii anuale sunt mai mici, fiind cuprinse Intre 0 si 5°C.
In Peninsula Ibericã predomina climatul mediteranean. uscat, in timp ce in nordul
Peninsulei Scandinavieieste caracteristic climatul subpolar, In care iarna durea
zã aproape nouä luni. AsemAnare: In NV-uI Peninsulei Iberice ca si in NV-uI Peninsul
ei Scandinave se intâlneste un climat temperat oceanic, umed, influentat de vánturil
e de vest si Curentul Golfului.
E. In Europa, explozia demograficä din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a
fost determinatä de: revolutia industrialä ce a cuprins unele state ale Europei de V
est (Marea Britanie,Franta, Germania) si valorile ridicate ale sporului natural
determinate de cresterea economicã ce a favorizat ameliorarea standardelor de viat
a si progresele din domeniul medical, care au stopat efectul negativ al epidemii
lor.
Var67
A. 1. E Germania; J-Republica Moldova 2. 10-Moscova; 14 Luxemburg.
B. 1. alpina; 2. Paris; 3. Varsovia.
C. 1. a-2; 2-c (Norvegia); 3. d (Serbia); 4. d (Italia); 5-d (Spania).
D. Suedia are o climã temperata rece, In timp ce Italia are o climã mediteraneanä si p
e altitudine un climat montan. In Suedia bat vãnturi subpolare, iar In Italia bat
Vânturile de Vest (In nord) si vânturi locale din zona mediteraneanã. In Suedia temper
aturile rnedii anuale sunt mai scãzute cu 10-15°C fatã de Italia.
E. Prima regiune se aflä Ia o latitudine mai mica, in jur de 55° tat. N In timp ce a
doua regiune se aflã Ia o latitudine mai mare 65° tat. N.
Latitudinea influeneazã clima astfel: mai bländã In prima zonã, unde actioneazA Curentul
Golfului si mai rece in extremitatea nord-estica a continentului, unde sunt infl
uente subpolare; o consecintã datoratä conditiiIor climate este numärul mic de asezãri o
menesti In NE continentului si o dezvoltare socio-economicA mai slabã In timp ce I
n prima zonã (Belgia, Olanda) se aflA o concentrare mai mare a popuIaiei si o dezv
oltare socio-economicä mai bunä; in Belgia-Olanda s-au dezvoltat transporturile de t
oate categoriile care au favorizat legaturile cu celelalte state; o altã cauzä poate
fi evolutia istoricã diferitã, a populatiei, In cele douã zone.
Var68
A. 1.E Cehia;G Albania; 2. 2 Dublin; 5 Varsovia.
B. 1. Finlanda; 2.-Tamisa; 3.-Spania
C. 1. b; 2-d; 3. d; 4. a; 5-a.
D. In Franta climatul este temperat oceanic si al muntilor inalti In timp ce in
Rusia este temperat continental excesiv (arid). In Franta precipitatiile sunt de
peste 1000 mm/an in timp ce in Rusia sunt sub 1000 mm/an ajungãnd chiar sub 500 m
m/an in partea de sud. - In Franta actioneazã vânturile de vest, care aduc umiditate
a, In timp ce In Rusia sunt vânturi reci di uscate formate pe continent (Crivãtul).
E. M-ii Alpi, formati in orogeneza alpina. au altitudini de peste 4000 m. In era
glaciara, au fost acoperiti de ghetari montani care au format un relief specifi
c de circuri, väi si morene glaciare. In circuri, dupã topirea ghetarilor s-au forma
t lacuri glaciare.
Var69
A. I. F-Norvegia; J Estonia;2.2-Berlin; 12 Sarajevo.
B. 1. 6;2.--Minsk;3. C.
C. 1. a; 2-d; 3. a; 4. b; 5-a.
D. atât In Portugalia cat si in Franta predomina climatul temperat oceanic; In ambe
le state precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an; In ambele state actioneaza vântur
ile formate pe ocean, care aduc aer umed; clima tarmurilor, in ambele state, este
influentatã de prezenta Curentului cald al Golfului.
E. cea rnai mare parte a acestui tip de mediu este reprezentatã de relief cu altit
udini scãzute, vegetaie de stepa, climat secetos, soluri fertile; cea mai mare pane
a terenurilor au fost defriate, s-au transformat In terenuri agricole; utilizare
a intensivã a terenurilor a condus Ia aparitia proceselor de degradare a terenuril
or; clmatul secetos a impus construirea sistemelor de irigatii; peisajul agricol e
ste completat si de cel al asezãrilor umane care este in continua transformare. ww
w.ebacalaureat.ro
Var70
A. 1. I Letonia; 2. 4 Sofia; 9 Berna; 14 Stockholm.
B. 1. 1; 2.D; 3.A.
C. 1-a; 2-b; 3-c; 4-d; 5-a.
D. deosebire: In Cámpia Europei de Nord Inclinarea este sud-nord pe cãnd in Cãmpia Eur
opei de Est inclinarea este nord-sud; Câmpia Europei de Nord s-a format pe fundame
ntul scufundat al Scutului Baltic pe cánd Câmpia Europei de Est are ca fundament Pla
tforma est-europeana; asemãnare: ambele unitati au urme glaciare reprezentate de va
luri morenaice
E. este principala axä de transport fluvial Ia nivelul continentului. unind prin e
xtensie Marea Nordului de Marea Neagra; traverseazã tari fàrã iesire Ia mare (Austria,
Slovacia, Ungaria, Serbia) facilitând schimburile comerciale
Var71
A. 1. F Luxemhurg; 2. 1 Riga; 9 Minsk; 11 Zagreb.
B. 1.3; 2. Nordului; 3. D.
C. 1-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-a.
D. deosebire: Irlanda are pe teritoniul säu un climat temperat oceanic iar Norvegi
a un climat temperat oceanic si subpolar; pe teritoriul Irlandei vãnturi cu frecve
ntã ridicatã sunt cele de vest iar pe teritoriul Norvegiei atât vánturile de vest cat si
cele polare asernänare: ca urmare a vecinätätii cu Oceanul Atlantic ambele tãri au tipu
ri climatice cu
influente oceanice
E. Extinderea In latitudine a statului determinä modificarea unghiului de incidentá
al razelor solare si scaderea valorilor bilantului radiativ pe directia sud nord
; Existenta sistemului montan alpin determinä scäderea valorilor bilantului radiativ
in altitudine
Var72
A. 1. I Irlanda; 2. 2 Vilnius; 3 Bruxelles; 8 Praga.
B. I. A; 2. C; 3.7.
C. 1-a; 2-c; 3-d; 4-b; 5-d.
D. deosebire: Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpinä, iar Muntii Alpi iScandi
naviei in orogeneza caledonicã; Muntii Alpi (4. 807 m) sunt mai inalti decât Muntii
Alpii Scandinaviei (depaesc 2000 rn); asernãnare: ambele unitãti montane prezinta re
lief glaciar
E. Extinderea In latitudine a continentului determinã o zonalitate latitudinala a
distributiei formatiunilor vegetale, iar prezenta lanturilor montane pe teritori
ul continentului determinã o etajare a formatiunilor vegetale Plasarea continentul
ui Intre Oceanul Atlantic (in V) si continentul Asia (in E) determinã o
diferentiere V E a formatiunilor vegetale pe mãsura cresterii gradului de continen
talism
Var73
A. 1. D Italia; I Cehia; 2. 4 Viena; 6 Bruxelles.
B. 1. Budapesta; 2. Lituania; 3. Berlin.
C. 1. d; 2. a; 3. b;4. a; 5. d.
D. Deosebiri: Italia climã temperat-continentalä In nord si mediteraneanã in sud; Regat
ul Unit-climã temperat-oceanic; Italia intluenta Mänii Mediterane: Regatul Unit- inf
luenta Curentului Golfului; Italia nebulozitate redusã: Regatul Unit-ceturi frecve
nte.
E. Zona de step si silvostepa in Europa de Est se explica prin conditiile pedocl
imatice (ternperatura medie anualä de peste 10°C, precipitatii rnedii anuale de 400-
500 mm si prin prezenta molisolurilor).
Var74
A. 1. B Marea Britanie; C Germania. 4-Viena; 5-Helsinki
B. 1. Franta; 2. Marea Baltica; 3. Suedia.
C. I. c; 2. b; 3. b; 4. a; 5. b.
D. Deosebiri: In Muntii Scandinaviei predominã relief glaciar, iar in Alpii Dinaric
i cel carstic; Muntii Scandinaviei s-au format in orogeneza caledonica, iar Alpii
Dinarici in cea alpina.Asemãnare: Altitudinile suni apropiate.
E. Diferentele mari de temperatura care se inregistreaza in clirnatul temperat-c
ontinental al Europei se explicã prin diferenete de altitudine, prin diferentele d
e latitudine si prin circulatia dominantã a aerului din diferite sectoare (nordic,
sudic).
Var75
A. 1. A Slovacia; C Portugalia. 2. 1. Londra; 3. Varsovia.
B. 1. Marea Balticã; 2. Federatia Rush; 3. Spania.
C. 1.b;2.b;3.a;4d;5.d.
D. Deosebiri:In Europa Sudicà clima este mediteraneaná. in timp ce in Europa de Vest
aceasta este oceanicã. Precipitatiile medii sunt sub 500 mm/an in Europa Sudicã si
de 1000-2000 mm/an in Europa de Vest. Vânturile din Europa Sudicä sunt: Bora, Mistra
lul si brizele marine. iar in Europa de Vest, vánturile de vest.
E. In cadrul climatului temperat-oceanic, diferentele mici de temperatura dintre
varã si iarnã se explica prin Incãlzirea si räcirea mai rapida a uscatului, In comparat
ie cu apa oceanului astfel verile sunt lipsite de caniculã din cauza vãnturilor de v
est dinspre ocean, In timp ce iarna circulatia dinspre vest irnpiedica producea
unor temperaturi scãzute.
Var76
A. 1. F Lituania; I Grecia; 2.3 Minsk; 7 Praga Ip.
B. 1.8;2.H;3.E
C. I.a;2.a;3.a;4.b;5.c
D. Asemãnare: Alpii Scandinaviei si Alpii Dinarici au altitudini de peste 2000 m.D
eosebiri: Alpli Scandinaviei s-au format In orogeneza caledonianã, iar Alpii Dinar
ici s-au format in orogeneza alpinA; Alpii Scandinaviei au spre vest tarm cu fio
rduri, iar Alpii Dinarici au spre vest tarm dalmatic
E. - in zona strâmtorii Bosfor existä doi curenti: un curent Ia suprafata, care tran
sporta ape mai putin sãrate dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si un curen
t Ia adãncime, care transporta ape rnai särate dinspre Marea Mediteranã spre Marea Nea
gra
Var77
A. 1. C Elveia; H Polonia; 2. 1 Vilnius; 4 Bruxelles
B. 1.15; 2.G; 3.J
C. 1.c; 2.b; 3.b; 4.b; 5.d.
D. Deosebiri: Munti Penini au Inältimi mai joase sub 1000 m, fatã de Muntii Apenini,
care au inaltimi mai mari, peste 2800 m; Muntii Penini s-au format In orogeneza
caledoniana, iar Munti Apenini s-au format In orogeneza alpina; Muntii Apenini
prezintã pe alocuri vulcani, iar Muntii Penini nu prezinta munti vulcanici
E. - are mai multe aeroporturi internationale; este situat Ia locul de intersect
ie al unor mari magistrale feroviare transcontinentale
Var78
A. 1. C Macedonia; J Suedia; 10-Zagreb; 14-Praga
B. 1. oceanic ;2. I;3. 2
C. I.d; 2.c; 3.a; 4.b; 5.a
D. Asemãnãri:Muntii Alpi si Muntii Pirinei au relief glaciar; s-au format in orogene
za alpina; au inãltimi mari, de peste 2500 m
E. - are un numãr mare de aeroporturi inteniationale; din orasul Londra pornesc to
ate cãile rutiere si feroviare din Marea Bntanie
Var79
A. 1. B Letonia, I Norvegia; 2. 5 Viena, 9 Sofia.
B. 1. 3; 2. 4; 3. E.
C. 1.a;2.d;3.a;4.c;5.a.
D. - ambele sunt unitãti rezultate In urma orogenezei alpine; altitudinea maxima d
in Munii Alpi este de 4807 m in Vf. Mont Blanc, iar in Vf. Elbrus din Muntii Cau
caz valoarea altimetricã maxima este de 5 642 m; in Muntii Alpi culmile sunt paral
ele, desfasurate sub forma unui arc având convexitatea spre vest, in timp ce in Mu
ntii Caucaz culmile sunt orientate nord-est sud-vest.
E. RauriIe din Europa de Est se desfasoara Intr-un climat continental excesiv. -
debitul este redus vara din cauza precipitatiilor reduse cantitativ si temperatu
rilor ridicate care intensifica evaporatia (rãurile mici seaca); iarna debitul sca
de din cauza Inghetului apei râurilor si cãderii precipitatiilor sub formá de zãpada.
Var80
A. 1. A Lituania, F Franta;2. 1 Kiev, 3 Skopje.
B. 1. Cehoslovacia; 2. 14; 3. H.
C. l.a; 2.a; 3.b; 4.c; 5.d.
D. - in climatul temperat continental dominA circulatia maselor de aer est-europ
ene (continentale), iar in climatul temperat oceanic este specifica circulatia m
aselor de aer vestice (umede, rãcoroase); amplitudinile termice anuale au valori m
ai ridicate in climatul temperat continental decát in cel oceanic; in climatul tem
perat oceanic precipitatiile medii anuale sunt de 1000 2000 mm, iar In climatul
continental media anuala este mai scãzutã, de 300 500 mm. www.ebacalaureat.ro
E. Cámpia Europei de Est: este o cãmpie joasã, de regula sub 200 m, cu altitudini de I
a 28 m, In Cãmpia Precarspica, Ia 463 m In Colinele Timan; relieful este vãlurit, cu
morene, deoarece a fost modelatA de calota glaciara pleistocena; peste fundament
ul vechi, precambrian, s-au acumulat sedimente; existã relief secundar dezvoltat p
e depozite loessoide.
Var81
A. 1. B-Bosnia-Hertegovina; C-Portugalia 2. 9 Sofia, 11 Dublin.
B. 1. Paris; 2. F; 3. G.
C. l.d; 2.b; 3.d; 4.c; 5a.
D. In Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 m in Vf. Narodnaia, iar in Munt
ii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 m In Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rez
ultat in urma orogenezei hercinice. In timp ce Muntii Alpi sunt rezultatul oroge
nezei alpine; in ambele unitati existã relief modelat de ghetari: in Muntii Alpi g
hetarii montani au creat circuri, vai glaciare. iar In Muntii Ural calota glacia
ra pleistocena a creat un relief specific.
E. - in majoritatea statelor europene rata natalitãtii are valori reduse din cauza
factorului economic: in statele dezvoltate, nivelul de trai superior este Insot
it de emanciparea familiilor; apare dorinta de a avea mai multe bunuri materiale
iar interesul pentru cresterea si educarea copiilor este mai mic; valoarea mort
alitãtii este in crestere pe baza Imbãtrânirii demografice.
Var82
A. 1. A Islanda, E Suedia; 2. 7 Varovia, 8 Bruxelles.
B. 1. Belarus; 2. B; 3. Oslo.
C. 1.d; 2. b; 3. b; 4. c; 5. b.
D. In Danemarca climatul este temperat oceanic, pe când in Grecia este mediteranee
an. In Danemarca temperaturile medii anuale sunt mai scãzute, decât in Grecia. In Da
nemarca precipitatiile medii anuale cad In cantitãti mai mari decât in Grecia. In Da
nemarca se simt influenete aerului rece subpolar, iar in Grecia cele ale aerului
cald mediteranean, din sud.
E. Valoarea micA a densitAtii popuIatiei In Islanda (cea mai micA din Europa) se
explicA prin conditiile naturale nefavorabile: climat aspru, activitate vulcani
cA, ghetari, este un stat izolat.
Var83
A. 1. C Portugalia, G Albania;2. 4 Helsinki, 6 Paris.
B. I. D; 2. Islanda; 3. 3.
C. 1.b;2.b;3.a;4.b;5.d.
U. - in Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 in in Vf. Narodnaia, jar in M
uitii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 Tn in Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au
rezultat in urrna orogenezei hercinice, in timp Ce Muntii Alpi sunt rezultatul
orogenezei alpine; In ambele unitati existã relief modelat de ghetari: In Muntii A
lpi ghearii montani au Creat circuri, vAi glaciare. iar in Muntii Ural calota gl
aciara pleistocena a creat un relief specific. www.ebacalaureat.ro
E. In sud-estul Europei este caracteristic climatul temperat continental, cu pre
cipitatii reduse cantitativ, insuficiente pentru dezvoltarea vegetatiei arboresc
ente si cu amplitudini termice anuale ridicate (ierni geroase, veri foarte calde
). Ca urmare se dezvoltã o vegetatie reprezentatã prin ierburi mãrunte, xerofile (step
a) si pajiti stepice cu pãlcuri de stejari (silvostepa).
Var84
A. 1. Macedonia (C); Luxcmhurg (J); 2. Bruxelles (6); Helsinki (7).
B. Olanda (B): Lisabona (5); Londra (9).
C. I. c. 8; 2. d. H; 3. b Irlanda; 4. b. E; 5. d. Zagreb
D. De exemplu:Pãdurea de conifere cuprinde elemente Cu 0 dezvoltare mai larga panã I
a latifudinea de 50 de grade, fiind reprezentatã de paduri de molid, brad, mesteacän
, zadã, pe când stepa Incepe din estul Romániei si se intinde pina dincolo de Volga avãn
d ierburi de tipul: negarã, colilie, pelin, paius etc. In pádurea de conifere soluri
le sunt din clasa celor podzolice pe când in arealul de stepa apartin clasei cerno
ziomurilor.in cadrul domeniului padurilor de conifere deosebim mamifere (ursul.
lupul, vulpea, hermelina etc.). in zona de stepa identificãm predorninanta rozätoare
lor.
E. De exemplu: In vestul continentului Europa sunt caracteristice masele de act
vestice, umede si rãcoroase pe cind in estul continentulul se aflä influenta directã a
maselor de aer nordice si est continentale. In climatul temperat-oceanic media
precipitatiilor este de 800-1000 mm/an pe cand in climatul est european media pr
ecipitatiilor coboarã datoritã ariditãtii sub 400 mm/an ajungãnd si Ia 200-300 mm/an.
Var85
A. I. Norvegia (D); Bulgaria (J); 2. Helsinki (7); Praga (15).
B. 1. Dunarea; 2. Bulgaria (J); 3. Berlin (14).
C. I.c. D; 2. b. H; 3. c. H. Franta; 4. b. Croatia; 5. b. D.
D. De exemplu:In timp ce in A Irlanda deosebim climat temperat-oceanic, in C Gre
cia deosebim climat subtropical (mediteranean).In Irlanda identificam o medie a
temperaturilor lunare care scad de Ia sud Ia nord (de Ia 8°C Ia 0°C iarna, iar vara
de Ia 22°C Ia 15-16°C) Pe când in climatul Greciei temperaturile sunt de 10°C iarna si d
e 25°C vara. In Irlanda se resimte influenta termicã a Curentului Golfului pe când in
climatul mediteranean al Greciei se resimt influente din Marea Mediteraneana din
nordul Africii.
E. De exemplu: Datoritã conditiiIor climatice nefavorabile o mare parte din an; Da
toritã configuratiei reliefului accidentat din Alpii Scandinavici transporturile f
eroviare In peninsula sunt mai greu accesibile.
Var86
A. I. Lituania (F); Ungaria (G); 2. Bratislava (8); Riga (12).
B. I. Sena; 2. Kiev; 3. Italia (C).
C.1.d.Ucraina(D); 2.d.11 Praga; 3.b.10;4.b.E; 5.b 10
D. De exemplu:Ambele unitãi montane au acelai mod de formare. prin incretire. Ambe
le formatiuni muntoase prezinta relief glaciar. Atât Carpatii cat si Pirineii s-au
format In cadrul orogenezei alpine. Ambele unitãti au in alcatuirea petrografica
sisturi cristaline.
E. De exemplu: Atát Bratislava cat si Viena sunt situate pe fluviul Dunãrea, iar pri
n intermediul canalelor Main-Rhin se realizeazã o legatura navigabila mai scurtä int
re Marea Nordului si Marea Neagrà. Dunãrea, fiind navigabila in aval de Ulm (Germani
a), se constituie pentru cele doua capitale europene ca posibilitate a realizàrii
unor transporturi cu costuri reduse Intre cele douã mari orase. www.ebacalaureat.r
o
Var87
A. 1. Bulgaria (A); Republica Moldova (G); 2. 6 Kiev; 10 Lisahona.
B. 1. Tamisa (C); 2. Minsk (12): 3. ltalia (D).
C. 1. b. Berna; 2. d. F; 3. c. 11: 4. d. J; 5. c. Lituania.
D. De exemplu: Muntii Scandinavici s-au individualizat In orogeneza caledonicä, pe
când Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpina.Muntii Scandinavici au altitudin
ea maxima de 2469 m (Vf. Gaidhopiggen) iar Muntii Alpi sunt rnai inalti având 4807
m (Vf. Mont Blanc). Ambele unitãti montane s-au format prin cutarea scoartei.
E. De exemplu:Relieful dominant format din munti abruti (Alpii Scandinaviei);Int
insele supratete lacustre;Conditiile climatice aspre specifice zonei subpolare c
u temperaturi scãzute fac ca populatia sã fie in general mai redusã in acest spatiu al
peninsulei.
Var88
A. 1. C-Slovenia; H-Portugalia; 2. 4-Londra; 15-Berlin
B. 1. Italica; 2.F; 3. A
C. 1. d;2. b; 3. d;4. b; 5. d.
D. De exemplu: In Norvegia este vegetatie forestierä (taiga) pe când In Grecia este
vegetaie mediteraneanã (frigana); arbori caracteristici In Norvegia sunt: brad, mo
lid, larice etc. Iar In Grecia stejar de pluta, mãslin, pin etc.
De exemplu:. Sub padurile de conifere din F sunt soluri podzolice pe când In G sun
t soluri specifice climatului subtropical
E. De exemplu:varietatea zonelor climatice; diversitatea tipurilor de sol; ponde
rea diferitA a culturii plantelor si cresterii animalelor in statele Europei; sp
ecializarea fortei de muncä din domeniul agricol; dezvoltarea socio-economicã diferi
tã a satelor europene.
Var89
A. 1. B-Regatui Unit (Marea Britanie); D-Islanda 2. 1-Atena; 2-Sofia
B. I. Portugalia; 2. A; 3. Paris
C. 1. c;2. a; 3. d; 4. d; 5. b.
D. De exemplu: in Spania este climat mediteranean iar in Ucraina climat temperat
continental; precipitaii mai bogate in Spania pe coasta de vest (influenta Oc.
Atlantic) iar In Ucraina sunt precipitaii mai reduse, seceta mai frecvente; In S
pania se resimt Vänturile de Vest, care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivätul,
rece si uscat.
E. De exemplu: diferenele climatice; conditiile cadrului natural; varietatea res
urselor naturale; gradul de dezeoltare social-economicä.
Var90 (Orasul marcat cu nr 15)
A. 1. A-Islanda; H-Suedia. 2. 2-Minsk; 10-Sarajevo
B. 1. Elvetia; 2. BalcanicA; 3. Helsinki
C. 1. b; 2. d: 3. c; 4. c; 5. d.
D. De exemplu: in Italia este climat mediteranean pe cãnd in Suedia este climat te
mperat oceanic si subpolar dincolo de Cercul Polar; temperaturi mai ridicate in
Italia (25°C media verii) iar in Suedia temperaturile sunt mai scãzute (15°C in sudul
tarii si 10°C In nord. media verii); in ambele state se regaseste climatul muntilo
r inalti, cu temperaturi scãzute si ghetari. www.ebacalaureat.ro
E. De exemplu: conditilie climatice aspre; suprafatã mare ocupata cu paduri si sup
rafete acvatice (lacuri, mlastini); relief accidentat, impropriu pentru dezvolta
rea arealã a asezarilor; resurse naturale putin diversificate; suprafata agricola
redusã etc.
Var91
A. 1. C-Suedia; E-Islanda;2. 1 Oslo; 12 Bratislava
B. 1. Albania; 2. Belarus; 3. Tallin
C. I a; 2d; 3d; 4d; 5d
D. De exemplu:Peninsula Scandinavia este strãbãtutä de un sir de munti vechi, caledoni
ci, Alpii Scandinaviei, pe cánd Peninsula Italicã este strãbãtutã de un sir de munti tiner
i, formati in orogeneza alpini, Munii Apenini. In Alpii Scandinaviei predomina r
elieful glaciar iar In Muntii Apenini relieful vulcanic (platouri, cratere, vulc
ani activi).In Peninsula Scandinavia, in partea de SE se desFasoarã o câmpie fluvio-
glaciara, cu numeroase morene, iar in Peninsula Italicã sunt câmpii fluviale (C. Pad
ului) si cämpii inguste litorale.
E. De exemplu: relieflul prin varietatea sa este principalul element care determ
inã diversitatea elementelor climatice; valoarea radiatiei globale scade odatä cu cr
esterea altitudinii; in ariile montane expozitia si Inclinarea versantilor modif
icã intensitatea radiatiei globale; cantitatea de precipitaii crete pe mãsurã ce crest
e altitudinea, Ia altitudini ridicate fiind dominant sub formã de zapada; circulat
ia generala a maselor de aer este influentatã de dispunerea formelor de relief; as
tfel deschiderea largã spre Oceanul Atlantic, permite patrunderea influentelor cli
matice oceanice pána pe teritoriul Romãniei.
Var92
A. 1. A-Norvegia; B-Slovacia 2. 5-Lisabona; 13-Kiev
B. 1.D; 2.4; 3.14
C. 1,b;2.b;3.a;4.b;5.a.
D. De exemplu: In Islanda este climat temperat oceanic si subpolar iar in Macedo
nia este climat mediteranean; temperaturi scAzute in Islanda datoritã latitudinilo
r mari pe când in Macedonia temperaturile medii ating 5°C in lunie de iarnä si 25-27°C I
n lunile de varä; in Islanda se resimt vânturile polare, iar in Macedonia climatul e
ste influentat de masele de aer tropicale.
E. De exemplu: relieful accidentat; densitatea redusä a populaiei i aezãrilor care n
ujustificã real izarea reelei feroviare.
Var93
A. 1. D-Franta; F-Muntenegru.2. 4-Bruxelles; 6-Lisabona
B. l.Elvetia; 2. Kiev; 3.G
C. I.a;2.d;3.b;4.b;5.b.
D. De exemplu: In Suedia este climat temperat oceanic si subpolar (nord) iar In
Franta este un clirnat temperat oceanic si mediteranean (sud); temperaturi mai s
cazute In Suedia datoritA latitudinilor mari pe cãnd In Frana temperaturile medii
anuale ating 15°C; In Suedia se resimt vãnturile polare (nord), iar in Frana climatu
l este influenat de vänturile de vest. www.ebacalaureat.ro
E. Se acordä 4 puncte pentru douã cauze djn cele mentionate mai jos:
De exemplu: Impreunä cu Dunärea formeazã cea mai importantã arterã de transport fluvial di
n Europa; asigurã apa potabilã si industrialã In zonele pe care le traverseaza.
Var94
A. 1. A Finlanda; I Polonia. 2. 6 Moscova; 12 Roma.
B. I E; 2 1; 3 Suedia.
C. 1 c; 2 c; 3 c; 4 c; 5 b.
D. Exemplu de deosebiri: Munii Vosgi-Pãdurea Neagra s-au format in orogeneza herci
nicä, pe când Muntii Caucaz s-au format in orogeneza alpina; Muntii Vosgi-Pãdurea Neag
rá au altitudini mai reduse (1500 m), pe când Muntii Caucaz prezinta cele mai mari a
ltitudini ale continentului european (5642 m); Muntii Vosgi-Padurea Neagra au fr
agmentare mare si masivitate redus datoritã vechimii lor mai mari, pe cãnd Muntii Ca
ucaz au fragmentare redusã si masivitate mare, fiind munti tineri alcätuiti din roci
dure; Muntii Vosgi-Padurea Neagrã prezintã relief structural (horsturi si grabene),
pe când Muntii Caucaz prezintã relief glaciar extins.
E. Exemplu de raspuns: In statul J densitatea populatiei este redusA, datoritã cli
matului rece, Cu ierni lungi si aspre, veri scurte si reci, pe când in statul B de
nsitatea populatiei este mai mare, datorita climatului temperat-oceanic, cu iemi
blánde si umede si veri moderate termic.In statul J densitatea populatiei este re
dusã, datoritã terenurilor agricole reduse, a solurilor putin fertile, pe când In stat
ul B densitatea populatiei este mai mare, datoritä terenurilor agricole Intinse, a
solurilor mai fertile.
Var95
A. 1. B-Lituania; J-Portugalia; 2. 1-Reykjavik; 2-Dublin.
B. 1. E; 2. Zagreb; 3. Olanda
C. 1. b; 2. b; 3. c; 4. d; 5. a.
D. De exemplu: in Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Ucraina clima
t temperat continental; precipitatii mai bogate. S0O-l000 mm. in Regatul Unit (i
nfluenta Oc. Atlantic) iar in Ucraina sunt precipitatii mai reduse, seceta mai f
recvente; in Regatul Unit se resimt Vãnturile de Vest, care aduc umiditate iar in
Ucraina bate Crivãtul, rece si uscat.
E. De exemplu: o dinamicã a scoartei mai activi datoritä placilor tectonice africanã s
i eurasiaticã in lungul Märii Mediterane; prezenta muntilor tineri, in sudul Europei
, rezultati In urma eforturilor de cutare din orogeneza alpinã
Var96
A. 1. C-Grecia; F-Islanda; 2. 1-Varovia; 14-Kiev
B. 1. 4; 2. 1(Spania); 3. Atena
C. 1. b; 2. a: 3. a; 4. c; 5.b.
D. De exemplu: In M-ii Penini este caracteristic un climat temperat oceanic iar
in Mii Ural este specific climatul temperat continental; in M-ii Penini se intãlne
ste un climat specific muntilor josi (sub 1000 m) iar in M-ii Ural climatul cara
cteristic este cel al muntilor Inalti, de peste 1500 m; In M-tii Penini se resim
t vânturile de vest, iar in M-ii Ural climatul este influentat de masele de aer po
lare.
E. De exemplu: climatul mai arid, cu precipitatii reduse si secete frecvente; cr
esterea necesarului de hranã si materii prime pentru populatie si industria alimen
tarã.
Var97
A. I. D-Italia; I-Olanda; 2. 3-Praga; 9-Minsk
B. 1. Iberica; 2. Moscova; 3. Tamisa
C. 1. d; 2. b; 3. c;4. c; 5. d.
D. De exemplu: In Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Italia este c
limat mediteranean; temperaturi mai scäzute si umiditate mai accentuatã in Regatul U
nit datoritã influentelor oceanice pe când in Italia temperaturile medii ating 15°C In
lunile de iarnã si 25-27°C In lunile de varã; In Regatul Unit se resimt vânturile de ve
st, iar In Italia climatul este influentat de masele de aer tropicale.
E. De exemplu: climatul rece (polar si subpolar) care permis formarea ghetarilor
montani; existenta calotei glaciare cuaternare.
Var98
A. I. D-Macedonia; H-Finlanda; 2. 2-Tallinn; 9-Paris
B. I- Chisinãu; 2. Irlanda; 3. Portugalia
C. 1. c; 2. c; 3. d; 4. c 5. c.
D. De exemplu: In Insulele Britanice este clirnat temperat oceanic iar in Penins
ula ltalicã este climat mediteranean; temperaturi mai scãzute si umiditate mai accen
tuatã in Insulele Britanice datorita influentelor oceanice pe când in Peninsula ltal
icä temperaturile rnedii ating 15°C In lunile de iamã si 25-27°C in lunile de vara; in I
nsulele Britanice se resirnt vânturile de vest, iar In Peninsula ltalicä climatul es
te influentat de masele de aer tropicale. www.ebacalaureat.ro
E. De exemplu: prezenta vãilor Inguste (chei. defilee) permit realizarea lucrãrilor
hidrotehnice; debitele mari ale raurilor de munte cu alimentare pluviala. nivalã s
i din ghetari.
Var99
A. 1. B Spania; F Germania; 2. 5 Stockolm; 6 Lisabona.
B. 1 Pirinci; 2 Rusia; 3 Londra.
C. I. d: 2. c; 3. d; 4.b; 5.c.
D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anualã este mai scãzutá In Peninsul
a Scandinavä decãt in Peninsula Italica: Radiatia solarã are valori mai reduse In Peni
nsula Scandinavã decãt in Peninsula Italicã; Peninsula Scandinavã are un clirnat tempera
t oceanic iar Peninsula Italicã un clirnat mediteranean.
E. -conditii climatice nefavorabile; numãr redus de asezari; soluri nefertile; res
urse naturale limitate.
Var100
A.1. J-Irlanda; E-Grecia; 2. 7-Sarajevo; 13-Varsovia
B. l.Iberica; 2. I(Spania); 3.3
C. l.d;2.c;3.b;4.c;5.a.
D. De exemplu: douã caracteristici ale industriei siderurgice: s-a dezvoltat, cu p
recãdere, in zonele unde existã importante resurse de minereuri; localizarea centrel
or de prelucrare si in orasele-porturi datoritä avantajelor transportului pe apã.Douá
regiuni industriale: Franta (Lorena); Germania (Ruhr).
E. De exemplu:temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnã si 25-27°C In lunile d
e vara; circulaia maselor de aer este influentatã de campurile barice care se form
eazä deasupra Oceanului Atlantic si Mãrii Mediterane.