Sunteți pe pagina 1din 16

Rezumatul tehnicilor din

Workshop-ul Parent’s Masterclass,


licenta Parent’s Toolshop Inc, SUA

Contact:

Urania Cremene
Urania.Cremene@parentsmasterclass.ro
Tel: 0722507359
FIŞĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU CONSTRUIREA FUNDAŢIEI

ECHILIBRAŢI-VĂ STILUL PARENTAL

Control excesiv: multe limite şi puţine alternative şi libertăţi.

Patrulele Puterii, Supraveghetorii Perfecţionişti

Control insuficient: multe alternative şi libertăţi şi puţine limite.

Cei care se Eschivează, Cei care Răsfață

Echilibrat: alternative şi libertăţi în cadrul unor limite rezonabile.

ÎNLOCUIŢI CONVINGERILE INUTILE CU ALTERNATIVE SĂNĂTOASE

ALEGEŢI-VĂ ATITUDINILE ŞI PERCEPŢIILE

„Când crezi în ceva, acel ceva se întâmplă.”

ELIMINAŢI STANDARDELE DUBLE

Regulile se aplică întregii familii.

FIŢI UN MODEL DE URMAT

„ Deveniţi genul de persoană care vă doriți să devină și copii voștri.”


FIŞĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU STIMA DE SINE
STIMA DE SINE este ce simţim despre calităţile noastre interne. IMAGINEA DE SINE este cum credem că
apărem altora la exterior.
EGO-APRECIEREA este gândul că suntem (sau încercăm să fim) mai buni ca alţii.
LAUDA foloseşte etichete de judecată care se concentrează pe mulţumirea altora. ÎNCURAJAREA foloseşte
cuvinte descriptive care dezvoltă motivarea internă.

OFERIȚI DRAGOSTE NECONDIŢIONATĂ


 Încurajaţi atunci când copiii nu cer aceasta sau nu se aşteaptă.
 Nu folosiţi dragostea ca o recompensă condiţionată.
 Descrieţi calităţile speciale ale fiecărui copil.
 Daţi în funcţie de nevoile individuale, nu în mod egal.
 Petrec eţi timp individual cu fiecare copil; distraţi -vă!

CONCENTRAŢI-VĂ PE AUTOMOTIVARE
 Manifestați încredere în judecata copiilor. Cereți -le părerea.
 Ajutaţi copiii să aibă încredere în vocea lor interioară şi să nu depindă de părerile altora.
 Concentraţi-vă pe sentimentele copiilor despre realizările lor.

PRIVIŢI PARTEA POZITIVĂ


 Concentraţi-vă pe ce este bine. Subliniaţi calităţile şi comportamentul pozitiv.
 Recunoașteți orice efort făcut de copil.
 Descrieţi cum eforturile copiilor îi ajută pe ei sau pe alţii.

SUBLINIAŢI ORICE PROGRES FĂCUT DE COPII


 Evitaţi „critica constructivă” şi să amintiţi copiilor greşelile din trecut.

DESCRIEŢI, NU JUDECAŢI
 Evitaţi cuvinte ca „bine”. În loc, descrieţi ce îl face să fie „bine.”
 Exprimaţi-vă aprecierea.
 Numiţi calitatea pe care au manifestat-o sau folosit-o.
 Eliberaţi copiii din roluri şi etichete, şi pozitive şi negative.

EVITAŢI COMPARAŢIILE
 Descrieţi ce a făcut persoana, fără să faceţi referire la alţii.
 Descurajaţi competiţia nesănătoasă. Concentraţi -vă pe a da ce e mai bun din fiecare.

NU FIȚI DURI IN CEEA CE PRIVEȘTE GREŞELILE


 Concentraţi-vă pe lecţie.
 Aveţi aşteptări realiste. Încurajaţi copiii să dea ce e mai bun din ei.

Reamintire:
Daţi-le copiilor un D.I.P. pe zi! (Descrie, calităţi Interne şi Pozitive)
FIȘĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU COOPERARE

EVITAŢI MITELE

PLANIFICAŢI ÎN AVANS

OFERIŢI OPŢIUNI
Dacă nu există o opţiune ca ceva să se întâmple, daţi opţiuni pentru
când şi cum se poate întâmpla.

NU SPUNEŢI „NU FACE”


Descrieţi ceea ce pot face.

NICIUN „NU”
Spuneți un „da” condiţionat.
Oferiţi o alternativă. Oferiți un
motiv.

Daţi informaţii.
Acceptaţi sentimentele. Folosiţi dorinţe Fanteziste. Păstrați „nu-
urile” pentru situațiile periculoase sau pentru urgenţe.

FOLOSIŢI UMORUL

FACEŢI LUCRURILE MAI ATRĂGĂTOARE PENTRU COPII

FIŢI POLITICOS, DAR NU PLEDAŢI

URMAŢI REGULILE PENTRU STABILIREA REGULILOR


Folosiţi termeni generali, simpli, pozitivi, care exprimă linia de bază.

STABILIŢI RUTINE
FIŞĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU INDEPENDENŢĂ

EXEMPLIFICAŢI COMPORTAMENTUL ÎN MOD DESCHIS

PREDAŢI COMPETENȚE
1. Plănuiţi în avans.
2. Explicaţi importanța unei aptitudini.
3. Împărţiţi sarcina în paşi mai mici.
4. Lăsaţi copiii să privească.
5. Lăsaţi copiii să încerce.
6. Lăsaţi copiii să facă lucrurile în felul lor.
7. Oferiţi alternative.
8. Lucraţi împreună.
9. Faceţi lucrurile amuzante şi pe placul copiilor.
10. Încurajaţi la fiecare pas.

OFERIŢI UN SFAT RAPID

LĂSAŢI COPIII SĂ FIE RESPONSABILI PENTRU PROPRIILE GREŞELI

LĂSAŢI COPIII SĂ FACĂ LUCRURI DE UNII SINGURI

OBSERVAŢI DIFICULTATEA

LĂSAŢI COPIII SĂ VĂ AJUTE

CEREŢI-LE PĂREREA

AŞTEPTAŢI ÎNAINTE DE A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI

ARĂTAŢI-LE COPIILOR CUM SĂ FOLOSEASCĂ RESURSE EXTERNE

RESPECTAŢI INTIMITATEA COPIILOR

LĂSAŢI COPIII SĂ VISEZE

DAŢI UN IMBOLD, DAR NU FORŢAŢI

DAŢI-LE DRUMUL ŞI AVEŢI ÎNCREDERE


FIȘĂ REZUMAT
SETULE DE UNELTE PENTRU ASCULTAREA F-A-X

COMUNICAREA F-A-X
Problemele Părinților: Ascultați înainte să vorbiți. Verificați de două ori dacă ați înțeles mesajul.
Problemele Copiilor:
Evitați să le preluați problemele.
Începeți de unde se află ceilalți – nu vă impuneți propriile păreri și soluții.

Stiluri de rezolvare a problemelor


 Rezolvatorii de Probleme în Interior au nevoie de spațiu și de timp.
 Rezolvatorii de Probleme în Exterior au nevoie să testeze ideile cu ajutorul celorlalți.
 Cuceritorii neglijează sentimentele și se concentrează asupra faptelor și soluțiilor.
 Vorbitorii au nevoie să își exprime sentimentele înainte să se gândească în mod rațional la soluții.

Evitați barierele de comunicare

Atitudini Nefolositoare: Răspunsuri Nefolositoare:


Neatenția Oferi rea de s faturi Eti chetă rile sau insultele
Nerăbda rea sau de sol uții Poveș tile și prelegerile
Judeca rea sentimentel or Analiza rea Dezba terile rați onale
Impunerea uni versului nos tru celorlal ți Nega rea sentimentelor Învinovă ți rea și judeca rea
Mini maliza rea Dis tragerea a tenției Morala și predi cile
Rezol vă rile rapide Averti ză rile și a menință rile
Interoga toriul

ASCULTAREA F-A-X

Concentrați-vă asupra sentimentelor

a. Identificați sentimentul,
Opriți-vă, Priviți și Ascultați.
Evitați să reacționați la emoții și comportamente de suprafață.
Căutați indicii despre sentimentul ascuns (inclusiv semnale nonverbale).
Verbalizați acest sentiment.

b. Identificați gândul sau evenimentul care provoacă acest sentiment.

c. Spuneți, cu propriile cuvinte, ce credeți că înseamnă toate acestea.


Exprimați dorințe fanteziste.

Continuați să oglindiți sentimentele celorlalți până ce aceștia merg mai departe, își exprimă confuzia sau sunt
pregătiți să discute despre soluțiile posibile.
FIȘĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR

COMUNICAREA F-A-X

B1: Concentraţi-vă asupra sentimentelor


a. Identificaţi sentimentul (în gând).
b. Identificaţi gândul sau evenimentul (în gând).
c. Rezumați cu propriile cuvinte ceea ce credeţi că vor să spună.

În cazul în care copilul este confuz sau interpretează greşit situaţia, treceţi la următorul
pas.

B2: Puneţi întrebări ajutătoare


 Puneţi întrebări cu răspuns deschis pentru a încuraja împărtăşirea, evitaţi întrebările
de tip da/nu.
 Clarificaţi detaliile pentru ca ceilalţi să înţeleagă de ce s-a întâmplat ceva.
 Reluați convingerile posibil greşite pentru ca alţii să poată dobândi o înţelegere a
lecţiilor implicate.
 Oferiţi-le cuvinte înțelepte, nu prelegeri.
 Ghidaţi-i pe alţii prin logica lor, pentru a lua în considerație puncte importante – fără
a da sfaturi

Dacă voi şi copilul înţelegeţi problema, dar aveţi nevoie de o soluţie sau un plan, treceţi
la următorul pas.

B3: Analizați soluţiile posibile


a. Faceţi un brainstorming de idei. Toate ideile sunt bune. Pur şi simplu înșiruiți-le pe
toate.
b. Evaluaţi fiecare idee: „Ce s-ar întâmpla dacă aţi face acest lucru?”
c. Alegeţi o soluţie.
FIŞĂ REZUMAT
TRUSA DE UNELTE PENTRU PĂSTRAREA CALMULUI

Furia este o reacţie fizică şi emoţională la perceperea unei ameninţări. Dacă nu ne folosim
tensiunea musculară şi substanţele chimice eliberate de organism în timpul furiei, creşterea
acesteia în intensitate poate duce la boli grave.

PAŞII PENTRU O GESTIONARE CONSTRUCTIVĂ A FURIE/STRESULUI

a. Conştientizaţi ciclul furiei


EVENIMENT – – – > CONVINGERE – – > SENTIMENT – – > RĂSPUNS
Schimbarea convingerilor afectează restul ciclului furiei.
Furia pasivă = înăbuşă şi neagă sentimentele.
Furia agresivă = descarcă emoţiile asupra altora.
Furia pasiv-agresivă = îi răneşte pe ceilalţi într-un mod pasiv.
Furia asertivă = reacţie echilibrată, onestă, respectuosă.

b. Eliberaţi presiunea furiei şi a stresului


Tăciunii aprinşi au nevoie de un plan de gestionare a stresului.
 Sursele de reîncărcare interioară îşi iau energia din ele însele.
 Sursele de reîncărcare exterioară îşi iau energia din afara lor. Scânteile au
nevoie de manifestări de izbucnire sănătoase.
 Energia declanşată de furia verbală = vă vine să ţipaţi
 Energia declanşată de furia fizică = vă vine să loviţi
Personalizaţi-vă planul de gestionare: P/I, V/I, P/E, V/E, VP/I, VP/E.
Folosiţi un jurnal al furiei pentru a vă reprograma răspunsul.

c. Planificaţi un răspuns asertiv la problemă


(Capitolul 10, Setul de Unelte pentru o Comunicare Clară)

Şi copiii experimentează stresul şi furia. Explicaţi situaţiile stresante în moduri oneste şi


liniştitoare. Fiţi un model de urmat şi învăţaţi-i pe copii abilităţile de gestionare a furiei şi
stresului, pe baza tipului lor de reîncărcare şi a stilurilor de energie provocate de furie.
FIȘĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU O COMUNICARE CLARĂ

DESCRIEŢI CEEA CE VEDEŢI

Înlăturaţi cuvântul tu. Folosiţi uneori şi cineva.

DESCRIEŢI CE SIMŢIŢI

Însuşiţi-vă emoţiile. Evitaţi ruşinarea.

DESCRIEŢI EFECTUL NEGATIV AL COMPORTAMENTULUI; DESCRIEŢI CEEA CE DORIŢI, AŞTEPTAŢI SAU


CEEA CE TREBUIE FĂCUT; EXPRIMAŢI REGULILE SAU LIMITELE
Fixaţi capătul de linie. Nu presupuneţi că oamenii vă ştiu deja regulile.

OBŢINEŢI ÎNŢELEGERI PRIN CONTACT VIZUAL

REMINDERE RAPIDE

Folosiţi semnale nonverbale, cuvinte unice, coduri fulger sau notiţe.

REZOLVAREA PROBLEMEI CU AJUTORUL CELOR DOUĂ PĂRŢI

a. Definiţi problema.

 Introduceţi subiectul problemei.


 Invitaţi cealaltă persoană să îşi împărtăşească punctul de vedere.
 Întrebaţi cealaltă persoană dacă este dispusă să vă asculte îngrijorările.
 Împărtăşiţi punctul vostru de vedere.
 Rezumaţi problema pentru fiecare persoană în parte.

b. Idei prin brainstorming.

c. Evaluaţi opţiunile.

d. Alegeţi, definiţi şi angajaţi-vă în soluţie.

e. Urmarea.
FIŞĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU PN
(INDISCIPLINĂ NEINTENȚIONATĂ)

IDENTIFICAŢI COMPORTAMENTUL PN ÎN MOD CORECT

Întrebarea #2: Este Comportamentul Neintenţionat sau Intenţionat?

„Da” la oricare din următoarele întrebări înseamnă că este vorba de comportament PN.

1. Este acest comportament rezultatul imaturităţii copilului sau al stadiului de dezvoltare?


• Stilul de Dezvoltare: Copiii învaţă aptitudini toate-deodată sau una-câte-una. Încercări-şi-
greşeli sau aşteaptă-şi-fă.
• Rata de Dezvoltare: Copiii se dezvoltă în propriul ritm.
2. Este acest comportament parte din personalitatea copilului?
3. Este un accident sau există o condiţie medicală care influenţează autocontrolul copilului?
4. Îi lipseşte copilului informaţia de a ştii mai bine?
₃ 5. A arătat copilul în mod consecvent că încă nu stăpâneşte aptitudinile necesare pentru a se
purta potrivit în această situaţie?

„Normal” nu este o scuză. Nu scuzaţi comportamentul, predaţi aptitudini care îi ajută să


treacă prin stadii de dezvoltare, să echilibreze trăsăturile de personalitate sau să
compenseze pentru anumite limitări fizice.

Când aveţi îndoieli, presupuneţi că este PN.

FORMULA PASRR PENTRU COMPORTAMENTUL PN

Pasul A. Preveniţi Problema utilizând Trusa de Unelte pentru Prevenţie, mai ales Setul de Unelte pentru
Independenţă. „Când oamenii vor să ___, ei (predă aptitudini). Tu poţi să (oferiţi alternative)”.
Pasul B. Acceptați existenţa sentimentelor copiilor sau perspecti va lor cu Trusa de Unelte pentru
Problemele Copiilor, „Pot să văd că vrei/simţi ______”.
Pasul C1. Stabiliţi limite, utilizând Setul de Unelte pentru Comunicare Clară. „...dar (stabiliţi limite
folosind cuvinte pozitive)”.
Pasul C2. Redirecţionaţi Comportamentul PN.
 Când este potrivit, ignoraţi comportamentul.
 Oferiţi o alternativă acceptabilă.
 Distrageţi-i schimbând punctul de concentrare sau subiectul.
 Folosiţi Adaptarea Mediului pentru a controla situaţii, nu copilul.
 Ţintiţi comportamentele PN, identificaţi ce le declanşează şi plănuiţi o strategie.
COMPARAREA OBIECTIVELOR COMPORTAMENTULUI PI LA FIECARE PAS
Pasul A: Preveniţi comportamentul îndeplinind obiectivul pozitiv
 Atenţia . Impli ca ţi copiii în moduri importante. Culti va ţi un simţ al i mportanţei şi apa rtenenţei.
 Puterea. Promova ţi i ndependenţa , oferi ţi alterna ti ve în cadrul unor limi te, fa ceţi cereri în cuvinte pozi ti ve.
 Ră zbuna rea . Recunoaşteţi existenţa senti mentelor şi preda ţi comunica rea îndră znea ţă respectuoasă.
 Renunţa rea . Folosiţi încura ja rea descri pti vă şi preda ţi a ptitudini .

Pasul B: Identificaţi şi Acceptați sentimentele din spatele comportamentului.


 Atenţia . Copiii de obi cei se simt singuri , nei mporta nţi, respinşi sau ui ta ţi .
 Puterea. Copiii de obi cei se si mt frus tra ţi , dezamăgi ţi sau fă ră control .
 Ră zbuna rea . Copiii de obi cei se simt ră niţi sau furi oşi .
 Renunţa rea . Copiii de obi cei se simt foa rte des cura ja ţi, frus tra ţi sau confuzi .

Pasul C1: Stabiliţi limite sau exprimaţi -vă punctul de vedere

PASUL C2a: IDENTIFICAŢI SCOPUL


i. Ne simţi m . . .
. . . enerva ţi , i ri ta ţi , obosi ţi sau agasaţi , a tunci când obiecti vul es te atenţia.
. . . ca și când al ţii ne contestă autori ta tea , a tunci când obiecti vul es te puterea .
. . . răni ţi , şoca ţi sau dezgusta ţi , a tunci câ nd obiecti vul es te ră zbuna rea .
. . . frus tra ţi , des cura jaţi sau lipsi ţi de speranţă , când obiecti vul es te renunţa rea .

ii . Suntem tenta ţi să . . .
. . . rea mintim, bă tem la ca p şi îndepă rtăm, a tunci când obiecti vul este a tenţia .
. . . ne certă m, pedepsim sau să cedăm, a tunci când obiecti vul este puterea .
. . . ne a ră tăm durerea sau să răni m, a tunci când obiecti vul es te ră zbuna rea .
. . . sal văm, punem presiune, cri ti că m, lăudă m sau să ne a şteptăm la mai puţin, când obiecti vul es te renunţa rea .

iii. Da că fa cem ori ca re din aces tea , fie agra vă m ci clul sau dăm o recompensă comporta mentului .
 Dă m în continua re a tenţie a tunci câ nd reamintim, batem la cap sau a ră tăm că suntem dera nja ţi .
 Alimentă m lupta pentru putere atunci când ne certăm şi o recompensăm când renunţăm.
 Adăugăm la ci clul de răzbuna re a tunci când răni m şi noi şi îl recompensăm câ nd ne a rătă m ră niţi .
 Des cura jă m copiii ca re renunţă a tunci când îi cri tică m şi îi recompensăm sal vându-i .

PASUL C2b: EVITAŢI AGRAVAREA SAU RECOMPENSAREA INDISCIPLINEI

PASUL C2c: REDIRECŢIONAŢI INDISCIPLINA


Atenţie. Opri ţi-vă ; fol osiţi PASRR. Oferi ţi a tenţie pozi ti vă . Ignora ţi comportamentul , nu copilul . Putere. Oferi ţi
al terna ti ve în ca drul unor limi te. Deta şa ţi-vă , emoţional şi/sau fizi c.
Ră zbuna re. Recons trui ţi încrederea rezol vând întâi durerea copilului . Oferi ţi alternati ve a cceptabile la furie.
Renunţa re. Împă rţi ţi sa rcinile în bucă ţi mai mi ci . Concentra ţi-vă pe ori ce effort sau progres . Expri ma ţi-vă
încrederea în abilită ţile copilului . Utiliza ţi rezol va rea problemelor.

Pasul C3: Relevați Măsurile Disciplinare


Dis ciplina ţi doa r după ce spa rgeţi cicl ul PI. Dis ciplina i mediată , ca un pri m răspuns, a gra vează comportamentul PI sau
îi oferă o recompensă.
 Dis ciplina i mediată dă atenţie nega ti vă , ceea ce este mai bine decâ t lipsa a tenţiei.
 Copiii interpretează dis ciplina ca pe o mani festa re a puterii şi pot căuta să se ră zbune.
 Dis ciplina devine o a rmă răzbună toa re a puterii . Ea alimentea ză ci clul .
 Copiii ca re renunţă se simt şi mai descura jaţi şi incompetenţi.
REACŢIA LA COMPORTAMENTE PI

ATENŢIE PUTERE
Convingere pozitivă: Implicare, apartenenţă, să se simtă Convingere pozitivă: „Vreau să am decizii şi să am ceva
importanţi. control în viaţa mea.”
Convingere negativă: „Aparţin doar când sunt observat.” Convingere negativă: „Aparţin doar dacă am controlul.”
Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul: Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul:
Plănuiţi din timp. Petreceţi timp împreună. Oferiţi atenţie pe Oferiţi alternative în cadrul limitelor. Cereţi-le ajutorul.
neaşteptate. Implicaţi copilul. Recunoaşteţi eforturile. Formulaţi limitele cu cuvinte pozitive. Implicaţi în
Identificaţi obiectivul atenţiei: decizii. Predaţi aptitudini şi daţi drumul.
Mă simt . . . Enervat, iritat, spaţiul personal încălcat, Identificaţi obiectivul puterii:
obosit, frustrat. Mă simt . . . Provocat, autoritatea este contestată.
Sunt tentat să . . . Reamintesc, bat la cap, fac servicii Sunt tentat să… Mă cert, manifest mai multă putere sau
nedorite, „Opreşte-te,” „Lasă-mă în pace.” să cedez. „Îţi arăt eu cine e şeful.”
Dacă fac . . . reacţiile dau atenţie negativă (recompensă) Dacă fac ...Cearta agravează lupta pentru putere. Copilul
comportamentul se opreşte temporar, se agravează sau sfidează pasiv sau agresiv. Renunţarea oferă o
noi comportamente îl ţin pe părinte implicat. recompensă.
Evitaţi: Întărirea comportamentului negativ sau facerea de Evitaţi: cearta sau renunţarea. Spargeţi ciclul înainte să
servicii speciale la cerere. disciplinaţi.
Redirecţionaţi: Opriţi-vă. Într-o propoziţie, folosiţi formula Redirecţionaţi: Păstraţi-vă calmul. Fiţi blânzi şi fermi.
Universală PASSR. Oferiţi activităţi acceptabile. Apoi ignoraţi Folosiţi limite finale şi oferiţi alternative o ultimă dată.
comportamentul, nu copilul. Implicaţi copilul, dacă este posibil. Decideţi ce veţi face, nu ce veţi face copilul să facă
Acordaţi atenţie comportamentului pozitiv. Folosiţi uneltele Detaşati-vă, emoţional şi/sau fizic. Folosiţi
pentru prevenire de mai sus. uneltele de prevenire de mai sus.

RĂZBUNARE RENUNŢARE
Convingere pozitivă: „Faptele bune merită răsplată.” Convingere pozitivă: Retragere. „Pot evita conflictul
Convingere negativă: „Trebuie să îi rănesc pe alţii care mă când e sănătos să fac aceasta.” „Vreau reasigurări.”
rănesc pe mine.” Convingere negativă: „Nu aparţin pentru că sunt
Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul: incompetent.” „Nu te aştepta la nimic de la mine.”
Utilizaţi ascultarea şi comunicarea pentru a evita sentimentele Întăriţi pozitivul/preveniţi negativul: Descrieţi
rănite. Predaţi aptitudini încrezătoare, respectuoase orice efort sau progres. Predaţi aptitudini.
de rezolvare a conflictelor. Identificaţi obiectivul renunţării:
Identificaţi obiectivul răzbunării: Mă simt . . . frustrat, descurajat, fără speranţă.
Mă simt . . . Rănit, fizic şi emoţional. Dezamăgit Sunt tentat să . . . ajut, salvez, laud, renunţ,
nu îmi vine să cred, dezgustat. să mă aştept la mai puţin.
Sunt tentat să . . . Arăt durerea sau să rănesc. Dacă fac . . . Salvarea oferă o recompensă renunţării.
„Cum ai putut să îmi faci acest lucru?” Lauda şi presiunea agravează. Copilul se simte mai
Dacă fac . . . arătarea durerii oferă o recompensă. incompetent şi eşuează să reacţioneze.
Represaliile agravează ciclul răzbunării. Evitaţi: Lauda, toate criticile şi comparaţiile. Nu
Evitaţi: Să răniţi şi să arătaţi durerea. Spargeţi ciclul salvaţi, renunţaţi sau compătimiţi.
inainte de a redirecţiona. Redirecţionaţi: Spargeţi sarcina în părţi mici. Concentraţi-vă
Redirecţionaţi: Detaşaţi-vă. Calmaţi-vă. Reconstruiţi Pe orice efort sau progres, oricât de mic.
încrederea. Recunoaşteţi durerea copilului întâi, înainte să vă Exprimaţi încrederea în abilităţi. Construiţi pe interese şi
ocupaţi de comportamentul răzbunător. Gândiţi-vă la puncte forte. Utilizaţi rezolvarea problemelor.
alternative acceptabile pentru furie. Sugeraţi copilului să îşi Utilizaţi uneltele de prevenire.
repare greşeala
pe viitor. Utilizaţi uneltele de prevenire de mai sus.
FIȘĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE PENTRU DISCIPLINĂ
• Disciplina îi ajută pe copii să înveţe din greşeli, nu să sufere pentru ele. Concentraţi -vă asupra
soluţiilor, nu a vinei sau ruşinii.
• Copiii sunt responsabili pentru a-şi controla propriul comportament. Părinţii sunt responsabili
pentru a oferi opţiuni comportamentale potrivite şi pentru a ţine copiii responsabili de alegerile
comportamentale slabe.
• Disciplina este relevată respectuos, oricând este posibil, ca o opţiune: „Dacă alegi să
(comportament greşit) voi şti că ai hotărât să (disciplină).”
• Disciplina este relaţionată logic de comportamentul greşit. Dacă nu este evidentă, declaraţi
conexiunea logică.
• Disciplina este rezonabilă. Timpul şi durata ar trebui să fie cele mai puţin restrictive, oferindu -le
copiilor o şansă de a încerca din nou în curând.

UNELTELE DISCIPLINEI
• Arătaţi-le copiilor cum să ofere compensaţii.
• Oferiţi opţiuni.
Modificaţi scopul opţiunilor pe măsură ce problema se modifică.
• Luaţi măsuri.
Decideţi ce veţi face, nu ce veţi face copiii să facă. Urmaţi până la capăt respectuos, cu sau fără
cuvinte, cu acţiuni rezonabile, relaţionate.
• Permiteţi consecinţele naturale.
Acestea au loc dacă părinţii nu fac nimic pentru a salva. Folosiţi doar dacă sunt rapide şi sigur.
Întrebaţi: „Ce ai învăţat?”
• Aplicaţi restricţii care sunt relaţionate logic cu un abuz al unui privilegiu sau drept. Nu
restricţionaţi responsabilităţile sau privilegiile deja câştigate de copii.
• Folosiţi soluţionarea problemelor pentru a preveni, releva sau decide măsurile disciplinare:
„Îmi fac griji în legătură cu (comportament greşit). Ce putem face pentru a ne asigura că acest
lucru nu se mai întâmplă din nou?”
• Revelaţi consecinţele logice care satisfac cei patru R. Folosiţi -le cu cumpătare.
• Folosiţi pauzele de autocontrol care învaţă managementul mâniei şi al stresului.
 Alegeţi locaţia în funcţie de stilul de reîncărcare intern/extern al copilului.
 Permiteţi-le copiilor să aibă activităţi calmante (energie negativă verbală/fizică).
 Pauzele se termină atunci când copiii s -au calmat. Fără timere!
 Atunci când o pauză se termină, este gata, doar dacă nu este nevoie de soluţionarea
problemei.
FIŞĂ REZUMAT
SETUL DE UNELTE
PENTRU CONSILIUL DE FAMILIE

 Scopul consiliilor de familie este existența unui program regulat de a petrece timpul
împreună pentru a construi un sens de unitate, pentru a lua decizii, pentru a rezolva
probleme şi a învăţa valorile şi abilităţile de viaţă. Întâlnirile de consiliu sunt utile
oricărei familii, şcoli sau grup.
 Fiecare membru are un rol.
Rolurile necesare sunt: Liderul, Înregistratorul, Spărgătorul de gheață şi Ancora.
Roluri opţionale sunt: Liderul subiectelor de discuţie şi Cel care se ocupă de gustare,
Cel care planfică jocurile, Liderul de divertisment, sau Cel care planifică lecțiile.
 Începeţi cu cei care vor să frecventeze consiliul de familie; includeţi pe oricine trăieşte
în familie. Toată lumea trebuie să ştie că este binevenită să frecventeze, când va fi
pregătit. Nu pedepsiţi pe nimeni dacă nu frecventează întâlnirile.
 Întâlniţi-vă regulat, nu doar pentru a discuta probleme. Nu rataţi întâlnirile doar pentru
că sunteţi foarte ocupaţi.
 Începeţi pozitiv şi terminaţi pozitiv. Păstraţi o atmosferă de egalitate
 Începeţi şi terminaţi la timp şi stabiliţi limite la discuţii.
 Discutaţi probleme care afectează întreaga familie. Se pot cere introducerea
problemelor personale de către un singur individ. Nu rezolvaţi niciodată disciplina
individuală într-un consiliu de familie.
 Ţineţi întâlniri de întreţinere pentru a discuta cum se desfăşoară consiliile.

Reguli de bază:

 Exprimaţi-vă respectuos, fără a învinui pe cineva sau a jigni.


 Părerile fiecăruia şi sentimentele sunt ok; ascultaţi cu respect.
 Limitaţi emoţiile; transformaţi plângerile în sugestii.
 Concentraţi-vă pe scopuri şi soluţii, nu pe probleme. Nu vă abateţi.
 Implicaţi copiii în sugerarea soluţiilor. Acceptați idei.
 Daţi tuturor şanse egale să îşi împărtăşească sentimentele şi ideile.
 Ajungeţi la soluţii câștig/câștig cu care toţi sunt de acord. Nu votaţi.
 Dacă nu puteţi ajunge la un consens, ridicați problema până ajungeţi la o decizie finală
sau acordaţi o perioadă de probă. Păstraţi privilegiul de a lua decizia finală pentru
decizii de urgenţă.
 Toate deciziile se respectă până la următorul consiliu de familie.
FIȘĂ REZUMAT
CONSECVENȚA, CRITICA, ÎNCREDEREA

Sporirea CONSECVENȚEI

• Adevărata consecvență înseamnă să urmăm aceeași cale sau să revenim la ea


dacă se întâmplă să ne abatem.
• Este important să folosim același plan de parenting și acasă, și în afara ei.
• Susțineți-vă partenerul cu ajutorul competențelor voastre.
• Experimentați competențele, nu le predicați.
• Dați sfaturi doar dacă puteți face acest lucru astfel încât ceilalți să se simtă
susținuți și mai bine în pielea lor.

Gestionarea CRITICILOR și a Sfaturilor Nefolositoare

 Căutați, în alte materiale despre parenting, sfaturi corecte, care să fie


compatibile cu filozofia voastră și cu obiectivele voastre pe termen lung. Ignorați
orice sfat care stă în calea acestui scop sau care reduce comunicarea și respectul
reciproc în cadrul familiei.
 Comportamentul adulților poate fi intenționat sau neintenționat, întocmai ca cel
al copiilor. Folosiți Planul Universal pentru a răspunde problemelor, în cadrul
tuturor relațiilor voastre.

 Încercați să vedeți aspectele pozitive ale criticii în loc să reacționați la modul în


care ceilalți o exprimă.

 Dacă ați încercat în repetate rânduri să folosiți competențele pentru o


comunicare eficientă pentru a răspunde unor persoane veninoase, poate este
timpul să stabiliți unele limite.

Păstrarea ÎNCREDERII
 Priviți ce departe ați ajuns. Educați-vă. Înconjurați-vă de oameni care vă sprijină.
Încurajați-vă.