Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
interpersonale
Conflicte interpersonale
2.1. Trasaturi generale
Cap. I.
1. Conflicte interpersonale
Adesea, acest gen de c. are ca obiect “regulile” relatiei, adica modul în care
fiecare parte ar trebui sa se poarte fata de cealalta. Desi relatiile sociale au reguli, rareori
acele reguli sunt explicite. Chiar si într-o relatie ca mariajul, care este definita legal si
social, regulile care se aplica fiecaruia într-un anume mariaj nu sunt clar specificate.
Ambii parteneri au idei personale despre mariaj si despre felul cum trebuie sa se poarte
fiecare partener, dar aceste presupuneri nu sunt niciodata discutate si negociate împreuna.
În ultima vreme au aparut si exceptii; în special în SUA sunt cupluri care, înainte de
casatorie, încheie contracte în care specifica cele mai importante reguli ale relatiei lor.
Totusi, nici chiar aceste contracte nu pot prevedea toate situatiile.
Conflictul poate surveni cînd una din persoanele implicate într-o relatie, apropiata
sau distanta, simte ca cealalta a încalcat regulile. În unele cazuri cealalta persoana va fi
cunoscut regulile, întrucât acestea fusesera acceptate de ambii parteneri; dar în multe
cazuri cealalta persoana fie ca nu le-a cunoscut, fie ca nu le acceptase asa cum fusesera
ele prescrise de persoana cu care avea relatia. Ele pot avea un conflict pentru ca au
încalcat fara sa stie niste reguli nerostite.
Cu cât o relatie are valori mai mari la cei trei indicatori, cu atât într-un conflict
presiunea, stressul, proiectia si riscul sunt mai puternice. Oamenii discuta rareori despre
perceptiile lor privind intensitatea, importanta si investitia în relatie si despre caile prin
care aceste perceptii se schimba în timp si dupa împrejurari.
Conflictele pot fi diferite pentru persoana care initiaza si pentru cea care
raspunde: de ex., persoana care începe o discutie despre relatia care tocmai se schimba si
persoana care este abordata în acea discutie pot avea conceptii diferite despre ceea ce se
întîmpla.
Criteriul categorizarii este natura relatiei. Ex.: prieteni, parteneri, iubiti, soti, frati,
vecini, colegi etc. Mai adaugam: dusmani, rivali. De asemenea, cei care anterior au avut
o eticheta pozitiva: ex-sot, fost-prieten.
Prietenia. Este caracterizata prin mici conflicte curente care sunt de obicei
rezolvate, deoarece ambele parti vad prietenia ca fiind mai importanta decât chestiunile
asupra carora au aparut conflictele.
Exista diferente de natura între relatii: unele sunt lungi, altele scurte, unele sunt
vazute numai sau în primul rând ca fiind de natura sexuala, altele în primul rând altceva
(de ex., romantice), dar incluzând si o relatie sexuala. Relatiile sexuale se caracterizeaza
prin nesiguranta si neclaritatea regulilor, în special pentru ca regulile sunt rareori
discutate. Este posibil ca unul din parteneri sa considere ca o relatie sexuala implica de la
sine si aspectul romantic, în vreme ce celalalt nu face nici o presupunere de acest gen.
Multi oameni concep ca relatiile romantice este normal sa fie însotite de monogamia
sexuala, în special în casatorie, si prin urmare acest aspect nu este niciodata discutat;
conflictele dure apar când una din parti, care nu gândeste astfel, are relatii sexuale cu o a
treia persoana.
Conflictele maritale. De obicei oamenii pretuiesc cel mai mult viata de familie,
ceea ce înseamna ca aceasta este si sursa celor mai mari conflicte.
Violenta casnica a unui sot, atât fizica cât si psihica si violenta fata de copii.
Factorii implicati: alcoolul, somajul, perioadele sederii acasa (sarbatorile, vremea rea,
somajul, vacantele scolare), lipsa banilor si absenta intereselor si activitatii.
Intensitatea, importanta si investitia unei relatii constituie un factor cheie, mai ales
când fiecare partener are o perceptie diferita. Rolul relatiei în construirea identitatii
personale si a stimei de sine si efectul asupra identitatii si stimei de sine ar putea fi alta
sursa de conflict. Intruziunea unui strain (de ex. mediatorul sau consilierul) în ceea ce
este în primul rând o relatie intima poate fi dificila. Exista confidente, secrete si chestiuni
ascunse pe care partenerii ar putea sa le discute între ei, dar nu si cu un strain. Intensitatea
emotiei este si ea un factor care agraveaza conflictele.
Conflictele familiale
Chiar în sânul unei societati exista diferite modele de familii. Oamenii pot avea
expectatii diferite asupra modului în care opereaza o familie. De aceea este dificil sa
definim “familia normala”. Normele din familie pot varia transcultural, în functie de clase
si paturi sociale si geografic (de exemplu perceptiile rurale fata de cele urbane). Rolurile,
valorile si comportamentul într-o familie dintr-un anumit context pot diferi foarte mult
de rolurile, valorile si comportamentul din alt context. În consecinta, ne este greu de
definit comportamentul “normal” din familie.
Dar majoritatea oamenilor cresc cu modelele despre familie derivând din propriile
lor familii (de ex., eu am învatat cum trebuie sa fie un tata si un sot de la familia mea),
din familiile prietenilor si din mas-media. Rolul mas-mediei e foarte important; efectul
modelului de “familie fericita” oferit de multe emisiuni TV poate crea expectatii care, în
realitate, nu vor fi întâlnite.
Conflictul de rol este obisnuit în familii, mai ales pe fondul schimbarilor (pe
masura ce copilul ajunge adolescent si adult, ori unul din parinti se pensioneaza). Centrul
autoritatii si puterii se poate schimba, ceea ce duce la conflict. Membrii unei familii pot
dezvolta diferite valori (de ex., asupra problemelor sexuale), diferite stiluri de viata (de
ex., purtatul unor vesminte considerate ciudate de ceilalti membri), sau filosofii diferite
( cum ar fi convertirea la o noua religie sau miscare politica). Schimbarile si conflictele
apar în interiorul familiei, deseori membrii o parasesc (de exemplu, copiii ajunsi adulti),
sau petrec mai mult sau mai putin timp cu familia.
Numarul crescând de persoane din familie are de jucat un rol fara nici o baza în
trecutul acelor persoane, cum ar fi relatiile dintre un copil si copilul fostei sotii din a doua
casatorie a tatalui. Conflictele de rol se întetesc când rolurile sunt mai putin familiare,
mai putin clar definite (de ex., gradul de autoritate pe care un fiu mai mare dintr-o
casatorie anterioara îl are asupra unui copil din actuala casatorie), dar mai ales acolo unde
apar situatii de tensiune, care au darul de a pune în lumina faptul ca rolurile sunt neclare.
Relatiile sexuale
Relatiile de munca dintre angajati contin deseori implicatii sexuale. In marea lor
majoritate, acestea nu sunt periculoase, dar nu întotdeauna. Conducerea va fi probabil
foarte întelegatoare daca nu este vorba de seful tau, daca el/ea lucreaza în alt departament
si daca esti destul de inteligent ca sa nu amesteci cele doua sfere: viata personala si
serviciul.
Exista, totusi, unele situatii periculoase:
• cînd un/o sef a se intalneste cu un/o subordonata: se ridica imediat strigate ca acesta
face favoritisme, ceea ce afecteaza productivitatea;
• cand doua persoane din acelasi departament se intalnesc si nu separa viata lor
particulara de problemele de serviciu: ei afecteaza relatiile cu ceilalti si astfel
determina scaderea productivitatii;
• cand una sau ambele parti sunt casatorite: apare barfa, scade productivitatea si uneori
e necesar sa se intervina pe linie administrativa.
Diferentele de vîrsta
Multi angajati cu vîrste intre 18-30 de ani isi considera vîrsta drept un handicap.
Unii simt ca trebuie sa atinga o anumita vîrsta pentru ca sa li se dea o sansa de a-si
demonstra capacitatea. In unele cazuri situatia este agravata de faptul ca angajatul pare
mai tînar decat este în realitate. Si totusi, nu este un fapt neobisnuit astazi de a vedea sefi
mai tineri decat subordonatii. Cei care se descurca bine dovedesc:
Daca decideti sa faceti efortul de a construi bune relatii umane cu un coleg mai matur si
cu experienta, va trebui sa aveti grija de urmatoarele doua aspecte:
1. Oricine vrea sa fie remarcat, indiferent de varsta. Acest lucru este valabil în
special la salariatii mai batrîni. Lor le place sa li se faca complimente (chiar cînd
acestea se invecineaza cu flatarea). Le place sa simta ca sunt inca importanti atât ca
salariati, cat si ca oameni. Au nevoie sa se simta apreciati si rspectati. Le place sa se
bucure de incredere.
2. Omului mai matur îi place sa ofere imaginea omului tînar. Orice actiune care-l
face sa se simta depasit de evenimente sau demodat este o greseala. Incercati sa-l
faceti (sa o faceti) sa simta ca mai are multe de oferit, ca el este o parte a lumii
actuale, nu a celei de ieri. Faceti un mare efort sa tineti canalul de comunicare
deschis în orice moment. Nu va izolati de aceasta persoana. Cautati-i sfatul.
Includeti-o intotdeauna în activitatile dv. sociale legate de munca. Nu uitati: nu veti
putea avea o buna relatie verticala mai tarziu - poate îi veti deveni sef - daca nu
construiti o buna relatie orizontala cu el acum.
Poate ca aspectul cel mai important în construirea unei bune relatii cu salariatii mai
în vîrsta este sa inveti cum sa le dobîndesti respectul. De obicei acesta se obtine prin
capacitati, munca si increderea pe care le-o inspiri zi de zi. Faptele conteaza mai mult
decat vorbele. Mai important decât orice, este sa inveti de la persoana mai în vîrsta.
Daca se iveste ocazia de a fi promovat inaintea acelei persoane, fa-o sa creada ca este
meritul ei. Las-o sa aiba satisfactia de a te numi protejatul ei. Las-o sa se bucure de
succesul tau. Este intelept sa pastrezi relatia cu persoana mai în vîrsta pe o baza oficiala,
pana iti da ea semnalul /permisiunea de a fi mai relaxat si personal.
Daca dv. sunteti salariatul cu mai multa experienta, atunci procedati în felul urmator:
c) Daca este necesar, faceti-i sa creada în dv., pentru a stabili o buna comunicare.
Relatia este un sentiment care exista între doi oameni care se asociaza. O relatie
poate fi simtita doar în sens psihologic. Relatiile de munca sunt de obicei diferite de
relatiile sociale. În viata sociala ai posibilitatea sa faci tu alegerea; la serviciu, nu.
Doua persoane nu se pot intîlni cu regularitate la locul lor de munca sau daca
lucreaza în acelasi domeniu, fara ca între ele sa se stabileasca relatii personale. Astfel,
primul lucru pe care trebuie sa-l stii despre relatiile de munca este ca, îti place sau nu,
între tine si fiecare coleg sau sef imediat cu care ai contacte frecvente va trebui sa existe
o relatie: nu e nevoie ca tu sa lucrezi lînga acea persoana; nu e nevoie sa-i vorbesti; nu e
nevoie sa ai macar dorinta de a o cunoaste. Doua persoane au avut contact; se vad din
cînd în cînd; lucreaza în aceeasi întreprindere. Atâta vreme cât exista acesti factori, exista
si relatia.
Incercarea uneia din parti de a se retrage nu face decât sa incarce si mai mult
emotional acea relatie; în nici un caz nu o elimina. Simplul fapt ca tu ai putea decide sa
ignori o persoana, nu distruge relatia; de fapt, se poate intîmpla contrariul, sa o pui în
evidenta, dar sa o negativezi.
Mai întîi vom discuta relatia de munca verticala; aceasta este relatia dintre dv. si sef ul
direct. Daca sunteti sef de echipa /birou /colectiv, atunci veti avea doua relatii verticale -
una cu seful Dv., cealalta cu subalternii.
Cea mai importanta relatie de munca a dvs.este relatia cu seful direct. De ce?
• va poate pregati pentru responsabilitati mai mari sau poate sa va blocheze dorinta de a
învata;
• întrucât aceasta relatie nu poate fi ignorata, ocolita va trebui sa-l suportati pe sef, oricum
ar fi el.
• este aceeasi persoana care era pe vremea cînd ocupa functia pe care o ocupati dv. acum;
• are (sau nu are) o pregatire speciala care sa-l ajute sa-si joace bine rolul de sef ;
1. Probabil are o personalitae puternica, fapt ce i-a dat curajul sa-si asume responsabilitatea
actuala;
E greu de clasificat sefii. Fiecare are propria sa personalitate. Si propriul sau stil. Va
amintiti diferentele dintre profesorii din scoala? Poate atunci nu-i agreati pe cei care va
cereau mult, dar ulterior ati inteles cât de mult v-a folosit exigenta lor. Acelasi lucru se
intampla si cu sefii. Daca sunteti ambitios, nu vreti un sef indiferent, ci unul co-interesat si
exigent. Cu un sef indiferent va faceti deprinderi de lucru slabe calitativ si în cele din urma
ajungeti nemultumit de dv. însiva. Indiferent de felul de a fi al sefului, dv. sunteti cel care
trebuie sa va acomodati dupa el. Fiecare sef creeaza propriul sau climat sau atmosfera în
care trebuie sa lucrati. Iata cele trei tipuri de climat la care va trebui sa va adaptati.
• Este climatul cel mai greu de creat si, odata instaurat, cel mai greu de mentinut. sefii cu
aceasta performanta sunt rari.
• Nu toti subordonatii raspund acestui climat, cât de ideal ar fi el. Unii agreeaza un climat
mai autocratic.
• Unii sefi nu reusesc sa creeze un climat democratic, plasîndu-se undeva intre cel
autocratic si permisiv.
2. Fiti pregatit sufleteste si pentru zile proaste. Fiecare din noi, inclusiv seful dv., are
zile proaste. seful dv. este doar un om, si el. Daca seful pare a se purta rau cu dv. un
timp, dati-i ragaz sa depaseasca aceasta perioada. Dar cel mai important lucru este sa nu
vi se para ca fiind indreptat impotriva dv. personal, orice nu va place din atitudinea sau
actiunile sefului. Pot fi situatii cînd nu intelegeti comportamentul sefului, dar daca puteti
sa va vedeti de treaba dv., sunt create toate sansele ca lucrurile sa revina la normal.
4. Alegeti momentul cel mai indicat pentru a va aborda seful. Acest lucru este valabil
atât pentru sesizari, cat si pentru sugestii pozitive. El poate fi prea ocupat sau sub stress
intr-o zi. Asteptati alta zi. Totusi, daca i-ati vorbit intr-un moment nepotrivit si ati esuat,
asteptati pâna în alta zi si incercati din nou. Dati-i sefului o alta sansa.
5. Niciodata sa nu treceti peste seful dv., adresîndu-va direct sefilor acestuia. Este cel
mai usor si rapid mod de a distruge relatia cu el. Intotdeauna discutati mai intîi cu el si
numai daca nu sunteti satisfacut, adresati-va mai sus.
6. Încercati sa nu-i permiteti sefului dv. sa va intimideze. Tineti cont de faptul ca seful
dv. ar putea sa nu fie perfect. El sau ea s-ar putea face vinovat/a de hartuire sexuala, de
favoritisme, de alte forme de conduita incorecta. Prin aceasta, el v-ar putea face sa va
temeti de el. Daca se intampla astfel, cereti sefului de personal sa va transfere sau, daca
este necesar, demisionati. Nu veti fi niciodata fericit lucrînd pentru o persoana de care va
temeti, iar seful va respecta foarte rar un subordonat care se teme de el.
7. Poate fi o greseala sa-ti faci din seful tau un prieten foarte apropiat. relatia cu seful
este o relatie de munca. Pastrati-o asa, chiar daca distanta dintre dv. se micsoreaza pâna
la o linie subtire. El va este totusi sef , iar a face ca relatia sa fie prea personala,
inseamna adesea a se sfîrsi rau.
8. În caz ca ati facut o greseala, curatati rapid aerul. Daca faceti o boroboata si afectati
relatia cu seful dv., de ce sa nu limpeziti atmosfera printr-o discutie deschisa? Este bine
sa plecati zilnic de la serviciu cu un sentiment de satisfactie fata de munca si de sef .
Daca ati avut probleme cu seful intr-o zi si sunteti convins sincer ca o parte de vina va
revine, este intelept sa acceptati partea dv. de vina. Va veti simti mai bine, iar seful la
fel.
Relatiile de munca orizontale sunt cele care exista între dv. si colegii de munca din
acelasi departament - oamenii lînga care lucrezi ora de ora, zi de zi. Daca Ion, Mihaela si
George sunt colegi de birou, Ion are o relatie orizontala cu Mihaela si George. Intr-un
departament asa de mic cum este acesta, Ion are de mentinut o relatie verticala si doua
relatii orizontale. E usor de inteles ca intr-o sectie mai mare vor fi mai multe.
1. Evitati sa va axati pe construirea unei bune relatii cu seful direct, neglijînd relatiile
orizontale bune cu colegii.
2. Evitati sa construiti una sau doua relatii orizontale foarte solide, neglijîndu-le pe cele
cu restul colegilor din departamentul Dv.
Orice greseala de acest gen va produce imediat dizarmonie. seful nu-si poate
permite sa aiba o relatie extrem de puternica cu dv. si relatii slabe cu tovarasii dv. de
munca, daca vrea o productivitate inalta din partea tuturor. El ar produce disensiuni si
obiectii ca face favoritisme. Din punctul dv. de vedere, o relatie verticala extrem de
puternica va poate slabi relatiile orizontale. Cînd faceti greseala de a va concentra pe una
sau doua relatii orizontale, se deterioreaza celelalte relatii orizontale si, de asemenea,
slabeste relatia verticala. Tuturor relatiilor orizontale dintr-un departament trebuie sa li se
acorde o importanta egala. Nu trebuie ca una sa fie întarita pe seama celorlalte, chiar daca
este mai agreabila si interesanta. Echilibrul este foarte important.
Construirea unei relatii verticale solide cu sef ul dv. direct si a relatiilor orizontale
de munca cu tovarasii de munca este absolut esentiala pentru succesul dv. personal. Nici
o alta activitate de relationare umana nu trebuie sa aiba prioritate fata de acestea.
1. Raspundeti la întrebarile:
Solutia noastra:
Nu uitati: instrumentul cel mai adecvat pentru repararea unei relatii este comunicarea