57.doc. Subst. Comb

Substante si materiale combustibile A
1. Accelerator de vulcanizare (C11, H14, N2, S2)

Substanta chimica, care adauga in cauciuc, mareste viteza de vulcanizare. Sulfenamida
BT este un lichid inflamabil de culoare cafenie. Densitatea 1,160 – 1,180. densitatea
vaporilor in raport cu aerul 8,2. este insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate 4
ºC. temperatura de autoinflamare 230 ºC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimic, spuma mecanica.
2. Acetal CH3 CH (OC2 H5)2
Acetatul este denumirea curenta a dieteilacetalului si se foloseste ca solvent, analgezi si
anestezic.
Pericol de:
- incendiu: este un lichid combustibil care se inflameaza la temperatura scazuta.
Temperatura de inflamabilitate este de -20,5 ºC, iar cea de autoaprindere de 220 ºC.
vaporii de acetal pot fi aprinsi de scantei electrice si mecanice, flacari de orice fel, corpuri
incandescente.
- explozie: vaporii de acetal formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,65 –
10,4% in volum sau intre 80 – 510 g/m3. avand limita inferioara de explozie desul de
scazuta, amestecul exploziv se poate forma cu destula usurinta.
Densitatea vaporilor de acetal, in raport cu aerul, fiind de 4,08 exista pericolul acumularii
lor in partea de jos a incaperilor, in denivelari.
- toxicitate: vaporii de acetal sunt toxici.
Masuri de:
- prevenire: in incaperile in care se depoziteaza, se manipuleaza si se foloseste acetalul,
nu se for utiliza surse de foc deschis. Se vor lua masuri pentru prevenirea formarii
scanteilor mecance si electrice (evitarea izbirii de corpurile metalice sau dure) si pentru
folosirea unei instalatii electrice corespunzatoare.
Ambalajele ccu acetal vor fi in permanenta inchise, depozitarea facandu-se in cantitati
strict limitate si numai in spatiul special amenajat. In instalatiile industriale, gurile de
absorbtie pentru bentilatie se vor monta in partea de jos a incaperilor. Dupa afolosirea
acetatului, incaperea respectiva va fi foarte bine ventilata.
- de stingere: incendiile de acetal se vor stinge cu spuma chimica, spuma mecanica sau
gaze inerte. La inceputurile de incendiu se va putea actiona cu stingatoare manuale cu
spuma chimica sau cu CO2. in cazul unor incendii de proportii, servantii se vor echipa cu
aparate izolante.
3. Acetaldehida CH3 CHO
In industrie se intalneste la distilarea uscata a lemnului, ca produs in sinteza acidului
acetic si a alcolului, la fabricarea oglinzilor de argint, cauciuc sintetic etc.
Pericol de:
- incendiu: lichid combustibil, foarte volatil. Densitatea 0,78. densitatea in raport cu aerul
1,50. temperatura de inflamabilitate este de -27 ºC, iar cea de autoaprindere de 156 ºC.
sursele de aprinderre a vaporilor sunt aceleasi ca la fenoli, mai ales in actunea mediilor
acide de condensare, formaeza derivati ai dioxidfenilmetanului sau a difenilolmetanului,
care sunt substante combustibile.
- explozie: vaporii de acetaldehida formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele
4 – 57% in volum sau 80-510 g/m3; deci, intervalul de explozie este destul de larg.
1
- toxicitate: prezinta un miros puternic, limita de percepere fiind de aproximativ 0,0001
mg/l. In concentratie mica (0,1-0,4 mg/l) irita usor si trecator mucoasele. La concentratii
mari produce senzatii de sufocare puternice.
Pericol de:
-prevenire: in zona de depozitare, de manipulare si in spatiile de productie vor fi
inlaturate sursele de aprindere. Ambalajele si instalatiile tehnologice trebuie sa fie perfect
etnase. Orice fisura trebuie inlaturata imediat. Controlul aparaturii de productie se va face
cu regularitate, in scopul asigurarii unei bune functionari.
-stingere: se vor folosi aceiasi agenti stingatori ca la acetal, luandu-se aceleasi masuri de
protectie a servantilor. Concentratia limita admisa in spatiile de productie se recomanda
sa nu depaseasca 0,1 mg/l.
4. Acetaldol CH3 CH(OH) – CH2 – CH O
Se intrebuinteaza in sinteza organica pentru coloranti, medicamente, rasini etc. se prepara
prin condensarea acetaldehidei in mediu bazic sau acid.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor sau galbui, siropos, combustibil. Densitatea 1,103. puntul de
topire 0 ºC. punctul de fierbere 83 ºC. de nsitatea vaporilor in raport cu aerul 3. este
solubil in apa, in eter, in alcool, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate 66 ºC.
temperatura de autoinflamare 248 ºC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
este 2%, in volul.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele combustibile.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
5. Acetat de amil CH2 COOC5 H11
Se intrebuinteaza ca solvent al nitricelulozei, celulodului, rasinilor, grasimilor si cerii.
Se obtine prin esterificarea alcoolului amilic cu acid acetic, in prezenta acidului sulfuric.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,8774. Punctul de fierbere 148 ºC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,5. este greu solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 25 ºC. Temperatura de autoinflamare 360 ºC. Puterea calorica 8000
kcal/kg.
- explozie: vaporii de acetat de amil formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie este de 1,0%, iar cea superioara 7,5, in volum.
- toxicitate: este o substanta narcotica. Produce modificari in sange, in ficat si in rinichi.
Vaporii irita conjunctivele, mucoasa nazala, caile respiratorii superioarae si inferioare.
Provoaca uscaciunea piele. Sunt posibile dermite si exeme. Concentratia limita admisa
este 0,1 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele inflamabile.
- stingere: incendiile de acetat de amil se sting cu spuma chimica, abur si gaze inerte.
Protectia se asigura cu costume de protectie.
6. Acetat de benzil CH3 COO CH2 C6H5
Este intrebuintat ca dizolvant. Se obtine prin fierberea alcoolului benzilic cu anhidrida
acetica, in prezenta acetatului de sodiu anhidru.
Pericol de:
2
- incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,06. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 5,2. punctul de fierbere 213,5 ºC. Punctul de topire 51,5 ºC. Este solubil in apa,
foarte solubil in alcool si eter. Temperatura de inflamabilitate 102 ºC. Temperatura de
autoinflamare 410 ºC.
0,6%, iar limita superioara 7,3%, in volum.
- toxicitate: vaporii au actiune usor narcotica. Vaporii produc numai iritatia mucoaselor.
Masuri de:
- prevenire: vaporii fiind mai grei ca aerul se aduna la partea inferioara a incaperilor,
motiv pentru care este necesar sa se asigura, o buna ventilatie.
- stingere: incendiile de acetat de benzil se sting cu apa, spuma.
7. Acetatul de butil CH3 COO C4H9
Este intrebuintat ca dizolvant. Se prepara prin esterificarea alcoolului lutilic ca acid
acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,896. densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,0. Punctul de topire 95-96 ºC. Este insolubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 13 ºC. Temperatura de autoinflamare 371 ºC.
1,7%, iar temperatura superioara de explozie 15% in volum.
- toxicitate: substanta narcotica. Vaporii irita conjunctivele si mucoasele cailor
respiratorii. Concentratia limita admisa este de 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilarea locala si generala a
spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
8. Acetat de celosolv CH3 COOCH2 CH2 OC2 H5
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitro si acetilceluloza. Se obtine prin actiunea la cald
a alcoolului asupra etilenoxidului urmata de esterificarea cu acid acetic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,982. Punctul de fierbere 158 ºC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,6. Temperatura de inflamabilitate 51 ºC.
Temperatura de autoinflamare 380 ºC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul ametecuri explozive. Limita inferioara de explozie
1,71% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
9. Acetat de celuloza
Dupa compozitia chimica este ecetil-celuloza (cu continut de 53-56,2% acid acetic legat).
Densitatea 1,300-1,350. Puterea calorica 4,482 kcal/kg. Se aprinde usor de la falacara
unui chibrit. Temperatura de aprindere 320 ºC. Temperatura de mocnire 390 ºC.
Temperatura de autoaprindere 445 ºC.
Se mai fabrica diacetatul si triacetatul de celuloza. Triacetatul de celuloza nu se aprinde
de la un chibrit. Acetatii de celuloza se aprind usor, iar sub forma de pelicula ard ca
hartia. Flacara este ce culoare galbena inchisa si fumul de culoare neagra. In timpul
arderii se topesc si formeaza picaturi. Acetatii de celuloza sub actiunea caldurii se
3
descompun cu degajare de gaze, compuse in cea mai mare parte din bioxid de carbon si
vapori de apa.
Praful uscat de diacetat de celuloza de 850 μ in stare de suspensie in aer are limita
inferioara de explozie 78,0 g/m³. acetatii de celuloza se sting cu apa pulverizata, spuma
chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
10. Acetat de etil CH3COOC2H5
Se intrebuinteaza ca solvent pentru nitroceluloza, celuloid, grasimi, ceara, majoritatea
rasinilor, iar in amestec cu alcoolul etilic pentru acetilceluloza.
Se obtine prin esterificarea alcoolului eticil in prezenta acidului sulfuric si sintetic din
acid aceic glacial si alcool, in prezenta de catalizatori acizi.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,9003. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,04. Punctul de fierbere 17,1. Punctul de topire -83,6 ºC. Este solubil in apa 8,5%
la 15 ºC. Temperatura inflamabilitate 2 ºC. Temperatura d autoinflamare 400 ºC. Puterea
calorifica 6050 kcal/kg.
3,5%. Temperatura de autoinflamare 16,8% in volum.
- toxicitate: substanta narcotica, vaporii au o actiune iritatna, moderata asupra
mucoaselor. Concentratia maxxima admisa 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilare locala si generala.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
Protectia se asigura prin costume de protectie.
11. Acetat de izopropenil CH3COOC(CH3) – CH2
Lichid usor inflamabil. Densitatea 0,9199. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5.
Greu solubil in apa. Punctul de topire – 92,9 ºC. Temperatura de fierber 97 ºC.
Temperatura de inflamabilitate 15 ºC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
12. Acetat de izopropil CH3COOCH(CH3)2
Se intrebuinteaza ca dizolvant, in sinteza organica. Se prepara prin esterificarea alcoolului
izopropilic cu acid acetic in prezenta de catalizatori acizi.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Denistatea 0,872. Densitatea vaporilot in raport cu
aerul 3,6. Punctul de topire -73,4 ºC. Punctul de fierbere 884 ºC. Este solubil in apa 3%;
20 ºC, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 4 ºC. Temperatura de
- explozie: vaporii de acetat de izopropil formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 1,7%, iar limita superioara de explozie 9%, in vol.
- toxicitate: substanta narcotica, care are o actiune iritata asupra mucoaselor. La
concentratia de 0,83 mg/l se consta iritatia conjunctivelor.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparatur de productie. Ventilare locala si generala.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. Protectia se asigura cu costume
de protectie.
13. Acetat de metil CH3COOCH2
Este folosit ca dizolvant pentru unele saruri metalice, pentru celuloid, aceticeluloza etc.
4
Se obtine sintetic prin esterificarea alcoolului metilic cu acid acetic.
Pericol de:
aerul 2,56. Punctul de topire -98,7 ºC. Punctul de fierbere 57,5 ºC. Este solubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate -15 ºC. Temperatura de autoinflamare 470 ºC.
3,6%, iar limita superioara de explozie 12,8% in vol.
- toxicitate: substanta narcotica slaba, care actioneaza asupra mucoaselor si ca ititant.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilatie locala si generala a
spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, abur, gaze inerte.
14. Acetat de metilglicol
(ester metiliglicolacetic) CH3COOCH2OCH3
Este intrebuintat ca dizolvant. Narcotic. Se obtine prin actiunea metanolului asupra
etilenclorhidrinei si esterificare ulterioare cu acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,000 – 1,005. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,6. Punctul de fierbere 140-150 ºC. Temperatura de inflamabilitate 102
ºC.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica,
pulberi stingatoare.
15. Acetat de polivinil (dispersie)
Substanta solida, combustibila, compusa din acetat de polivinil tehnic cu un adaos de
pana la 6,5 % alcool polovinilic. Dimensiunea particulelor 5-30μ. Densitatea 1,190.
Temperatura de inmuiere 230 ºC. Puterea calorifica 5458 kcal/kg/
incalzit pana la 160-170 ºC incepe sa se descompuna. Temperatura de autoinflamare 800
ºC. Praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara
de explozie 17 g/m3.
16. Acetat de propil CH3COOC3H7
Este intrebuintat ca dizolvant si in cosmetica. Se obtine prin esterificarea alcoolului
propilic cu acid acetic in prezenta acidului sulfuric.
Pericol de:
aerul 3,52. Punctul de topire 92,5%. Punctul de fierbere 102 ºC. Temperatura de
inflamabilitate 14,5 ºC. Temperatura de autoinflamare 450 ºC.
1,8%, iar limita superioara 8% in vol.
- toxicitate: substanta narcotica. Vaporii au o actiune iritanta asupra mucoaselor,
concentratia limita admisa 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea locala si generala a spatiilor de productie. Etansarea intregii
aparaturi de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizarata, spuma chimica, spuma mecanica.
17. Acetat de vinil CH3COOCH = CH2
5
Se foloseste in industrie la obtinerea viniletelor (un tip special de rasini sintetice). Se
obtine din acetilena si acid acetic; din clorura de vini si din acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, cu miros placut. Inflamabil. Punctul de fierbere 72,5 ºC.
Densitatea 0,9343. Punctul de topire -60 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,96.
Este solubil in alcool, in eter. In apa solubilitatea la 20 ºC; 2,4%. Solubil in dizolvanti
organici. Acetatul de vinil are tendinta mare de polimerizare. Temperatura de
inflamabilitate -8 ºC. Temperatura de autoinflamare 380 ºC. Puterea calorifica 6,750
kcal/kg.
2,5%. Temperatura de autoinflamare 17,5 ºC.
- toxicitate: provoaca iritatia puternica a cailor respiratorii, a ochilor. Concentratia
minima admisa 0,01 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea spatiilor de productie. Etansarea conductelor si recipientelor de
depozitare.
Protectia se asigura cu aparate izolante, costumele de protectie. Primul ajutor consta in
scoaterea accidentului la aer curat apoi i se spala ochii cu apa si i se da lapte.
18. Acetilacetona CH3COCH2COCH3
Acetilacetona este un intermediar in sinteza organica si de medicamente. Se obtine
sintetic din acetat de etil si acetona, in prezenta de sodiu metalic sau amidura de sodiu.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,976. Punctul de topire – 23,2 ºC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,5. Este solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 34 ºC. Temperatura de autoinflamare 340 ºC.
- explozie: vaporii de acetilena formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara
de explozie 1,7 % volum.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele combustibile.
19. Acetilena CH ≡CH
Se intrebuinteaza in metalurgie (flacara oxiacetilenica), pentru iluminat, la prepararea
negrului de fim si mai ales in sinteza organica. Se obtine sintetic din carbura de calciu
(carbid) si apa, din metan la 1500 ºC.
Pericol de:
- incendiu: gaz incolor, combustibil. Densitatea in raport cu aerul este de 0,9107. In stare
lichefiata are densitatea 0,620 la -83 ºC. Este solubila in apa in proportie de 1:1 la 18 ºC.
Puterea calorifica 11500 kcal/kg. Acetilena este un compus endotermic, de aceea
disociaza cu o degajare mare de caldura. Punctul de fierbere este de -84 ºC. Temperatura
de autoinflamare 335 ºC. Viteza de ardere 1,57 m/s.
- explozie: acetilena este un gaz exploziv, cu limita inferioara de explozie de 2,5%, iar
cea superioara depinde de energia sursei de aprindere. La 30 mj limita superioara este
egela cu 81% dar cresterea sursei de aprindere pana la 210 mj sau la urcarea presiunii la
1,7 kgj/cm2, limita superioara devine egala cu 100% in volum. La ridicarea presiunii
peste 2kg/cm2. precum si in stare solida si lichida acetilena prezinta un mare pericol,
6
explodand la soc si la o incalzire usoara. Ractioneaza usor cu sarurile de argint, cupru si
mercur formand acetiluri explozive instabile. Continutul minim de oxigen pentru
formarea amestecurilor, in cazul diluarii lor cu bioxid de carbon si azor este de 9%
repectiv 6,5% in volum.
- toxicitate: produsul este netoxic insa poate provoca asfixierea prin eliminarea
oxigenului oxigenului, la o concentratie de 10% se constata o usoara intoxicatie; la 30%
apare o turburare foarte mare a coordonarii miscarilor musculare.
Masuri de:
- prevenire: se trans[prta in butelii obisnuite de otel, care contin un material poros si
acetona. Ea trebuie izolata fata de gazele oxidante si in special fata de clor. Se
depoziteaza in spatii cu temperaturi scazute, bine ventilate, la distanta de surse de
aprindere si de substante si materiale combustibile. Se protejeaza impotriva trasnetelor si
electricitatii statice.
- stingere: se intrerupe scurgerea gazului. Se foloseste apa pentru a se mentine
recipientele in stare rece. Nu se incepe actiunea de stingere decat atunci cand este
necesara intreruperea imediata a scurgerii gazului. Pentru stingerea incendiilor izbocnite
se poate utiliza gaze inerte si pulberi stingatoare.
Pentru protectia fata de concentratiile mici de acetilena se poate folosi masca de gaz
filtranta.
20. Acetofenona CH3COC6H5
Este utilizata in parfumerie, intermediar pentru Atofan.
Pericol de:
- incendiu: acetofenona se prezinta sub forma de cristale. Densitatea 1,0236. Punctul de
topore 20,5 ºC. Punctul de fierbere 202 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2.
Este insolubila in apa. Solubila insa in alcool, in eter, cloroform, benzen. Temperatura de
distilare 202,3 ºC. Temperatura de autoaprindere 571 ºC.
Masuri de:
- stingere: incendiile de acetofenona se sting cu spuma, apa pulverizata, pulberi
stingatoare.
21. Acetona CH3COCH3
Acetona se utilizeaza in industrie mai ales ca solvent pentru cauciuc, ntroceluloza,
acetilceluloza, rasini vinilice, la extractia grasimilor, uleiurilor si in ramura lacurilor si
vopselelor.
Pericolul de:
-incendiu: lichid incolor cu miros caracteristic placut a carui temperatura de
inflamabilitate este de -19 ºC. volatilitatea acetonei la temperatura camerei este de 711º
mg/l. Densitatea 0,787. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,00. Sursele de aprindere
a vaporilor de acetona sunt aceleasi ca la acetal. Ea se aprinde insa si in contact cu
proxidul de sodiu, cu anhidrina cromica, cu perhidrolul. Se autoaprinde la temperatura de
538 ºC. Puterea calorifica 7520 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive in intervalul de 1,6-15%. Prin
faptul ca vaporii de acetona sunt mai grei ca aerul (densitatea 2) se acumuleaza in partea
de jos a incaperilor.
-toxicitate: concentratia de 22 mg/l, timp de 15 minute, provoaca iritatii insuportabile la
faringe. La inhalarea acetonei, in concentratii de 1,2 mg/l, timp de 3-5 minute, se observa
iritatia ochilor si a cailor respiratorii. Concentratia limita admisibila este de 0,2 mg/l.
7
Masuri de:
-prevenire: amestecul de acetona si compusii organice clorurati sau halogenati nu trebuie
folosit ca solvent deoarece formeaza produse toxice. Depozitarea in aceleasi incaperi cu
peroxidul de sodiu, anhidrida cromica nu este admisa. Ea nu trebuie sa vina in contact
nici cu perhidrolul, pentru ca prin reactie si in prezenta scanteilor se poate aprinde si
exploda. Orice sursa de aprindere trebuie inlaturata din zona in care se depoziteaza sau se
manipuleaza acetona.
-stingere: incendiile de acetona se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte,
substante halogenate, pulberi stingatoare.
Pe timpul actiunii de stingere, folosirea aparatului izolant este obligatorie deoarece
arderea acetonei degaja printre altele si oxid de carbon care este toxic.
22. Acetonilacetona CH3COCH2
Se obtine sintetic din acid acetil-succinic, prin decarboxilare.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil. Densitatea 0,9737. Punctul de fierbere 194 ºC.
Punctul de topire -9 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,0. Este solubil in apa,
eter, alcool, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate 79 ºC. Temperatura de
- explozie: vaporii fiind mai grei decat aerul se acumuleaza la nivelul solului
(incaperilor). Pentru evitarea formarii amestecurilor explozive se va asigura o buna
ventilatie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata si gaze inerte.
23. Acetonicianhidrina (CH3)2C(OH)CN
Se intrebuinteaza la sinteze organice; este un intermediar la prepararea metacrilatului de
metil si se foloseste ca insecticid.
Se prepara prin condensarea acetonei cu acid cianhidric.
Pericol de:
- incendiu: lichid combustibil incolor cu densitatea de 0,932. Puncrul de topire este de -19
ºC, iar cel de fierbere 82 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul este 3. Este solubila in
apa. Are temperatura de inflamabilitate de 73 ºC, iar cea de autoaprindere 507 ºC. Cand
este incalzita la 120 ºC, se descompune degajand acid cianhidric.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie
fiind de 2,2%, iar cea superioara de 12%, in volum.
- toxicitate: substanta foarte toxica prin ongerare sau inhalare si moderat toxica prin
absorbtia prin piele.
Masuri de:
- prevenire: se prefera depozitarea in exterior sau in cladiri separate. Se transporta in
damigene si butoaie.
- stingere: incendiile se pot strande cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare, spuma chimica. Protectia individuala se asigrua prin imbracaminte completa
de protectie.
24. Acetanilida C6H5-NHCOCH3
Produs intermediar la fabricarea sulfamidelor. Antitermic si analgezic.
Se obtine prin incalzirea anilinei cu acid acetic.
Pericol de:
- indendiu: substanta combustibila, sub forma de cristale, incolore, inodore, amare.
8
Densitatea 1,026. Punctul de topire 114 ºC. Punctul de fierbere 305 ºC. Este solubia in
apa. Temperatura de inflamabilitate 177 ºC. temperatura de autoaprindere 546 ºC.
- explozie: sub forma de praf poate forma cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 1%, in volum
- toxicitate: actiune toxica slaba.
Masuri de:
25. Acetonitril CH3 – C ≡ N.
Intermediar in sintezele organice; dizolvanr pentru lacuri, rasini. Se obtine sintetic din
JCH3 SI KCN; SO4(CH3)2 si KCN.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7828. Punctul de topire 45 ºC. Punctul
de fierbere 81,6 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,4. Puterea calorifica 6077
kcal/kg. Solubil in apa, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate ºC. Temperatura de
autoinflamare peste 450 ºC.
este 0,78%, iar cea superioara 1,7%, in volum.
- toxicitate: poate fi introdus in organism prin inhalare, absorbtie prin piele si mai rar prin
ingerare. Intoxicarea cu acrilonitril provoaca dermatite, dureri de cap, lacrimari,
debilitate, greturi, asfixie s in cazuri grave moartea. Concentratia maxima admisibila in
atomosfera de lucru este de mg/m3.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea cat mai eficienta a locului de munca.
- stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se
asigura cu costume de protectie.
26. Acid abietic C20H30O2
Pericol de:
- incendiu: substanta solida combustibila. Punctul de fierbere 250 ºC. Este insolubila in
apa. Tempertatura de autoaprindere 842 ºC. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
- explozie: praful de acid abietic in stare de suspensie formeaza amestecuri explozive.
Limita inferioara a amestecului de praf-aer este de 15 g/m3.
Masuri de:
- prevenire: se recomanda ca macinarea sa se faca intr-un mediu intern (azot, gaze arse
etc) cu un continut de oxigen de cel mult 10% in volum.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau cu spuma.
27. Acid acetic CH3COOH
Se foloseste ca mordant sau ca solvent in industria textila, in vopsitorii, la fabricarea
linoleului, actilcelulozei, a acetatilor de alchil. Se obtine prin distilarea uscata a lemnului,
la 300-400 ºC, prin fermentatia acetica a lichidelor alcoolice, prin oxidarea acetaldehidei,
prin piroliza acetonei, prin intermediul cetonei.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, usor inflamabil. Densitatea 1,055. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 2,70. Punctul de fierbere 118 ºC, iar cel de topire 16,7 ºC. Permitivitatea 6,19, iar
rezistenta electrica 0,9.108 ohm.cm. Solubilitatea in apa nelimitata. Temperatura de
inflamabilitate este de 38 ºC, cea de aprindere 38 ºC, iar de autoinflamare 454 ºC. Acidul
acetic prezinta pericol in contact cu acidul cromic, peroxidul de sodiu, acidul azotic si
9
alte substante oxidante. Puterea calorica 3550 kcal/kg.
- explozie: vaporii de acid acetic formeaza cu aerul amestecuri explozive, intervalul de
explozie fiind de 3,3%-22% in volum.
- toxicitata: produce arsuri grave pe piele si la ochi. Respirarea prelungita a vaporilor
concentrati poate fi nociva. Pentru ochi sunt periculoase solutile de acid, incepand de la
2% in sus.
Masuri de:
- prevenire: produsul se va transforma in damigene de stivla sau butoaie captusite cu
polietilena. Acetea vor fi protejate impotriva deteriorarii fizice. Acidul acetic se va
depozita separat de substantele oxidante si totodata se va evita depozitarea in apropierea
unor materiale combustibile.
- stingere: pentru stingerea incendiilor de acid acetic se va utiliza jeturi de apa
pulverizata, gaze inerte, spuma speciala. Protectia individuala se asigura cu ochelari de
protectie, masti si aparate izolante.
28. Acid acrilic CH2 = CH-COOH
Se obtine sintetic prin hidroliza acrilonitrilului, prin piroliza acidului lactic sau prin
sinteza Reppe intre CH ≡ CH, CO si H2O
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil cu miros patrunzator. Densitatea acidului acrilic
este de 1,0621. Punctul de topire 13 ºC, iar cel de fierbere 141 ºC. Temperatura de
inflamabilitatea este de 48 ºC, iar cea de autoinflamarea de 440 ºC. Polimerizeaza usor
formand un polimer dur – acidul poliacrilic. Este solubil in apa – nelimitat. Transportat
fara inhibitor se autopolizeaza cu viteza accelerata si cu violenta exploziva.
- explozie: vaporii de acid acrilic formeaza amestecuri explozive, limita inferioara de
explozie este de 1,9% iar cea superioara de 5,4%, in volum.
Vaporii de acid acrilil sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisirea sau
in oritoarele de flacari ale rezervoarelor de depozitare, provocand infundarea
deschiderilor de aerisire.
- toxicitate: produs otravitor, este unul dintre produsele chimice care produce cele mai
grave leziuni la ochi.
Iritant pentru piele si aparatul respirator
Masuri de:
- prevenire: se depoziteaza in spatii cu temperaturi scazute si bine ventilate. Poate fi
depozitat in conditii sigure in spatiile unde temperatura nu depaseste punctul sau de
topire (13ºC). Pentru prevenirea polimerizarii pe timpul depozitarii se introduc in
recipiente stabilizatori, de exemplu hidrochinonoa.
- stingere: pentru stingerea incendiilor izbucnite se foloseste apa pulverizata, bioxid de
carbon, pulberi stingatoare si spuma chimica. Protectia se asigura prin imbracaminte de
protectie complecta.
29.Acid adipic HOOC(CH2)4COOH
Acid bibazic care rezulta din oxidarea cu HNO3 concentrat sau cu manganat de potasiu a
ciclohexanonei sau a ciclohexanolului.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila sub forma de cristale, incolore. Punctul de topire
151 ºC. Punctul de fierbere 216,5 ºC. Este solubil in alcool si greu solubil in apa.
Temperatura de aprindere 320 ºC. Temperatura de autoaprindere 410 ºC. Sub forma de
10
praf se poate autoaprinde la 825 ºC. Puterea calorifica 4755 kcal/kg.
-explozie: acidul adipic sub forma de praf poate forma cu aerul amestecuri explozive.
Praful de 850 μ cu umiditatea 0,5% are limita inferioara de explozie 40,3 % in volum.
Presiunea maxima de explozie 5,25 kgf/cm2. Viteza de crestere a presiunii de explozie
84-195 kgf/m2.s. Energian minim de aprindere 70 mj. Praful de acid adipic depus
prezinta pericol de explozie.
Masuri de:
-prevenire: se vor lua masuri de captare a prafului prin instalatii de aspirare. Obiectele si
instalatiile se vor curata in permanenta de praf.
-stingere: incendiile de acid adipic se sting cu apa pulverizata, cu apa imbunatatita
chimic, cu spuma. Protectia se asigura cu costume de protectie.
30. Acizi alifatici sintetici C5- C6
Amestec tehnic de acid valerianic si capronic cu adaos de diferiti acizi organici.
Lichid uleios, combustibil. Produsul tehnic are temperatura de topire – 170C. temperatura
de imflamabilitate 940C.
Pentru stingerea incendiului intr-un volum inchis, concentratia minima de azot este de
36%, in volum, de bioxid de carbon 25%, in volum. La temperatura de 1800C, intr-un
creuzet de otel, cu diametrul de 50 mm, produsul arde cu o flacara galbuie stabila. La
refularea apei si spumei, se observa o reactie mai energica si se produce stingerea
incendiului. Efectul optim de stingere se obtine la folosirea apei pulverizate.
31. Acizi alifatici sintetici C10 – C16
Amestec tehnic de acizi alifatici superiori, in care predomina acizi cu 10 pana la 16 atomi
de carbon intr-o molecula.
Lichid uleios, combustibil, insolubil in apa. Produsul tehnic congeleaza la 290 C.
Temperatura de imflamabilitate 1520C. Temperatura de aprindere 1660C. Temperatura de
autoinflamare 2420C.
Pentru stingerea incendiului intr-un spatiu inchis este necesara o concentratie de azot de
29%, iar de bioxid de carbon 21%, in volum.
Stingerea eficace a incendiilor se realizeaza cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte.
32.Acizi alifatici sintetici C14 – C16
Produs intermediar tehnic, compus din amestecul de acizi alifatici superiori, in care
predomina acizii cu 14 pana la 16 atomi de carbon in molecula. Lichid uleios,
combustibil, de culoare galbuie deschis. Temperatura de topire circa 250C . Temperatura
de inflamabilitate 172 0C. Temperatura de aprindere 1850C. Pentru stingerea incendiilor
in spatii inchise este necesara o concentratie de azot de 33%, iar de bioxid de carbon 22%
in volum. Incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma.
33. Acid azotic HNO3
Este intrebuintat la fabricarea ingrasemintelor, a explozivilor, a fibrelor artificiale, la
nitrari, la fabricarea acidului sulfuric de camera.
Se obtine prin oxidarea amoniacului cu oxigen la 200 – 3500C, peste catalizator de
bismut cu oxizi de fier; sintetic acid 50%: prin oxidarea amoniacului cu aer, trecut peste
catalizator de platina cu 10% rodiu, la 600 – 7000C si absorbtia gazelor in turnuri stropite
cu apa.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, necombustibil, sufocant, caustic si corosiv. Se prezinta sub trei
forme : 1. acid fumans 98%, densitatea 1,50 – 1,52; pur, este incolor, de obicei slab-
11
galbui-rosietic; 2. acid 69%, slab galbui; densitatea 1,41 ;3. acid diluat 25%, densitatea
1,145-1,148. Punctul de topire – 420C. Punctul de fierbere 23,30C. Solubil nelimitat in
apa. Este un oxidant energic, ataca toate metalele (cu exceptia aurului si platinei); cu
degajare de vapori de oxizi de azot si hipoazotita. Fierul, cromul, aluminiul nu sunt
atacate de acidul azotic concentrat (pasivitate). Mareste combustibilitatea substantelor
combustibile, substantelor organice , si a produselor usor oxidabile. Acidul azotic 98%,
aprinde lemnul, hartia si distruge tesaturile. Substanta corosiva.
-explozie: reactioneaza exploziv cu pulberile metalice carburile, hidrogenul sulfurat si
terebentina.
-toxicitate: vaporii sunt toxici. Sub forma de lichid provoaca arsuri grave in tesuturi.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in damigene de sticla, butoaie din aluminiu si din otel
inoxidabil. Se depoziteaza separat de pulberi metalice, carburi, hidrogen sulfurat,
terebentina, acizi organici si de toate substantele combustibile organice sau usor
oxidabile.
Trebuie asigurata o buna ventilatie si evitata lumina solara directa.
- stingere: se utilizeaza jeturi de apa pulverizata. Produsele de descompunere termica a
acidului azotic fiind foarte toxice, la stingerea incendiilor, indiferent de gradul de formare
a fumului se va folosi aparatul izolant.
34. Acid benzoic C6H5COOH
Expectorant, antiseptic, conservant. Se extrage din benzoe, prin sublimare, sau pe cale
umeda. Sintetic se obtine prin oxidarea tuolenului.
Pericol de:
- incendiu: cristale incolore. Densitatea 1.266. Este solubil in apa 0,21% la 17,50C si
2,2% la 750C. Punctul de topire 1210C. Temperatura de distilare 249,20C. Temperatura
de autoinflamare 5700C. Puterea calorifica 6520 kcal/kg.
-explozie: praful de acid benzoic formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare.
35. Acid butiric CH3CH2CH2COOH
Se intalneste in industria chimica. Se obtine prin fermentatia butirica a zaharului sau a
glicerinei.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil. Densitatea 0,9589. Punctul de topire – 7,90C, iar
punctul de fierbere 163,50C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul este 3,0. Acidul
butiric este solubil in apa, in alcool, eter. Temperatura de inflamabilitate este de 720C, si
cea de autoinflamare 3850C.
-explozie: vaporii de acid butiric formeaza cu aerul amestecuri explozive in intervalul de
explozie de 2%- 10%, in volum.
-toxicitate:produs otravitor. Irita ochii, pielea si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in butelii, bidoane, butoaie, vagoane cisterna. Se depoziteaza in
aer liber sau in cladiri izolate, separate de substantele oxidante si produsele combustibile.
- stingere: incendiile de acid butiric se sting cu apa pulverizata, gaze inerte si spuma.
Protectia se asigura cu ochelari de protectie si aparate izolante.
36. Acid caprilic CH3(CH2)6COOH
12
Se gaseste in untul din lapte de vaca, in unt de cocos si de palmier (6- 9%).
Pericol de:
-Incendiu: acid gras, alifatic, lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 0,91.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,0. Punctul de fierbere 239,70C. Punctul de topire
15,70C. Este putin solubil in apa. Solubili in alcooli, in eter, in benzen. Temperatura de
inflamabilitate 1200C. Temperatura de autoinflamare 2860C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se
asigura cu aparate izolante si costume de protectie.
37. Acid caprinic CH3(CH2)8COOH
Se gaseste in laurul californian (37%), in grasimea de balena (3,5%), in untul de cocos,
de palmier, in untul de lapte de vaca.
Pericol de:
-Incendiu: acid gras, alifatic, incolor, combustibil, densitatea 1,4285. Punctul de topire
31,60C. Punctul de fierbere 2700C. Este greu solubil in apa. Temperatura de inflamare
1490C. Temperatura de autoinflamare 2780C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se
asigura cu aparate izolante si costume de protectie.
38. Acid capronic CH3(CH2)4COOH
Se gaseste in untul de lapte de vaca (1,5 – 2%), alaturi de acid butiric;in untul de cocos si
de palmier.
Masuri de:
- incendiu: acid gras alifatic saturat. Lichid incolor, uleios, combustibil. Densitatea
0,9172. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4. Punctul de fierbere 205,80C. Punctul de
topire – 3,40C. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 1020C. Temperatura
de autoinflamare 3400C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
1,3%. Limita superioara de explozie 9,4% in volum.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte.
39. Acid o-clorbenzoic
Conservant pentru cleiuri. Intermediar pentru coloranti si pentru fungicide. Se obtine
sintetic prin oxidarea cu manganat de potasiu a 2 clortoluenului.
Pericol de:
-incendiu:cristale combustibile. Densitatea 1,544. Punctul de topire 1420C. Este solubil
in apa, in alcool, eter. Temperatura de aprindere 8500C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
40. Acid clorhidric HCl
Este intrebuintat la sinteze, ca decapant la fabricarea clorurii de vinil etc. Se prepara din
clorura de sodiu si acid sulfuric 92%; sintetic din hidrogen si clor, prin ardere. Gazele se
racesc, se absorb in apa, in turnuri si in turle ceramice. Industrial se prezinta sub forma de
solutie cu 28- 32% acid clorhidric.
Pericol de:
13
Pericol de incendiu si explozie: acidul clorhidric este un gaz incolor. Fumega in aer in
urma formarii picaturilor de ceata, impreuna cu vaporii de apa. Produsul nu este
combustibil, insa in contact cu metalele obisnuite pune in libertate hidrogen, care poate
forma cu aerul amestecuri explozive. Este foarte solubil in apa. Se lichefiaza la 60 at.si
prin racire cu apa. Punctul de topire -114,80C. In solutie sub efectul unor oxidanti
puternici degaja clor.
-toxicitate: produs otravitor. Este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Inhalarea
unor concentratii de circa1500 parti per milion in aer este fatala in decurs de cateva
minute.
Masuri de:
-prevenire: transportul de acid clorhidric se face in butelii de sticla, damigene,
autocisterne captusite cu cauciuc. Acidul clorhidric gazos anhidru se transporta in butelii
de otel. Se depoziteaza intr-un loc rece , bine ventilat, separat de substantele oxidante.
-stingere: in caz de incendiu in cladirile in care exista si acid clorhidric, se utilizeaza apa.
Neutralizarea lui se face cu substante alcaline cum ar fi carbonatul de sodiu sau varul
stins. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
41. Acid clorhidric HClO3
Acidul cloric exista numai in solutie. Se dizolva bine in apa rece
In vid se poate obtine un acid cu concentratie 40%, in acest caz temperatura nu trebuie sa
depaseasca 400C. La o temperatura mai ridicata acidul se descompune in clor, oxigen si
acid percloric.
Acidul cloric este un acid tare si un oxidant energic. Majoritatea sarurilor acestui acid
sunt incolore si solubile in apa. Toti compusii sunt foarte toxici.
La amestecarea cloratilor, cu substantele cu o oxidare usoara (sulf, fosfor rosu, sulfura de
fosfor, trisulfura de stibiu, pentasulfura de stibiu, cianuri, mangan, amidon sau zahar etc.)
se produce explozie in urma frecarii, lovirii sau incalzirii.
Protectia se asigura cu aparate izolante.
42. Acid clorsulfonic SO2(OH)Cl
Este intrebuintat la fabricarea zagarinei, a alizarinei, a rozalinei, a cloraminei, a
sulfamidelor etc. Se prepara din SO3 si HCl.
Pericol de:
-incendiu si explozie: lichid incolor sau galben slab; fumega puternic in aer. Produsul este
neinflamabil insa este un puternic oxidant si reactioneaza cu apa si cu substantele
combustibile. El poate provoca aprinderea prin contact cu produsele combustibile. Are
actiune corosiva asupra metalelor; este deosebit de corosiv atunci cand este expus actiunii
umiditatii atmosferice, degajand hidrogen, un gaz cu pericol mare de incendiu si
explozie. Se descompune cu explozie in acid sulfuric si acid clorhidric.
-toxixitate: acidul clorsulfonic poate produce arsuri grave.Sub actiunea umiditatii din aer
sau a apei se descompune in acid sulfuric si acid clorhidric, ambele produse fiind extrem
de iritante pentru ochi, plamani si membranele mucoase.
Masuri de:
-prevenire: se poate transporta in lazi de lemn, care contin in interior recipiente de sticla
sau de ceramica. Constructia in acre se depoziteaza poate fi din lemn, beton sau metalica.
Constructiile de otel deschise trebuie sa fie protejate cu o vopsea antiacida. Se
recomanda pardoseli din caramida sau dale. Pentru spalarea sau drenarea produsului
revarsat se vor prevedea instalatii care sa poata folosi cantitati mari de apa.
14
Acidul clorsulfonic se va depozita separat de alte produse chimice cu care ar putea
reactiona provocand incendii si explozii. Armaturile, echipamentul si conductoarele
electrice trebuie protejate impotriva coroziunii. Butoaiele se vor depozita cu dopul in sus.
Perioadele de depozitare ar trebui mentinute la o valoare minima. Este recomandabil ca
butoaiele sa se aeriseasca o data pe saptamana, iar in anotimpul cald mai des, in scopul de
a se destinde presiunea interna acumulata, presiune care este creata de hidrogenul format
prin actiunea acidului asupra fierului.
-stingere: daca in zona in care a izbucnit un incendiu se gaseste acid clorsulfonic, apa se
poate folosi, dar cu multa grija. Se va evita contactul dintre apa si acidul clorsulfonic,
deoarece reactia cu apa are loc cu explozie. Produsul revarsat se va neutraliza cu carbonat
de sodiu calcinat sau cu var stins.
Protectia se va asigura prin costume de protectie si aparate izolante.
43. Acid cianhidric HCN
Acidul cianhidric se utilizeaza la fabricarea materialelor plastice acrilice, a fibrelor
sintetice poliacrilonitrilice de tip melana, rolan, la fabricarea nitrilului acrilic. El se mai
foloseste la combaterea daunatorilor plantelor si parazitilor, precum si ca deratizant. In
tara noastra se prepara din metan, amoniac si aer.
Pericol de:
-incendiu :lichid incolor, foarte volatil (cu miros de migdale amare) care se inflameaza la
– 17,80C si se autoapride la 5880C. Datorita proprietatilor sale se poate inflama cu
usurinta de la orice sursa de foc deschis. In caz ca este nestabilizat si supus la actiunea
caldurii sau flacarii, poate exploda sau aprinde imediat ce vine in contact cu aerul.
-explozie: vaporii de acid cianhidric in concentratia de 5,5- 41% formeaza cu aerul
amestecuri explozive. Avand un interval de explozie larg, pericolul este si mai accentuat.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind de 0,69, amestecurile apar frecvent in partea
superioara a incaperilor.
-toxicitate: acidul cianhidric este foarte toxic. Concentratia maxima admisibila in 8 ore de
munca este de 0,0003 mg/l. agresivitatea toxica se caracterizeaza prin rapiditatea cu care
actioneaza asupra organismului, cazurile de intoxicare cianhidrica fiind foarte greu de
salvat. Toxicitatea prin piele este mai redusa, contactul devenind periculos atunci cand
este mai prelungit. In cazul unei intoxicatii grave apar ameteli, dureri de cap, iritarea
cailor respiratorii si a limbii, neliniste, deprimare si chiar sincopa.
Masuri de:
-prevenire :etansarea conductelor si recipientelor constituie o necesitate de prim ordin.
Instalatia de ventilatie (cu gurile de aspirare montate in partea de sus a incaperilor)
trebuie sa functioneze in pertmanenta si perfect. Acidul cianhidric va fi transportat prin
conducte din oteluri speciale sau obisnuite (protejate insa in interior cu materiale
plastice ), dat fiind actiunea sa corosiva. El nu trebuie sa vina in contact cu acidul azotic,
deoarece poate genera incendii sau explozii. Coeficientul de umplere a recipientelor cu
acid cianhidric lichefiat nu trebuie sa depaseasca 0,57 kg/l.
-stingere: incendiile de acid cianhidric se sting cu spuma mecanica sau chimica, gaze
inerte, pulberi stingatoare si hidrocarburi halogenate. In caz de intoxicare, servantii sau
alte persoane se scot din atmosfera viciata, se dezbraca si li se spala partile contaminate.
Apoi, li se face o puternica oxigenare si respiratie artificiala.
La incendiile de acid cianhidric sau la cele pe timpul carora acesta se degaja, folosirea
mastilor nu este indicata. Se vor utiliza numai aparate izolante.
15
44.Acid 2,4-diclorfenoxiacetic Cl2C6H3OCH2COOH
Aceasta substanta se prezinta sub forma solida. Este combustibila. Punctul de topire
1410C. insolubila in apa. Temperatura de aprindere 2620C. Temperatura minima de
autoinflamare 3910C. Praful de acid 2,4D in stare de suspensie in aer nu este exploziv.
Incendiile de acid 2,4,D se sting cu apa pulverizata, spuma. In spatii inchise se stinge cu
gaze inerte.
45.Acid emantic CH3(CH2)5COOH
Lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 0,9284. Punctul de topire – 10,5oC.
Punctul de fierbere 222 – 224oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,5. Este solubil
in apa. Temperatura de inflamabilitate 116oC. Temperatura de autoaprindere 289oC.
46. Acid fenilacetic C6H5CH2COOH
Substanta solida combustibila. Densitatea 1,228. Punctul de fierbere 265,5oC. Este
solubil in apa. Produsul tehnic contine 56,7% substanta de baza si 2,08% fenol.
Temperatura de autoaprindere 453oC. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma
chimica, spuma mecanica.
47. Acid fluorhidric HF
Se intrebuinteaza la scrierea si gravarea pe sticla. Se prepara din fluorita si acid sulfluric
concentrat, (la cald, in vase de fonta sau de plumb)
Acidul fluorhidric in stare lichida este incolor, cu densitatea 0,987. Aproape ca nu
conduce curentul electric. Este solubil in apa. In stare gazoasa este incolor, cu miros
puternic si patrunzator.
Acidul fluorhidric nu este combustibil. El corodeaza majoritatea substantelor, cu exceptia
plumbului, parafinei, polietilenei si platinei. In contact cu unele metale acidul fluorhidric
poate genera hidrogen. In contact cu amoniacul gazos sau in solutie poate exploda.
Acidul fluorhidric este o substanta toxica si iritanta pentru ochi, piele si aparatul
respirator, atat in stare lichida cat si in stare de vapori. Contactul cu pielea provoaca
arsuri foarte dureroase si grave din punct de vedere medical. Contactul lichidului cu ochii
provoaca orbirea imediata.
Acidul fluorhidric lichid se transporta in recipiente de plumb, butelii de parafina sau
polietilena. Acidul fluorhidric anhidru se transporta in butelii de otel.
In cazul unui incendiu se va folosi apa. Protectia se va asigura cu costume de protectie
complete, aparate izolante.
48. Acid formic HCOOH
Acidul formic se foloseste in industria textilelor (la vopsirea lanei, a matasurilor si
bumbacului), in industria pielariei, la fabricarea parfumurilor, sapunurilor, la producerea
lacurilor. Se obtine sintetic ca formiat de sodiu din oxid de carbon si hidroxid de sodiu, la
120oC si 8 at.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, solubil in apa, in alcool si in eter. Se inflameaza la 60oC si se
autoaprinde la 504oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,60. Puterea calorifica
1390 kcal/kg.
- explozie: vaporii de acid formic formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele
inferioare si superioare ale intervalului de explozie nu se cunosc inca. Avand densitatea
vaporilor (in raport cu aerul) de 1,60 acestia se imprastie pe suprafata solului,
acumulandu-se in locurile denivelate.
- toxicitate: in stare de vapori irita locul de contact, iar in stare lichida produce arsuri
16
chimice. La o doza de 0,50 mg/l se constata iritarea mucoaselor dupa 3 minute; la 0,75
mg/l iritatia este puternica dupoa 15 secunde. Asupra pielii, acidul formic provoaca, chiar
in solutie de 7% senzatia de arsura si dureri.
Masuri de:
-de prevenire: transportul si manipularea acidului formic se vor face cu respectarea
acelorasi reguli care se cer la toate lichidele combustibile ca: asigurarea etansarii
conductelor si recipientelor, interzicerea utilizarii focului deschis, a fumatului etc.
- stingere: la stingerea incendiilor se pot folosi apa pulverizata, spuma chimica si
mecanica. La arsura pielii si mucoaselor se fac spalaturi repetate cu apa din abundenta in
locul lezat. Pentru protectia individuala impotriva vaporilor se poate folosi masca de gaze
sau aparatul izolant.
49. Acid fumaric CO2HCH = CHCO2H
Se obtine sintetic din acid malic prin incalzire la 140 – 150oC; din acid bromsuccinic,
prin eliminare de acid bromhidric.
Pericol de:
- incendiu: substanta combustibila pulvarulenta, incolora. Densitatea 1,635. Punctul de
topire 2870C. Temperatura de aprindere 230oC. Temperatura de autoinflamare 3750C.
- explozie: praful de 74μ in stare de suspensie in aer are limita inferioara de explozie
297,5 g/m3.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulvarulenta, spuma chimica, spuma mecanica.
50. Acid izovalerianic (CH3)2CHCH2COOH
Medicament sedativ, hipnotic. Se obtine sintetic, prin oxidarea alcoolului amilic de
fermentatie cu bicromat de potasiu si acid sulfuric.
Se obtine liber sau ca ester din Radix valerinae.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 0,933. Punctul de topire –
37,6oC. Punctul de fierbere 176,7oC. Este solubil in apa (1:23). Temperatura de
inflamabilitate 82oC. Temperatura de autoinflamare 517oC.
1,2% iar limita superioara de explozie 6,9% in volum.
Masuri de:
51. Acid maleic HOOC – CH = CH – COOH
Este intrebuintat in industrie pentru obtinerea de rasini alchidice. Se obtine sintetic prin
oxidarea benzenului cu aer in prezenta unui catalizator, la450 – 500oC.
Pericol de:
- incendiu: substanta sub forma de cristale, combustibila. Punctul de topire 130 –
130,6oC. Este foarte solubil in apa, in alcool. Densitatea 1,590. Punctul de firbere 160oC.
Temperatura de aprindere 124oC. Temperatura de autoaprindere 404oC.
- explozie: praful de70μ, in stare se suspensie in aer are limita inferioara de explozie 243
g/m3. Continutul minim de oxigen, pentru ca amestecul de praf/aer diluat cu azot sa
devina exploziv este de 9% in volum.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, cu spuma chimica si mecanica.
52. Acid metacrilic CH2 = C(CH3)COOH
17
Se obtine sintetic prin aditia HCN la acetona, hidroliza nitriliului si deshidratare.
Polimerizeaza usor. Prin polimerizarea metacrilatului de metil se obtine sticla plexi
(plexiglas)
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor cu miros acru, respingator. Congeleaza usor la
racire. Densitatea 1,015. Punctul de topire 15 – 16oC. Punctul de fierbere 161 – 163oC.
Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 66oC. Temperatura de autoinflamare
360oC.
La temperaturi ridicate, poate avea loc polimerizarea. In caz ca polimelizarea are loc in
recipiente inchise este posibil ca acestea sa se sparga cu violenta.
- explozie: formeaza cu aertul amestecuri explozive. Limita inferioara de inflamabilitate
0,7%
- toxicitate: este un iritatant puternic pentru piele, ochi si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire:se depoziteaza in locuri cu temperaturi scazute si ventilate. Pentru a nu
polimeriza in acid metacriliric se produce un inhibitor. Cu sau fara inhibitori, acidul
metacrilic poate fi depozitat in conditii sigure pe perioade de timp indelungate, daca
temperatura este mentinulta la o valoare mai scazuta decat punctul ei de topire.
- stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte. Protectia se asigura prin
costum de protectie.
53. Acid monocloracetic CH2ClCOOH
Este intrebuintat in diferite sin teze organice. Se prepara prtin clorurarea directa a
acidului acetic in prezenta fosforului, pentaclorurii de fosfor la 100oC.
Pericol de:
- incendiu: substanta solida,combustibila. Densitatea 1,60. Punctul de topire 61,5 oC.
Punctul de fierbere 189oC. Este solubil in apa. Se descompune in solutie apoasa la cald in
acid clorhidric si acid glicolic. Temperatura de autoaprindere 456oC.
- toxicitate: provoaca arsuri indolore, care sunt urmate de o descuamatie puternica a
pielii. Acidul monocloracetic este caustic.
Masuri de:
- stingere : incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi
stingatoare.
54. Acid p – nitrobenzoic NO2C6H4COOH
Substanta sub forma de cristale, combustibila. Densitatea 1,610. Punctul de topire 240oC.
Solubilitatea in apa 0,024%, la 25oC. Temperatura de aprindere 850oC. Praful de acid p-
nitrobenzoic in stare de suspensie formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de 250μ
are limita inferioara de explozie 20,6 g/m3
Incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
55. Acid oleic CH3(CH2)7 – CH = CH(CH2)7COOH
Se intrebuinteaza la fabricarea sapunurilor, iar sub forma de oleati metalici, in diferite
scopuri tehnice. Sub forma de gliceride, acidul oleic este unul dintre principalii
constituenti ai uleiurilor vegetale si animale.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, de culoare inchisa, combustibil. Densitatea 0,825. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 9,74. Punctul de topire 14oC. Punctul de fierbere 286oC.
Indicele de iod 90. Este insolubil in apa; solubil in alcool, in benzen, cloroform, eter. Se
18
oxideaza usor la aer. Temperatura de inflamabilitate 1842C. Temperatura de
autoinflamare 362oC. Puterea calorifica 9400 kcal/kg.
Masuri de :
- stingere: incendiile se sting cu apa pulvarizata, spuma chimica, spuma mecanica.
56. Acid oxalic COOH – COOH.2H2O
Se intrebuinteaza ca mordant in vopsitorie, la albirea pieilor a stearinei, la indepartarea
cernelei si a ruginii de pe tesaturi. De asemenea, se mai nfoloseste la lustruirea metalelor.
Se obtine prin incalzirea sarurilor de potasiu sau de sodiu ale acidului formic cu carbonat
de calciu.
Acidul oxalic este un acid puternic. Este o substanta sub forma de cristale. Punctul de
topire 101,5oC. Este solubil in apa 3,52% la 0oC si 120,24 la 90oC. Incalzit cu acid
sulfuric se descompune in bioxid de carbon, oxid de carbon si apa.
57. Acid peracetic CH3COOOH
Se obtine prin oxidarea aldehidei acetice cu oxigen sau din peroxid de acetil cu metoxid
de sodiu.
Pericol de :
- incendiu: lichid incolor, de obicei diluat 60% cu acid acetic. Este reactiv, oxidant,
inflamabil. Este solubil in apa, in alcool, in eter. Punctul de topire 1oC. Temperatura de
inflamabilitate 43oC.
Produsul se descompune violent la 110oC.
Acidul peracetic este sensibil la socuri si la caldura. Cand produsul este amestecat cu
substante usor oxidabile, produse organice sau inflamabile, acceleratori chimici pot avea
loc reactii chimice spontane, autoaprinderi sau explozii.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu sunt
cunoscute. La 110oC explodeaza.
- toxicitate: acidul peracetic provoaca arsuri grave la piele si la ochi. Inhalarea prelungita
a vaporilor concentrati poate fi nociva.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in lazi de lemn care contin recipiente de sticla sau de ceramica.
In lazi se vor introduce materiale de captusire, in cantitati suficiente, pentru a absorbi
produsul scurs in lada respectiva. Produsul se va depozita in cladiri incombustibile,
separat de acceleratori, substante usor oxidabile, substante organice sau produse
inflamabile. Depozitarea in cantitati mari ar trebiu sa fie protejata cu o instalatie de
sprinklere, cu debit mare. Recipientele se vor proteja impotriva deteriorarilor fizice .
- stingere: se va folosi apa de la distanta sau dintr-un loc protejat. Recipientele neatinse
de incendiu se vor raci in permanenta cu apa pulverizata pentru a preveni incalzirea.
In cazul imprastierii produsului in urma unui incendiu, produsul imprastiat ar trebui sa fie
absorbit, cu un absorbant incombustibil, de exemplu, cu vermiculit. Produsul imprastiat si
absorbit se colecteaza si se introduce intr-un recipient metalic in vederea distrugerii sale
immediate. Pentru colectarea produsului imprastiat nu se vor folosi metale generatoare de
scantei si nici materiale organice (lemn, hartie, etc). Protectia se asigura cu costume de
protectie.
58. Acid percloric HClO4
Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator si se foloseste pentru dozarea K. Se prepara prin
actiunea acidului sulfuric concentrat la 90 – 160oC, asupra cloratului de poatsiu si
distilarea in vid.
19
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inodor, fumega in aer. Pericolul de incendiu depinde, in cea mai
mare masura de concentratie. In mod obisnuit se gasesc solutii de acid percloric in
concentratie de 70 – 72%; o asemenea concentratie prezinta pericol de incendiu.
Densitatea 1,76. Punctul de topire – 112oC. Punctul de fierbere 180oC. Este solubil in
apa. Este un oxidant puternic, aprinde hartia, lemnul, carbunele. Daca o picatura de acid
percloric se picura pe un cristal uscat de permenganat de potasiu, se producere o
aprindere violenta, acidul percloric de 70 – 72% este cel mai tare dintre acizi. La rece
reactioneaza cu metalele active. In acest timp se degaja hidrogenul si se formeaza
percolatii care in stare pura sunt substante explozive. Acidul anhidric este instabil chiar la
o temperatura obisnuita, isi schimba culoarea lent pana la cafeniu si devine exploziv. In
contact cu anhidrida acetica , bismut, alcool, se poate aprinde sau exploda.
- explozie: in contact cu majoritatea substantelor organice se produce explozie.
- toxicitate: iritant acut pentru ochi, piele si membranele mucoase. Pe piele provoaca rani
care se vindeca greu.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in butelii sau damigene de sticla. Recipientele pentru laborator
se vor depozita pe rafturi antiacide incombustibile. Depozitarea acidului percloric se va
face separat de produsele combustibile, substantele organice , deshidratantii puternici,
agentii de oxidare si agentii de reducere.
Acidul percloric trebuie depozitat intr-un loc in care nu va ingheta. Instalatiile electrice
vor fi protejate impotriva actiunilor corozive a vaporilor.
- stingere: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata. Protectia se asigura prin costume de
protectie.
59. Acid picric HOC6H2(NO2)3
Este intrebuintat in tratamentul arsurilor, al distomatozei oilor, la identificarea alcaloizilor
etc. Se obtine sintetic prin nitrarea fenolului.
Pericol de:
- incendiu: cristale de culoare galbuie, amare. Este solubil in apa rece (1:90), in apa calda
(1:15), in benzen, in cloroform. Punctul de topire 122oC. Densitatea 1,81. Substanta
combustibila. Acidul picric este un agent de oxidare. Impreuna cu metalele si in special
cu cuprul, cu plumbul si zincul acidul picric formeaza compusi explozivi foarte sensibili.
- incendiu: acidul picric topit, constituie explozivul numit melinita.
- toxicitate: substanta otravitoare. Sub forma de praf irita pielea, ochii si aparatul
respirator.
Masuri de:
- prevenire: se depoziteaza in lazi sau butoaie de lemn in depozite special amenejate.
- stingere: protectia se asigura cu aparate izolante.
60. Acid propionic CH3CH2COOH
Se obtine sintetic prin saponificarea propionitrilului:prin aditia H2O si CO la etena
(300at)
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu miros slab intepator. Densitatea 0,99874. Punctul
de topire – 19,7oC. Punctul de fierbere 141,4oC. Este solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 54oC. Temperatura de autoinflamare 490oC. Acidul propionic este solubil
in apa in orice proportie.
20
-toxicitate: provoaca iritatii grave la ochi si pe piele. Se va evita contactul produsului cu
ochii si pielea.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in damigene, butoaie, rezervoare. Se depoziteaza in exterior sau
in depozite separate, in care se vor respecta aceleasi reguli de prevenire ca la lichidele
combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau spuma. Protectia se asigura cu aparate
izolante, ochelari de protectie.
61. Acid salicilic OHC6H4COOH
Antiseptic, conservant. Se obtine sintetic din fenoxid de sodiu si bioxid de carbon, prin
presiune.
Pericol de:
- incendiu: se prezinta sub forma de cristale aciculare fine, incolore, combustibile.
Densitatea 1,443. Punctul de topire 157oC. Punctul de fierbere 256oC. Este solubil in
apa: 0,16% la 4oC,2,6% la 75oC. Temperatura de aprindere 157oC. Temperatura de
distilare 211oC. Temperatura de autoaprindere 545oC.
- explozie: praful de acid salicilic formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de 850μ
are limita inferioara de explozie 50 g/m3.
- toxicitate: Incalzit rapid la 220- 230oC se descompune in fenol si bioxid de carbon.
Praful de acid salicilic provoaca tuse, uneori chiar cu sputasanguinolenta.
Masuri de :
62. Acid sorbic CH3 – CH = CH – CH = CH – COOH
In ultimul timp este intrebuintat ca agent fungistatic. Se obtine sintetic din aldehida
crotonica si acid malonic.
Pericol de:
- incendiu: pulbere combustibila de culoare alba. Punctul de topire 133-134,5oC. Punctul
de fierbere 228oC. Este putin solubil in apa. Temperatura de aprindere 134oC.
Temperatura de autoaprindere 425oC.
-explozie: praful in stare de suspensie formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de
250μ are limita inferioara de explozie 30 g/m3. Continutul minim de oxigen pentru un
amestec exploziv diluat cu azot este de 12% in volum.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte,
63. Acid stearic CH3(CH2)16COOH
Se intrebuinteaza la fabricarea lumanarilor si a multor produse cosmetice, in special
creme de ras. Sub forma de stearati metalici este folosit in tehnica. Sub forma de gliceride
se gaseste in grasimile animale si in unele uleiuri vegetale.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor. Nu este combustibil, de topire 69,3oC. Punctul de
fierbere 383oC. Este foarte putin solubil in apa. Solubil in alcool, in acetona. Temperatura
de aprindere, 195oC. Tempratura de distilare 291oC. Temperatura de autoaprindere
320oC. Puterea calorifica 9500 kcal/kg.
Masuri de:
-stingere: incendiile de acid stearic se sting cu spuma chimica, apa pulverizata.
21
64. Acid sulfanilic NH2C6H4SO3H.2H2O
Reactiv analitic pentru sodiu si pentru nitriti. Se obtine sintetic din anilina, in acid
sulfuric cu 10% trioxid de sulf, la 180oC.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, greu combustibila.Densitatea in vrac 0,548. Temperatura
de topire (descompunere) 288oC. Temperatura de autoaprindere 613oC.
- explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
65. Acid sulfuric SO4H2
Este folosit la fabricarea ingrasemintelor, a colorantilor, a explozivilor, in industria
petrolului, in acumulatoare, in industria alimentara etc.
Se fabrica prin mai multe procedee: procedeul cu camere care comporta prajirea piritei,
desprafuirea gazelor, turn Glover, camere de plumb, turnuri Gay-Lussac; procedeul de
contact cu fazele: prajire, desprafuirea gazelor, spalare, filtrare umeda, uscarea gazelor,
transformare in bioxid de sulf, racire, absorbtie.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor. Nu este combustibil, insa e reactiv si capabil sa aprinda
produsele combustibile, fin divizate prin contact. Reactioneaza violent cu apa si
substantele organice, cu degajare de caldura. Este extrem de periculos in contact cu
numeroase substante si in special cu carburile, cloratii, fulminatii, azotatii, picratii,
metalele pulvarizate si diferite produse combustibile. Ataca numeroase metale punand in
libertate hidrogen.
Densitatea 1,83. Densitatea vaporilor in arport cu aerul 3,4. Punctul de topire 10,5oC.
Punctul de fierbere 338oC. Solubilitate nelimitata in apa.
-toxicitate: provoaca arsuri grave, profunde in tesuturi. Are efect foarte corosiv.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in damigene si butelii de sticla, autocisterne, vagoane cisterne.
Se depoziteaza separat de carburi, clorati, fulminati, azotati, picrati, metale pulvarizate si
produse combustibile.
-stingere: incendiile care cuprind cantitati mici de produse combustibile in zona in care se
gaseste si acid sulfuric se sting cu pulberi stingatoare. Se interzice sa se arunce apa asupra
acidului sulfuric, deoarece il improsca si se produce o mare cantitate de caldura. Protectia
se asigura cu costume de protectie.
66. Acid telurhidric H2Te
Substanta combustibila, toxica, incolora. Densitatea in strae lichefiata 2,570 la – 20oC.
Punctul de topire – 51oC. Punctul de fierbere de la – 2 pana la – 3oC. Densitatea in raport
cu aerul 4,49. Solubil in apa. Incalzit se descompune.
La aprinderea in aer arde cu o flacara albastra.
67. Acid tiodivalerianic S(CH2)4COOH2
Substanta combustibila sub forma de cristale de culoare alba. Densitatea 0,388. Punctul
de topire 93oC. In stare topita arde intens. Temperatura de aprindere 410oC. Temperatura
de autoaprindere 810oC.
Praful de 850 μ in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful care contine 16%
particule de dimensiunea 74 μ are limita inferioara de explozie 15g/m3.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
22
68. Acid tricloracetic Cl3CCOOH
Lichid greu combustibil care contine 87,6%produs de baza, 0,37%, clorat si 1,65 acid
azotic. Densitatea 1,565. Punctul de fierbere 162oC. Temperatura de autoinflamare
711oC.
Incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
69. Acid valerianic CH3(CH2)3COOH
Se foloseste ca antisdpasmodic si sedativ: ca sare de amoniu, de zinc etc. Se extrage din
radacina de valeriana. Sintetic se obtine prin oxidarea alcoolului amilic cu bicromat de
potasiu.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil cu miros specific. Densitatea 0,942. Punctul
de topire – 34,5oC. Punctul de fierbere 175oC. Este solubil in apa. Temperatura d
einflamabilitate 87oC. Temperatura minima de autoinflamare 320oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile de acid valerianic se sting cu spuma, pulbari stingatoare.
70. Acrilat de butil CH2 – CHC OO C4H9
Este esterul butilic al acidului acrilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,8998. Punctul de fierbere 147,4oC. Este putin
solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 38oC. Temperatura de autoinflamare
280oC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita de inflamabilitate 1%
iar temperatura de inflamabilitate 7,4% in volum.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi masuri ca la acrilatul de metil.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau spuma.
71. Acrilat de etil CH2 = CHCOOC2H5
Este folosit in industria lacurilor. Acrilatul de etil este eterul acidului acrilic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor cu miros acrisor, inflamabil. Densitatea 0,923. Vaporii sunt mai
grei decat aerul, densitatea in raport cu aerul 1,2. Punctul de fierbere 98 – 99oC. Este
greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 4oC, iar temperatura de autoinflamare
385oC. Vaporii sun neinhibati si se pot forma polimeri in sistemele de aerisire sau in
opritoarele de flacari, blocand astfel deschiderile de aerisire. La temperaturi ridicate se
poate produce polimerizarea.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie
fiind de 1,1 si limita superioara 5,1%. Deci un interval de explozie strans, insa la
concentratia de explozie se ajunge repede, ceea ce determina un pericol accentuat:
-toxicitate: produsul irita considerabil aparatul respirator. Contactul prelungit cu pielea
sau cu ochii poate prooca vatamari grave.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni polimerizarea, acrilatul de etil trebuie sa contina un inhibitor.
Toto pentru evitarea polimerizarii, acrilatul de etil se va feri de caldura. In cazul cand
polimerizarea are loc intr-un recipient inchis, exista posibilitatea ca recipientul sa sufere o
spargere exploziva. Depozitarea se va face in spatii inchise si la temperaturi scazute si
separat de substantele oxidante.
23
- stingere: produsul fiind greu solubil in apa, apa pulverizata poate fi ineficace. Pentru
stingere se utilizeaza spuma, pulberi stingatoare si gaze inerte. Protectia se asigura cu
aparate izolante.
72. Acrilat de metil CH2 – CHCOOCH3
Se foloseste in industria maselor plastice.
Pericol de:
- incendiu: lichid volatil, incolor, cu miros acrisor, inflamabil. Densitatea 0,955. Punctul
de fierbere 80,5oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul1,5%. Vaporii fiind mai grei ca
aerul se acumuleaza in partile inferioare ale cladirilor si solului, pot parcurge o distanta
considerabila pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se pana la locul de origine.
Produsul contine de obicei un inhibitor pentru a impiedica autopolimerizarea. La
temperaturi ridicate (in caz de incendiu), poate avea loc polimerizarea daca nu are
inhibitor. Temperatura de inflamabilitate – 15oC, iar cea de autoinflamare 265oC.
- explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri eplozive in intervalul de explozie de 1,1
– 13,0%, in volum.
- toxicitate: irita puternic aparatul respirator. Contactul prelungit cu pielea sau ochii poate
provoca leziuni grave.
Masuri de :
- prevenire; se transporta in bidoane sau butelii amplasate in lazi, cisterne. Produsul se va
depozita la temperaturi scazute si separat de substantele oxidante.
- stingere: fiind greu solubil in apa, jeturile de apa nu sunt prea eficace. Daca se va folosi
apa, ea va fi pulverizata. Rezultate bune la stingere se obtin prin folosirea spumei, gazelor
inerte si pulbarilor stingatoare. Rezervoarele sau butoaiele care contin acrilat de metil se
racesc cu apa, pentru a preveni polimerizarea. Protectia se asigura cu aparate izolante.
73. Acrilonitril (Nitril acrilic) CH2 = CH – CN
Se intrebuinteaza la fabricarea unor copolimeri: cauciuc Buna S, S.K.S., fibra acrilan etc.
Pericol de:
- incendiu: lichid inflamabil, incolor, cu miros slab intepator. Densitatea 0,811. Punctul de
topire – 72oC. Punctul de fierbere 78- 79oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,9.
Puterea calorifica 7600 kcal/kg.
Temperatura de inflamabilitate 0oC. Temperatura de autoinflamare 370oC. Solutiile
diluate prezinta, de asemenea, pericol de incendiu; o solutie 2% are temperatura de
inflamabilitate 20oC, iar o solutie 3%, 14oC. In prezenta hidroxizilor alcalini concentrati,
produsul sufera o polimerizare violenta. In stare foarte pura produsul poate polimeriza
spontan cu degajare de caldura, in special atunci cand este expus la lumina. Pe timpul
incendiului este posibila polimerizarea. Daca polimerizarea are loc in recipient, exista
posibilitatea spargerii violente a acestuia.
-explozie: vaporii de acril solubil formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie este de 3% in volum, iar limita superioara de explozie 17%, in
volum. Presiunea maxima a exploziei 7,7 kgf/cm2.
-toxicitate: produsul este otravitor, prin inhalare, ingerare sau absorbtie prin piele. In
cazul unei contaminari accidentale se vor spala partile contaminate cu cantitati mari de
apa.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de substantele alcaline, cum sunt hidrozizii alcalini,
amoniacul sau aminele si de substantele oxidante.
24
Acrilonitrilul nu se va depozita in stare neinhibata. Butoaiele se depoziteaza in picioare
cu dopul in sus, iar stivele vor avea o inaltime de maximum doua butoaie. Vaporii de
acrilonitril sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisire sau in
opritoarele de flacari ale rezervoarelor de depozitare, ducand la infundarea instalatiilor de
aerisire.
- stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma. Protectia se
asigura cu spume de protectie si aparate izolante.
74. Acroleina CH2 = CH – CHO
Acroleina este folosita ca intermediar in sinteza organica. Se obtine sintetic prin distilarea
glicerinei cu H2SO4 sau KH SO4, condensarea formolului cu acetaldehida, folosind
drept catalizator silicat de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, volatil, cu miros patrunzator dezagreabil. Densitatea
acroleinei este de 0,841, punctul de firbere de 52oC, iar cel de topire – 87,7oC. Este
solubila in apa (1:3). Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind 2 , apare posibilitatea
acumularii lor la partea inferioara a incaperilor. Din acest punct de vedere pericolul este
foarte mare, pentru ca vaporii pot parcurge o distanta considerabila pana la o sursa de
aprindere, flacara intorcandu-se la locul de oirigine al vaporilor. Temperatura de
inflamabilitate este de -26oC, iar cea de autoinflamare 294oC.
Acroleina reactioneaza usor cu oxigenul , formand peroxizi instabili explozivi. Este
capabila de polimerizare spontana. Reactia de polimerizare energica are loc in contact cu
alcali, amonia si amine. In cazul cand polimerizarea are loc intr-un recipient apare
posibilitatea spargerii violente a recipientului.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive in intervalul de explozie cuprin intre
2,8 – 31% in volum.
-toxicitate: o mica cantitate de acroleina este foarte otravitoare. Produsul este foarte
iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator, putand provoca arsuri grave.
Masuri de:
-prevenire :pentru a se preveni polimerizarea la depozitare este necesar sa se introduca
stabilizatori, prin aceasta evitindu-se reactiile insotite de degajare de caldura. Depozitarea
acroleinei trebuie facuta in exterior sau in cladiri separate. In spatiile de depozitare a
acroleinei nu sunt permise nici un fel de substante alcaline ca hidroxizi alcalini, amoniac
sau amine si nici oxidanti. In nici un caz nu se va depozita acroleina in stare neinhibata
(nestabilizata).
Vaporii de acroleina sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisire sau in
opritoarele de flacari ale rezervoarelor de depozitare, ducand la infundarea deschiderilor
de aerisire.
-stingere: incendiuile de acroleina se sting cu jeturi de apa pulverizata, bixid de carbon,
spuma speciala, pulbari stingatoare. Protectia servantilor se asigura prin costume
complete.
75.Adeziv perclorvinilic
Produs care permite lipirea lemnului, a metalelor, a sticlei, a maselor plastice etc.
Lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate – 6oC. Temperatura de autoinflamare
500oC .
76. Alcool acetopropilic CH3COCH2CH2CH2OH
Lichid combustibil cu miros specific. Densitatea 1,007. Punctul de fierbere 145oC.
25
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,55. Solubil in apa. Temperatura de inflamabiliate
79oC. Temperatura de autoinflamare 460oC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata.
77. Alcooli alifatici primari
Fractiunea C7 – C11
Amestec tehnic de alcooli alifatici primari in care predomina alcooli cu numarul de 7
pana la 11 carboni de atomi in molecule. Lichid incolor, combustibil. Temperatura de
inflamabilitate 102oC. Temperatura de aprindere 111oC.
Incendiile in spatii inchise se sting cu o comncentratie de bioxid de carbon de 23%, in
volum, sau de 29% azot in volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata.
78. Alcooli alifatici primari bruti
Produs intermediar tehnic, compus din amestecul de diferiti alcoolialifatici primari. Este
un lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 46oC. Temperatura de aprindere
131oC.
Produsul arde cu flacara portocalie intensa, stabila.
Incendiile in spatiu inchis se sting cu bioxid de carbon in concentratie de 22% in volum si
cu azot in concentratie de 34% in volum.
79. Alcool alilic CH2 = CH – CH2OH
Este folosit ca intermediar in sinteza de compisi alilici, gaze de lupta, rasini. Se obtine
sintetic din glicerina si acid formic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil cu miros de mustar. Densitatea 0,854. Punctul de
topire – 129oC, iar cel de fierbere 96 – 97oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,
deci sunt mai grei decat aerul, motiv pentru care vaporii pot parcurge o mare distanta
pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se la locul de originne. Alcoolul alilic
este solubil in apa, alcool, cloroform si in eter. Temperatura de inflamabilitate este de
21oC, iar cea de aotoinflamare 378oC. Putere calorifica 9030 kcal/kg.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, intervalul de explozie fiind
cuprins intre 2,5 si 18% in volum.
-toxicitate: alcoolul alilic este un iritant toxic foarte poericulos pentru ochi si este absorbit
usor prin piele. Produsul este foarte toxic prin ingerare si inhalare. Concentratiile mari
provoaca narcoza si leziuni la rinichi
Masuri de:
-prevenire: transportul se va face in bidoane, butoaie, autocisterne, vagoane, c.f..
Depozitarea si menipularea se va face dupa regulile specifice lichidelor inflamabile.
- stingere:produsul fiind solubil in apa in orice proportie, apa nu este efivace la stingerea
incendiilor. Pentru stingerea lor se foloseste , bioxidul de carbon, pulberile stingatoare si
spuma chimica sau speciala. Protectia se va asigura prin protectie completa.
80.Alcool amilic C5H11OH
Se obtine din ulei de fuzel, un produs secundar al fermentarii alcoolice . Se intrebuinteaza
ca solvent pentru lacuri, la fabricarea acetatului de amil, etc.
Pericol de:
-Incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,816. Punctul de fierbere 128oC. Temperatura de
inflamabilitate 21oC. Temperatura de autoinflamare 378oC. Puterea calorifica 8,290
26
kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive 2,85%, iar limita superioara de
explozie 309,5% din volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi
stingatoare.
81.Alcool n-amilic CH3(CH2)3CH2OH
Se obtine din 1- clorpentan , prin hidroliza
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil. Densitatea 0,814. Punctul de topire – 79oC. Punctul
de fierbere 137oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,1. Vaporii fiind mai grei decat
aerul se acumuleaza in partilede jos ale incaperilor prezentand un mare pericol de
incendiu.
Puterea calorifica 8,282 kcal/kg. Este insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 40
– 42oC (pur), 27 – 43oC (tehnic).Temperatura de autoinflamare 300oC.
-explozie: vaporii de alocool n-amilic formeaza cu aerul amestecuri expolozive. Limita
inferioara de explozie 1,2%, iar limita superioara 10%, in volum. Presiunea maxima de
explozie 7,52 kgf/cm2.
-toxicitate: vaporii alcoolului n-amilic au o actiune iritanta asupra mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi masuri de prevenire ca la lichidele combustibile.
82. Alcool benzilic C6H5CH2OH
Se intrebuinteaza ca solvent pentru acetilceluloza si in industria cosmetica. Se mai
intrebuinteaza la starpirea daunatorilor. Se obtine prin reducerea benzaldehidei.
Pericol de:
-incendiu; lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,045. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,741. Punctul de topire – 15,3oC. Punctul de fierbere 205,4oC. Este solubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 90oC. Temperatura de autoinflamare 400oC.
-explozie: vaporii de alcool benzilic formeraza cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 0,99%, iar limita superioara de explozie 15,5%, in volum.
-toxicitate: este narcotic. Datorita volatilitatii neinsemnate, se exclude pericolul
intoxicatiilor acute provocate de vapori.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura ventilatia mecanica a incaperilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi stingatoare.
83. Alcool n-butilic CH3CH2CH2CH2OH
Este folosit ca dizolvant pentru lacuri si ca intermediar in sinteze organice. Se obtine prin
ferm,entatie din cereale, melasa, prin hidroformilarea propenei,etc.
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,809. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 2,6. Punctul de topire – 79,9oC. Punctul de fierbere 117,9oC. Este solubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 34oC. Puterea calorifica 7900 kcal/kg. Se aprinde dupa 5
– 7 s., la contact cu peroxidul de sodiu.
1,7oC, iar limita superioara 12% in volum. Presiunea maxima a exploziei 7,45kgf/cm2.
-toxicitate: provoaca conjuctivite la o concentratie de 0,15 mg/l.
27
Masuri de:
-prevenire: ventilarea corespunzatoare a spatiilor de productie si depozitare.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata. Protectia se asigura cu masti si costume
de protectie.
84. Alcool butilic tertiar (CH3)3 COH
Se obtine sintetic prin hidratarea izobutenei. Se foloseste ca solvent pentru lacuri de
nitroceluloza.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale. Densitatea 1,3877. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,56. Solubil in apa. Temperatura de aprindere 11oC. Temperatura de
autoaprindere 480oC.
-explozie : vaporii degajati dupa incalzire formeaza cu aerul amestecuri explozive .
Limita inferioara de explozie 1,9% iar limita superioara 9%, in volum.
-toxicitate: are miros caracteristic de camfor. Concentratia maxima admisibila 300 mg/m3
aer. Patrunde in organism, fie prin inhalare, fie prin ingerare. Este iritant si provoaca
conjuctivita.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea artificiala a spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa. Protectia se asigura cu masca si echipament de
protectie din cauciuc.
85. Alcool cetilic CH3(CH2)14CH2OH
Este intrebuintat la preparate cosmetice si ca emulgator.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila de culoare alba.Densitatea 0,876. Punctul de topire
49,3oC. Punctul de fierbere 189,5oC. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter.
Temperatura de aprindere 180oC. Temperatura de autoaprindere 238oC. Puterea
calorifica 10 350 kcal/kg.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
86. Alcool cinamic C6H5 – CH = CH – CH2OH
Este folosit ca intermediar la sinteze organice, in parfumerie. Se obtine sintetic prin
reducerea diacetatului, aldehidei cinamice cu fier si acid acetic etc.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de cristale aciculare. Densitatea 1,0397.
Punctul de fierbere 133,7oC. Punctul de topire 33oC. Solubil in alcool, in eter, in
dizolvanti organici. Greu solubil in apa. Temperatura de aprindere 134 C.Temperatura de
autoaprindere 360 C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi, stingatoare.
87. Alcool n-decilic ( 1-decanol) C10H22O
Se prezinta sub forma de cristale. Este combustibil. Punctul de topire 7oC. Punctul de
fierbere 228 – 232oC. Densitatea 0,8297. Este insolubil in apa. Temperatura de aprindere
114oC. Temperatura de autoinflamare 232oC. Incendiile se sting cu apa pulverizata,
spuma, pulberi stingatoare.
88. Alcool etilic (etanol) – CH3CH2OH
Este intrebuintat ca antiseptic local, vasodilator conoranian; dizolvant; in
28
parfumerie:frictiuni; ca intermediar in sinteze organice si de medicamente. Se obtine din
amidon, zahar sau alti hidrati de carbon, prin fermentare cu drojdie de bere sau sintetic
din acetilena si etilena.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,798. Punctul de fierbere 78,3oC.
Punctul de topire – 114,6oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,6. Solubilitate
nelimitata in apa. Temperatura de inflamabilitate 13oC. Temperatura minima de
autoinflamare 365oC. Puterea calorifica 6 380 kcal/kg.In reactie cu acidul hipocloros si
bioxidul de bariu se poate aprinde sau exploda.
19% in volum. Presiunea maxima a exploziei 7,45 kgf/cm2. Viteza de ardere 12 – 15
cm/h. Viteza maxima normala de ardere 0,556 m/s.
Continutul minim de oxigen pentru un amestec diluat cu bioxid de carbon 14.9%, volum,
cu azot 12,5 volum.
-toxicitate: substanta narcotica, care poate paraliza sistemul nervos central. Concentratia
limita admisibila 1mg/l. In caz de intoxicare cu vapori de alcool etilic, accidentatul se
indeparteaza din atmosfera viciata si i se face respiratie artificiala.
Masuri de:
-prevenire:ventilarea locala si generala a spatiilor de productie. Etansarea conductelor si
aparaturii de productie.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, spuma
cu coeficient mare de infoiere, gaze inerte.
Intensitatea se refulare a spumei chimice 1,6 l/s.m.2. Debitul de apa pulverizata 0,4l/s.
suprafata de ardere. Spuma cu coeficient mare de infoiere este eficace in spatii inchise.
In spatii inchise incendiile se pot stinge cu bioxid de carbon in concetratie de 23% volum,
azot in concentratie 31,5% volum. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate
izolante.
89. Alcool etilhexilic CH3(CH2)3CH(C2H5)CH2OH
Lichid combustibil. Densitatea 0,834. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,55.
Solubilitatea in apa 0,1%. Temperatura de inflamabilitate 850C. Temperatura de autoin
flamare 270oC. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 0,55%, iar limita superioara 5,4%, volum.
90. Alcool feniletilic C6H5CH2CH2OH
Este intrebuintat in parfumerie. Se obtine sintetic din etilenoxid si bromura de fenil –
magneziu ;din eter fenilacetic prin reducere cu sodiu si alcooizoamilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 1,0235. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4,22. Este putin solubil in apa, in alcool. Punctul de fierbere 219 – 221oC.
Temperatura de inflamabilitate 107oC. Temperatura de autoinflamare 460oC.
0,8%. Limita superioara de explozie 4,2 volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
91. Alcool furfurilic:C4H3OCH2OH
Este folosit ca solvent, la obtinerea de agenti de udare pentru rasini sintetice. Sintetic se
29
obtine din furfurol, prin reducere cu hidrogen sau prin disproportionare. Se mai obtine
prin separarea din uleiul eteric, din cafea sau din cicoareprajita, prin antrenare de vapori.
Pericol de :
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,282. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,4. Punctul de fierbere 170-171oC. Este solubil in apa. Foarte solubil in alcool, in
eter. Temperatura de inflamabilitate 74oC. Temperatura de autoinflamare 400oC.
0,95%. Limita superioara de explozie 14,2%, volum
-toxicitate: substanta toxica.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte. Protectia se asigura cu
aparate izolante.
92. Alcool n-heptilic (Heptanol) CH3(CH2)5CH2OH
Se obtine sintetic prin reducerea heptaldehidei cu fier si acid acetic diluat; din pentan si
etilen oxid.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 0,8187. Punctul de topire –
34,6oC. Punctul de fierbere 175,80C. Este greu solubil in apa. Temperatura de
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pelberi stingatoare.
93. Alcool n- hexilic CH3(CH2)4CH2OH
Se utilizeaza ca solvent. Lichidul combustibil incolor. Densitatea 0,820. Punctul de topire
– 51,6oC. Punctul de fierbere 157,8oC. Este solubil in apa. Temperatura de
Intervalul de explozie 0,84% - 5,4% , volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, abur, gaze inerte.
94. Alcool izoamilic primar (CH3)2CHCH2CH2OH
Sub forma de acetat serveste ca dizolvant pentru lacuri. Alcoolul izoamilic primar se
obtine prin distilarea fuzelului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,813. Densitatea in raport cu aerul 3,1.
Punctul de topire 117,20C. Punctul de fierbere 132oC. Este solubil in apa (2% laq 14o),
in eter. Prin deshidratare trece in trimetril si izopropiletilena. Temperatura de
inflamabilitate. 43oC. Temperatura de autoinflamare 350oC. Produsul tehnic are
temperatura de inflamabilitate 40 – 50oC.
1,4%, iar limita superioara de explozie 9%, volum , la 100oC.
-Toxicitate: actiune narcotica puternica, actiune iritanta asupra mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, spuma, abur. Protectia se asigura cu masti nsi
costume de protectie.
95. Alcool izoamilic secundar (CH3)2 – CH – CHOH.CH3
Lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,3973. Este solubil in apa (2,8% la 30o), in alcool,
in eter. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,0. Punctul de fierbere 113 – 114oC.
30
Temperatura de inflamabilitate 40oC. Vaporii de alcool izoamilic secundar formeaza cu
aerul amestecuri explozive. Limita inferioara 1,2%, iar limita superioara 9%, volum.
Incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, abur.
96. Alcool izobutilic (2-metil propanol -1) (CH3)2 – CHCH2OH
Se obtine din fuzel sau, catalitic din oxid de carbon si hidrogen. Prin dezhidratare se
obtine izobutilena, al carui polimer este un cauciuc sintetic. Se utilizeaza ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,8057. Punctul de topire – 108oC.
Punctul de fierbere 107,5oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,56. Temperatura de
Se autoaprinde in contact cu peroxidul de sodiu.
Este putin solubil in apa, in eter, in alcool.
7,3% volum.
-toxicitate: provoaca iritarea conjuctivitei.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata.
97. Alcool izopropilic (propanol -2) (CH3)2CHOH
Este intrebuintat la fabricarea acetonei, ca inlocuitor uneori, al etanolului si ca dizolvant.
Se obtine din propena gazelor de cracare, prin hidratare cu acid sulfuric.
Pericol de:
aerul 2,07. Punctul de topire – 85,8oC. Punctul de firbere 82,5oC. Este solubil in apa, in
alcool , in eter. Temperatura de inflamabilitate 14oC. Temperatura minima de
autoinflamre 400oC. Viteze normala maxima de ardere 0,415 m/s.
2%, iar limita superioara de explozie12%, volum.
-toxicitate: iritarea usoara a ochilor, a mucoasei nazale, a faringelor. Vaporii de alcool
izopropilic sunt de doua ori mai toxici decat vaporii de alcool etilic.
Masuri de:
-prevenire: etansarea aparaturii de productie. Ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa, abur, gaze inerte. Concentratia minima de
stingere intr-un volum inchis, cu bioxid de carbon 21%, cu azot 27%, volum.
98. Alcool metilic CH3OH
Este intrebuintat la fabricarea formaldehidei, a clorurii si sulfatului de metil, a metil
violetului. Dizolvant, in amestec cu alte substante, pentru lacuri.
Se obtine prin distilarea lemnului, dupa separarea acidului acetic cu acetat de calciu; din
oxid de carbon si hidrogen, la 370oC si 200 at. In prezenta unor catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7915. Punctul de fierbere 65oC.
Punctul de topire – 97,8oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,7. Este solubil in
apa, nelimitat, in alcool , in eter. Se oxideaza in prezenta catalizatorilor, la formaldehida
si acid formic. Temperatura de inflamabilitate 8oC. Temperatura de autoinflamare 436oC.
Puterea calorifica 5350 kcal/kg.
In contact cu peroxidul de sodiu sau anhidrida cromica se aprinde instantaneu. Solutia
31
apasa 10% alcool metilic este un lichid greu combustibil. Puterea calorifica 4750 kcal/kg.
6%, iar limita superioara de explozie 36%, volum. Din solutia apoasa de 10% alcool
metilic, la temperatura de 60 – 70oC deasupra suprafetrei solutiei, in vasele sau aparatele
inchise, se degaja vapori care pot forma amestecuri explozive.
-toxicitate: substanta toxica care provoaca orbirea, cantitatea de 50 – 75 g este doza letala
pentru om. Substanta actioneaza mai ales asupra sistemului nervos, si a aaparatului
cardio-vascular. Datorita solubilitatii mari in apa, vaporii de alcool metilic se acumuleaza
continuu in orgtanism, in decursul intregii perioade de inspirare a vaporilor, iar
eliminarea lor prin caile respiratorii si prin rinichi se face incet.
Masuri de:
-prevenire: inlocuirea alcoolului metilic, unde este posibil, cu alcool etilic. Asigurarea
etansarii in intreaga instalatie de productie si in depozite. Ventilarea artificiala a spatiilor
de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma speciala, gaze inerte, pulberi
stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante.
99. Alcool nonilic CH3(CH2)7CH2OH
Lichid incolor combustibil. Densitatea 0,827. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,0.
Punctul de topire – 50oC. Punctul de fierbere 213oC. Temperatura de inflamabilitate
196oC. Temperatura de autoinflamare 237oC.
100.Alcool n-octilic CH3(CH2)7CH2OH
Este intrebuintat la fabricarea parfumurilor; antispumant.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros aromatic, combustibil. Densitatea 0,827. Punctul de
fierbere 194 – 195oC. Punctul de topire – 16oC. Temperatura de inflamabilitate 64oC.
Temperatura de autoinflamare 253oC. Este greu solubil in apa. Miscibil ci alcoolul,
cloroformul, eterul.
0,2. Limita superioara de explozie 31% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
101. Alcool 3,5 – di- tert – butil – 4 – 0xibenzelic C(CH3)3C6H2OHCH2OHC(CH3)3
Aceasta substanta se prezinta sub forma de pulbere combustibila de culoare alba. Punctul
de topire 1370C. Este insolubil in apa. Temperatura de aprindere 168oC. Temperatura de
autoaprindere 376oC.
Praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful de 250μ
formeaza amestecuri explozive cu limita inferioara de explozie 22,5 g/m3. Continutul
minim de oxigen pentru un amestec exploziv diluat cu azot este de 11% in volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, apa usoara.
102. Alcool polivinilic
Materie prima pentru fabricarea acetalilor polivinilici. Se utilizeaza ca adeziv, ca
emulgator, ca pelicule protectoare pentru metale, materiale plastice, panzeturi.
Se obtine prin saponificarea acetatului de polivinil cu alcalii, cu acizi sau cu metoxid de
sodiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba sau galbuie, combustibila. Densitatea 1,210. Punctul de topire
32
180oC – 220oC. Insolubil in apa. Se inegreste usor la 100oC. Peste 200oC se
descompune. Temperatura de aprindere 205oC. temperatura de autoaprindere 344oC.
-explozie: praful in stare de suspensie este exploziv. Praful de 250μ are limita inferioara
de explozie 42,8 g/m3. Continutul minim de oxigen pentru un amestec exploziv diluat cu
azot este de 14% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma chimica,
spuma mecanica.
103. Alcool n-propilic CH3CH2CH2OH
Dizolvant pentru rasini, esteri celulozici etc;intermediar in sinteza organica. Se obtine
prin fractionarea fuzelului brut;produs secundar in reactia dintre oxid de carbon si
hidrogen.
Pericol de:
aerul 2,1. Punctuil de topire 127oC. Punctul de fierbere 97 – 98oC. Este miscibil cu apa,
alcoolul, eterul. Temperatura de inflamabilitate 23oC. Temperatura de autoinflamare
420oC. Puterea calorifica 7 290 kcal/kg. Se autoaprinde, dupa 5 – 7 ``, la contactul cu
peroxidul de sodiu.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
2,1%, iar limita superioara de explozie 13,5%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, apa
pulverizata. Protectia se asigura cu costume de protectie.
104. Alcool 2,2,3,3 – tetrafluorpropilic H(CF2 – CF2)CH2OH
Lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,476.
Punctul de topire – 15oC. Punctul de fierbere 103 – 110oC. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 4,5. Puterea calorifica 2 650 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate 60oC.
Temperatura de autoinflamare 396oC.
Incendiile se sting cu apa, spuma.
105. Albastru de metilen C16H18N3SCL.3H2O
Pulbere usoara de culoare verde inchis. Usor solubila in apa calda. Temperatura de
autoinflamare 1100oC. Praful, cu continutul de cenusa 8% si umiditatea 2,6%, in stare de
suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 22,1 g/m3.
Incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte, spuma.
106. Alchilbenzen
Denumire generica a omologilor benzenului. Se obtine prin substitutia atomilor de
hidrogen din benzen cu alchili.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,862. Temperatura inceputului de
distilare 180oC. Temperatura de inflamabilitate 7o. Temperatura de autoinflamare 460oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de prevenire: aceleasi ca la lichidele combustibile.
107.Aldehida n-butirica CH3CH2CH2CHO
Intermediar in sinteza medicamentelor. Se intrebuinteaza la fabricarea acceleratorilor si a
cimenturilor pentru cauciuc,a rasinilor sintetice, a cidului butilic normal, la 250oC, peste
cupru in pulbere.
33
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu miros pronuntat. Punctul de fierbere 75oC.
Densitatea 0,8048. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,4. Este solubil in apa
(1:15).Temperatura de inflamabilitate 18oC. Temperatura de autoinflamare 230oC.
2,47%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte,
hidrocarburi halogenate.
108. Aldehida caprinica CH3(CH2)8CHO
Lichid incolor combustibil. Punctul de fierbere 208 – 209oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 5,4. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 53oC.
Incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu
109. Aldehida capronica CH3(CH2)4CHO
Se obtine sintetic prin trecerea acidului capronic peste zinc in pulbere, la 300oC, sau din
acid capronic sau acid formic peste oxid de mangan, la 200 – 300oC.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu un miros corespunzator. Densitatea 0,8335.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Insolubil in apa.
Punctul de fierbere 131oC. Punctul de topire 28oC. Temperatura de inflamabilitate
300oC.
Se autooxideaza si polimerizeaza.
Masuri de:
-stingere: Incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
110. Aldehida crotonica CH3 – CH = CH – CHO
Este folosita in sinteza organica. Se obtine in stare pura prin condensarea acetaldehidei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,852. Punctul de topire – 69oC. Punctul
de fierbere 102oC. Este solubila in apa, in alcool, in eter. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 2,4. Temperatura de inflamabilitate 12,8. Temperatura de autoinflamare 232oC.
2,1%, iar limita superioara de explozie 15,5%, in volum.
Masuri de:
111. Aldehida salicilica HOC6H4CHO
Este intrebuintata in analiza organica, la sinteza cumarinei, si la identificarea si dozarea
cuprului si a nichelului. Se obtine prin actiunea cloroformului asupra unei solutii de
fenol, in prezenta sodei caustice.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor sau brun deschis, combustibil. Densitatea 1,166. Punctul
de topire 7oC. Punctul de fierbere 196oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2%.
Este partial solubil in apa; foarte solubil in alcool, in eter. Temperatura de autoinflamare
530oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie
2,5%, iar limita superioara de explozie 3,74% in volum.
34
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, abur,
gaze inerte.
112. Alilamina CH2 = CH – CH2 – NH2
Este folosita ca intermediar in sinteza diureticilor mercuriale.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil, incolor sau galben slab colorat, cu un miros puternic de
amoniac. Densitatea 0,760, iar a vaporilor in raport cu aerul 2. Punctul de fierbere 55 –
58oC. Temperatura de inflamabilitate – 29oC, iar cea de autinflamare 374oC. Este
solubila I apa (nelimitat), alcool, cloroform si in eter.
Datorita vaporilor, care sunt mai grei decat aerul, pericolul de incendiu creste.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie
fiind de 2,2% iar cea superioara 22%, in volum.
-toxicitate: substanta otravitoare, iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: transportul se va face in bidoane si butoaie. Depozitarea este preferabil sa se
faca in aer liber sau in cladiri izolate, pastrandu-se aceleasi reguli ca si la lichidele
inflamabile. Alilamina nu se va pastra in acelasi loc cu substantele oxidante si
combustibile. Pastrarea si transportul se va face in vase inchise ermetic.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma adecvata pentru stiingerea
incendiilor de alcool, gaze inerte si pulberi stingatoare. Protectia se asigura prin costume
de protectie complete.
113. Aluminiu (pulbere sau praf)
Element in stare metalica. In natura se gaseste sub forma de bauxita, de crioilit, de
feldspati, de mica, argile etc. Se obtine din bauxita dupa schema: macinare→ tratament
alcalin:aluminat →hidroliza: AL (OH)3 → dizolvare in criolet topit → electroliza → AL.
Pericol de:
-incendiu: metal argintiu, cu densitatea de 2,702, punctul de topire 658,7oC. Punctul de
fierber 2500oC. Putere calorifica 7 430 kcal/kg. Al este solubil in acid clorhidric, in acid
sulfuric, in baze. Este insolubil in acid azotic. Este rezistent la actiunea agentilor chimici,
deoarece se acopera la suprafata cu o pelicula de oxid de aluminiu.
Aschiile si praful de aluminiu se pot aprinde sub efectul local al unor surse de aprindere
cu o energie neinsemnata (flacara de chibrit, scanteie etc.).
Temperatura de aprindere a pulberii de aluminiu este de 190oC. In urma reactiei, intre
praful, aschiile sau foita de aluminiu si umiditate se formeaza oxidul de aluminiu si se
degaja o cantitate mare de caldura, care favorizeaza aparitia fenomenului de
autoaprindere, in caz de aglomerare in gramezi. La acest proces contribuie impurificarea
materialului cu ulei. Praful depus prezinta, de asemenea pericol de incendiu, putandu-se
chiar autoaprinde la 470oC. Aschiile de aluminiu ard, de exemplu, in brom formand
bromura de aluminiu. Reactia intre aluminiu si clor si brom se produce la temperatura
obisnuita, cu iod si sulf la incalzire.
Praful de aluminiu in contact cu vaporii de sulf la fierbere se aprinde. Aluminiul in
maruntit intra in reactie cu hidrocarburile halogenate. O cantitate mica de clorura de
aluminiu, formata in cursul reactiei, actioneaza ca un catalizator, accelerand reactia, fapt
care in multe cazuri duce la explozie.
Un asemenea fenomen se observa la incalzirea pulberii de aluminiu cu clorura de metil,
35
tetraclorura de carbon pana la temperatura de 150oC. Amestecarea prafului de aluminiu
cu unele hidrocarburi clorurate si alcool duce la autoaprinderea amestecului.
Amestecul de pulbere de aluminiu cu oxid de cupru, oxid de argint, oxid de plumb si mai
ales bioxid de plumb arde cu explozie. Puterea calorifica 7000 kcal/kg.
-explozie: praful de aluminiu sub forma de suspensie in aer este exploziv, limita
inferioara de explozie fiind de 40g/m3. Aluminiul reactioneaza usor la temperatura
camerei cu solutia apoasa de amoniac, cu punerea in libertate a hidrogenului, creandu-se
pericol de explozie. Amestecul de azotat de amoniu, pulbere de aluminiu cu carbune sau
cu nitroderivati poate exploda. Energia minima de aprindere 15 mj; presiunea maxima de
explozie 0,3 kgf/cm2s.
Concentratia limita de oxigen la care se exclude aprinderea amestecului de praf aer este
de 3% in volum.
-toxicitate: aluminiul sub forma de pulbere sau praf este iritant pentru aparatului
respirator si ochi.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in bidoane, butoaie si cutii. Se depoziteaza in stare uscata si
separat de acizi, hidroxizi alcalini si hidrocarburi clorurate, de substantele oxidante.
Trebuie evitata depozitarea in apropierea unor materiale combustibile.
-stingere: pentru stingerea incendiilor nu se utilizeaza apa. La stingerea incendiilor de
pulbere sau praf de aluminiu se foloseste nisip fin uscat, grafit, talc, azbest in stare
pulverulenta, sare de bucatarie.
114. Amestecuri de amoniac – hidrogen
Amestecul de amoniac – hidrogen este combustibil.
Limitele de inflamabilitate ale acestui amestec se dau in tabelul de mai jos:
Compozitia amestecului combustibil % volum
Limitele de explozie % volum
amoniac
hidrogen
inferioara
Superioara
100
0
17,0
28,0
90
10
11,5
31,3
80
20
9,2
34,9
70
30
7,3
38,5
36
60
40
6,3
43,7
50
50
5,7
47,0
40
60
5,2
51,2
30
70
4,6
56,2
20
80
3,3
61,6
10
90
4,02
67,1
5
95
-
-
115. Amidon (C6H10O5)n
Se intrebuinteaza la fabricarea dextrinei, a glucozei, la apretarea tesaturilor, in
alimentatie.
Amidonul se obtine din materiile prime care il contin (cartofi, porumb, grau etc.).
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba combustibila, compusa din polizaharide. Se prezinta sub forma de
granule, caracteristice pentru fiecare planta, de marimi si forme diferite, cu structura
diferita. Amidonul este insolubil in apa rece.
Gradarea pericolului de incendiu si de explozie este urmatoarea: amidon de porumb, de
grau, de orez, de secara si de cartofi.
Puterea calorifica 4000 kcal/kg. Temperatura de autoaprindere 725oC.
-explozie:amidonul sub forma de pulbere de 850μ in stare de suspensie in aer formeaza
amestecuri explozive. Pulberea de amidon de cartofi cu umiditatea 17,8%, continutul de
cenusa 3,4% are limita inferioara de explozie 40,3 g/m3. Presiunea maxima de explozie
7,7 kgf/cm2. Energia minima de aprindere 30 mj.Pulberea de amidon de porumb, cu
umiditatea 10% si 850μ are limita inferioara de explozie 50 g/m3.
Masuri de:
37
116. Amilena CH3 – CH2 – CH2 – CH = CH2
Amilenele se gasesc in ―capul de amilena‖ obtinuta prin cracarea si piroliza titeiului.
Sintetic se obtin din alcolii amilici, prin deshidratare catalitica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,641. Punctul de topire – 30,1oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,4. Puterea calorifica 10 747 kcal/kg. Este
insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate – 18oC. Temperatura de autoinflamare
273oC.
-explozie: vaporii de amilena formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara
de explozie 1,4%, iar limita superioara de explozie 8,7% in volum . Viteza maxima
normala de ardere a amestecului amilena aer 0,426 m/s.
Masuri de:
-prevenire: se iau aceleasi masuri de prevenire ca la lichidele inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stingatoare.
117. Amine alifatice
Aminele alifatice sunt folosite in industria medicamentelor si a detergentilor. Se obtin
prin inlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen ai amoniacului, prin radicali
organici alchilici sau acrilici; prin reducerea nitriilor, reducerea oximelor etc.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, inflamabil, cafeniu inchis, cu miros specific. Densitatea 0,834.
Temperatura de inflamabilitate 2oC. Temperatura minima de autoinflamare 280oC.
118. o, m, p, - Aminoanisol H2NC6H4OCH3
Este folosita ca intermediar la sinteza guiacolului. Se obtine sintetic prin reducerea
nitranisolului corespunzator.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios combustibil. Se inchide la culoare la aer. Punctul de topire 5oC.
Punctul de fierbere 225oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,24.Este insolubila in
apa. Temperatura de inflamabilitate 107oC,iar cea de autoinflamare 430oC.
Forma m-lichid uleios. Punctul de fierbere 251oC. Este greu solubil in apa, solubila in
alcool si in eter. Forma p- sub forma de cristale. Punctul de topire 57oC. Punctul de
fierbere 246oC. Solubila in apa, in alcool.
0,4% iar cea superioara 5% volum.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi ca la lichidele combustibile.
-stingere: incendiile se se sting cu apa pulverizata, spuma.
119. Amoniac NH3
Amoniacul este folosit in industria chimica si recent ca ingrasamant, direct si sub forma
de solutie concentrata. De asemenea, la fabricarea acidului azotic si in sectorul
frigotehnic.
Se obtine prin mai multe procedee dintre care se citeaza : sintetic din azot si hidrogen (N2
+ 3H2); din metan prin cracare, oxidare partiala, transformare catalitica cu
vapori;electroliza apei etc.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil incolor, cu miros caracteristic puternic, cu densitatea in raport
cu aerul 0,771. Punctul de fierbere – 33,3oC, punctul de topire – 77,7oC.
38
Puterea calorifica 4 450 kcal/kg. Este solubil in apa 40% la 10oC, 18,5% la 50oC, cu
formare de hidroxid de amoniu. Temperatura de inflamabilitate este de – 2oC, iar cea de
autoinflamare, 650oC. Prezenta uleiului sau a altor materiale combustibile mareste
pericolul de incendiu. In contact cu bioxidul de clor se poate aprinde sau exploda.
In reactie cu mercurul, clorul, bromul, iodul, acidul fluorhidric anhidru, se poate aprinde
sau exploda.
-explozie: amoniacul formeaza cu aerul amestecuri explozive; limita inferioara de
explozie este de 15%, cea superioara de 26%, in volum, In oxigen de 13,5% respectiv
79%, in volum. Energia minima de aprindere este de 680 mj. Presiunea maxima a
exploziei 6kgf/cm2. Continutul maxim de oxigen pentru formarea unui amestec exploziv,
cu azot este de 16,2%. Limita superioara de explozie a amoniacului, in cazul unui
continut mai mare de oxigen in aer se poate calcula cu relatia :C = 6,12 in care Co este
concentratia de oxigen in aer.
-toxicitate: amoniacul gazos provoaca iritarea ochilor, a pielii si a membranelor mucoase
intr-o masura variabila. Se pot vatama puternic membranele aparatului respirator cu
consecinte, uneori mortale. Amoniacul lichid anhidru provoaca arsuri grave prin contact.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in autocisterne, vagoane, c.f., butelii de otel. Buteliile vor fi
ferite de izbiri si incalziri excesive. Depozitarea se va face in locuri izolate, separate de
alte substante chimice si in special de gazele oxidante, clor, brom, iod, acizi.
-stingere: se intrerupe curgerea gazului. Se utilizeaza apa pantru a se mentine recipientele
in stare rece. Pentru stingerea incendiilor de amoniac se poate folosi apa pulverizata, gaze
inerte si pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si
aparate izolante.
120. Anhidrida acetica (H3CO)O
Se intrebuinteaza in industria chimica , la acetilare, mai ales, la fabricarea acetilcelulozei
si a multor medicamente, la fabricarea acetatului de celuloza si in industria colorantilor.
Se obtine prin dezhidratarea vaporilor de acid acetic peste fosfat de Al la 700oC: din
clorura de sulfuril si acetat de natriu din cetona si acid acetic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, transparent, cu miros foarte intepator si puternic de acid acetic.
Are densitate 1,80. Nu este miscibila cu apa. Este solubila in alcool si in eter.
Temperatura de aprindere este de 40oC, iar cea de autoaprindere 330oC.
este de 2,9%, iar cea superioara 10,3 in volum.
Masuri de:
-toxicitate: produsul este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Actiunea locala
este mai puternica si mai periculoasa secat actiunea acidului acetic, aceasta se explica
prin deshidratarea tesuturilor.
Masuri de:
-prevenire: produsul se va depozita la temperatura scazuta intr-un spatiu bine ventilat, la
distanta fata de sursele de aprindere si de caldura. Depozitarea se va face separat de alte
produse. Este preferabil sa se transporte in ambalaje de aluminiu.
-stingere: la stingerea incendiilor se va utiliza jeturi de apa pulverizata, bioxid de carbon,
pulberi stingatoare sau spume speciale.
Protectia individuala se va asigura cu ochelari de protectie, masca sau aparat izolant.
39
121. Anhidrida ftalica C6H4(CO)2O
Se intrebuinteaza in industria materialelor plastice si a meterialelor colorante. Se obtine
prin incalzirea acidului ftalic cateva grade peste punctul de topire. Industrial se obtine
prin oxidarea naftalinei sau a xilenului.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de cristale aciculare. Densitatea 1,527.
Punctul de topire 131,6oC. Punctul de fierbere 284oC. Este greu solubila in apa, in eter.
Solubila in alcool. Temperatura de distilare 284,5oC. Temperatura de scanteiere 405oC.
Temperatura de autoinflamare 800oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful de 74μ are limita
inferioara de explozie 12,6 g/m3. Presiunea maxima de explozie este 4,9 kgf/cm3.
Energia minima de aprindere 15 mj. Gazele rezultate in urma distilarii au limita inferioara
de explozie de 1,7%, iar limita superioara de 10,5%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. La stingerea intr-un spatiu inchis
trebuie folosit abur, gaze inerte.
122. Anhidrida maleica OCOCH = CHCO
Se intrebuinteaza la fabricarea unor materiale plastice (rasini alchidice) si a unor agenti
de udare si de dispersare. Industrial se obtine prin oxidarea catalitica a benzenului sau a
furfurolului in aer.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora, sub forma de ace sau aglomerate de culoare alba.
Are miros iritant. Punctul de topire 57-60oC.Punctul de fierbere 196oC. Este solubil in
apa, in acetona, in cloroform. Temperatura de aprindere 70o, iar cea de autoaprindere
376oC.
-explozie: sub forma de praf, in stare de suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive.
Praful de 250μ are limita inferioara de explozie 50,0 g/m3. Continutul minim de oxigen
in amestecul exploziv diluat cu azot, este de 9% volum, pentru preintampinarea exploziei.
-toxicitate: produsul provoaca arsuri grave la ochi si piele.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci si butoaie, iar in stare topita in autocisterna si in vagoane
cisterna. Se depoziteaza separat de alte produse si in special de metalele alcaline si amine.
Se protejeaza impotriva umiditatii si produselor oxidante.
-stingere: pe o suprafata descoperita se stinge cu apa fin pulverizata, cu spuma chimica si
mecanica. Protectia se asigura cu costume de protectie.
123. Anhidrida octadecenilsuccinica C18H35C4H3O3
Lichid combustibil de culoare galbena. Densitatea 0,940. Punctul de fierbere 214 –
220oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 12,1. Temperatura de inflamabilitate
178oC. Temperatura de autoinflamare 267oC. Produsul arde cu flacara galbena.
Incendiile se sting cu apa pulvarizata. Intr-un spatiu inchis, stingerea incendiului are loc
prin asigurarea unei concentratii de azot de 34%, iar de bioxid de caron de 27%.
124. Anilina C6H5NH2
Este folosita ca intermediar pentru coloranti si pentru medicamente (din grupul anilidelor,
al aminoacizilor), in industria textila.
Anilina se obtine sintetic prin reducerea nitrobenzenului cu fier si HCl.
Pericol de:
40
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil, care se inchide repede la culoare in contact
cu aerul. Densitatea 1,022, punctul de topire – 8oC, punctul de fierbere 184oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul este de 3,3. Este solubil in apa 35%, in alcool, in
eter, in acetona, in uleiuri. Puterea calorifica este de 8300 kcal/kg. Temperatura de
inflamabilitate 79oC, iar ce de autoinflamare, minimum 493oC. Se autoaprinde in contact
cu peroxidul de sodiu, insa flacara se stinge cu repeziciune.
1,2%, iar cea superioara 8,3 %, volum. Continutul minim de oxigen pentru formarea unui
amestec exploziv este de 13,8% in volum.
-toxicitate: anilina este foarte toxica, atunci cand este absorbita prin piele sau inhalata in
stare de vapori. Mirosul produsului poate fi detectat la o concentratie de 1 la milion.
Expunerile excesive pot provoca paralizia aparatului respirator.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de sticla, bidoane, butoaie, autocisterne. Se va depozita
in aer liber sau in cladiri separate. Recipientele se vor controla in scopul de a se detecta
eventualele neetansitati.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se poate folosi apa pulverizata, spuma, apa
imbunatatita chimic si gaze inerte. La stingerea incendiului intr-un volum inchis,
concentratia minima necesara, de bioxid de carbon este de 22%, iar de azot 34%, in
volum. Protectia impotriva vaporilor toxici de oxigen se asigura cu masti si aparate
izolante.
125. Anisol C6H5OCH3
Este intrebuintat ca solvent si ca materie prima in industria chimica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,9988. Punctul de topire 37,5oC.
Punctul de fierbere 155oC. Este insolubil in apa. . Incalzit la 400 oC trece in fenol si in
etilena. Temperatura de inflamabilitate 41oC. Temperatura de autoinflamare 485oC.
0,34%. Limita superioara 6,3%, in volum.
Masuri de:
-prevenire: limita inferioara de explozie fiind foarte scazuta (0,3%) se vor lua masuri de
captare a vaporilor inca de la formarea lor.
-explozie: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata, spuma.
126. Antracen C6H4(OH)2C6H4
Se intrebuinteaza in sinteza si in analiza organica. De asemenea este folosit ca
intermediar la fabricarea materiilor colorante. Se obtine din uleiul de antracen, prin
cristalizare.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de lamele incolore. Densitatea 1,25. Punctul
de topire 217,2oC. Punctul de firbere 339,9oC. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in
eter, in cloroform. Temperatura de distilare 354oC. Temperatura de aprindere 382oC.
Temperatura de autoaprindere 946oC. Praful depus reprezinta pericol de incendiu. .
Puterea calorifica 8 500 kcal/kg.
-explozie: antracenul sub forma de praf, in suspensie in aer formeaza amestecuri
explozive. Pentru particulele de 74μ, limita inferioara de explozie este 5g/m3
-toxicitate: o slaba iritare a mucoaselor, de catre antracenul impurificat si uleiul de
41
antracen.
Masuri de:
127. Amtrachinona
Are multe aplicatii in industrias colorantilor. Se obtine plecand de la antracen, care se
oxideaza in faza de vapori, cu aer ;, cu aer la 300oC, peste catalizator de V2O5
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale rombice galbene. Punctul de topire 2660C.
Punctul de fierbere 379 – 381oC. Este insolubil in apa. Greu solubil in majoritatea
dizolvantilor organici.
Densitatea 1,43. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,10. Temperatura de aprindere
185oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.,
128. Antracit
Varietate lucioasa de huila. Cel mai vechi carbune de pamant (carbune fosil).
Prrovine din carbonizarea, in absenta aerului, a plantelor mari (criptogame vasculare, in
special ferigi) care au existat in Carbonifer.
Pericol de:
-incendiu: compozitia : carbon 92 – 95% , hidrogen 2 – 3%, oxigen 2 – 3%, azot 0,1 –
0,5%. Densitatea 1,400 – 1, 750. Puterea calorifica 8400 kcal/kg.
Are o cantitate mica de materii volatile, din care cauza arde cu o flacara scurta si fara
fum. Produce un cocs pulverilent. Dintre toti carbunii are tendinta minima de
autoaprindere chimica. Temperatura de ardere 460oC. Arderea mocnita se produce la 300
– 400oC.
Masuri de:
- stingere: incendiile de antracit se sting cu apa, spuma.
129. Ape amoniacale
Solutii apoase care contin saruri de amoniu, obtinute prin dizolvarea in apa a acestor
produse, rezultate la distilarea carbunilor de pamant (la cocsificarea sau la
semicocsificarea carbunilor).
Prin separarea componentilor se obtin substante valoroase pentru industria chimica.
Pericol de:
-incendiu: dintre saruri, de exemplu, hidroxidul de amoniu contine amoniac in cantitate
de pana la 20% ( cu bioxidul de carbon si hidrogenul sulfurat ca impuritati). Apa
amoniacala sintetica poate contine pana la 27% amoniac. Temperatura de inflamabilitate
23 – 33oC, iar ce ade autoinflamare 750oC.
Apa amoniacala este un lichid greu combustibil, incapabil de ardere independenta.
-explozie: numai in anumite conditii, in recipiente inchise este posibil ca deasupra unor
solutii concentrate de amoniac sa se poata forma concentratii explozive de amoniac si
anume intre 15 – 27% in volum.
Pericolul de toxicitate, masurile de prevenire si de stngere sunt identice cu cele de
amoniac.
130. Apa oxigenata H2O2
Apa oxigenata se intrebuinteaza la inalbirea tesaturilor, a blanurilor, a buretilor, a
42
fildesului, a paielor, a penelor, la restaurarea tablourilor vechi, la obtinerea amestecurilor
explozive; in concentratie de 3% se foloseste ca dezinfectant pentru rani, gargara etc.
Solutia apoasa de 30% se numeste perhidrol. Se prepara tratand peroxizii cu acid sulfuric
diluat sau prin hidroliza acidului peroxidisulfuric obtinut prin electroliza.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, siropos. Densitatea 1,4649. In stare solida se prezinta sub forma
de cristale acciculare. Este solubila in apa, in alcool, in eter. Punctul de topire – 89oC,
punctul de fierbere 69,7oC. La incalzire, in conditiile obisnuite, apa oxigenata se
descompune, De asemenea se descompune sub actiunea luminii, a caldurii si
catalizatorilor. Este un oxidant puternic. Hartia, rumegusul de lemn si alte substante
combustibile se aprind sub actiunea apei oxigenate (65%). Ea poate fi descompusa in
contact cu fierul, cuprul, alama, bronzul, plumbul, argintul, manganul. In cazul
recipientelor inchise etans, se pot crea presiuni inalte datorita oxigenului pus in libertate,
ceea ce duce la explozie sau la spargerea recipientului:
-explozie: solutia concentrata poate sa explodeze.
-toxicitate: apa oxigenata este extrem de iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in recipiente de sticla, aluminiu si polietilena. Toate recipientele
trebuie prevazute cu dispozitive de aerisire. Se depoziteaza intr-un loc rece, ventilat, la
distanta fata de produsele combustibile, substantele usor oxidabile si metalele catalitice.
-stingere: se utilizeaza apa in cantitati mari pentru diluarea si spalarea produsului revarsat
si stingerea incendiilor care a cuprins si aceasta substanta. Trebuie sa se evite inhalarea
vaporilor si contactul lichidului cu pielea sau cu ochii. Protectia se asigura cu aparate
izolante si ochelari de protectie.
131. Argon Ar
Element in stare gazoasa . Face parte din familia gazelor nobile. Se gaseste in atmosfera,
in proportie de 1,3%, in greutate si de 0,93%, in volum.
Se obtine prin distilarea fractionata a aerului lichid. Densitatea 1,784 g/l. Punctul de
topire – 189oC. Punctul de fierbere – 185,7oC.
Solubilitatea in apa este neansemnata. Argonul este necombustibil. Pericolul argonului
comprimat este acelasi ca al azotului.
132. Azot N
Element in stare gazoasa. Se gaseste in atmosfera in propotie de 78,4%, in volum, sau de
76% in greutate. Se mai gaseste in combinatii organice sau anorganice.
Se prepara prin distilarea fractionata a aerului lichid.
Densitatea 0,967. Punctul de topire – 210oC. Punctul de fierbere 195oC, 8oC.
Este un gaz incombustibil.
Pericol de explozie: buteliile de azot comprimat (sau cu alte gaze incombustibile ca heliu,
argon, cripton etc. ), in conditiile unui incendiu dezvoltat prezinta pericol, deoarece este
posibila explodarea lor in urma reducerii rezistentei peretilor, datorita cresterii presiunii
gazului in butelie.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni explozia buteliilor cu azot comprimat, supuse actiunii
temperaturilor ridicate, acestea se vor evacua I aer liber. Daca acest lucru nu este posibil,
buteliile trebuie stropite abundent cu apa dintr-un loc sigur.
-protectie: la evacuarea gazului din butelie intr-o incapere cu un volum mai mic de 40m3,
43
trebuie sa se evacueze toate persoanele din interior.
133. Azotat de amoniu NH4NO3
Se intrebuinteaza ca ingrasamant in agricultura si la fabricarea explozivilor.
Se prepara din solutie de acid azotic si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: substanta alba, cristalina, foarte higroscopica. Se poate granula prin
pulverizarea topiturii de 98% in turnuri de beton armat. Absoarbe usor umiditatea si este
foarte solubil in apa. Densitatea 1,725 la 25oC.
La temperaturi mai ridicate descompunerea se accelereaza cu degajare brusca de vapori
de culoare brun deschis, pana la portocaliu-aramiu, indicand formarea unor oxizi de azot
superiori toxici, cu posibilitatea ca descompunerea sa devina exploziva. Produsul are
tendinta de autoaprindere chimica; daca vine in contact sau este depozitat impreuna cu
superfosfati, substante organice usor oxidabile , metale fin divizate, autoaprinderea poate
avea loc la temperaturi moderate.
-explozie: azotatul de amoniu este un agent oxidant. Intretine arderea si este capabil sa
explodeze daca este incalzit intr-un spatiu limitat, care permitecrearea unei presiuni
inalte, cand este supous la socuri puternice, cum ar fi de exemplu, acelea produse de un
exploziv. Substantele organice si alte substante usor oxidabile pot sensibiliza azotatul de
amoniu cu ulei, carbune sau alte substante combustibile care actioneaza ca agenti de
sensibilizare pot duce la explozia intregii mase.
-toxicitate: oxizii de azot gazosi (cu exceptia protoxidului de azot NO2) degajati la
descompunerea azotatului de amoniu sunt extrem de toxici. Orice persoana, care a fost
expusa la actiunea unor asemenea vapori, este recomandabil sa fie pusa sub ingrijire
medicala.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci de hartie cu pereti multipli sau in saci de materiale
plastice. Se mai transporta in butoaie metalice, de lemn, chiar in vrac, in vagoane.
Ambalajele trebuie ferite de izbiri. Se depoziteza in cladiri bine ventilate si separat de
toate substantele si materialele organice sau alte substante care pot impurifica acest
produs, cum ar fi lichidele inflamabile, acizii, lichidele corosive, substantele organice,
colorantii, sulful si metalele, pluta si rumegusul de lemn.
-stingere: la inceput, in cazul unui incendiu, se utilizeaza cantitati adecvate pentru
inundare. In cazul cand sunt in pericol cantitati mari de azotat de amoniu sau cand
incendiul a cuprins astfel de cantitati, trebuie luate masuri de protectie a servantilor.
Pompierii ar trebui sa fixeze tevile de refulare a apei si sa se retraga intr-un loc sigur.
Trebuie sa procedeze cu prudenta atunci cand se refuleaza apa peste produsul topit spre a
ase evita improscarea eruptiva a lui si propagarea incendiului. In caz de mare pericol
zona inconjuratoare trebuie sa fie evacuata. Deoarece in timpul incendiilor de azotat de
amoniu se degaja gaze toxice, pompierii se vor apropia de locul incendiului din directia
din care bate vantul. Protectia personalului de interventie se asigura cu aparate izolante si
134. Azotat de potasiu KNO3
Este folosit ca ingrasamant in amestec cu alte ingraseminte cu azot. Se obtine prin
tratarea azotatului de sodiu cu clorura de potasiu etc.
Pericol de:
-incendiu: sare alba, solubila in apa. Densitatea 2,109. Punctul de topire 334oC. La
44
400oC se descompune. Oxidant puternic. In contact cu produsele usor oxidabile, azotatul
de potasiu poate reactiona suficient de rapid pentru a provoca aprinderea, arderea fiind
violenta sau exploziva. Acest produs mareste combustibilitatea oricarei substante
combustibile. Contribuie la autoaprinderea materialelor combustibile.
-explozie: amestecul din parti egale de azotat de potasiu topit la 350oC si acetat de sodiu
uscat face explozie. La incalzirea amestecurilor de azotat de potasiu cu cianura de
potasiu, tiocinati sau cu hexacianferati, se poate declansa o explozie. Temperatura la care
se produce explozia scade in prezenta lemnului si a bumbacului.
-toxicitate: azotatul de potasiu atins de incendiu degaja oxizi de azot gazosi toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii, saci, lazi, bidoane si in vrac. Se depoziteaza intr-un
loc rece si uscat separat de substantele combustibile, substantele organice si alte produse
usor oxidabile. Trebuie sa se evite depozitarea pe pardoseli de lemn. Reziduurile de
azotat de potasiu imprastiat se inlatura imediat si se distrug.
-stingere: in primele faze ale incendiului, se utilizeaza cantitati mari de apa;azotatii de
amoniu se pot aglomera sau topi, situatie in care folosirea apei poate duce la imprastierea
intensa a produsului topit.
Protectia se asigura cu aparate izolante.
135. Azotat de sodiu NaNO3
Se gaseste ca roca in Chile. Se poate prepara si pe cale in dustriala.
Pericol de:
-incendiu: cristale albe. Puncul de fierbere 311oC. Densitatea 2,27. Se descompune la
380oC in azotit si oxigen. Substanta oxidanta. In cazul cand azotatul de sodiu vine in
contact cu substante usor oxidabile pot avea loc aprinderi violente sau explozii. Azotatul
de sodiu mareste combustibilitatea oricarei substante combustibile.
-toxicitate: in cazul unui incendiu care a cuprins si azotatul de amoniu, acesta din urma
degaja oxizi de azot gazosi, toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci de hartie cu pereti multipli, cutii metalice, butoaie de
metal. Se depoziteaza intr-un loc uscat si rece, separat de substantele combustibile,
substantele organice sau alte produse usor oxidabile. Trebuie evitata depozitarea pe
pardoseli de lemn. Azotatul de sodiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge.
-stingere: se utilizeaza cabtitati mari de apa pentru inundare, in primele faze ale
incendiului. In cazul unui incendiu care a cuprins si azotatul de sodiu, acesta se poate
aglomera sau topi, situatie in care folosirea apei duce la dispersarea puternica a
produsului topit. Protectia se asigura cu aparate izolante.
136. Azotat de vinil CH2CHOOCCH3
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Temperatura de inflamabilitate – 8oC. Densitatea
amestecului de vapori in raport cu aerul 1,5. Vaporii fiind mai grei ca aerulpot parcurge o
distanta mare pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se la locul de origine al
vaporilor. In mod obisniut produsul este inhibat cu hidrochinona sau cu difenilamina
pentru a se preveni polimerizarea. La temperaturi ridicate (in cazul incendiilor) poate
avea loc polimerizarea. Daca polimerizarea are loc intr-un recipient exista posibilitatea de
spargere violenta a acestuia.
45
este de 2,6%, iar limita superioara 13,4%.
-toxicitate: poseda o toxicitate redusa. Vaporii irita ochii.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in bidoane, butoaie, cisterne, vagoane cisterna. Se recomanda
depozitarea separat de substantele oxidante. Vaporii de azotat de vinil sunt neinhibati si
pot forma polimeri in instalatiile de aerisire si in opritoarele de flacari, infundand
instalatiile de aerisire.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma. Apa pulverizata
poate sa fie ineficace. Protectia se asigura cu ochelari de protectie si aparate izolante.
137. Azotura de amoniu
Substanta care se descompune cu explozie la incalzire, frecare, lovire.
138. Azotura cuproasa
Substanta care se descompune cu explozie prin cotact, frecare, lovire etc.
139. Azotura mercuroasa
Substanta chimica care se descompune cu explozie la frecare, lovire etc.
140. Azotura de sodiu
Substanta chimica care explodeaza la lovire si la incalzire.
141. Aviaachilat
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, usor inflamabil. Densitatea 0,683. Punctul de topire
– 107,4oC. Punctul de fierbere 99,3oC. Puterea calorifica 11 470 kcal/kg. Este insolubil
in apa. Temperatura de autoinflamare 425oC.
Masuri de:
-prevenire: se iau aceleasi masuri de prevenire ca si la produsele petroliere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu
46

57.doc. Subst. Comb

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

57.doc. Subst. Comb

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Substante si materiale combustibile A

1. Accelerator de vulcanizare (C11, H14, N2, S2)

S-ar putea să vă placă și