Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce folosim ca portaltoaie?
Pentru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din : visin, cires crescut din saminta , cires amar, malin(
ciresul, deşi e simburos, nu merge pe corcoduş ).
Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe locul
unde sint ( se aleg cei din margini, care au mai mult soare). La crestere ei sint hraniti de pomul mama
dar isi dezvolta si radacinile. Ciresii obtinuti se scot in primavara urmatoare si se planteaza in locurile
dorite.
Putem de asemenea sa scoatem puietii de visin si sa-i altoim „in mina”, dar procentul de prindere al
pomului(nu a altoirii) este mai mic( depinde si de ingrijirea pe care o acordam, sa fie udat la timp, etc.)
.La restul de pomi, altoirea inainte de plantare da rezultate destul de bune.
Pentru cais,piersic,prun ( simburoase) avem nevoie de : corcoduş, cais salbatic, prun salbatic, piersic
din saminta, porumbar (tot sîmburoase) . Simburoasele se pot altoi între ele ( de exemplu : prun pe
cais sau invers, piersic pe cais sau prun ) . Se pot aplica pe ramurile unui corcoduş mai multe altoaie
diferite (piersic de vara, piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun).
Marul se altoieste pe marul franc(din saminta) sau pe drajoni(lastari crescuti din radacina unui mar
mai batrin). Sint portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera) care dau usor
radacini daca un lastar este ingropat. Din radacina lor cresc multi lastari(drajoni) care formeaza foarte
usor radacini si se pot folosi la plantat chiar daca au doar citeva mustati de radacina sau deloc, vor
forma radacini mai tirziu, ca si via butasita.
Eu am altoit, ca experienta, 10 lastari portaltoi vegetativi fara radacina si i-am ingropat la scoala, 6 au
facut radacini si au devenit pomisori pina toamna.
Parul se altoieşte pe par paduret ( caz in care creşte mare si rodeste tirziu) sau pe gutui (caz in care
are talie mica si rodeste mai devreme). Lastarii de gutui cu radacina(drajoni) se obtin usor, ei apar din
radacina unui gutui mai batrin. Portaltoiul de par se obtine mai greu, exista portaltoi speciali vegetativi(
ca la mar) care dau talie mica si care mai lastaresc din radacina.
Parul se altoieste si pe paducel(sau gherghinar).Paducelul se gaseste din abundenta in paduri.
Nu recomand altoirea pe par paduret, pomul creste mare si nu se poate trata.
Gutuiul se altoieşte pe gutui sau paducel. Seminţoasele (măr, păr, gutui) se pot altoi între ele-eu am
ramuri de mar in peri sau par in gutui.
Gutuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja altoiului de gutui se usuca repede si procentul
de prindere e mai mic
Nucul se altoieste pe nuc iesit din nuca. Nucile se planteaza de toamna, la scoala sau direct pe locul
unde vrem sa avem nucul. Exista pericolul ca ciorile sau sobolanii sa dezgroape nuca, chiar incoltita.
De aceea, e preferabil sa punem nuci mici la stratificat din toamna( le punem in ladite cu nisip umed,
in beciuri fara sobolani), sau sa le tinem primavara 2-3 zile in apa de 60 grade, apoi inca 2 saptamini
in nisip umed la 25 grade, inainte de plantare. Dupa plantare, e bine sa protejam cu plasa de rabit sau
o sita metalica, contra ciorilor.
La adresa: http://www.recolta.eu/producerea -mat erialului-saditor-la-nuc-juglans -regia/
gasiti informatii mai detaliate, eu nu am facut asta, gasesc destui puieti de nuc rasariti singuri.
Portaltoiul poate fi un pomişor care a crescut pe un loc din anul trecut şi ramîne pe locul lui sau poate
fi un pomişor pe care l-am dezgropat din locul unde l-am gasit si il replantăm.
Putem sa gasim undeva un pomisor de 1-3 ani, il dezgropam, il retezam la 30-40 cm, il ducem acasa
si il altoim inainte de a-l planta, sau il plantam si il altoim mai tirziu .
Altoirea cu replantare se face numai in perioada de repaus vegetataiv . Reusita plantarii unui pom
depinde de cantitatea de substante inmagazinate in trunchiul lui si din care se hranesc radacinile si
mugurii pe care-i lasam, de aceea vom plasa mugurele altoit cit mai sus posibil-la inaltimea la care
dorim coroana. Putem păstra pe un portaltoi mai dezvoltat(2-4 ani) 3-4 ramuri bine orientate şi vom
aplica pe fiecare in parte cîte un altoi de acelaşi fel sau soiuri diferite. Aceasta metoda este buna in
cazul in care infiintam o livada in locuri nepazite sau locuinte de vacanta, de unde se fura pomii
cumparati scump din piata( vom planta corcodusi, in 2-3 ani ei vor face coroana si se vor altoi sus, pe
ramuri -hotii se vor obisnui intre timp ca sint pomi salbatici si cind vor baga de seama ca sint altoiti, vor
fi prea mari ca sa fie furati).
Cind se altoieşte ?
Cu altoaie recoltate in ianuarie-martie si pastrate la rece se altoieste incepînd cu luna martie si pina
cind mai sint bune altoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de 1 mai)
Dupa 10-15 mai si pina toamna, se poate altoi din nou cu altoi luat direct din pom(un lastar care a
crescut in acea primavara pina la data altoirii, chiar daca mugurii nou formati nu sint complet
dezvoltati, ei se vor dezvolta dupa altoire). Toamna tirziu se recomanda altoirea in ochi dormind(nu se
mai reteaza pomul deasupra altoirii), altfel exista pericolul ca lastarul aparut din mugure sa degere.
Cu altoi luat din pom, dupa 10-15 mai, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii noi sint
sanatosi. In acest caz, trebuie sa fortam plecarea mugurelui aplicat prin indepartarea permanenta a
lastarilor crescuti din port. Repet, mugurele aplicat va pleca mai tirziu, pentru ca nu este complet
dezvoltat.
Cum se altoieste ?
Pregatirea portaltoiului
Se pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie), se face deplasarea la portaltoi, se alege
inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri) si se reteaza portaltoiul cu foarfeca( cu
lama taietoare a foarfecii spre locul unde altoim, lama de sprijin in spate).
Simburoasele se retează pentru altoire la o inaltime convenabilă in functie de grosime, calitatea
scoartei, dorinta protectiei(daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calce pe altoi este
mai mic). Inaltimea recomandata este de 30-50 cm.
La simburoase, daca altoim mai sus, nu va apare diferenţa de grosime intre trunchiul de portaltoi si
altoi (de exemplu dacă altoim cais pe corcoduş la inalţimea de 30-50 cm de sol se va observa peste
ani trunchiul lucios al corcoduşului in partea de jos a punctului de altoire si portiunea de trunchi de
deasupra cu coaja aspră caracteristica caisului, dar de aceeaşi grosime).
Daca vom aplica un mugure de cireş pe un vişin, trebuie sa o facem cit mai aproape de sol posibil,
altfel partea de trunchi vişin va rămîne mai subţire decit partea de sus (cireş) iar pomul se va fringe la
vint.
De aceea ciresul pe vişin si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape de sol.(daca aveti
visini care cresc cu talie mare, puteti experimenta altoirea mai sus -sa vedeti daca apar diferente de
grosime sau nu). Pe malin sau cires din saminta, ciresul se poate altoi mai sus.
Daca vom scoate de sub un visin un lastar cu radacina pe care vrem sa-l plantam dupa ce l-am altoit,
apare urmatoarea problema: din necesitatea de a altoi cit mai aproape de radacina, pomisorul altoit va
avea putin trunchi, deci nu va dispune decit de o mica cantitate din substantele necesare cresterii. De
aceea, sansele lui de a se prinde sint mai mici decit ale unui pom cu volum mare de lemn.
Pentru a mari reusita obtinerii unui cires din visin mutat din locul lui, se planteaza un visin cit mai
timpuriu posibil. Se aplica mai tirziu un mugure de cires cit mai aproape de sol, pastrind portiunea de
visin de deasupra(ca la ochi dormind)-energia din partea ramasa va fi folosita pentru dezvoltarea
radacinilor. Se lasa in partea de sus doar 2-3 muguri de visin(ca sa nu consume multa energie) iar
cind se considera ca pomul s-a prins(s-au format lastarii de visin in partea de sus), se cresteaza
visinul deasupra altoiului-se indroduce oblic(ca sa intre mai usor in tulpina) lama cutitului pina la
maduva, la 5 cm deasupra altoiului, ca sa fortam plecarea mugurelui de cires. Dupa ce lastarul de
cires aparut din mugure are citeva frunze, se reteaza portul deasupra altoirii
Sau, mai bine, se amina altoirea in anul urmator, cind visinul e prins(nu e o pierdere de timp, la pom
conteaza cit e de dezvoltata radacina)
De asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol atunci cind se folosesc portaltoi
vegetativi(pentru ca pe portiunea de portaltoi de deasupra solului vor aparea formatiuni cu aspect de
buba, care sint de fapt locuri de unde ar vrea sa apara radacini). Totusi, eu altoiesc marul cam la 20-
25 cm distanta de radacina(pentru a asigura energie de crestere ) si ingrop pomul mai adinc, cu
punctul de altoire linga sol( vor apare radacini din port, pe toata lungimea ingropata). La fel se
procedeaza si in cazul parului altoit pe gutui, din gutui apar radacini usor.
Pe internet, cineva a afirmat ca in cazul altoirii de cires pe visin, nu apar diferente de grosime daca se
altoieste pe ramuri. Am si eu un visin altoit pe ramuri, e de virsta mica, inca nu pot sa ma pronunt,
diferenta de grosime se manifesta, dar nu e prea mare.
Altoirea
Pregatim rola de plastic ca sa avem capatul disponibil( e asa de subtire ca e greu de gasit capatul si
nu trebuie sa stam cu taiturile facute pina gasim capatul ) si executam operatiile:
Se alege, dupa examinare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incit sa fie intact. Se
decupeaza cu lama mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajul obtinut se numeste scutisor-de la
scut).
Scutisorul poate fi de 2 pîna la 4-5 cm.( cu cit mai lung-mai bine). Chiar daca lungimea scutisorului
este mica din cauza ca am gresit la taiere il putem folosi (daca sintem in criza de altoaie)- se prinde.
Se incepe cu decupatul deasupra mugurelui la 0,5 cm si se taie pe sub mugur intre coaja si lemn,
astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara să taie din lemn. Dupa taiere este ideal să se vada
partea lucioasă de sub coaja (stratul de celule care asigură creşterea si regenerarea lemnului). Daca
nu apare luciu, nu e vina noastra, inseamna ca pomul a suferit de lipsuri, se prinde si asa.
Nu conteaza daca s-a taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum, dar ne ferim sa taiem si lemn
pentru ca merge mai greu lama.
Scutisorul se aseaza pe o suprafaţa curata, să nu se murdăreasca taietura, pina taiem si
portaltoiul(daca putem, tinem scutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu dreapta).
Daca culoarea sub scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in zona –
decupam alt mugure sau alta zona din port.
Cu cit ne apropiem de 1 mai, acest fenomen(culoarea maronie sub scoarta) se observa mai des -daca
nu avem lastari mai buni folosim ce avem, mai merge.
Tot dupa taierea scutisorului, cautam urme ale unui vierme care ar fi putut minca mugurele.
Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greu pentru ca lama va
intra in lemn-atentie sa nu va taiati degetele. De aceea, putem incepe decuparea scutisorului
invers(de jos in sus-la fel si la nuc). In unele carti se recomanda ca taierea scutisorului sa se faca
mereu de jos in sus, eu m-am obisnuit invers, trebuie facut cum ni se pare mai usor. Motivul pentru
care tai de sus in jos este ca scutisorul iese mai lat in dreptul mugurelui.
Putem căuta „răsad” de corcoduş, cires sau zarzar, răsărit sub pomi batrîni (cit mai devreme dupa ce
au ieşit din pămînt şi mai au rezerva de hrana in cotiledoane) şi plantam acest „răsad” în un loc unde îl
putem îngriji(scoala de pomi) sau pe locul unde dorim sa avem pomul, pentru a fi altoiti la anul.
Uneori se pot obtine pomi din butaşi- gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca şi vita de vie
dacă nuielele sint ingropate şi udate la timp.
Se pot altoi pomi batrini pe ramurile de sus de grosime potrivită (cit creionul si pina la grosimea
degetului mare). De exemplu se pot pune altoaie de mar in par sau invers , muguri de păr pe un gutui
batrîn, sau diferite soiuri de mar pe alt mar(mar de vara pe mar de toamna). Se pot pune ramuri de
cais si piersic în prun sau invers, se pot altoi pe un corcodus o ramura de cais, una de prun şi alta de
piersic.
Piersicul este sensibil la boli şi nu se recomanda altoirea multor pomi cu piersic pentru că nu rezistă la
boli. De aceea e bine ca in fiecare an sa facem citeva craci de piersic in ceilalti pomi simburosi pe
care ii avem.
Portaltoi de nuc obtinem semanind toamna nuci sau cautind nuci mici crescuti pe sub nuci batrini-vor fi
mutati pe locul lor. Unii oameni nu au incredere ca altoirea va reusi si prefera sa puna pomisorii „la
scoala”.Transplantarea lor inseamna un an pierdut. Deci, plantati direct pe locul lor.
Altoirea facuta primăvara se numeşte in ochi plecînd iar cea facută în acelaşi mod toamna tirziu, se
numeşte în ochi dormind .
Dacă am ratat in primăvară ( din lipsa de altoaie, altoaie recoltate tîrziu sau rău păstrate )- altoirea se
poate face dupa 10-15 mai, cind se formeaza pe lastarul crud aparut un mugure la subţioara frunzei (
chiar dacă mugurele nu e complet dezvoltat, el se dezvolta dupa altoire). Uneori e nevoie de altoirea
in vara daca am gasit mai tirziu un pom valoros si vrem sa-l avem si noi.
Procedeul e acelaşi dar mugurele care se transplantează se ia impreuna cu codiţa frunzei la subtioara
careia se afla. Din frunza se taie cu foarfeca(sau se rupe) cea mai mare parte si se lasa o portiune cît
unghia. Unii nu lasa decit o bucatica de codita, de care apuca scutisorul cind se altoieste.
Altoiul se ia direct din pom şi se altoieşte cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud se
poate pastra la nevoie 1-2 zile invelit in o punga uda, dupa ce s-au lasat doar coditele frunzelor).
Altoirea din vara e reusită daca dupa 7-10 zile codiţa frunzei este inca verde la baza si se desprinde
uşor daca e apasata in jos.Uneori, cind altoiul a prins foarte bine, frunza ramine verde si nu se
desprinde.
Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu se desprinde de portaltoi.
Din mugure va pleca un lastar care pină toamna poate ajunge pină la un metru, dacă pomul este
îngrijit.
Exista pomi incompatibili cu unele portaltoaie, eu am avut un soi de cires timpuriu care nu a prins pe
visinii din curtea mea, poate trebuia altoit pe malin sau altceva.
Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, se foloseste o altoire intermediara(adica eu, in situatia de
mai sus, trebuia sa altoiesc ciresul timpuriu pe un cires obtinut din visin).
Putem altoi o ramura pe un pom bătrin si fară să retezăm ramura înainte de altoit (e mai greu de
realizat, ne jenează la înfăşurarea plasticului ) dar mugurele va rămîne în stare dorminda pină anul
viitor cind va trebui sa retezem(altoire in ochi dormind- altoim aşa cind nu vrem să plece mugurele-de
exemplu: e toamna tirziu şi lastarul care apare nu mai are timp să se dezvolte şi va degera ). Piersicul
altoit toamna are tendinta sa plece, oricit ar fi de tirziu in toamna.
Altoirea nucului reuseste mai greu. Dar nu este o problema, caci alt oirea se poate repeta de mai multe
ori, in primul an sau in anii urmatori.
Mugurii de nuc sint de 3 feluri.
Din unii muguri ies florile barbatesti(mitisorii). Acestia se deosebesc usor de restul, pentru ca au forma
unui mic con. Mugurii vegetativi sint ovali, mugurii florali apar mai tirziu in virful lastarului crud(nucul
infloreste in jur de 23 aprilie, de Sfintul Gheorghe).
Trebuie sa fim atenti sa folosim mugurii vegetativi si nu pe cei in forma de con.
E de preferat sa luam altoaie de la nuci care nu au rodit( de exemplu, de la un nuc altoit in anul
precedent –deci care e bun), pentru ca pomul, neconsumind energia pentru cresterea nucilor, va avea
muguri mai sanatosi
Cind taiem scutisorul, o putem face si in sens opus, adica vom taia cu lama de jos in sus(pentru ca,
daca vom incepe de sus in jos, lama va intra in lemn pina la maduva, din cauza denivelarii pe care e
asezat mugurele si va fi greu de iesit cu lama din lemn).
Au fost ani in care altoirea de primavara la nuc nu mi-a reusit deloc. Uitindu-ma prin nucii de unde am
luat altoaie, am aflat una din cauze: mugurii laterali de pe lastari nu au fost viabili, pentru ca nu au dat
lastari nici in pomul de unde i-am recoltat(au plecat doar 1-2 muguri din virf-probabil din cauza secetei
si gerului)
Deci, e important sa luam mai multe altoaie si sa folosim doar mugurele din virf sau cel imediat de
linga el. Este bine, la nuc, sa luam altoaie la inceputul iernii, inainte de gerurile mari si sa le pastram in
nisip umed.
Din experienta, la altoirea nucului(ca si la lamai) apare urmatoarea problema: desi scutisorul se
prinde, atunci cind e aplicat in partea de sus a unui port retezat, mugurele altoi nu pleaca, aparind
lastari din partea de jos a portului, deci nucul(ca si lamaiul) se comporta diferit decit restul pomilor,
unde nu apare acest fenomen.
Un material video cu altoirea unui nuc vara este aici: www.youtube.com/watch?v=7lrdWQEO9aU
Din film se vede ca este cel putin luna iunie, scutisorul a fost aplicat in partea de jos a
portaltoiului(metoda chip sau simplificata), iar mai tirziu(dupa ce altoiul s -a prins-se vede dupa cum s-
a desprins codita), se forteaza cresterea mugurelui facind cu un cutit o incizie in port, la 5-6 cm
deasupra mugurelui, pina la maduva; Este pericol ca vintul sa indoaie si mai mult lastarul portaltoi si
sa-l despice, trebuie deci sa legam portul de un arac, (putin inclinat, ca sa nu se sudeze taietura la
loc)
Metoda 2-Copulatie simpla: La nuc reuseste bine in faz de lastari cruzi(in luna iunie).
Se iau ca altoaie citiva lastari cruzi de la un nuc altoit sau laudat . Pe lastari se lasa doar codita
frunzelor. Pe un mic nuc plantat in primavara sau in anul precedent se executa taierea oblica(cu o
lungime de 3-5 cm) a virfului crud, in zona de grosime cit a unui creion.
Acelasi lucru se face la baza lastarului altoi, ales la grosime apropiata. Dupa ce se suprapun zonele
taiate, se infasoara cu folie si se leaga cu sfoara de cinepa. Altoiul aplicat e de preferat sa fie un virf
de pe care s-au inlaturat frunzele.
Altoirea in copulatie simpla se face poate face la toate speciile pomicole atit primavara (martie-aprile)
cu altoi pastrat la rece, cit si mai tirziu in faza de lastar luat din pom. Se poate aplica si la vita de vi e,
primavara, sau dupa 1 iunie-cu lastari cruzi.
Daca nu avem lastari altoi cu diametru egal cu al portului, se poate face o copulatie si daca diametrul
nuielei altoi este mai mic decit cel al portului, taind mai putin din port.
Daca altoim in copulatie, putem face si o altoire in ochi, in partea de jos; daca nu s -a prins in virf
copulatia, stimulam plecarea mugurelui de jos ca in filmul de mai sus.
La nuc se mai foloseste si altoirea in Oculatia inelara.(eu nu am incercat)-metoda e prezentata pe net.
O metoda de altoire la nuc pe care am vazut-o pe net(dar nu am salvat adresa) era urmatoarea:
Un port de nuc era retezat la inaltimea de 1 m si grosimea unui deget. Dupa ce se cresta in cruce
scoarta in partea de sus, se efectua decojirea cojii(asa cum se decojeste o banana), pe o lungime de
7-8 cm. Se taia o bucata de 5 cm din virful decojit(coaja decojita atirna in jos). Din o bucata de ramura
altoi de aceeasi grosime, se inlatura la baza coaja(prin cioplire la sectiune patrata) pe o lungime de 6
cm, se aseza in capatul portului si se invelea cu coaja decojita de pe port. Se lega apoi cu panglica de
folie. Era curios faptul ca bucata de altoi se cioplea in sectiune patrata in zona unde era decojit,
inainte de a fi introdus in locul miezului taiat din portaltoi si faptul ca raminea o portiune decojita de
scoarta lata de 1 cm pe bucata de altoi, intre altoi si portaltoi.
Daca o sa practic aceasta metoda, o sa las altoiul doar decojit, nu cioplit patrat, pentru ca teoria spune
ca prinderea altoiului e asigurata de celulele de sub scoarta. Iar zona neinvelita in scoarta o sa o fac
cit pot de mica sau nula. In film, altoirea era facuta prin vara, frunzele nucului erau complet dezvoltate.
O alta metoda de altoire la nuc este la adresa : www.youtube.com/watch?v=8M6K TOXwFpA& NR=1.
Este asemanatoare cu oculatia inelara, dar mai simplu de executat. Cred ca retezarea deasupra se
face citeva saptamini mai tirziu, sau anul urmator. Cel care altoieste este la al doilea mugur prevelat
din altoi, de aceea portiunea decojita de pe nuiaua altoi este asa de lunga.