Sunteți pe pagina 1din 35
Acid, Acad Cont Prot Prot Prot Prof COLECTIVUL DE CONDUCERE AL COLECTIEL CAIUS IACOB, Preyedintele Sectici de tinge mas matice a Academiei Republict Socialist Romina NICOLAE TEODORESCU, Projedintelo Sovitati de matematick din Republica Socialist Rominia VALENTIN. BOJU, Universitatsa din Craiova, RADU MIRON, Universitatea ,Al. I. Cust” Iasi, coordonate, DAN PAPUG, Universitatea din Timijona TOAN PURDEA, Universitaten Babes Bolyat (luj-Napoce. OCTAVIAN. STANASILA, Institutal _politehmic Bacuryti. SUCIU, cercetitor principal TE, Sccfia matematict INCREST. * Biblioteca profesorului de matematici * BAZELE RATIONAMENTULUI GEOMETRIC Dan BRANZEI Engen ONOFRAS Sebastian ANITA Gheorghe ISVORANU EDITURA ACADENIET REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA Bucureti, 1985, FUNDAMENTALS OF GE cuviNT INAINTE ETP TO CVAEHHSL CCHOBH /TEOME HAE Matematica silelor_noastre evolueass dinamic sub raport can- ticaiv gala cli: Cote decoperContenpbane fe Giimendoocsd permanent domenile'o jt hepen esienfe doosbte fundamentlr fate ineajamfnel na poste famine each aster frimintrt Hl ave de reslva protenk nek reterore a cxjnerea In coal a tazdor woo ine smtnndtanformare: In conga pe Impne farses pendent compstentto poker die female agra fendacenlt mama contnpoane fear de dentate, Canon grofeorr tbl ok depen aban nivel Imanuaie, Monopratie au tats de Secale, clyate ol de fase ce un sagurdomenia, nu pot oft piv de aan apes featenaticlor ap sie sclmontadc, Nai crise Se optic Saresate alpine larg nt pod sr asst Soop ‘Apare deci necesitatea editiii sistematice a unor Iuerisi consa- ‘rats profesoilor de matematicl in care sh fic expose, Ia un nivelco- respunastor de acceabilitate, bazele matematicli moderne, tendinfelo de deavoltare sl apliare. Aceacts important sarcins sia asamato Editura Academie Republicti Socialiste Romlnia fafingind colotia »BIBLIOTECA PROFESORULUL DE MATEMATICA. Dar coneretizarea ideilor mentionate nu este 0 activitate de rutin. Din acest motv, un prestigios coletiv de condcer, format din acade= mician Caius Iacob, academician Nicolae Teodoresc, prof, dt. dor edulion (order) prot de Ostavan Stns co de Venn Boje, prof jan Papue, prot. de. Toan Purdea sf ecre, dr Scr, "va aun inna sinpiicl 9 cactcl a intregt cocci onsen Soe chins Planul preliminar al coleciei_,BIBLIOTECA PROFESORULUL Rheigaeie DE MATEMATICA™ prevede editarea anor Iueriri din tazele geome- 1 2070, Caen Wo e123, Dacre fried clementare, aritmoticl ql teoria numereor, algebra si analias | i 6 Cwoiutsnainte Primal voluo al colecfii Basel rajionamentulsi geometric" eto fealiat, de conferenfiar'docfor Dan Brdnset de la Universitatea “Al EGaews Tag sprint doin grap de profesor reputa dn fnvaysmtaal Kea bate somata dies on 4 elggant teva probleme importante ale geometric, Planal de per= Spectia va f deguitiat tnd sama de opiunlleprofesorlor de ini= ‘matiek din far ae ecfia, ta oferi un ajator profioe profnonrilor co progitesc exa- mens de evecare, elev cea parc ant manaaele de leew, Stadeafilor des fecal do mntemacis, fac, chu tau din ist tstele thie ee Coletval de condacere al colesiel avis tts adeseze sugestit asupracolesic, BIBLIOTECA PROFESORULUL DE MATEMATICS Eth Acadeiet Republish Socalsto Romania ‘inte convin! ch initia Halvor Acadeaniel Repabiicit So- ciaigte Romani va consti un moment important tn dcevltrea invigimintl rome de matematich. PREPATA {In ultimul decenin, tn fara noastri, geometria, ca obiect de studia fn scoali, a beneficat de modiieari spectaculoase. Este vorba de cree terca ponderit rafionamentului dedvatiy, abstract, fapt et implica} aajore tn formares tinerel generat Geometria poreste de Ja studiul unor figs concrete (ce exprim’ ttistturiesenfial ale realititebectve) qi laboreazd proposigil abstrac: te. Geemetria impleteste organic gindita concreti eu cea abstract fn consecinf are un rl primerdial in formarea si deavoltaea eapacitit deductive ____ Asimmilarea geometriei urmireste o spirall ce pomeste de la intuizea | vie a realittitobiective; pe aceasté spirals se pun in acord cu initia _ bn aumar erescnd de propariii din ce fn ce mai abstracte: aceste pro- posift devin ,ctrtmisile concrete” din care se construesc edifice feo. Hiller abstracfe $.md. Amumite porfuni din sprala asimilrii geome- fici int parcurse in Invifimintal precolar, altele fn clasele primare, fn gimnasia, fn lees. Seopa acti cir este de a contura tncd 0 uspird™ ce ar wrma clon din licen CCartea no fncearci si se substituie unui manual, letura ef tind | presuposi ulterioara actualelor manvale, ocasionind o reeapitulare acti ‘Yi. Conti deci pe coreetainture a nofiunilor cele flosim ine fndrep- tin cforturile spre fondamentarea lor preponderent. abstract. Dorin Sk convingem ed, In. geometrie, exigenfele rafionamentulul deduetiv Abstract potenfearl multilateral ereativa glndite conereti. CCredem cf am acordat figurler, acest! jconcret geometric", aten- fia covenitd; au fost realizte de conferenfarul universitar Dan Beinzci i profesoara de matematicd Anteaneta Constantinescy, sub observafia Htenti 2 celodalfi tect auter!: profesor grad 1 ‘Eugen Onotras, profesor grad T Sebastian Anita, profeser grad IT Gheorghe Ieverant, 8 Prefata Prim capitol presintd goometria pla pe basa unul sistem axioe matic foarte propiat de col alli Hilbert (dei st de spirtul manualelor {fe glmnaaiu tal manvalelor de Tieot). Tn mod frese ale rolal igurlor S* feduce Ia probarea caracteralul fires al axiomelor ‘Capitol IL studisoa principale figuel din geometria plant dedu- ind proprietiile utile priotar in aplica Tr capital TIL se subliniaet roll Jucat tn geometrie de qdesenarca figuriloe"? primul paragraf analizsazt posibllitatea do a realiza cu rigla compas tuo propr emetic, ran, pra 2 Desmiteinterpetacea nor proprietati geometric prin figurt gt recipree Uivqelen puragral evidenpact obligatvitaten onftemaeh’ deductive Abstracte a uner proprietfi parent evideate Cartes confine un aot bogatde probleme? unele sit ezolvate direct pce llustraren anor melode frees wltats tn geometric, Majoritatea Problemelor benefice ‘dicait co evident idet ce wyureard Pevolvarea completa; recomandim ca dup eonsltarea acestor indicat Si Se rca fneercarea de regolvate st abla In figal st se compare solufia fu cea indicats Ia »Réepunsure Apreciem ct exigenfele asupra rezok ‘ell problemelor sit aie mat mari deett In manaale gfe diverse culegeri ‘Mand in cralafie: exigenfele sat comparabile eu cele manifestate de Gomisile de essmene de almitre t faculi ‘Gartea se adveseaut in prim tnd cologuul nostes, frofsorat de imaiemaicl; el tebe sk cunoasel bine spirital axiomatic al geometriel Tetigenfele speitice rationamentall geometric. Desi va, preda. geo- Ietria prin coreirt ex intutia sw pe Baga unl sistem axiomatic mai Compact (Biktof,eleste oligat si sugereze sau si evidenfieze continu ondetune intime ale geometrist contemporane cu marile monuments fle caltaei umane (Garten este fourte util evidor ce au fncopat si sesiaeae framusefea problemelor de geometse si elegaafa falinfatritrafionamentelor logics frost linerider aston de ow dito! 3 obi a pants bun Biju: de geometric i trigonometrle penta admire fn tncd.imiatal superior. Lao prim lecturt s pot omitealinlatele ,pstt™jcursvitatea ‘Xpinerit nu aoe asfel do suferit “Biortal pentru elaborates acestei ert ns a fost liniars din primi- ‘vara an 1080 au fost redactate mai multe variante pial am’ ajuas GGasens Ie aceastforavi Pe paras am pelimit mumeroase sfaturi Rlile gf observafit pertinente de Ia matematiclen! interesafi im reasita ‘teste acti: ‘R,/Anifa, C. Avidane, C. Bors, . Hadires, A. Haimo- Mi T, V Matte, TH Miller, D. Dapue, Fe Rado, N. Teodorescs, Eo Voriesscu: le moljamim ca sult eildurs CCapitotul 1 CONSTRUCTIA AXIOMATICA A GEOMETRIEL {1 NOTIUNIDE $1 RELATULE PRIWARE ALE GEOMETRIET Jn cman poeta aroma ele ert « rl vom pane Sitemeter ep snes Ste, aaa fe Goines Bard eo nel Sala Ts el pect pw conceit © ain yh lan ce as sc on hfe mma ae ls as ena irene Sone Bile ec cnt no sitting «In. Pain yor Sergi So ale A do ule ‘toate deh de expec A =A). Du cm a cist elo Soe ei a AS nie tna yr ta atone eae saree aoe een eas at ‘Enc in contempt alii vor f zee lve sont apie, Oar coe Sica ee pet ee Shunt ya aa i fepetoceents eur oee wees eee, sel nea tp De at etn em Ain oeepe apt, Soma emipo amg eae pep eas ea at at ea, a rier eanewat Rae te pete is tnt ai 2 eS ts te area een eemretgne! tated gee cea coeas se a nie rreee eens eee ce fleet astte 9 Sn heel cyan ae ae ie isn Fa ea she es aa rere ecient ae et 10 Basde rafionamentudu geometric: sel seas pe tle mis eh ol mine Go nt oa poi @ So nae dn cat ote oma $2. sxcowe DE EIEN Aceateaxiome se rfernumai Ie moles (4 punctln) tba amuifitaes A drpaia) unt ch pecinu, Rpa In asme Totes aslo vom (lod infiaa 1 covataat ieee Asioma I, Oricerar [i dud puncte distin exsaodreapth wnick & ce te confine fm nota prin AB dreapta ce tree prin puncte, B,darcind na vor fi poole Lota vm stibu 9 ale influ sibel a Axioma 1, Pe orice dreaptd a existi cl putin dowd puncte dis. inet Axioma 1 Evid fn tel puncte disinteyrecolnire™ (adicd stil inl sk este nto dreaplt cates Le contin), Tats gi entnful cltrva toreme ae ezor demonstrat ind foarte simple le sim exer ‘Teorema 1, I orice plan exitd cel pupin tri anete distinete ‘Teorema 2, fn orice plan exis col pusin teed drepe distincte ‘Teorema 3. fe orice plan doud drepte ce au in coous doud puncte inte cont : ea aro i Sep BoM ‘doar wrmitoarele pouiil ative: 8) drepte secante: 314, 4.ed, & A ey wai joe atone elnd 1) dente paral da state cr poste ave oe tenet od eed pened =") stn a8 in con a tana) =9). oe ee dndncc: fs coal dayton jd, mctnte seat apne sat mone ‘noose ssc clad apa ma nls esi ra ee ten TN use crepes in ace mod section and. ges Vom Sokepe th hs drop tu ncrumentatastce Pmt racarea wae doce ae rm souk ponte dae tte Construct axiomatcd a geometric’ 11 ExeRertir reese iy pee cere gene fncidenta si conclusile teoremolor 1, 2,3 din § 2, Enunerai caplarle ec Fh GAbbR MAG Lae 40.9. 0.2-0, mera oe ae rere Daina ema ncn aupaie Ancit axiomele do incident’ sint satetacutes Sk se precise wee Shceiiadaimit duaue's Sameer eee {a cadrl acest paragraf so va uli aitseaconceptal algebric de rdatiede ordns; vom fsa dea Yacepat teominologia coos uileceed th algebra gf geomet Delia. Spunem cl 0 relate Binand R fe mijimen M ete felaie de orine src fact are urmtouce tee pope 8) ese neretieied,adicd nu exist a in Mina ale: Bf heme, ek fe nu pot eI imal; 6) tte tama, adel abt Be ingiel ke 12. Basle rajionamentd geometric erate ete a anne ccna eee eae met con: Seer Fate el eo Baits aa nee a oa age le tiimenicdsadiek din aR0 qi Ra reeltl a = 6; earth : Fe raat seat binare R pe mulfimea arbitraré Mf rlaie feenlie ies esas bey tre pills Spare ocopapteeatilleh ear ahd Nes ed el nem ering it et ey dd csr ge hula ry, Sema Satan pap Bene cmnere prone ec ease ie aise ire Seat gman tee nade sie Teese nme Ramee es Tere Se pou mae Seeding Re mins El teal act deme, b din Mare los od pati wna i sit ie Ati cx elaiabinrk Re sige opud ol Rach a5 acon eama gal ate ind 6 Gonideram evident cB Slot Yea de dine (totale). : stot gimulton (E> emt in ete oti element al relist de condine R’dack nw existd in MT vreun element 2 init wits st wa x. Co crdine Ractarllt de termiaologic vom enun{a.primele axiome de Sedine. Ya mumerotarea sczstor axiome vor folostinifiala © a cuvia~ full ordine” Niaatna 0, Pentru orice reap d exist o multime (2) = (0.03). unde senvarte" Og yi Of sint relat de ondine totale, opt uma lei, Sl Oe ar ea aa Of do st ep care ofc ti det fa He Oe ane a dhs dgaca tiomtlor de ote’ entra da tle ed Poe an oidega cteveteoeme. Anenfim nek ct moda etn gf seo So a) eat arbitra, ck vom fl pent a aa mente ave simian ca de exemple <, <7 <> sale de peeerupren sce de fapt up ol abl Famers une nolan cae # wjaree enfarca urmitosrdor axiom Constrcfia axiomatici a geometry 13 tend Mblnee promise minimals pentru demenstrarea nor Definiia 4, Spanem cd punctul B se afl Intre A si C pi not A-BAC tau Be|Ac| decd a) dw Bi Bo Cr 1) Eatatd @ dreaped @ ceia fi apartin punctele A, B,C si stl wn Sons Og © O(a) Sat AOQB sl BO, Geeva proprictifi remareabile ale‘relatict ternare" ,a fl fntre” ‘yor apirea prin intermedislteoremelor 2,3, 4, 3 $16. Teorema 2. Dac A—B—C, atunci punclele A, B,C sind cliniare distince ph are Toc CBA. ‘Prima parte a coneluzie! rezlth imediat conform condifii 8) din, definitie. Conform a)? C ¥ Bai B A. Vor dovedl 4 aC prin fodu fore le absurd folcsind ©) fatradevir, daci, prin absurd C = 4, erultt AOD si BOA, ded, conform antisimettil Iu Og, are loc A= Gonclusia cbelnuti“eite evident absurdi, coma ce demonstreaci ch fpoteza fcuts, C— A, este inaceeptablt, ect aro Joc Cd. fa ne, pentra a'dovedi ultima afirmatie din coneluzie, CB, mat taebule st verificim doar valailitates condifiel «). Ipoteza esgurd ch ‘exist Oy fn O(4) inet AOgB si BO,C si pontrn elemental 0 ce apartine de asomenca mulfimit Q(@) va avea foc evident COLD si BOA, qed ‘in definifia 4 spare notatin [AC] pentea o multime de ‘puncte 2 se tumeste segment de extremitafid, . Acum pater face urmitea- rele explieitie [4c] ={B]4 —B—C}— {B]3R, ReA{AC)& ARBE BRC). ‘Nei vom accopta simbolul [AC] stn cazul A = C, eaz tn care cea de a ‘loa expliitae de mai sts nt mi convine (inde ma exist o dreaptt tusiet AC) dar prima explcitare asigurl [4] =. Atragem atcutia Inet na pute afiema ea pentru pinetele distinete a, B, ate loc [al ¢ 0. Veot tooema 6 i paragral 4 weer eee arma cies oan ac ra Se rae eerie eats ‘i po cen de “ipunets_ Mal citi ck steal ho ces tebe ene on eer ie Beryl gnoatl Ace da pared Seater el a etree ‘ert une Go pate st fos Re dvaga AC Rpm 8 es, 14 Busele rajonamentul geometrie: Teorema 3. Pentru orice tiple (A, B,C} de puncte, cel malt ws unct foale ft sual Gage celal dou. Pentru demonstrafic vom presupune prin absurd ek A este int BsiCeiesteintred iC, adich auloc BAC si ABC. Ursus imediat ck 4, B,C sint panete distinete situate pe o scerasl dreapta Mai urmeast cl ar avea lor BAA, ARB, AICB G BRC, unde gi 1 ar flelemente (dstince stu ns) din (8), R’ nu poate coincide eu (qu ar putea avea loc simultan BRA gi ARE), dect I este opust ini Siar avea loc BRA, ARC, CRB tn eontradicfie ca tranativitates $4 Antisimetria elaiet de ordine R. ‘Teorema 4. Oricare ar fi punctle distinte A, B exis wn pusct C suc ABC. Fed dreapta ce contine punctele 4 si B (asioma 1). Fle 0, to (4). Conform axiomel 0, arclec 40, 8 sau 80, Tnlecuind evens Oy prin opin el patem presupune ef are los 40,B. Axiom Op ni £4 Bu este ulti element pentru Qy st prin drmare exist C Inet BOQC. Conform definifict $ are oc BC "Abia seam vors forma gi ultima axioms de oréine; rola et este de a stabil go anumitd coerenfa” Intse ocdantril de pe deus drepte ‘stnete, Ta Pero ap ain ova tie td ele, Te ee Tg Hie et ki he envied HO enide 4B ativan apn Ie deed niga! Af mate oe eminem ed nc pl lhe ern ee eg RSI SH, Segre rset ae atl aha cane Sesame FIG EL Tide Malan Rc eng BC wiles nad oe descompune ABC = (4, 8, Chu BCI ICAI ULABL: puncte A, B,C ae vase vier ale triunghislsi ABC iar sogmentte {desehic) 14, 1BC|, (CA| ae sumese laturl ale truaghiute. sAtragetn ateafia of propoafia: tse! puncte necoliniaee.dotarming tan trionghi” te corectd naa nu poate constitu o definfie a notiunil Ge trunght; vom eonstaa, de exempl, fn capitol IE ch este corect propostia: vtec! puncte necoliare’ determing un cere"! De fapt rin definifia ce ea dat tunghtulut este abstractizats operajla att de Constocfa axiomatcd a geometrci 18 natoralé de .deseuars" a unul trlunghi ABC prin trasicea laturlor sa ™ mnghi ABC prin trasarea laturioe sale ‘Se mai observa ei orice permutare a vifulor nul triamghi na alecteard slfimea co am umitso trunghi, adied unmitentele® jase. simbolurt SABC, AACB, ABAC, ABCA, ACAB i ACBA Aesemneazt aeceasi multime Teorema 5, (Bsc), Few ruagh ABC io dred ee mu ee ‘rin cw ite ifr a a tie wn tv ane oo ‘mai taie 0 latwrd, Adied: : 40145) #0 = (én |AC| =OVYCEnIBC| # ©), Demonsrafia acti teoreme este simplt. Fe fy, Hy submultimile Incare sedesface, conform axiomei ,, multimes n—d. Hpotezad |B] 1 Orasgrd eh satin chur tinct de cxemple ACH re He cum det Coit, “atunct dic] #0 lar diel. Co HE, atone affact a O. Sa demonstrat afl a ieoremt chiar mai peek deck Gen aa ss enna ane Teorema 5. reap cw tee fin nit a if a regina ABC tate sau dowd sau nici o latura a iriunghinlui ABC, — Teocema 6. Orizare ar fi Puncele distincte A, B are loc |AB| #0. Sorrmranieeil Ter ed oats ds ant (GS te ita’ aby Oe ea tat Bee Sp Sasa ps Pe depen calls ‘Exsen sou al de port probate Puy tt Secon oh acs demonic nite slet_ de tag, di ene deta pes Bede mt pre smc pe monte el deg de {eb peer bn nana genni. func sald segue kt pesee {SIDI acd snsmiecontpecii mesa ang cur ie toes ‘Eats seiner tangas fn te wean AE Hee el 16 Baile rafionamentutui geometric ‘onto dongs tA ‘i ian Hebe ‘ae ee ee a ‘thongs Spots pst feat dpa precimen proprietor il D. toes SARE Tp len asd Somcnsniler eae et af oe a tn erte ce srmench om comestattaasupra, somatic sm tie, Ta"cadral nwset prevent telatia pbnard ce intervie f= enn ckmclor si da pe deg: Eo ¢ ie itr tor Maniacs el St cum ape fe 8 Gea, “2 inte" pnind in evsenfa samme Proit ale f ‘Sie bids das ane docvantje dace dew ses Stan raiomat, Bate Pe 12 ee prota ge prin figures 12, tu care Joo Hale wr lat ih; Incl acces astotiatsecomden dept aie ean e= lata ie ca sung de cle liprh coniste onencior 5,4 9031 Dw PIGEE SSSSA2'O%0 ps aotame sr ia Hl terme ven dol de ul et In fnchierea acestai paragraf vom mai face cltova reactualiasi te nofiant gi nota "Aya cu am ariiat fa § 1, pentru o deeapti @ gi gm punet A apar~ fintadek oe pun in evidenfi dou’ sabmrlfim! ale Tat #2 aumite semi frepte inchise de orgine 0A) = {B| ADB} $$ OKAY = {0} C0eA ‘Aces mod de notre este de apt mal gener, pent orice reste bina Atte Genet pctad conden, midtines Rey — Ole Palutaitemolaltif df nonre.ceimarecitulfie is tatara mater: Eel callie 9 undoes ind un pone = ped wom oe {Sceeel Ort damental din O() pokes care" 40,2 a vor remote SREB phn‘oe ar otea) pin Ox nde de petizarea ntl Pee Pipa nat 2k 2) penra x ans tafe sn o> eon Tinie eu oda de aotace al reps eat sent alone net tere mule cure dusaumre pancilfa acest lear, cad aa Yom TAG Trenton puncte nate cited mit ind chim an poset wean oid nl de 05) pin Oy somideapta nei de oigine Be ie pan ae file A OKA) = OXANIO}, 8 AGA} = O40} se sumass nee Serie Bink Ot “aot pe as Construct axiomaticd a geometric’ 17 semidreapta deschisi de origine A gi confinind punctul B. Pentru fic fare dire eee patra semideepte considerate act (dul Inchise 3 dou Mleschise)'vom spane ef deste deaptd suport. © semidreapta A (inchih saw deschii) este o submultime 2 1nei drepte do ordonare < din Q(@) va induce o ordine a semidreptel; pentru semideapta (do orgine 0} vor putea alege un anume sens Sidin O(a cite resricje Ia xi-o mumim sens al semidreptel Slogerea se face atl Iactt pant ence A din asta loc 0 = Se numeyte unghi (nealunsit) o mltime avind ca elemente dou semicrpteInchise do acca ngioe sme seeayt Graph super pentru wnghiol (0,,0,} vom folos! notatia £0} sau 40¥ sau & 40. om spuse 10 esto viral unghiele tr Os, Oy tare wnghslat. Vo “~ rmainota (0,04) prin: % AOB sow ZOB (aici plasaren tuturor majo= Fallon po atest Wind ne mai genecars conta). Considers des: laturile une teh slat semidrepte Inchise i nt deschise; ne ral astel unc! taudinge contamporane din matematies : ~ Numim interioral unghiulat S03"0 multime ce 0 vor nota pei “A Int 40) si care apare ea interactic a dowt semiplane: woul delinits: dle dreapia OX ct inctusind (OY, calalt delimitat de deeapia OW Inclusing ]OX. Expresia ysemiireapta [AZ este interiors, nhl NOY" aro ca samificatio A= 0 si |AZeInt XOV; se folosese tn fcest cay notatile JOX--[0Z—(0V' Sau Oy 0, —0y ce extind in fond relatia ya ft intro" la semideepte deselse sea tnehie dar ay coeastorigise. Dou unghiurl 20y si p02 ce nea pancte Interns comune so zi adlacente: pentru unghiurile £0), 40° vom folsi terme ‘ieadiacence suplementare cv inflesit ci Latte nocomune (ck O (02) au acceaghdreapta suport dar sint dstinee. (Pastrim astfl ajc tivul mal cones wsuplomentare” pent peracht de neh eo int con gevente ea unghiwrt adizeente ‘spementare) {Un rezultat eo va fi des aplicat in cele co urmieaz este furnient dl surmiteatea,teoren ‘Teorema 7. Soni mia aed pla JON este intvioard unghintud AOE des 14B|n|0x #0. Demonsteatia este imediaté fa urma unel construct aula: Se pane in evideattiun punet © Inet ste kee BOC. Dunctele int = Bare rafonamentula geometee — of. $2 18 Baste ratonamentlui geometric ma a : 2 apie tl Peek oad Ot 10X= Ent OB voxistexercigil 10, Fie d sid’ dowi dropto paralle distinct si clementele < © Q(@), 1s Md); 'vom spe ct sensarite < si =" sint coerente act erieare SPAS Byedgit # ped alba lool" < BF daca i mumal dacs puncte B, BF sti ia sceostsemiplan delimilat de dreapta Ad". Dow ‘SEnouni ale nel aeciblatdaopte sine sneente mumai eine cain Feorema 8, Disd gid! sat doope oral, atanci peru onze sons din Od) eit ac sens &° in O{E) cern ce ‘Vom lisa nolemonstrath aceasta teres, tote rerltatee ped titoare set sepumenti riguconse a fot dja onmafate: Tange lien interes gometric»argumentart st stile ees enn ‘Yom tahels acest paragal pia clteva preceit supra etaelo: pareurse pinft aici pents of eattacturares multimii x. In §2 sa inteodus nifimen Septoria sonst paragrat a posulaexistentapents0 nce deeptd in A a uned mulfimt Qa) alcueies din sensu 0, $16 Goss pot coasdeea pee Be baza. 4xlomelor Ue tacidenta st ce Srdino a fo defini eoncopel de agment (desks). Pentro a sublini {pportanfa notin de saiment geomet wor considera len Shutter segmenisor pasuldl 4 pin ermare E = (AB|| Ae Beg) Hviden, Sep(ey Mat putem pune in. cvidenfa-o tanec PEEL SNS (a, 8) [AB Alma oh Fanci» ecard ste tararea de pind acum a malimil = Tater, condiia de cali fate a punctelor B,C sovine In: existd wna dire wrmiforle teh said (4. 3) dC), B,C) cane le nctade pe eat dou Pu An B—Cm BeHd.O, Constructs axiomaticd « gcometied 19 sci rata tract feo” pote fete dash stim fafa rorind de arava ince puten soil orden 0 08 ont thie deeapet (ea exeraial ts, Nuceste oral eet ac ‘ondiie e tebe ndepiotcect fenctia po oe asgura indepen astomclor ds igen ce eros; mpertant eat Gest CSE di ne lll gina fui ‘sare geomet in cre sf apars bl incu ong fin anda decal, Seen deport de cont ates oone exererre 1, Demonsteafi teorema 1 din acest paras 2, Demonstrafi cA relafia binari st opusi ei X* stat simultan relafi de ardine (totale) 3, Precizali cite ordoniri totale admit mulfimile eu 28 sau 4 ele. ‘mente indiaind tn moul eit mai compact aceste ondonis. such, Dal exemple de atti ardonate care ade sn element ‘5. Demonstrafi co mulfime total ordonaté admite cel malt ea singur ulti element 6. Ardtaficl in cazul end A contine dear submalfimi de ete dou emente din, existl © modaliate uniea dea constr functia 7. Ormulfime M se zice dened fm raport cu o elated ordine strict ‘daca, pentra orice cupla (x, 9) ce stitace #3 exist cel pufin un = mont since Re gay. Slat drepteled malt! dent in saport en ordo- ruse strcte ee corespund omdonitler di £4)? 51, Se dio dreaptt d si wn. pune O ale. Se considers relaia bie nari R pe mulfimead’ (0) defini prin XY = Og|.¥, Demenstrati EE Beste o echivalenta $i preczali partitia® corespunsitoare 9° Asociem unel drepte d o relate binart ty pensultimea =\¢ de. finitd prin XE,Y = [XV nd gO. Demonstragi cz Beste 0 ehh enh gi prcczai partifia corespunstoste : SEE EAS step Dy a pa nae hie ic a tila aes sha samatin ened panes ogy da 20 Base vapionamentual geometric Io, Fie o dreaptt un panct @ al ei gi un punet A nesituat pe de Demongteat: [Ose a : Tro Berhind doi reatia tormaek wa fi fntre" a pnctelor peo reaps & eonstrulfto teatie A de otdonare seit «malin d belt eee yA PRY RZ) y ZRY & YH), 440 GzOMETAME DISCRETA (av tp). : Sy A te vt spun eo ea ed ie PSEC 2, "pe Getpee {ep ek) hm SER ina eee 928 eee ar & sly pont wa gis ye wan ait ‘pte GIR ei aa oe 4 nina tong rn ie (a hin reat oon ane ators naeth a PeGge Tia iad pp ie aay ei caei tat aa SSE plo an, ins abate eae aa ce ete ental quate Fah EASA se orbtme wees cattie al pli P29) spate sane ML dep e807) Ee Gata spe oe ana Construcia axiomaticd a geometric — m4 won REGIE OG ES De ei Sk eet sah pee SEELE scaae poten onthe steam none ah deh, tal ei eee ae = hy) et Et nS.) se con hw et te it Tar em nb nt ioe fs) peste PEL ete eee {Ee ooh entity rt re 3 Sse en tah ilo Meat : ‘ae a de eat coment i i te = Or = ty = = ound cam do poh liste pie ea nent et 0 pth deat el iid met So ta ote pi fe en. Bry = oat gb Caen spentinate San ain ial fem pune in tt Santis sp oat itn ay aes toca ott eh aera tga comttion spears § sis k's the mbahitdca soup prin cate muri Ie he thes PAR o sine rrica ry) pte sce cum dfn ah fomna afe ig nb Sm const Spt a ener eft ee hae Gh eS anh ce tee Teint fod ada aemeicanigetie af seule date vie comer, Fan a depen cocoa avec cx fins ips (GAN eE ate RUSS TSS OIG SH Reda anesees dagen (a eet by 22° Bases safionamentud geometric ese cme, 8a us mnt fen eve suttsine mpiinen i Dak ecm aaa ep pare ot Oy. ain Mie Hoge i ce posal oe Seat terete eta Se Ee ht In al SE Bae Mya (esi aeZheyezbar sty > 6, ye (ing) es zb yazan 8 by ste Urpt fae nota a mod set (inerioars) 1 drsaumaifreevent, conventional £0 {9} =o dack unghicl este congruent cu un nghi adiacent.suplemen- Fh ays 2'0y re asigurt ujor de existen{aunghiurlor drepte: Figura ta Do -» BDA Teonema 12. 0° Ane. | ap Gout snghinni doeple st congruent, Construcpa asiomated a geometric — 2 tem range ighoraniecomyno lin Bea ie ‘SD naa dee ye Xf oan 24 9 chest pwned eee ecco WW otmesat de aie oa corte ‘menciat ind ineplinite toate ipoteaee toon-mel dlerenjel unghiorior peut triptele At Sat eepa cod nus ce peta nei fae ee ed re eee ete pola eta demons exeRertit 1, Bete adevarats formula AB = BA? 2, Demonstruti detllat teerema 2 (a iniersecjici de semidrept). 3. Demonsirafi tcorema 4 4. Demonstra teccema 3 (a diferenel ssementelor), ‘5. Demonsteatiteorema 6 (a dierentet unghiarlor). 6, Dermonstrati teorema 7 (a suinei unghisrilor). TDemonsteati ck uaghorile adiacente suplementare unghiueler congrusnee JOB gl '0°B" slat de asians cougruente i ‘8; Demoustraji i unghiurle opuse la vit sint congruente. Fox afi o reciproce gi demonstrati salsiliates { 9, Din AD = A'B', AC = l'C, BC = °C" veoults ck tripletcle (4, BC) (ABC) stat sialtan esiniare 16. Analizatiposibilitates continvtri: demonstafiel teoremel 9 ‘ul a tvimiteren spre acest exersfiy) prin sabilves direc a congruene ae (ei triunghiuslor ACM gi BDA, conform cazului II, AMC x6 Bub Hind comgraente ca opuse ia vit 11, Enufati si demonstrat o teoremd tvipartit fnloeuind tn teo- reima To tna din condi prin: ADB = 9. | Bee ere eee eee eee eee 30 Be te raionannentlui geometric wo 12, Demonstrati e& 0 bisectoare intrioard Ou go bisectoare ale unui aeauiagl snvti Oy formeng’ ‘un nght deep! Si considerim © mulfime arbitrari Definite, Se ureie dicta sau metticd 0 MMO R ce teplinete urmitoaale condi fa) Pentra orive X in I ate loe e(X, 2) 1) Daca are loc pi, ¥) —0, atunci X= ¥. c} entra orice elemente X,Y din Mare loc git, ¥) = e(¥, X) (se folosste pentra aceasta condifie emuimirea de cordifa de sine) 4) Pent oriee eemente X,Y, Z din AP are Joe urmatoaree ine calitate trunghilart” ijimea Mo fanctie ANZ) 2X Y) + 20.2) fae Sei tee eo SPU § pe eo ioe eso Piatt Fa 2) — 89 + 90.2) ge ccmape | AB, foc f= a3 ob aoe eae TE rt nl x Cn cere nee 43 Seas cami cei pte eas ape fae Constracjia axiomaticd a geometriel 31 i rete x tg) at een, Pentre pret. nu hee Salsa all ape teil aus are ae ‘ine sowie) 2 pests Etec cna Soren or el irek a erade ars 3) Pons f's oie sla Sin maner Ry = (vi ze Re > Oe Borat C4 cat aa Hae Jt en ent eet en bt so acl conan = dar Conia So ce age» ve Scte de ondonare totah deltth pon 44 Bed = 00-4 BVA = B 6 came epi 8 ‘segmcnel om ieptes rt “agelegem e segmentul OF wa sea roel wal omental ce Uee nit colifl von pie fet Sareea JU we SPAN SRT irene dona setanas atid etna pate fe vith Be Pty ac Cie esate wrpsn ce ae ict as Wet newpaper ok anom 1 Gann fide eve el cae cep sols pote Bg tac Sg) = = act acts Seguro a ‘hie pets sunroom eae di le & Ftp ci meat Astle oe conten 0 eras poe wna) are ne deta em Zh — Ey Fa inate OLS en mays, BI i { 32 Baecle rajonamentui geometric te 60 OF) Se pote (ee tne cma spe dapta® semen ce some Ut) = m+ Yar cena acne un aon ple VP < A Vo patentee = £ < fuyen 4 LN azo atin a cn tv rot ae ect siya vo are Hafaitate de cet sentative, ne veen eee SSS li wt oe; mon ond coma A Yan Se 1 pr vere Por sh ns mcr iio com pees sree tes jstienna T's be Sinan Princpiul tai Arhimede. Pentru orice pusct A al somidvapte! OX exist numer natal 9 nett ANU ‘aut tnpae disk en natn, Sa dedes date alt propo. Heine (© SENIDREAPTK NONARRIMEDIANA (on fn E, Are toc ADB = ABC =ABE (tnghivecorespondente) st prin mare RefBcs a DE (esd LUE). Von co ‘ela casts conte partials co telata A'DE~ AA BC (deduas eu teorema {iamontae a ssemanar pens ob fine concuzia enna ‘Teorema, (Coz fl de ageiinare). Dac pentru triumphiurile ABC a loc BAC EAT gi AB we AC ae" 4c AAMC" (amghiurlcongruente Inte laturi proportional”) Demonstratia se face analog. precedente wal + alunci BABCS ‘Teonem, (Cazal lll de asemanare). Dac! powiru tiwnghiurile ABC AB _ AC _ BC 4 ABC! an toe egalitple AB ae AC = BE, uct ~ AB cguitiile AB m= AC = BE, atunci 4ABC mate nitro demonstrate vorn considera D pe [4°B" si E po [4'C° inc 1p th, ALAC. Ga teorma ui Thalesreadlts AA'DE SAAB DEAD AB. Bt BC "aR aE BC, c si putem conchide AABC=A.A’DE (cazul LLL), Inchiem “Hemonstrajia aplind din nos la tranzitvitate elafiok de ascmtaare, ‘Urmitoarele teoreme ar puta fi considerate aplicafil, e prezentim ‘ea thorrine pentru sublisia importants lor. rept consscinf are Joe Teorema bivectoare interioare. Fie wx tringhi ABC pi wn. punch DolBel Stmidrapie dy ete Mseclowrea inerioard @ wighialui BAC BD AB sac yh numai dact are toc BP = AB. : De AC Consiracfia asiomatcd a geomelrici 83, ‘Vom considera paralela prin Hla AD interceptatk tn de AC. Gu paralela pr fa AG. teorema i Thales deducem imediat 22m £4. Retinem si Bt in ot De AG BAC, ABE=BAD (Ge. 139) Pater Dect AD este bisectoare obtinem BEX =UaC= BAD = 4BE: constatim ck trunghial ABB este soscel stp proporyia mai sus objinut pact 22 AB, eu ajutoral pro PS Piece ips Etnies ae BEA= ABE 9 urmeaed ca mai sus, SACs fab ace By Otertfiy Paton event ike cme iy DBE ee wa a eR BD _aB dar si prezentimn proportia final sub forma 2D = AB p roport a ‘Teorema bisectoarei exterioare, Fie ws grwehi ABC pi wn pact D’ po droapte BC. Somilreapla ay ste isectoare exeroard a wrghiniut BAC dacd $i numai dact 2B AB, De ac Demonstratia are o analogie pronunati cx procedenta gi erat de figura 1-0 (unde BE" TAD’) "Feorema cel dou bisecloare. Datd DD’ sint puncte pe deapta BC si DAD AS 96 DE = = PB atuncd Ay si Ay svt bisetore be e (wna inteioar, alte extrioard) a wnghindui BAC. Demonstrafie. Trasim paralelele BE, BE" Ia AD, AD’ cu Esi E ; BA BD pe AC ti nem ca mai sus eu teonema lui Thales PA BP pe AC (lig. LA). Ob4 t nee 36 Barsle rafionamentalut geometric AE _D'B § AE = PB. rotosind si egalitatea valerilor absolute ale rapoartelor See PO le rapon EA _ AB’ Rt in nun, umears “4 = AB’, geet Bd AB. Dar KBE’ axe taturile ccna ac 7 AC : e pralele cu Latte inghiuini DAD" conform altctipoteze urmeazk EE’ — iG. Devi BA este mediand in tringhiul dreptunghic EBE’, prin urmare B42EA=Ag" (ver! problema d, §7). Taloctind EA ~ AB in prima propericobtinuta si AE" =A incea dea dona obtinetn: AB_BD, AB_DR. AC DC’ “AC ™ DC ‘Urmeazit imodiat e unul singur dintre rapoartele 2% gi PB este ne- De™ De atv i vor putea decide asl (ou cle do tore ae bisetonelr) ‘eo1d de bieetone le unghithl BAC dat de pinata ‘eorema lui Menelaos. Pc wn triunghi ABC gi fe puntle dB C fe druptle BC, CA, AB day fin ca srnad di ase puncte sd colnet {aren vf. Puncite A” BC" sin caliniare decd gf wumet dacd XB Re aC FA CB SS presupunein ci A’, BY, sint coliniare (lig. 142). Fie D pe 4°" Snctt BAC. Cu teorema fondamentala a sseminieit vom! obfine Se Eas ed 22 aC CB CB BD : AC BA CD CB BA BD 2 ms {lor de segmente orientate ce figurenzd in eaunt vom constata eu aju forul tromel ful Pach (vai si teoreina 5; §3) eh 4°B" taio dont sau niet o Intar 2 thunghintul deetdintre cele trl tapout ‘dout sau nicl unl vor fi negative, produ. Sul lor flind inst Ia ambele ena pout acum Gk are Toe Si_sceeptin 1 dar sk presupunem Consiructia asiomaticd a goomelviod 51 prin reducere Inabsurd) ci A’, BY, C* na ar fi coliniare, Dintre ‘rte toot rapoarte de sugmente oriontate ee figuresai acum fn ipotezk Ca fui unul mu poate tua valoarca 1 (le exempla 1 ar da CA = CB, in contraditio cu axioma Cy a pur- Gril congeuente a segmentelor). Urmeart ck ‘oricnm am alege “doutrapaarte_ (de exemplu ae primele dows) ate loc adic e ) are oo Fe BE an, BC C (fig. 143). Deduecm cu teorema Oe A pg MB TAB). Deas ui Thales e& este exchustposibiltatea A°B"| AB. Va exista deet un punet conan deepielor A°B" si AB. Cn ponte viet (lack nicl neh 1 ont sit irri. Pater’ apies seu “prima partea tooromel (deja demonsteats) peninua deduce Comparing aceasts egalitate en ipotera vom deduce CF coincide eu C° ete Datorta importanfel toremel tui Menclos (mai les inprobleme de concurenti si coliniritate) insistim asupra regull de seriere a ore: lafci lui Menelaos". Se vor scrie pe primele locuri la mumaratoril gi funitrit color tei feaehit puneteke hot” (alferte.de_ tefl tray BC a hiului) tnt rela apare lancet sub forma, « ia ap m al ce ‘ompleteazi apo lourile goale punta flceare vital triunghiului data 1 odatt ojos", segmentele ce apar astfel lind neaptrat situate je reptele co fimitcardtrianghia 1. Se considers un triunghi BOB" si o deapti d ce taie laturite 408, OB" in puncte , A", St se arate ch dreptele EB" si dA" slat ttpratele in raport cu KOE (aiet OF WOE) dak gi oma 2 Oa OE On -O8. 58 Ble rajionomantulns geometric 2 Constatafie& A’, BB" sint antiparalele in saport cu un unghi soy dash si numa daca dB gia’ slot antparalele a'Se"conserd mediane’ A? gf DD! ale thunghiurilor ABC si DEF. Demoosttafi ch AABC ~ ADEF dack si numai dack BAA" = SED” gi LACH H'DE (mediancte fac, cu latorile dintee care plesct, ‘unghiuni ‘Tespectiv congruente “t Fie AABCWADEF si puncte Me BC, Ne BF. Se cere aise demonstrere QAM ~ADEN in srmitesrele ipotexe’suplimentare a) A i DN sint medians 1) At (DW aint Bisetoare interoore ¢} AM ft DN sint bisectoareexteriore 8) ar Be SY ne itis Ma: MB = NE: ie tiuaghiurile ABC si A'B'C’ neavind nici un unghi dep siavind centre de greutate In @ iG, ortocntre in Hf 1H contre de Siecunleieumecrisen 0 g107, centre de eereurl inserise in Fst”, Demon Hed dct are loe una din uembtoarele relat au loe i celeate: a) AABC WAA'BC'S b) AABG~AA'BG'; ©) AABH ~ WOA'BH, 8) GABO~ DA'BO 0) AABI~ AA'BTT. 6. Fic ABC si A'B'C’ triuaghiurl tncit AB] A'B', AC) 4 Demonsizati ch QABC~ AA'BC dack st mumat daei BC | BC “27. Se consider un {rapez ABCD (ea AB|CD). Fie E,F mijlon cole baselor 4B, CD. Fie Of puncte de intersect ale aturlor ne- fSaralle respectiv ale dlagonaleler. Demonstrafi ek punctele E, F.0. 1 Ei coliniave, Reformulajt problema ind ABCD este paralelogatn 5.'Se considera un trapez ADCD (AB) CD). Prin punetul J dc fnterscie ol Giagomaleor 2 traseazi o paraels la baze ce tafe | AD iF in E, Fy; demonsteatis EF = ABD. [Bc] tm B, F; demonstrat ee 29. 0 paalelh variabils ln (BO) ‘aie [4B], [ACI tn punctete M,N. Preciealifocul geometric al miloctul lt | BC) Solo sntiparalela variailt 1a (2C) In raport ea & BAC tai AB ic to Af 'N. a) Apitafi ed oes] geometrical mijlocla ai | AEN see emidteapti [AX b) Daca A este milocul lui [BC], are loc PiteCit Sc=BT4' VAX se namese smeind 9 ian Fee en ES dCi hice mene! fot de Cees Construia axiomai 4 geometricd 59 11, Deceit si justifiati un proeden de a tmplsft ou vila 1 compasal un segntnd AB! in sepbente congrucnte Ph # 12, Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC si punctele D, BF inet BC— CD. Be(DQ)n(4B). Fe(DG)q (4c). Ariayt 2AB = 3EB, AF = SFC. 13, Fie [44 [BB,| tlh ale triunghialul ABC; anttayt ot are tae Ay Be Dee ® “a Asociom tripetl (4, B,C) de puncte namfrul real Syap = *BC-h, unde h este distanla de la A la (BC). Demonstrati 2 8) dact (4, B,C’) este © permutace pentes (A, B,C), Saye = }) Sige = 0 dack si numai daci A,B,C Sint poncte coliniares ©) AABC=AA'BC' Sine @) DE|BC| Sean + Suse = Sure ©) Ae Int ABC » San + Saxe + Seu Suse Sewet (9, RELATH METRICE IN TRIUNGHRE 4» prima parte a acestui paragraf consdecim un triunghi ABC sdreptenghie tnt fe D pital inalfimit cin A. Pontes scat cont irate sat vatabite pata teoreme ee Te vom enna gf demonstra suc Teorema cate. ABY— BD BC, AC! = DC BC. Demonstrate. Tunghisrilo ABC gi DBA sint asemenea (cazul ‘au) (fig. 1.44) din proporfionalitatealaturior reculti 48 = BC, geet AW = BD - BC. Bridont, pete casts catett va avea fos AC! = sD - CB. Se tectnands 9 refnrea expe ae ivinte a acai Worsted Amt nsf ee (oun) spelen roe et nee uae) spoons roe ‘tied pe ipsonte. 1 Teeatonemt iting: 4 0-0. | ce Sadun) alii oe moms eae profiad (angie) age 3 z Ihontor separate dba pe spots Fig at 60 Bade rafionamentului geometric Penta demcestatis vom costata wy b= WER: SR = GA, Yom deve: ADABADCA (aw), din yropetio nalitates Intuit, urmeazs 24 a PB oe De” ba A doua teorem’ a inallimii, AD + BC = AB-AC. Audick: produsid (Iwgimilor) inlsimis si iotenuse ete (numeric) egal ct produsal Lunginln) castor Demonstratie. Din teorema catetel exprimim lungimile proie- tillor lor: BD Tnttoductnd aceste expres fm pr ss oro int darn AD* = (BAC ae, Ys po Bena 13, $8 Teorema ii ager AB + ACE = 8% Audet sumapilretlor (ngimior) eattlor ete (numeric) egal eu pitvatul (langir) sponse. Demonstrafie. Sumind mombra cu membm egalitfile rezultate din teorema eitstes pentrw ecle doul catete obfinem ABY 4 AC! = BD + BC+ CD “CB = BC +(BD + DC) = BCA supra reciprocslor aesstor teoreme vom reveni ulterior. - ‘Si considerim wn tiunghi ABC oarecare st piejoral D al {nfm din A. Figura 1-43 permite si constatim ca acum nu mai patem Gecke supra oflined punctelor B,C, D. Folosindteorema. hal Ptagora is cle dout trunghiur! dreptunghice vom ebtine AC! = AD? + DC#, ABY= AD + BD Construtia esiomaticd a geomerici 61 ‘Send aceste dow egalititi vom deduce oegaitate la care ne vom ssi refers tn acest aragrat sin alte 0 AC*— AB? = DC? — DB Modalitatea cea mai avantajoast de preluerate a egalitifil (1) wit folositea segmentelor arientate. Objinem ast AC? AB (DC 4 BD) (DC + DB) — BC(DC + BD—2BD) = BC(BC—2BD) = Bc*—28C-BD. Rezulti stil: ‘eorema lui Pitagora generalizata. AC*— AD + BCE 2 Dac avem si informajit suplitentare cares precizeze ondinca punctelor B,C,D-putem renunfa 1a folosien scgmentelor orientate pe exempldae& tnghial BC. (opus Iaturt [4c] ce am calculato) ste ascufit, atunct are loe D—B—C st prin urmare: ® ACE = ABE + BC*—2BC + BD. Dack ABE > 1 &F (adica este obtuz) va avea loc cgalitatea o ACE = AB BC# + DBC + BD. Ne vom rofer la formulate (2) sau (3) tot eu denumirea de teorema (au fora) Int Pitgors generaieatd. Bineiteles ch aceste formule fot utlizate si pentna calcula ator latrt (in fnetie de eelalte dow ie prolctia tla pe call Otsroat int coliniaze Vom abords acum problema formuliii gi demonstavit unor rect tvocn ale teoremelor aberdats. Vor presupune In continuare el D este Formula rezltatt este core gi cind punctele 4, B, © tir tin din ft a maf dact BAC ete seu wu dept. Reciproca teoremes catetel. Dac are loc AB*~ BD+BC (saw ACH = BC+ DC), atucs BAC = 1 Demonstrate, Ipotera ne asgura ch are loe De|BC. Kealitatea BD data conduce Ia BD egattate care improank ox egalitatea 2 pte ce 62 Basle rafonamenttut geometric ABb = ABe asigurd (carl bu) ABAD~ ABCA, Urmeazi BDA = BAC $i de aici concturia doris. Reciproca.primei teoreme a atunci BAC = 1G. Inajimi, Dac AD! = BDDC, 1.8. Urmeae’ (ul) A BDA ~ AADC, deci ABD=HAC. Din wltina eongruenti rezulti ugor BAC = 1 dr. Tn formolarea acestor reiproce prin folosirea segmentelor orien tate sau impus spoteze suplimentarc. Pentru a subbinia faptul e& th | ipsa acestoripoteze suplimentare nu mai patem ebfine concluzia BAC: ‘= tor recomanditn figura 146 In care BAC = de, AD 1. BC, BD. DB’ in Wianghiul BAC areloe AD® — B'D » De farsa fidrepiunghic, Genstruind A’ inclt BA] BA, Aa" (BC gi ductnd i inifimea 4° Son constata ci are loe 4° = EB BC fork si rezulte nici acum. BPC = 1. Demonsteafie. Considerim si perpendiculara |BE| cobositt din 1B pe Ae flaeh nu sim ch E coincide cu), Conform problem 18, 88 si ice AD" BESS BE IC. Comporind aceast egaltate cu ipotet Srmeaui’ BESBa, deck |B.) mu poate fi ebiick {pentru c& nue ma Tunet declt perpendictlara) deci = E, qed. Consirutia axiomaticd a geometric 63 Reciproca teoremet I Wie = 1 ae. Demonstr Pitagora, Dac ABE} AC* = BC*,atunct fe. Considerim din nou inilfimea [BE]. Cu_toorema wi Pitagora generlizati doducem BC! — AB# 4 AC?—24E «AC. Comparing aceasth egalitate cu ipoteza urmewi AB~AC WB, qe Aplicatt t. Forma Iai Heroa. Ne propunem ca, pomnind de tx tevrenta lat Pitagora generaizata stamps calcu inalfimea AD Won tekangld saree ABC si aris'sa'S (uats ea fm problema 14, §8, prin definite, egala ew : BC-AD), Vom folosi si notafii prescurtate de larg cieutatic: (B,C) A) — 6, * -te + bbe Din teorema Ini Pitagora general B= |B, ~\4E + BS 2BC eS Gi sjutoral teoremel Ini Pitagora urmeaxi AD* = ABE pp (24 ==") ae a ete) ae 2408) 4 Vorantezele de a numaritor se expliciteast este due fat EB (ab Pm ae e (ate 2plap— 20) = App —0) deat @ ot =O +a—9 bat 4a 0-9, Talocuind aceste parantere obinem: $12) (P— BO) = p29) (262) Ap G4 Barle raionamentut geometric Urmeact imediat egatiaten «aD s pap HP—9. $ PO formula loi Heron dap numele matemat i sven feanceruta sub deni lanufal antic gree Heron dia Alexandria, ual din ulti al antchitapi (eee. Tem) 2, Relata lai Stewart od de daa a ae en 9 af Fe un triunghi ABC si De (BQ). Considertm gi picioral E perpendiculage cin pe BC. Pentra nu obliati st analizim so parat siferite posit ale ut D fa raport ex paneteie B, B,C vom lar fu segmente ofientate pe dreapta BC (fig. 1.48). Aplicind teorema lui Phragora generaliata in tringhlarte ADB gi ADC vom obline AB*~ AD? + BD*— 25D «ED, AC! = AD* 4. DC* + 2DC-ED Gu seopul de a elimina din aceste egslitifi misimea ED, le vor amplifiea eu DC respctiv BD le vom aduna, Obtincm BD = ADYDC + BD) + BD- DCB + DO), (Am folosit gi egaltatile evidente BD? ="BD", Det statim ek are le BD -+ DC — BC gi am dedus astel AB De + Act DC%, Mai con AB “DE + AC* BD = ADY- BC + BD-DC BC alitate cxnoscuti. sub demtmicea ore intia Iu) Stewart” [matematician scofian ernst epaitate. este foarte ott To plea Observatie. Modul de obtinere a re Tail Tat Stewat ne asiguek ct egalitatea tte corect pcind se gheese pe dteapts Construtia asiomaticd a geometric’ — 65 1. Fie fg numere naturale nenule dlstinete, Demonstafi ck oiuyghial atind ‘hingimile Iaterlor a= 2b gb pg py este dreptunghe 2. Afa{ilungimilelateriortianghisla dreptanghie A BC (418 AC) pescind urmitoarele date (se. presupune AD BC) 8) BD =m, DC n: b) BD = m, AD =h ©) BCS, AD — hyd) DO BD =d, AD~b; 3 Se consideri un dreptunghi ABCD inet AB Jiculara in © pec tai dB in Bs AC Sa FAM WT Aft! tangines tnlginit AD tehanghfalut AAC cunoseind Bomb a) d= M0, 09, = 4 YaBB VT CHS 6) 8A, b=, C= VO a) a= (9+ SIGH, B= PH, FS cm Py re °5. Caleulati Iungimea ya medianci [44°] a tiunghivlul ABC lu funefie de Ingimite Inturfor', 6, Forma objinith este vainbila HW cind! sty B,C slat coiniare? 6. Calla Ioneimile si cteioard [A ale trang Me latriloinehialys,presuponind = AB-AC—DB-DC, d= D'B-D'C—AB-AC punetcle A, B,C, D si mijloacele EP ale Dili, Deatoustrs}atinieasrca Formula hl Es AC BD AER , Demonstrati urauitoarva teorem a fui Euler refertosre Ia pr letograme: ,22-C, Dalat vrturt consecutive ale unul paralelogn Ae Hct y ale biscetourelor (interoard [ADI taf ABC tn tunefie ie unghie, 2, ¢ Veriieatsformee Li 4 RC | CD + Da 4 Dat = AC BD 66 Basce vapionamentutal geometric “Eee leat calm, pak Sse ines precast fu aie) ast rin sitemal dat de asions, ade ngut Deoarece uoi nam prezentat sil axiomatica loi Hilbert eto lant didactiet” 4), comsiderim cl este wtila preentarea elt ai sic- clint sterol aiomati smifrmatiant al ot Hilbert penta ao fuetria plant. Unele comentart ce se impiin aten{il vor ft prezentate ait dup enunfarea tuturor axiomeor pentru anu afeeta cusiitatoa irmmerele 1) 4) mareheaa4 ponitia acestor comcntari fat de axiom, Nofiuni primare; plan, punet, deeapt Relafie primar; incidenga, ‘Axioma I.1, Pentru orice dou puneto A, B exist 0 dreapss fncident® lecirsia dint punetele A i. ‘Axioma 1.2, Oricaze ar fi punetce distincte A, B nu exist x rule deo dreapti a incidents cu fccare dintre ponetele, B™ Construcfia axiomaticd a geometrici 67 Axloma 13. Orice dreapts este ine visti tre punete neineldente sed tele pt cu col putin dows pncte. deeptes Nofione primard: a f inte Asioma IL-1. Dack punetal este fntee punetul si punctal C, atunci 4, B,C sint puncte difcite ale unet aeceagi drepte si B este inte agi. Axioma 11.2. Pentex ovie puncte distincte A,B exist eel putin un punet € incit A—B—C. ‘ bik Axioma TL. Diatre tel puncte ale anoi drepte mi exist mat rol de'unul sitaat inte eolltte dou, Nofuni derivate: segment deschis,trianghi (oie, lator). Axioma 11. Dack deeapta « na confine niet un viet al teionghialu 481 si fae Tatura [BC], atahet va ma tia cel putin na dine lature ita act Notiuni derivate: somidreapes, somiplan, Relaie primari: congruent. Axioma II, Oricare ar f puneteledistincte 4, si o semidreapt (ceschist) de crigine exist cel pfin un punct BP al luis inl segs tucntul AB} 6 fle congruent eu segmental [40 Pentea orice see tient [ABL, [ABI este congrucnt eu [BA] Axioma IIT2. Duck sogmentele w! si 9” slat congruente ou seg rmontul ay atic este congruent et." ons al net depts Aioma TIL, Doct # este tntee 4 in = 1 C jae Beste inte A” si BW BC=BC remit AGHA CA Nofiune derivaté: unghi. Asioma IITs. Find date sn unghi wealungt (8) 0 semidreapta if im samen «dima de rept port h xat in #0 sem Secpiguniey tate (6 4) =e, B). Oics nagtete cngroent cred tnsugi Axioma TIL Coincide ow axioma 66 din $5, Notiuni, derivate: triunghiuricongeuente, mijlor, nght drept, rms dreptlr, ings fate segment’ Sega Ince unghiaet, izometle pants Axioma TV-1. Coincide en principiul Ini Anhimede (§ 6, 68 Bascle raionamentadus geometric Axioma IV.2. Coincide ou principal Ini Cantor (idem). Noiuni des aria tt paligon a te: Tangimea unui segment, muisuta unoi unghi, 12 V. Coineide ou axioma P ($7), 1) Unmatoatele exprimari se considers. cchivalente: punt 4 ste incident drepte a dreapta a tte incidents rnc A punta ‘ste staal deeapta a; dra a tee prin petal A 2) Ca idee incideaga ow are nicl legidurt cu capartenenfa Ps tem si ne imaginm de exempt plane paralle =” ji'e puncte stl considerim doar In planal %, dreptelt st te teas dat ft = sStuafia: -punctul A fste incident dreptet a” si semaifice re enogonaté li Alt planad's 0 afte dreapta a. Totus une dept Surecare e putem sii sori o mlfme ce puncte, ann mle uneteloc KC inckdente drei a: fn urma acrsel opurapi de trans eptalui de dreapldincifen|a. devine sinonings eu eparteneut 3 devine naturalt completares ste de exprimatl echivelente de lot Eat prncted A apurfine diepti a, se: dreapta a confine puncad A ete 5) Prin 1 311.2, pentru orice panctedistincte dy Beast odieapt ‘mile Tconfine Ae ea we nica Ab pncte necobmiare, : - : 5) Exprosa: B ste intte A si € se va prescurta prin otf 6) Exprimarea: dreapta a tale Iatura XY ste suficient de sug tied penis @ mai fi exphiiats. Prin laturd so Infelege wi sseamen sleet 7) Hilbert na marcheat dierentier! si a tnshinrlr 8) Ta axiomatiea lui Hilbert folosirea provizori 8 are in prineal dow justificth Denumirea nu trebuie st deconspite ef a fa reatie de sch Teng, fapt ce va ft davedit abla dup postolanss tutuior asdor ferupet 0 Th 'b) Denuinirea ms tee eruenfa sgmenteo A deconspice nici enistena une nasi sogmentelor eu propretatea ek mastele Sint gale ate! 3 nm tune! cind sagmentele sit congruente: masara segutcnteor (engines) rfl iatrodast abla dopa axiomele de continuitate st va permite aban onarea semnolal provizoriawiliat pentra relafia de contest Consirucia axiomatic’ a geometrici 69 9) Cea de a dova propocite din axionia II. ar putea psi deoarece fpwtem constata din grupole anteriote de axiome ci segmentele ali A754 ceincld. Dapa ‘xem TIL2 20 poate dovedi ek congruent seg- hunteloreste-o relate reflexvi, De fapt aceasts parte @ sxiomel este lestinats unei formalise! mal avanste a sistemulal axiomatic, lo) Extrem de elegant se postuleri in axiomele TILL si 12 a relat = le congeuenfi a segmentelor este o echivalen{ | Coniile {Uc Smetries trritivitate sat Ialocite prin Condi de forma 4 vayey gi) eurky Din aceste condipii rezulta el = este © echivalens va DM an rem inom tr memo fl ay: Atragem atentia ci tn varianta didactiek” am_postulat direct lw axloma Cr(§3) c& = este 0 relafie de echivalent. Am renunfat sstfel mod deliberat la doleanfa doa dae al putin in axlome penta «nsf obliagt de la incopat st examinam diverse ycomplieapi tance” fore ar ft umbrit vederea. de sensu, 11) Axioma TIE, idemtes in fate axiom C3 (a somel), sigur sompatititaten Inte .a. ft intr” sf congruent segmentelor 12) La Hillert unghiol ete delinit rept 0 parece de semidrepte selise co ae acceal rigine 3 este consierat vafungit= daca cele douk rmidrepte sint situate peo acseay dreapti. Dierenfle fala de ees Hlanta didactek” se comtidera neeseniale dar determint movificit lorimarea uner proposiit (de'exemplu. axioma IL-4 si axioma C3). 3) Atragem! atenliassupranictatit semideeptel k's aeeast ‘maitie permite si se demonstreae et punctil 2” a-catul existent este yestulatd In axioma TILT este uate. Matatragem atenfia ek mi se pos Friese ea telatia ce Congraent a unghirloreste‘oreafie de eek Henle Accasta reducers a afiematior din axlome determina necesitatea wie eh exe foun demeytare am n dle yreo gece teoreme asupra cazutlor de congruent 4 teiunghiurler) Vorculmina cu deduceren,axiomel Cy din ssaomele ka Hilbert 14) Hilbert prevints de fapt axioms paralelelor insintes axiomelor IW.t slIV2 Acetstterdonaze eae eauzata de existenfa enor cones temarcablie inte axiomle de continitate sh analiza metateoeticr™ ‘Tntregutu sistem axiometic. Este impertant de stat cl im matematick 10 Bascle rationamentului geometric: prezentaren unci teri axiomatice e cere continvata de 0 ana (te eis) acess tort, anak ce pots enumitea ds mactateori ath cteva chestiont In care" tebuie si rispundd © metatcore. tn primal rnd tchuie sh se constate da sistem asionatie ate ca an ‘ontadictorin: tm sister este: contactors dack permite el s° duct drept adevirats 0 proporitc P si necatia uP tren astel de sistem axiomatic rolul deduct! lgice ese analat, Este neces oc ‘Sf ne asigurim et sistemul axiomatic dat ese nconadtori Tn mod obignuit necontradicfi unui sistem axiomatic se demon- steeaul constatind coaster sa fn cadral neal teorl matematee (Gresapast In ndul ei necontradetri). Sistema axiomatic A se Onsiderdconsatent fa rapt el teora T dct extn smal" cares emit intepetarenfyror nooner st sealer pare dia A Pr notion! ela cin Ft ecre sadn dln A oh devind poe Posie aeviratt ti Un sistem axiomatic se numeste complet dact_oiee proposite const construe neni ile sae prare ponte Danone (wath drepeadeviratd sau fast: prin nega, un sistem axiomatic este Income dact exist o propositie cree (cu nofiunile st rlaiie si {cra pease no poms doved nih adevarat tuk fl ‘Un stem axiomatic se nameste cateoric dae. fee eee dont rode ae sale se potte stabil o coresponienfibiunivoct care St cone Shwe calitaten une! propoditt dea ft corecta gi adevarata In fine o ath calitate @ unui sistem axiomatic ce se poate tua in Aiscutieeate mininaitata; un sistem axiomatic e Consider minimal Seti ana dint noodle primvare mu pate beara de 9 Titi ante 0 aoma nu ponte A'dedest diept convecint Ingis = cclorlale ‘Defect una sistem axiomatic de afi contradictoia (det stincon- sistent) ste capital Completitadin gi reapoct categoicaten Afeteardutiitatea nut sistem axiomatie, Minimalitatea este o condific de natura yestetes" co poate aven proritte ites stain sate thar'eare ponte ft ncelijath cel patin partial Into prezetare didactic Sistemul axiomatic al Int Hilbert este weoiratictri, minimal sieatagns Thecliciom acest capitol sublinjind sistem exlomatie sl. Hither este eeprosabil din punet de vedere stnftc sifoarteyestetic™; conexat in mod erganie eu axiomatiea lot Euclid prileulsteramerease fi emotionante evecr! din itoriaciturt mane! Din poset de vedere Uidnete cate inst prea masiv, cu o ashitecard intend’ prea complesa, Solicit o indire matematicl formats, maura, pertinent. Din sects Constracfia axiomaticd a givmetri’ Th motive apeecean sistem Iai Hilbert ca impropriu pentra studi Heal al geesetee ‘Ber, pent orice profesor de matematics ce pr. geometra (ind ferent ale eeradl de aXiomatizare explicit” side axiomatica adoptata) Civoasterct spiritual axiomatiell hilbertiene este imperios necesati evil’ incop st eases geometsia nau decit de elstigat din stodisl tunel astfl de axiomatic, mal ales ack Inceared st sesizeze fondu pro Mlemaviei sti Tatura wiehniet De fapt geometria se favafh fn scoala spre a permite determi- sven catlatoris © nel hingim sau aril cl pentru al contribu la for face rafionamentolul abstract: exigentele hut astiel de raflonament Shu ew elariagecind se studiael wn sistem axiomatic ma pufin deformat sre scopiit didactic.

Evaluare