Sunteți pe pagina 1din 1

Eseu tema - anotimpurile

Eu consider ca felul in care succesiunea anotimpurilor este descrisa in operele literare accesibile copiilor
atrage atentia unui fenomen esential pentru intelegerea viziunii despre lume a acestora referitor la trecerea timpului.
Astfel, textele care au ca tematica anotimpurile ii familiarizeaza pe copii cu perioadele referitoare la transformarile
care se petrec in natura.
In primul rand, datorita limbajului figurat al textelor lirice, copiii pot reprezenta aspectele naturii specifice
fiecarui anotimp descoperind frumusetea fiecaruia dintre ele pentru fiecare etapa de transformare. De exemplu,
primavara natura se trezeste la viata, veselia fiind conturata nu doar vizual ci si auditiv ca in poezia “ La Pasti” de
George Cosbuc: “Prin pomi e ciripit si cant, / Vazduhu-i plin de-un rosu soare, / Si salciile-n alba floare”. Epitetele
cromatice amintesc de simbolistica martisorului vestind victoria luminii asupra intunericului si bucuria vietii
reinnoite.
Vara intreg pamantul pulseaza de viata. Pe malul raului, eul liric admira peisajul si mediteaza la trecerea
timpului (Pastelul “Malul Siretului” Vasile Alecsandri). Aceeasi apa “care se schimba-n valurele pe prundisul
lunecos ”adoarme“ la bolboace sapand malul „nisipos”, sugerand ca viata are atat perioade mai line cat si perioade
mai zbuciumate.
Toamna este descrisa si definita metaforic de George Toparceanu in Rapsodii de Toamna, zana melopeelor,
spaima florilor are o haina cu trena lunga de culoarea vantului cu care matura totul in viata ei, sugerand distrugerea
vegetatiei de ploaie, frig si vant.
Iarna aduce noi podoabe cu care infrumuseteaza lumea. Pastelul Iarna al lui Alecsandri exprima admiratia
eului liric pentru transformarile din natura. Fulgii care zboara “ca un roi de fluturi albi” devin, ajunsi pe pamant, o
haina argintie care imbraca “mandra tara”.
Asadar, constienti de transformarile din natura, specifice fiecarui anotimp pe care il observa repetandu-se in
fiecare an, copiii percep fenomenul trecerii timpului nu ca pe o pierdere, ci ca o transfigurare: iarna devine primavara,
aceasta devine vara care se ofileste si devine toamna si care amorteste din nou iarna. Frumusetea naturii in fiecare
anotimp ii va face sa inteleaga mai tarziu frumusetea fiecarei etape a vietii.
In al doilea rand, prin aceste texte, copiii descopera activitatile umane si animaliere specifice fiecarui
anotimp, familiarizandu-se cu etapele muncii agricole si cu viata animalelor. Diminetile zilelor de primavara folosite
pentru munca campului sunt pline de farmec. Personificat, “Soarele dulce cu lumina si caldura” apare “Pe orizontul
aurit, / Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit” pe care oamenii muncesc. ( V. Alecsandri “ Dimineata”)
Ploaia, simbol al fertilitatii, conditioneaza vara legarea rodului si coacerea lenta bucurand eul liric: “Vine
ploaia bine face! / Spicul plin de acum se coace! / Spicului racoarea-i place! / Vine ploaia bine face!”( G.Cosbuc
“Vine ploaia!”. Nu doar oamenii muncesc toata vara din zori pana-n seara, ci si micile vietuitoare. Albinele harnice
aduna mierea, asemeni aceluia din “Iscoada“ de V. Alecsandri : “A gasit toata gradina / Inflorita .../ Cu o fraga de
dulceata”.
Furnicile descopera mereu ceva bun de dus la musuroi ca rezerva pentru iarna: “Maruntica de faptura , / Duse
harnica la gura / O farama de ceva / Care-acasa trebuia / Asezat in magazine / Pentru iarna ce-o sa vie” (T.Arghezi
“O furnica”). Toamna este anotimpul recoltelor in care primim roadele muncii de vara: “ Mere, pere / In panere, /
Prune bune / Si alune / Si gutui amarui / Cu puf galben ca de pui”. (Demostene Botez, „Toamna”). Greierul,
antropomorfizat, se ingrijoreaza ca nu si-a facut provizii pentru vremea rea: “ Cri-cri-cri, / Toamna gri / Nu credeam
c-o sa mai vii / Inainte de Craciun / Ca puteam si eu sa adun / o graunta cat de mica…( G.Toparceanu - “Balada
unui greier mic”).
Iarna, cand natura este amortita, omul cade pe ganduri langa foc si se odihneste reparandu-si uneltele pentru
primavera care va veni (V. Alecsandri). Copii se bucura de zapada la sanius (G.Cosbuc – „Iarna pe ulita”).
In consecinta, prin aceste texte, copiii inteleg ca omul se implica in viata naturii de unde isi ia hrana. El este,
astfel, esential legat de natura pe care trebuie s-o respecte si s-o exploateze ratioanal, sa o protejeze si s-o conserve.
In concluzie, felul in care sunt prezentate anotimpurile in literatura ii ajuta pe copii sa inteleaga
transformarile din lumea in care traiesc. Astfel, ei pot apoi sa le anticipeze si sa le adapteze mai usor intelegand
trecerea timpului ca pe o oportunitate bucurandu-se de schimbarile aduse. De asemenea, invatand aceste poezii, copiii
vor intelege depedenta omului de mediul in care traiesc si responsabilitatea lor de a-l pastra functional. In plus,
datorita expresivitatii textelor despre anotimpuri, vor invata sa aprecieze frumusetea naturii, trezindu-le sentimente
inaltatoare pentru sufletul omenesc.