Sunteți pe pagina 1din 50

Cuprins

Scurt istoric al petrolului in România .................................................................................................. 5


Cap1.Parte introductivă in instalațiile de foraj.Noțiuni generale ................................................. 7
1.1 Sistemul de rotație ...................................................................................................................... 8
1.2Grupul de antrenare a mesei rotative .................................................................................. 11
1.3Masa rotativă ............................................................................................................................. 12
1.4 Părțile componente ale mesei rotative aflate in mișcar ............................................................ 15
1.5 Pătratul mare ............................................................................................................................ 20
1.6 Dispozitiv de antrenare (pătratul mic sau antrenor cu role) ..................................................... 23
1.7 Caracteristicile meselor rotative ............................................................................................... 27
Cap.1.7 .1 Montajul mesei rotative ................................................................................................ 28
1.7.2 Montajul mesei rotative în cadrul instalației de foraj ............................................................ 28
1.7.3 Montajul angrenajului conic.................................................................................................. 28
Cap2 Parte de calcul pentru masa rotativă ......................................................................................... 30
2.1 Determinarea valorilor extreme (maxime și minime) ale funcțiilor de definire pentru sistemul
de rotire .......................................................................................................................................... 30
2.2 Determinarea parametrilor principali ai transmisiei sistemului de lucru ................................. 31
Cap.3. Proiectarea mașinii de lucru a sistemului de rotire ................................................................. 37
3.1 Determinarea forțelor care acționează în angrenajul mesei rotative ........................................ 37
3.2Calculul principalelor elemente ale mesei rotative ................................................................... 38
3.2.1 Verificarea de rezistență a angrenajului mesei rotative ........................................................ 38
3.2.2 Calculul arborelui de intrare .................................................................................................. 43
Cap.3.2.3 Calculul rotorului mesei rotative ................................................................................... 47
Cap.3.3Alegerea și verificarea la durabilitate a mesei rotative ...................................................... 48
3.3.1 Alegerea și verificarea rulmentului principal ....................................................................... 48
Cap.3.3.2 Rulmentul secundar ....................................................................................................... 50
3.4 Alegerea pătraților .................................................................................................................... 50
Cap.4 Recomandări de punere în funcțiune,exploatare și întreținere a mesei rotative ...................... 51
Concluzii ............................................................................................................................................ 52
Bibliografie......................................................................................................................................... 53

4
Scurt istoric al petrolului in România

In spatiul românesc exploatarea țițeiului s-a făcut dintr-o perioadă destul de


timpurie,România fiind prima țară din lume care a beneficiat de pe urma “aurului negru”aceasta
realizând prima sondă pentru extragerea acestuia.
Mai este cunoscut faptul ca România este singura țară din lume care a reușit sa exporte benzină in
perioada anilor 1900 de altfel tot in prim deceniu al secolului xx în Câmpina sunt calificați primii
maiștrii sondori si rafinori din lume.Nivelul de pregătire era atât de avansat încât acestia erau doriți
în străinătate.Tot pe plan mondial in perioada anilor 1934 țara noastră s-a situat pe locul II la
atingerea celei mai mari adâncimi de extracție acest lucru fiind realizat în Prahova.În privința
rezervelor de petrol în perioada lui 1937 România deținea locul 7 pe plan mondial după Uniunea
Sovietică, SUA,Irak,Venezuela,Iran si Indiile Olandeze.De altfel în perioada dintre cele două
războaie mondiale România era un furnizor important de produse petroliere obținute în marile
fabrici de atunci.
Tot in țara noastră s-au remarcat o serie de firme care se ocupă de construcția si mentenanța
utilajelor petroliere de forat și de extracție cum ar fi:UZTEL,UPET,PETAL
Uztel produce o serie de utilaje petroliere asigurând in același timp si mentenanța acestora.
Dispune în același timp de personal calificat și bine instruit cunoscut atât în țară cât și în
afară.Aceasta se afirmă pe piață cu o serie de produse de o calitate superioară,printre acestea se
număra prevenitoare de stipăre,prevenitoare de instrumentație,robinet cu sertar lamă si multe altele.

Upet se remarcă ca fiind una dintre cele mai mari firme producătoare din Europa de instalații și
echipamente de foraj.Aceasta foloseste standardele API dar răspunde cu succes si celor mai exigente
cerințe ale beneficiarilor săi.Uzină cu tradiție,Upet activează incă din anii 1984 până in prezent
livrând in toată lumea instalații de foraj și intervenție mai exact in 45 de țări inclusiv în
Brazilia,China,Ecuador,Franța,Venezuela,Bulgaria Polonia și statele din CSI.Produsele pe care le
exportă societatea Upet sunt variate :
 instalații de foraj
 instalații de interventie si punere in producție a sondei
 echipamente auxiliare
 piese de schimb pentru industria petrolieră
 echipament hidraulic si pneumatic

5
Petal cu o tradiție de peste 20 de ani in domniul utilajelor petroliere, robinete si armături
industriale,utilaj geologic,piese de schimb pentru reparații capitale de utilaj metalurgic.La
momentul actual firma produce o gamă diversificată de produse:
Utilaj petrolier :
 agregate de cimentare si fisurare
 capete de coloană și de erupție pentru țiței și gaze
 robinete si dispositive de reglare a debitului pentru medii de lucru neuter si slab acide.
 Piese de schimb pentru agregate de cimentare si pompe de noroi
Societatea este cunoscută pe plan mondial având exporturi considerabile in țări
precum:Anglia,Germania,Cehia,Slovacia,Turcia,Rusia,Ucraina,Belarus,Uzbechistan,Azerbai
djan,Turkmenistan,India,China.
Acestea sunt câteva dintre societățile care se ocupa in mod special atât cu producția cât și cu
mentenanța de utilaje petroliere având tradiție in domeniu.
Țara noastră a ocupat și a jucat un rol important de-a lungul timpului in acest domeniu și a
fost o bună perioadă printre primele locuri concurând cu statele mai puternic dezvoltate.Un
mic declin a avut loc dupa anii 1990 când Romania trece de la economia centralizată la cea
capitalistă fapt care a dus la scaderea producției de utilaje de foraj datorită concutenței care
s-a impus pe piață.Aceasta a fost o perioadă scurta de timp deoarece societățile românesti s-
au relansat venind cu noi produse mai competitive.

6
Cap1.Parte introductivă in instalațiile de foraj.Noțiuni generale

Instalația de foraj (IF) este un ansamblu de utilaje (U),care formează echipamente


(Eq), agregate sau sisteme de lucru (A/SL) și instalații (I),ce pot funcționa separat sau, unele
simultan,pentru construirea sondei de foraj,cu o anumită destinație,pentru efectuarea unor
operatii legate de operația de foraj și asigurarea securitații tehnice și care sunt asamblate pe
structuri metalice de rezistență,există și structuri de protecție, de depozitare de diferite
produse etc.[Parepa S,Utilaje petroliere,Ed.Universității Petrol-Gaze din Ploiești,2015].
Măsurile de siguranță,proiectarea structural precum și alegerea tehnolgiei de fabricație
a elementelor instalației de foraj sunt făcute astfel încât să se asigure niveluri ridicate de
fiabilitate și de securitate în exploatare.
Din punct de vedere al metodelor de foraj acestea se clasifică:
 sensul forajului
 directia de foraj
 tehnologia de foraj
După sens are următoarele clasificări:
 descendent
 ascendent
În cazul tehnologiei rotative,antrenarea sapei în mișcare de rotație se poate face:
a. de la suprafață există două variante:
 cu masă rotativă(MR) și garnitură de foraj (Gar.F)
 cu cap hidraulic-motor(CH-M) și Gar.F
b. la adâncime,distingându-se doua posibilități:
 cu motor de adâncime (M.Ad) (care poate fi electric,hidrodinamaic,care este o
turbină de foraj,sau hidrostatic,de exempu elicoidal) și Gar.F
 cu motor autonom (M.Aut) (fară Gar.F clasică) și cablu electric (daca M.Aut
este electric) sau furtun(M.Aut ) este hidraulic.
După destinația forajului, se disting:
-instalaii de foraj pentru prospecțiuni care sapă puțuri de diametru mic și care pot fi:
 instalație de foraj geologic (tipurile SG,FG)
 instalație de foraj hidrogeologic (tipul FA)
 instalație de foraj seismic (tipul FS)
Instalație de foraj pentru explorarea si exploatarea zacămintelor de petrol și gaze care construiesc
sonde de diametru normal sau diametru mic.
Instalație de foraj pentru puțuri de diametru mare,folosite pentru construcția :

 puțurilor miniere destinate minelor de cărbune sau de diferite minerale utile

7
 puțurile destinate efectuării exploziilor nucleare
 puțurilor de depozitare a deșeurilor radioactive
 găurilor de afloriment destinate protejarii prevenitoarelor de erupție in situația forajului in
zonele arctice. .[Parepa S,Utilaje petroliere,Ed.Universității Petrol-Gaze din Ploiești,2015].
Instalațiile de foraj care au care au modul de acționare centralizat (MAC) și mixt
(MAM),avem o transmisie intermediară (TI) sau mai poate fi denumită transmisie
intermediar centrală(I.Centr),aceasta este formată din transmisii cu lanțuri care are un raport
unitar (i=1),acestera sunt denumite in literatura de specialitate transmisii intermediare,care
insumează odată puterea unor grupuri de acționare (GA) pe care o transmite pompelor de
noroi (PN) și mesei rotative (MR) sau la toba de manevră (TM) și în continuare la mașina
macara geamblac (M-G).

 Masa rotativa este montată pe niște grinzi ale platformei de lucru a instalației de foraj care
este susținută de substructura instalației de foraj.Substructura este o construcție spațială de
grinzi cu zăbrele,cu elemente profilate sau țevi, care preia sarcina datorată greutații
garniturii de foraj sau a coloanelor de burlane,susține în pana de foraj pana
multisegment,respectiv in broasca cu pene. .[Parepa S,Utilaje petroliere,Ed.Universității
Petrol-Gaze din Ploiești,2015].

1.1 Sistemul de rotație

Sistemul de rotație (SR) ca și sistem de funcționare reprezintă unul dintre cele trei sisteme
de lucru principale ale sistemului instalației de foraj cu ajutorul acestuia realizându-se mișcarea de
rotație a sapei de foraj,în cazul forajului rotativ .
Deci rolul SR este de a realiza și furniza energie cinetică de rotație necesară sapei pentru
foraj.Formula puterii de rotație necesară la sapă este prezentată în relația următoare:
Ps=Ms*ωs,
ωs-viteza unghiulară a mișcării de rotație a sapei
Ms-momentul de rotație dezvoltat la sapă.
Antrenarea sapei se realizează prin mai multe metode:

 indirect,de la suprafață prin masa rotativă,a unui antrenor și a prajinii de antrenare sau a top
driverului (cap hidraulic) cu ajutorul garniturii de foraj.
 direct,această operație se poate realiza cu ajutorul unui motor de adâncime
 mixt,aceasta se realizează prin intermediul garniturii de foraj.

8
Masa rotativă poate fi acționată in mai multe moduri:

 indirect cu ajutorul unui lanț cinematic notat cu LC


 direct,acesta se realizează cu motoare hidrostatice atașate de masa rotativă

În cazul antrenării garniturii de foraj prin masa rotativă,în situația în care aceasta este cu
acționare indirectă,sistemul de rotație se compune din următoarele elemente:

 grup de acționare notat cu (GA),


 lanț cinematic notat cu (LC) care face transmiterea de rotație de la grupul de acționare la
masa rotativă,
 masa rotativă notată cu (MR) care la rândul ei este echipată cu pătrații mari și pătrații
mici sau antrenorul cu role .
 prajina de antrenare notată cu (PA)
 capul hidraulic (CH),
 ansamblu de garnitură de foraj și garnitura de foraj,
 lanțul cinematic conține transmisii mecanice cum ar fi transmisiile cu lanțuri,angrenajele
cu roți dințate,cilindrice,conice, și arborii cardanicii sincroni,unele din cele menționate
mai sus formează una sau două cutii de viteze,cuplaje de diferite tipuri,o frâna inerțială
care opreste mișcarea transmisiilor în timpul shimbări treptelor de viteză de la cutia de
viteze și o frână de blocare a rotorului mesei rotative.
 în cazul în care masa rotativă are acționare directă lanțul cinematic poate lipsi

Ansamblul de antrenare a garniturii de foraj este formată din:

 pătrații mari
 pătrații mici
 antrenorul cu role
 capul hidraulic impreună cu reducția de legătură cu prăjina de antrenare.

Când top driveul este antrenat de la suprafață nu mai este nevoie de prajina de antrenare ,top
driveul fiind de fapt un cap hidraulic motor care antrenează el însuși garnitura de foraj prin
intermediul unui fus de antrenare.

9
1

1
http://www.steeldrillpipe.com/drilling-equipment/rotary-tables/

10
Sistemul de rotație indeplinește următoarele funcții:

 crează energie mecanică de rotație și o transmite la sapa de foraj, ca funcție


principală;
 inversează sensul se rotație PA cu scopul efectuării operațiilor de instrumentație
ca funcție secundară.
Sensul de rotație la PA se poate inversa:

 dacă este vorba despre o cutie de viteze cu ajutoul unui angrenaj cilindric,aflat
în componența troliului de foraj și montat în paralel cu una sau cu două
transmisii de lanț ,
 schimbând polaritatea electrică a mașinii prin inversarea sensului de rotație a
arborelui motorului electric de c.c,în cazul acționării cu astfel de motoare;
 în cazul acționării hidrostatice cu ajutorul unui distribuitor prin inversarea
sensului de rotație a arborelui motorului hidrostatic.

1.2Grupul de antrenare a mesei rotative

Construită ca un ansamblu unitar, o parte din lanțul cinematic al sistemului de rotație


constituie grupul de antrenare al mesei rotative. GAMR (“ rotary table drive group”) dacă instalația
de foraj este dotată cu tobă de lăcărit ,include mosoarele sau ansamblul mosoarelor și tobei de
lăcărit.
La instalația de foraj cu mod de acționare centralizat,de obicei troliul de foraj,
este montat la un nivel inferior față de platforma de lucru, GAMR face legătura între transmisi
intermediară a instalației de foraj sau troliul de foraj și masa de rotație și reprezintă un agregat
care îndeplinește următoarele funcții:

 transmiterea mișcării de la troliul de foraj la masa de rotație;


 realizarea unor trepte de viteză la masa de rotație, prin încorporarea unei cutii de
viteze, separate de aceea din troliul de foraj;
 blocarea rotorului a mesei de rotație în timpul strângerii îmbinarilor filetate ale
materialului tubular manevrat;
 antrenarea mosoarelor;
 antrenarea tobei de lăcărit, în cazul în care instalația de foraj dispune de o astfel de
tobă.
GAMR este un agregat care la instalația de foraj are un mod de acționare individual, cu
acționare electrică în c.c, include :

11
 lanțul cinematic al sistemului de rotație
 mosoarele
 lanțul cinematic de antrenare al acestora
Instalațiile F100-EC și F200-EC sunt instalații de foraj cu mod de acționare mixt în varianta
1 (MAMI 1). GAMR face, de asemenea legătura între troliul de foraj și masa rotativă, dar nu conține
Ms care face parte din troliul de foraj.

1.3Masa rotativă

 Masa rotativă notată cu (MR) reprezintă, împreună cu pătratul mare sau pătrații mari,
pătratul mic sau patrații mici,antrenorul cu role,prăjina de antrenare,garnitura de foraj și sapa
mașina de lucru a sistemului de rotație. .[Parepa S,Utilaje petroliere,Ed.Universității Petrol-
Gaze din Ploiești,2015].
Masa rotativă are rolul de a schimba direcția mișcării de rotație din jurul unui ax orizontal,al
arborelui de intrare,în jurul unui ax vertical, al rotorului și al garniturii de foraj,reducând turația, cu
ajutorul unui angrenaj conic. Ca și construcție masa rotativă este un utilaj independent care se
montează pe substructura instalției de foraj,prin intermediul unor grinzi.
Ca și mod de acționare mesele rotative se clasifică:

 masă rotativă acționată indirect prin intermediul unui lanț cinematic;


masă rotativa acționată direct prin motoare hidrostatice sau electrice.
Felul in care este antrenată masa rotativă se împarte in:

 cu un locaș pătrat pentru antrenare;


 cu un inel,cu locașuri pentru pinteni,montat îngropat
Funcțiile mesei rotative sunt următoarele:

 mișcarea de rotație este transmisă la prăjina de antrenare prin intermediul pătratului


mare,pătratului mic sau ansamblului de rotație;
 cu ajutorul unui angrenaj cilindric se reduce turația acest lucru se întâmplă în cazul mesei
rotative cu acționare directă;
 preia sarcina garniturii de foraj sau coloana de burlane susținută în pana de foraj;
 imobilizează contrarotirea garnitutii de foraj respectiv a coloanelor de burlane în timpul
operațiilor de strângere sau slabire a îmbinărilor filetate;

12
 strângerea,deșurubarea,înșurubarea, slăbirea îmbinării filetate dintre prăjina grea și sapă
sau corectorul stabilizator prin intermediul unui amnar introdus on pătratul mare;
 deșurubarea prăjinilor de foraj și a altor componente care aparțin garniturii de foraj;
 înșurubarea sculei de instrumentație sau prinderea prăjinilor rupte aflate în puțul de foraj;
 prluarea momentului reactiv,moment care provine de la motorul de adâncime și care este
transms la suprafață prin intermediul garniturii de foraj,acest lucru se întâmplă în cazul
forajului cu motor de adâncime.
Ca și mărimi principale ale mesei rotative acestea se grupează în trei categorii:

 Marimi funcționale:
 sarcina statică maximă;
 turația maximă a rotorului;
 momentul de rotație maxim;
 momentul de torsiune static și maxim.
 Mărimi funcțional-constructive:
 diametru interior al rotorului ;
 distanța dintre axul rotorului și flanșa de antrenare;
 dimensiunile de legătură la rotor,roată de lanț sau flanșă pentru arborele cardanic și batiu;
 Mărimile de anduranță:
 durabilitatea angrenajului conic;
 durabilitatea rulmenților.
Mesele rotative,cu acționare indirectă care sunt construite in România au ca și standard de referință
SR 6796,acesta find în conformitate cu API (American Petroleum Institut).Potrivit standardului
menționat mai sus, masa rotatovă are ca și mărime nominală diametrul de trecere prin rotor (D=D R)
acesta mai este numit și diametrul de deschidere al mesei rotative,acesta arată diametrul maxim al
coloanei de burlane care se poate introduce prin rotorul mesei rotative al instalației de foraj.Semnul
grafic al mesei rotative se poate reprezenta astfel:
MRS/MRL 10*w(D) SR 6797

 D-diameru interior al rotorului,având ca unitate de măsură inch-ul;


 S respectiv L reprezintă distanța scurtă sau lungă de la centrul rotorului la flanșă pentru
arborele cardanic;
Din punc de vedere al dimensiunii nominale masele rotative sunt de 9 feluri:

13
Tabelul cu tipurile de mese rotative fabricate in România
Tipul D=DR y, y 1, iMR nR.M FMR s Pa,MR, MR...sM, mMR
M
MR In (mm) (mm) rot/min kW kNm t
kN
(mm)
MRS 13 690 - 1/3,58 300 1250 185 28 1,41
130 (330,2)
MRS 15 1118 - 1/3,50 300 1500 220 - 1.51
150 (381,0)
MRS 17 ½ 1118 1210 1/3,48 300 2500 260 50 2,67
175 (444,5)
MRL 1353 1470 2,73
175
MRS 20 ½ 1118 1235 1/3,68 300 3200 370 80 3,44
205 (520,7)
MRL 1353 1470 3,59
205
MRL 27 ½ 1353 1510 1/3,68 300 5000 445 120 5,28
275 (698,5)

Ansamblul de piese care compun mișcarea de rotație sunt:

 rotorul;
 rulmentul principal (inelul principal și bilele);
 rulmentul secundar (inelul inferior și bilele);
 coroana dințată (aceasta preia momentul de torsiune cu ajutorul bolțurilor);
 pinionul;
 arborele de antrenare;
 rulmentul radial-oscilant;
 roata dințată de lanț de care se montează arborele cardanic.

14
1.4 Părțile componente ale mesei rotative aflate in mișcar
Rotorul:
Ca și mod de realizare rotorul mesei rotative are in componență la partea superioară un locaș
de formă pătrată,pentru a permite introducera pătraților mari.Atât forma cât și dimensiunile
locașului pătrat sunt standardizate conform SR 6796 în acord cu normele API pentru a permite
schimbul de piese între ele. La partea superioară a rotorului se află mecanismul de blocare cu
gheare,acesta este acționat manual,rolul acestuia este de a bloca rotorul într-un singur sens sau în
ambele sensuri. Locașul pentru introducerea ghearelor se confecționate pe partea periferică a
discului respectiv gulerul superior al rotorului.

Masa rotativa cu rotor


2

2
https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&biw=1366&bih=613&tbm=isch&sa=1&ei=VxZRW-
65GIvNwAK0vbGQBg&q=rotary+table+rig&oq=rotary+table+rig&gs_l=img.3..0i19k1j0i8i30i19k1l3.1672.2914.0.314
5.4.4.0.0.0.0.120.421.2j2.4.0....0...1c.1.64.img..0.4.416....0.4vcZYo3n_4Q#imgrc=c4HFksSbpOjXYM:
15
Pinionul și roata conică:
Acestea formează împreună un angrenaj conic reducător, având ca raport de transmisie
iMR=0,256-0,078,fapt ce duce la o turație a rotorului de aproximativ 300 rot/min. Dantura conică a
pinionului poate fi înclinată sau curbă. Atât pinionul cât și roata se confecționează din oțeluri slab
aliate de îmbunătațire sau câteodată cu dinți cementați și căliți.

3
https://www.google.ro/search?q=rotary+table+rig&tbm=isch&tbs=rimg:CfG7MjBNNITqIjjW-
CA1LrMBSOw0hmBzdPN0UIBsLnFB4VqCopHlUsU1xHWG5suFTThuAkXkVa3aFXAx-
ZA_1NmReuSoSCdb4IDUuswFIEbgdTrUDaHU6KhIJ7DSGYHN083QRjRpAvFuG8RoqEglQgGwucUHhWhGOzmB
z7_1A2CCoSCYKikeVSxTXEEY0aQLxbhvEaKhIJdYbmy4VNOG4R1VxSDEOkod4qEgkCReRVrdoVcBHrIHWTS7
NZ-
SoSCTH5kD82ZF65EYwEzNlJgOqi&tbo=u&sa=X&ved=2ahUKEwi9ovzhoKzcAhXFbVAKHVy7DIUQ9C96BAgBE
Bg&biw=1366&bih=613&dpr=1#imgdii=DfrAg6f3RoAtDM:&imgrc=d4k0Y4neFqjdnM:
16
Rulmentul principal:
Are rolul de a prelua sarcinile care acționează de sus în jos, sarcini care provin de la garnitura de
foraj.

Rulmentul secundar:

4
https://www.google.ro/search?q=rotary+table+rig&tbm=isch&tbs=rimg:CfG7MjBNNITqIjjW-
CA1LrMBSOw0hmBzdPN0UIBsLnFB4VqCopHlUsU1xHWG5suFTThuAkXkVa3aFXAx-
ZA_1NmReuSoSCdb4IDUuswFIEbgdTrUDaHU6KhIJ7DSGYHN083QRjRpAvFuG8RoqEglQgGwucUHhWhGOzmB
z7_1A2CCoSCYKikeVSxTXEEY0aQLxbhvEaKhIJdYbmy4VNOG4R1VxSDEOkod4qEgkCReRVrdoVcBHrIHWTS7
NZ-
SoSCTH5kD82ZF65EYwEzNlJgOqi&tbo=u&sa=X&ved=2ahUKEwi9ovzhoKzcAhXFbVAKHVy7DIUQ9C96BAgBE
Bg&biw=1366&bih=613&dpr=1#imgrc=yhMHeP8WHj8tQM:
17
Are rolul de a prelua sarcini care acționează de jos în sus, acest sarcini sunt determinate de șocuri
care iau naștere în urma forajului din interacțiunea sapei cu roca și sunt transmise la suprafață prin
intermediul garniturii de foraj.
Arborele prisnel:
Acesta este ghidat de doi rulmenți care la rândul lor se sprijină în carcasă. Rulmenții au rolul de a
prelua încarcăturile radiale și axiale care iau naștere din angrenaj și din lanțul de antrenare.
Arborele prisnel,pinionul,cei doi rulmenți de ghidare și bucșele distanțiere formează un ansamblu și
se introduc în urma montajului în batiu.

5
https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&biw=1366&bih=613&tbm=isch&sa=1&ei=VxZRW-
65GIvNwAK0vbGQBg&q=rotary+table+rig&oq=rotary+table+rig&gs_l=img.3..0i19k1j0i8i30i19k1l3.1672.2914.0.314
5.4.4.0.0.0.0.120.421.2j2.4.0....0...1c.1.64.img..0.4.416....0.4vcZYo3n_4Q#imgrc=2awbzkH1_St_vM:
18
MR executată din două bucăți.6

6
https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=qehJW5jq
KoOV6ASU5JGwCA&q=rotary+table+rig&oq=rotary+table+rig&gs_l=img.3..0i19k1j0i8i30i19k1l3.1308.2214.0.3123
.4.4.0.0.0.0.173.309.0j2.2.0....0...1c.1.64.img..2.2.307....0.CJmDMCKD4aI#imgdii=cgt3J_iRkM5scM:&imgrc=ZHUZP
h-jaPgLEM:

19
1.5 Pătratul mare

Pătratul mare (PM) face parte împreună cu pătratul mic (Pm), capul hidraulic (CH),reducția de
legătură (RLCH) și prăjina de antrenare (PA) din ansambu de antrenare a garniturii de foraj
(Gar.F).[Parepa S,Utilaje petroliere,Ed.Universității Petrol-Gaze din Ploiești,2015].

Rolul pătratului mare este acela de a fi introdus în deschiderea mesei rotative pentru a antrena intr-o
mișcare de rotație prăjina de antrenare (PA),mișcare care este posibilă prin intermediul pătratului
mic sau a sistemului de rotație,procedeu ce se desfășoară în timpul forajului.Acesta mai are rolul de
a susține garnitura de foraj cu ajutorul unei pene de foraj în timpul operației de manevră. Pătratul
mare se extrage din masa rotativă odată cu începerea procesului de tubare pentru a permite
burlanelor de tubare sa treacă prin deschiderea mesei rotative,acest lucru se face doar în cazul în
care (PM) nu permite acest lucru.

Ca și variantă de construcție pătratul mare se clasifică:

1. pătrat mare confecționat din două bucăți care permite folosirea penelor scurte.
2. pătrat mare confecționat dintr-o singură bucată care permite folosirea penelor lungi și
tubarea,acesta poate fi:
 cu antrenare prin locaș pătrat,acesta este utilizat pentru lucrul cu pene lungi;
 cu inel de antrenare pătrat și demontabil;
 cu antrenare prin bolțuri,folosit în scopul tubării.
3. Pătratul mare articulat pentru tubare care poate avea următoarele forme:
 cu antrenare prin pătrat;
 antrenat prin pinteni.

20
Pătrat mare cu antrenare prin locaș pătrat executat dintr-o bucată și cu inel de antrenare
pătrat.7

https://www.google.ro/search?q=master+bushing&rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&source=lnms&tbm=isch&sa=X&v
ed=0ahUKEwjeoPmX6p7cAhWBKCwKHTNoAA4Q_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=KwQ-zNLPEAXWAM:

21
Pătrat mare confecționat din două bucăți.(PM)8

https://www.google.ro/search?q=master+bushing&rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&source=lnms&tbm=isch&sa=X&v
ed=0ahUKEwjeoPmX6p7cAhWBKCwKHTNoAA4Q_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgdii=mr5orPaXECwVqM:&
imgrc=KwQ-zNLPEAXWAM:

22
1.6 Dispozitiv de antrenare (pătratul mic sau antrenor cu role)

Dispozitivul de antrenare reprezintă o piesă care se fixează in interiorul pătratului mare și care
transmite o mișcare de rotație la prăjina de antrenare.
Dispozitivul de antrenare poate fi clasificat în două feluri:
 dispozitiv de antrenare simplu acesta fiind executat din două bucăți și poartă denumire de
pătrat mic notat cu (Pm);
 dispozitiv de antrenare cu role care mai poartă denumirea de antrenor cu role (An.Ro).

Dispozitivul de antrenare simplu este introdus in pătratul mare și formează o gaură de secțiune
rectangulară pentru utilizarea prăjinii de antrenare pătrate. Acest tip de construcție prezintă un
dezavantaj mare datorită producerii unei forțe de frecare în contactul cu prăjina de antrenare,cauza
este suprafața mare de contact dintre pătratul mic și prăjina de antrenare,ca urmare pătratul mic se
uzează prematur.

Pătrat mic.(Pm)9

https://www.google.ro/search?q=kelly+bushing&rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ve
d=0ahUKEwjc5KGo8Z7cAhWEF5oKHVNuCmsQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=poyHw8P_E9_wbM:

23
Dispozitivul de antrenare cu role, nu mai are aceeași problemă ca în cazul pătratului mic
simplu,deoarece între role și prăjina de antrenare se formează un contact liniar.

Ca și regim de lucru avem:


 antrenor cu role pentru regim greu acesta lucrează în condiții grele de foraj având moment și
turații mari;
 antrenor cu role pentru regim mediu care lucrează în condiții medii de foraj având moment și
turații mai mici.

Antrenorul cu role. (An.Ro)10

10

https://www.google.ro/search?q=heavy+duty+roller+kelly+bushing&tbm=isch&tbs=rimg:CSWQBvRp3jcQIjgQ6ysCBs
FYe7-QQQe1uaeCeZCWUBWQce673tKQ-
YXzQcqEC2lG57o7_1WffyVCHDaUiRMdMkhMfmSoSCRDrKwIGwVh7EfjH0hXugn9TKhIJv5BBB7W5p4IRHzm7
YV64-
VEqEgl5kJZQFZBx7hH4HKhhnJTjAyoSCbve0pD5hfNBEcuyyMg9yNeJKhIJyoQLaUbnujsRZUUpTBDkokkqEgn9Z
9_1JUIcNpRFwZnyeSy5O-yoSCSJEx0ySEx-
ZEZ0p2He_1QJbG&tbo=u&sa=X&ved=2ahUKEwjuwdzvj5_cAhVPLFAKHe-
EA4IQ9C96BAgBEBg&biw=1366&bih=613&dpr=1#imgrc=LzMvrFeDPztpJM:

24
Rulment exterior
11

11

https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&biw=1366&bih=613&tbm=isch&sa=1&ei=KEVRW47
xO8Gx0gXV37KAAQ&q=rotary+table+conic+installation+rig&oq=rotary+table+conic+installation+rig&gs_l=img.3...
8758.10971.0.11806.6.5.1.0.0.0.97.442.5.5.0....0...1c.1.64.img..0.0.0....0.CAihEQru9pY#imgrc=dYbmy4VNOG4vbM:
25
Pană de foraj
12

12

https://www.google.ro/search?q=rotary+table+theory+rig&rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&tbm=isch&source=iu&ict
x=1&fir=YVIRFGwF0U_MDM%253A%252C-
IHzS3lhXqItCM%252C_&usg=__wy_TRthNKyj3JOk4m5fkXQB1Ps8%3D&sa=X&ved=0ahUKEwjJtITepKvcAhVDa
lAKHRHHAeYQ9QEIPzAC#imgrc=9cYxBg2CqDRgdM:
26
1.7 Caracteristicile meselor rotative

Se întâlnesc următoarele forme de antrenare a sapei de foraj :


 antrenarea cu masă rotativă
 antrenare cu sistemul top-drive
 antrenare cu turbină de foraj
 antrenare cu motoare volumice elicoidale

Masa rotativă a fost unicul mod de antrenare a sapei de foraj prin intermediul garniturii de
foraj.Datorită evolutiei care a avut loc de-a lungul timpului masa rotativă a cunoscut o perfecționare
tehnică dar și o creștere a performanțelor instalațiilor de foraj construite.
Deschiderea mesei rotative este cuprinsă în intervalul de 13 in și 49,5 in.

13

13

https://www.google.ro/search?q=rotary+table+theory+rig&rlz=1C1CHBF_enRO719RO719&tbm=isch&source=iu&ict
x=1&fir=YVIRFGwF0U_MDM%253A%252C-
IHzS3lhXqItCM%252C_&usg=__wy_TRthNKyj3JOk4m5fkXQB1Ps8%3D&sa=X&ved=0ahUKEwjJtITepKvcAhVDa
lAKHRHHAeYQ9QEIPzAC#imgrc=YVIRFGwF0U_MDM:

27
Cap.1.7 .1 Montajul mesei rotative

1.7.2 Montajul mesei rotative în cadrul instalației de foraj

Înainte de folosire masa rotativă trece printr-un proces de deconservare. Se face deconservarea
exterioară aceasta constă în ștergerea de unsoare a părților aflate în conservare pâne se usucă.
În cadrul procesului de deconservare se folosește ulei T80-EP2 vara și T90-EP2 iarna în proporție de
50%,acesta se toarnă în baia mesei rotative și se șasă să meargă în gol vreo 5-10 minute.
După efectuarea procesului de deconservare se umple iar baia cu ulei și se lasă alte 15 minute,după
care se verifică nivelul de ulei din baie și la nevoie se completează.
Cu ajutorul troliului de foraj se montează masa pe grinzile sale de susținere între șuruburile de
centrare și ghidaj.
Masa se fixează în așa fel încât ceentrul geometric al acesteia să coincidă cu centrul turlei,respectiv
al geamblacului.
Dacă între timp la sondă s-a efectuat un tubaj este recomandată obligatoriu recentrarea mesei,a
geamblacului precum și a turlei.
Există două tipuri de instalații cu turlă:
 instalații troncopiramidală,pentru ca centrul mesei să coincidă cu axul turlei acest procedeu
se execută cu ajutorul firului cu plumb.
 Instalații rabatabile aici ca procedeu de centrare se folosesc două planuri și se ia ca reper
sonda și masa rotativă.
O altă etapa este planeitatea mesei rotative prin controlul cu nivel cu bulă de aer.
După montaj se verifică dispozitivul dispozitivul de blocare și se face încercarea funcționării mesei
prin verificarea etanșeitășii axului prisnel și băii,jocul radial și axial al axului,rotirea mesei fără
zgomote.

1.7.3 Montajul angrenajului conic

Întrucât montajul propriu-zis al mesei rotative este un montaj obișnuit,folosit curent în toată
construcția de mașini,în continuare nu se va prezenta decât reglajul angrenajului conic,reglaj care
influențează direct buna funcționare a oricărei mese rotative.

Coroana dințată se montează prin fretare pe rotor,se centrează față de bolțurile cilindrice și se
asigură cu șuruburi.
Transmiterea momentului de torsiune se face mai mult prin bolțurile cilindrice dimensionate
corespunzător la forfecare.

La montarea coroanei trebuie să se asigure:


 așezarea corectă pe suprafața rotorului
 coincidența vârfului conului de divizare cu axa arborelui de intrare

28
Poziția corectă a coroanei este determinată de grosimea adaosurilor de sub rumentul
superior,grosiem ce se stabilește la montaj conform precizărilor din documentația de execuție.
Pinionul conic este montat cu arborele de intrare prin intermediul unei pene paralel sau prin fretare.

La montarea arborelui prisnel se deplasează axial întregul ansamblu până la anularea completă a
jocului între flancurile danturii.Jocul de flanc normal de 0.3-0,45 mm,se obține retrăgând pinionul
cu 1-4 mm.
Reglajul angrenajului se face prin adaosuri sub rulmentul superior pentru coroana dințată și sub
flanșa lagărului pentru pinion.
Reglajul jocului la rulmenții rotorului se face cu ajutorul piuliței pe care se sprijină rulmentul
inferior și care se asigură contractorii.

29
Cap2 Parte de calcul pentru masa rotativă

2.1 Determinarea valorilor extreme (maxime și minime) ale funcțiilor de


definire pentru sistemul de rotire

Funcțiile de definire ale sistemului de rotire sunt momentul cuplului dezvoltat de masa rotativă și
viteza unghiulară a rotorului mesi rotative.

Valorile extreme pentru turația mesei rotative sunt date de relația:

n=200-150η
unde:
n- turația mesei rotative [rot/min];
η-coeficientul de foraj.
La începutul forajului,coeficientul η ia valoarea 0 iar la sfârșitul forajului ia valoarea 1.

Rezultă:
nn=200-150*1=50 rot/min;
nM=200-150*0=200 rot/min.

Viteza unghiulară a rotorului mesei rotative este:

ω= 2πn/60 [rad/sec]

Viteza unghiulară maximă este dată de relația:

ωN= = =36,65 rad/s

Momentul de rotire dinamic maxim al mesei rotative este dat de relația:

M=4L*(0,4+0,6*η) [N*m]
unde:

L-adâncimea sondei [m]


30
Rezultă:
MM=4H(0,4 +0,6*η)=4*3800(0,4+0,6*1)= 15200 Nm

Puterea maximă necesară forării găurii de sondă:

Pr=4,5*10-2*L(0,9+0,67*η-η2) [kW]
PrM=4,5*10-2*H(0,9+0.67η-η2)=4,5*10-2*3800(0,9+0,67-1)=97,47 kW

P=M*ω

Deoarece puterea primită de masa rotativă este constantă,viteza unghiulară minimă este:

ωm= = *103=6,41 rad/s


Turația minimă este :

nm= = =61,21 rot/min

Momentul minim la masă:

Mm= = *103=2659,48 Nm

2.2 Determinarea parametrilor principali ai transmisiei sistemului de


lucru

Se vor determina treptele de viteză pentru sistemul de rotire.


Sistemul de acționare este format din motoare electrice de current continuu,randamentul sistemului
fiind constant.
Pentru determinarea numărului optim de trepte de viteză la rotire se folosește relația:

31
Nr’=

unde:

Nr-numărul de viteze;
MN-sarcina minima;
M1-coeficientul de subsarcină, ν’=0,62.

Sarcina minimă se calculează cu relația:

MN=
unde:
Ppa-puterea la prăjina de antrenare; Ppa=202,666 kW
ω N= viteza unghiulară maximă; ωN=36.65 [rad/s]
ω1=viteza unghiulară maximă; ω1=6,41 [rad/s]

Rezultă ca sarcina minimă la masa rotativă este :

MN= = =31,617 kNm

Numărul de viteze de rotire:

Nr= =2,26

Se alege Nr=3 trepte de viteză care reprezintă numărul real de viteze:

Nr= ( )

32
Notam expresiile :
E(Δx)=(ν’+Δx)Nr-1
I=
Prin metoda înjumătățirii intervalului rezultă:
E(Δx)≤I
(ν'+Δx)Nr-1≤ <=>(ν'=Δx)2= <=> (ν'+Δx)2= <=>(ν'+Δx)2≤0,174

Se obține soluția Δx*=0,087


Rezultă:ν=ν'+Δx*=0,62+0,087=0,707.

Factorii de lucru ai sistemului de rotire pentru cele trei trepte de viteze,se calculează cu relațiile :

Mj=νj-1*M1

ω j= j=1,2,3.

M1=31,617 kN
M2=ν*M1=0,707*31,617=22,353 kNm
M3=ν2*M1=0,7072*31,67=15,803 kNm

ω1=6,41 rad/s
ω2= = =9,066 rad/s

ω3= = =12,82 rad/s

33
Relația structurală a schemei este:
Nr=1*2*1+1*1=3

Pentru materializarea schemei cinematice este necesară să se determine rapoartele de transmisie


parțiale și toate ale transmisiilor prin lanț pentru cele trei trepte de viteză.

Rapoartele de transmitere totale:


it1=i11*i21*i31
it2=i11*i22*i31
it3=i11*i23
it1= = =0,058

it2= = =0,082

it3= = =0,116

În relațiile de mai sus s-au considerat:

34
ωm=viteza unghiulară a motorului;
ωm=110 rad/s;
ω1,ω2,ω3-vitezele unghiulare ele tobei de manevră.
Dacă notăm Ijk=ln ijk,sistemul rapoartelor de transmitere devine:
It1=I11+I21+I31
It2=I11+I22+I31
It3=I11+I23

Se aleg rapoartele de transmitere:


i11= => I11=ln =-1,3863
i31=1 =>I31=ln 1=0

It1=ln 0,058= -2,8473


It2=ln 0,082= -2,501
It3=ln 0,116= -2,1541

I21=It1-I11=-2,8473+1,3863=-1,461
I22=It2-I11= -2,501+1,3863= -1,1147
I23=It3-II1=-2,1541+1,3863= -0,7678

Rapoartele de transmisie parțiale:


i21=eI21=e-1,461=0,232
i22=eI22=e-1,1147=0,328
i23=eI23=e-0,7678=0,464
i11=0,25
i31=1

Pentru a detremina numărul de dinți pentru frecare roată de lanț se pleacă de la definiția raportului
de transmitere parțial:
Iie=
unde:
Zi-numărul de dinți ai roții conducătoare
Ze-numărul de dinți ai roții conduse.

35
Din considerente cinematice numărul de dinți la roata mică a transmisiei se recomandă:
Zm=[19,121]
-i11= 0,25

Se adoptă z11=25 de dinți


Z22= = =100

Rezultă z22=100 dinti


-i21= =0,232
Se adoptă Z21=71 dinți
Z31= = =306,03

Rezultă Z31=307 dinți

i22= =0,328
Se adoptă Z23=101 dinți
Z32= = =307,9

Rezultă:Z32=307 dinți

-i23= =0,464
Se adoptă Z24=121 dinți
Z42= = =260,7

Rezultă:Z42=261 dinți

-i31= =1
Se alege Z33=111 dinți
Z41= = =111
Rezultă că Z41=111 dinți

Pentru transmiterea cu rapoartele i11,i21,i22, se folosesc bucșe și role cu pasul 1 ¾ in,iar pentru
transmisiile i23 și i31 lanțuri cu pasul 2 ½ in conform STAS 5174-66.

36
Cap.3. Proiectarea mașinii de lucru a sistemului de rotire

3.1 Determinarea forțelor care acționează în angrenajul mesei rotative

Forța tangențială este:


Ft= =
( )

Ft= =38,056 kN
( )

unde:

Mt1= = 5757,9 Nm

Se recomandă:

ηa=0,97….0,98

ηr=0,98….0,99

Se adoptă:

ηa=0,975

ηr=0,985

ΨG=0,3

Fr1=Fr'cos δ1-F'0 sin δ1

Fa1=F'rsinδ1+F'0 1cos δ1

F'o=Ft *tg β0m

F'r=Ft*tgα0f

Deci avem:

Fa2=Fr1=Ft tg α0f cos δ1 -Ft tg βm sin δ1=

=138,056*(tg 20o cos 15o 36' 43''-tg 15o sin 15o 36' 43'')=

=10,655 kN

37
Fa1=Fr2=38,056(tg 20o sin 15o36'43''-tg 15o cos 15o36'43'')=13,501 kN

3.2Calculul principalelor elemente ale mesei rotative


3.2.1 Verificarea de rezistență a angrenajului mesei rotative

Pentru angrenajul conic al mesei rotative avem următoarele date constructive:

-unghiul dintre axe:δA=90o


-
raportul de transmitere:i=3.5

-unhgiul de înclinare a dintelui :βd=15o

-cremaliera de referință:α0n=20o;f0n=1;f0f=0,82;

W0m=0,244; Wof=0,2

-deplasările speciale ale profilului dintelui:

ξt1=0,31; ξf2=-0,31; η2=0,15

-numărul de dinți ale rotilor

Pinion:Z1=23 dinți

Coroană:z2=i*z1=3,5*23=80,5 =>z2=81 dinți

a)Determinarea rezistențelor admisibile

Pentru construcția pinionului se alege cu material oțel 41MoCr11 care are următoarele caracteristici:

ζr =950 N/mm2

ζc=700 N/mm2

ζ-1=360 N/mm2

Rezistența admisibilă la solocitarea de încovoiere la baza dintelui este:


( ) ( )
Σac= ( ) ( )

(ζa)= = =350 N/mm2; k+1 =1,5…..2,5

38
(ζa)-1= = =90 N/mm2 ; k-1=3,5……4,5

ζac= =143,18 N/mm2.

a) Determinarea elementelor geometrice:

Detreminarea momentului maxim din angrenaje:

Mmax= = *103=31,617 kNm

-modulul normal

mn=10 √( )

mn=10 √( )=14,48 mm

Se adoptă mn=15mm

cf=factor de formă al dintelui; cf=2,72

cf=coeficientul de dinamicitate; cd=1,2

βk=factor ce tine seama de concentrarea tensiunilor la baza dintelui;

βk=1,6….2

Se adoptă :βk=1,6

Ψm=factor modular de lungime a dintelui:

Ψm= = =19,04

Ψ-factor modular de lățime a roții:

Ψ=0,8*z1=0,8*23=18,4

kc=factorul gradului de acoperire al angrenajului

kc=(0,8…0,9)ε=0,85*1,28=1,088

-modulul frontal

mf= = =15,52 mm

-semiunghiul conului de divizare:

39
tgδd1= = => δd1=15o36'43''

δd2=δA-δd1=90o-15o36'43''=74o3'14

-diametrele de divizare

Dd1=mf*z1=15,52*23=356,96 mm

Dd2=mf*z2=15,52*81=1257,12 mm

-lungimea generatoarei de divizare

R0= = =663,19 mm

-numărul de dinți ai roții plane

Z0= = =42,73

-lățimea danturii

B=8mf=8*15,52=124,16 mm

-înălțimea capului de divizare al dintelui

ad1=mf(fof+ξof)=15,52(0,82+0,31)=17,53mm

ad2=mf(fof-ξf1)=15,52(0,82-0,31)=7,91mm

-înălțimea piciorului de divizare

bd1=mf(mof+wof-ξfi)=15,52(0,82+0,2-0,31)=11,02mm

bd2=mf(fof+wof+ξfi)=15,52(0,82+0,2+0,31)=20,64mm

h=ad1+bd1=ad2+bd2=17,53+11,02=7,91+20,64=28,55

-unghiul capului de divizare:

tgγed1= = => γed1=1o5'14''

o
tgγed2= = ed2=0 7'23''

-unghiul piciorului de divizare al dintelui:

tg => γid1= = => γid1=0o9'51''

40
tgγid2= = => γid2=1o8'23''

-semiunghiul conului de fund

δid1=δd1- γid1=15o36'43''-0o9'51''=15026'52''

δid2= δd2- γid2=74o3'17''+1o8'23''=75o15'40''

-diametrul conului de vârf

De1=Dd1+2ad1cos δd1=356,96+2*17,53cos δd1=390,76mm

De2=Dd2+22ad2cos δd2=1257,15 +2*7,91 cos δd2=1261,4mm

-diametrul conului de fund

Di1=Dd1-2bd1cosδd1=356,96-2*11,02 cos δd1=335,7 mm

Di2=Dd1-2b21cosδd2=1257,15-2*20,64 cos δd2=1245,97 mm

-distanța de montaj

I1= ctg (δd1+γcd1) = =ctg(15036'43''+1o5'14'')=663,41

I2= ctg (δd2+γcd2)= ctg (75o25'17''+0o2'23'')=165,22

-excentricitatea

ρ=(Ro-β/2)sin βd=(663,15-124,16)sin 15o=155,56 mm

-unghiul de înclinare al dintelui

sin βd max= sin βd= sin 15o=0,23

Rezultă:βd max =13o56'4''

-unghiul de antrenare frontal

tgαo f= = = 0,374

Rezultă:αof =20o52'13''

-arcul frontal de divizare al dintelui

Sdf1=mf( +2ξ1tgαof+η2)=15,52( +2*0,31*tg 20o52'13''+0,15)=30,308 mm

41
Sdf2=mf( +2ξ1tgαof-η2)= 15,52( +2*0,31*tg 20o52'13''-0,15)=25,652 mm

-coarda frontală de divizare a dintelui

gdf1=Sdf1- =30,308- =30,274 mm

gdf2=Sdf2- =25,652- =25,651

-gradul de acoperire

cos Ψ1= =0,23 =>Ψ1=76,4o

cos Ψ2= = =0,2588 => Ψ2=75O

Romin = = =601,037 mm

Yt=Ψ1-Ψ2=1,4o

Yp= = =8,42

εs= = =0,16

-gradul de acoperire total

εt=ε+εs=1,28+0,16=1,44

c)Calculul dinților la rupere:

Se face cu relația:

ζ= ( )
= ( )
=56,69 N/mm2

Rezistența admisibilă la rupere la oboseală ζa=pentru un ciclu alternant se calculează cu relația:

ζas= = =177 N/mm2

unde:

c-coeficientul de siguranță ca=2

kζ-coeficientul efectiv de concentrare kζ=1,2

kci-coeficientul de corecție kci=1,18


42
ζ=56,69 N/mm < ζas=177 N/mm2

Deoarece ζ<ζas rezultă că angrenajul resistă la rupere prin a ntrenare.

3.2.2 Calculul arborelui de intrare


Diagramele calculului de rezistență și forma constructivă a arborelui sunt prezente în figura.

a) în plan orizontal

Ma=0 : a Ft +HB *b –R(a+c)=0

( ) ( )
HB= = =64,918 kN

MB=0 : Ft(a+b) –HA*b –R*c=0

43
( ) ( )
HA= = =28,091 kN

b) în plan vertical

MA=0: Mic=Fr1*+Vb *b

unde:

Mic=Fa* -13,501* =2409,658

VB= = =-5,693 kN

MB=0: Mic –Fr((a+b)+Va*b=0


( ) ( )
VA= = 16,348 kN

c) Calculul momentelor încovoietoare și echivalente

Planul H-H

MHA=Ft*a=38,056*325=12368,2 kNmm

MHB=R*c=36,44*390=14211,6 kNmm

MHC=0

Planul V-V

Mvc=Fa* =13,501* =2409,658 kNmm

MVA=VB*b=5,693*185=1053,205 kNmm

Mt=Ft* =38,056* =6792,234 kNmm

Momentele echivalente

Mia=√ =√ =12412,961 kNmm

MechA=√ ( )=√ ( ) =13417,609 kNmm

unde:α-coeficient ce tine seama de teoriile de echivalență α=0,75

MiB=√ =MHB=14211,6 kNmm

MVB=0

44
( )
MechB=√ =√ ( =15097,026 kNmm

Mechc=√ ( ) =√ ( ) =5635,341 kNmm

Mic=√ =Mvc=2409,658 kNmm

d) Calculul diametrului arborelui principal:

Pentru arborele principal se alege ca material oțel 41MoCr11care are următoarele caracteristicii
mecanice:

ζr=800 N/mm2

ζc=860 N/mm2

ζ-1=450…550 N/mm2
η
c=840 N/mm2

η-1=220 N/mm2

HB=217

(ζa)-1= = =100 N/mm2

k-1-coeficientul global de siguranță la un ciclu alternant simetric K1=3,5…..4,5

Se alege K-1=4,5
( ) ( )
ηac = ( ) ( )
= =83,11 N/mm2

(ηa)+1= = =170 N/mm2

K+1=1,5…2,5. Se alege K+1=2

(ηa)-1= = =55 N/mm2

Pentru secțiunea A:

dA = √ = =√ =147,975mm
( )

Pentru secțiunea B:

45
dB = √ = =√ =140,023 mm
( )

Pentru secțiunea C:

dC = √ = =√ =124,434 mm
( )

Se adoptă:

dA=150 mm

dB =140 mm

dC=125 mm

e) Verificarea rotorului la solicitări variabile:

Verificarea vse face în secțiunea C care are diametrul cel mai mic.

C= ;
( )

Cζ=coeficient de siguranță pentru eforturi unitare normale pentru un ciclu alternativ alternativ
simetric

Cζ= ( )ζ= ( )=3,07

ΒkG=1,81

εkG=0,75

γkG=0,89

ζv = = = =0,012 kN/mm2

cη-coeficient de siguranță pentru eforturi unitare tangențiale la un ciclu pulsator.

cη= == =5,04
( ) ( )

ΒkG=1,42

εkG=0,85
46
γkG=0,92

ηm=ηu= = 0,0177 kN/mm2

c= =2,62 > ca=2,5


(

Cap.3.2.3 Calculul rotorului mesei rotative

Rotorul se confecționează din OT 50 A având conform STAS 600-80 următoarele caracteristici:

ζr=500 N/mm2

ζt=250 N/mm2

ζ1t=130 N/mm2

ζ-1=200 N/mm2

ηc=160 N/mm2

η-1=160 N/mm2

Rezistențele admisibile:

(ζa)-1= = =32,5 N/mm2

k-1 =3,5...4,5; Se alege k-1=4

Cunoscând relația:

Mred= (d3-d13) * (ζa)-1

unde:

d-diametru exterior al rotorului

d1-diametrul interior al rotorului

aflăm diametrul rotorului:

d=715 mm

47
Cap.3.3Alegerea și verificarea la durabilitate a mesei rotative
3.3.1 Alegerea și verificarea rulmentului principal

Forțele care iau naștere în angrenajul și în rulmenți sunt arătate în figură unde:

Rp1,Rp2-reacțiunile în rulmentul principal în cele două plane

Rs1,Rs2-reacțiunile radiale ce apar în rulment secundar

Rs1=0

F t=Ft1 =Ft2=38,056 kN

Fr1=Fa2=10,655 kN

Fa1=Fr2=13,501 kN

Fa2* -Rs2*510=0 => Rs= = =13,132 kN

Rp2=Fr2+Rs2=13,501+13,132=26,633 kN

Rp1=Ft=38,056 kN

R=√ =√ =46,449 kN

Rezultanta forțelor axiale preluate de rulmentul principal este Ap

Ap=G+Ff+Fa

unde:
48
G-greutatea rotorului ; mrot=1000 kg

G-mrot*g=1000*9,81=9,81 kN

Ff=forța de frecare dintre prăjina de antrenare și pătrați.

Ff= = =0,033

A=4 ½ in =114,3 deschiderea pătraților

MM=12,8 kN –momentul maxim transmis la masa rotativă

μ-coeficientul de frecare

μ=0,15...0,2 pentru pătrații simpli

μ=0,15 pentru pătrații cu role

Se aleg pătrații simplii și rezultă μ=0,15

Fa=rezultanta forțelor axiale din angrenaj care se preia la nivelul rulmentului principal:

Fa=Fa2-Ff=10,655-0,033=10,622 kN

AP=9,81+0,033+10,622 kN

Forța de calcul pentru rulmentul principal

Fc0=XR +Y(A+A') Y=1;

X=1,25 tgα(1- *sin α)=1,25*tg 20(1- *sin 20) =0,351

α=20o

A=sarcina axială preluată de rulmentul principal; A=Ap

A'=sarcina axială introdusă în rulmentul principal de și rulmentul secundar.

A'= A s= Ff = *0,033=0,0165 kN

A=-Ff

Fco=0,351-46,449+20,465+0,0165=36,785 kN

Capacitatea dinamică

C=Fc0=

49
fm= √

p=3

h=30000 ore

h0=5000 ore

fm= √ =1,81

fn= √ =0,55

c0=36,785* =121,056 kN

Capacitatea statică

C0 > s0 *FCM=1,5*1880,84*103=2821,26*103N=2821,26 kN

Se alege rulmentul radial-axial RY 65/800C sau capacitatea dinamică Ca=720


kN,capacitatea statică csa=3120 kN, d=800 m,D=1060 mm,H=155 mm

Cap.3.3.2 Rulmentul secundar

Se verifică static la 50% din sarcina rulmentului principal

Cos= =1410,63 kN

Se alege rulmentul radial-axial RY65/800 B cu Cca=2850 kN,Ca=650 kN,d=800mm,D=950


mm,H=120 mm.

3.4 Alegerea pătraților

Alegerea pătraților se face în funcție de dimensiunile mesei rotative.

Pătrații mari au rolul de a antrena prăjina de foraj și suspendă garnitura de foraj în pene.

50
Pentru MRL 275 cu diametrul nominal 27 ½ in,sarcina statică maximă Co=2800 kN, i=3,5 se aleg
pătrații conform STAS cu dimensiunea nominală 27 ½ in.

A=519,1 mm,B=101,6 mm,C=344,5 mm,D=331,8 mm,E=251,2 mm,F=101,6 mm,G=223,6


mm,H=134 mm.

Cap.4 Recomandări de punere în funcțiune,exploatare și întreținere a


mesei rotative

Proba de etanșeitate a băii de ulei se va face cu petrol sau alt lichid eficace.

Nivelul uleiului se va verifica după ce masa s-a rotit cel puțin 10 minute cu turația de 100
rot/min.

Masa se va supune unui rodaj gol după următorul program:

-3 ore la 150 rot/min

-3 ore la 200 rot/min

-2 ore la 250 rot/min

Poziția de lucru a mesi rotative este cu tălpile de așezare orizontale.

Jocul minim în angrenaj va fi de 0,5..0,8 mm.

51
Concluzii

În capitolul 1 am vorbit despre instalațiile de foraj ca structură generală,de câte feluri sunt.

În acest capitol am atins pe scurt următoarele aspecte:

Definiția mesei rotative,am clasificat părțile componente care sunt incluse în masa rotativă,rolul
fiecăruia,am inserat imagini care conțin piesele de ansamblu și subansamblu ale mesei rotative.

Spre sfârșitul capitolului 1 am prezentat modul în care se montează masa rotativă și angrenajul
conic.

În capitolul 2 am efectuat calculele de proiectare ale mesei rotative necesară echipării unei instalații
de foraj cu H=3800m.

Am calculat parametrii principali ai transmisiei de lucru și determinarea valoriilor extreme ale


funcțiilor de definire.

În cadrul capitolului 3 am atins ca subiect de calcul proiectarea mașinii ca sistem de lucru.

Ca și încheiere în capitolul 4 am prezentat câteva metode de punere în funcțiune,exploatare și


întreținere ale mesei rotative.

Pe scurt au fost atinse toate subiectele necesare proiectării mesei rotative.

52
Bibliografie
1.Bublic,A.,ș.a. Utilaj petrolier pentru foraj și extracție,Editura Tehnică București, 1972.

2.Cristea,V.ș.a. Instalații și utilaje pentru forarea sondelor,Editura Tehnică,București,1985.

3.Costin,I. Utilaj petrolier.Elemente de calcul,Editura Didactică și Pedagogică,București,1986.

4.Hirschi,I. Calculul și construcția utilajului petrolier de schelă; Editura Didactică și Pedagogică,


București,1963.

5.Pantazi,O. Construcția și tubarea sondelor,Editura Tehnică,București,1972.

6.Popovici,A. Utilaj și construcții montaje pentru schele petroliere,Ploiești,1983.

7.Preda,I.Sava,I. Probleme la cursul de CCUP de schelă,Editura didactică și


Pedagogică,București,1966.

8.Rabinovici,A. Rulmenți,Editura Tehnică,București,1977.

9. Rădulescu,A. Carnet tehnic.Utilaj petrolier –foraj,Editura tehnică,București,1975.

10.Vlad,I. Mașini și utilaj petrolier pentru foraj și excavație partea a III-a,Ploiești,1984.


11. Parepa S,Utilaje petroliere,Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești,2015.

*** Catalog de utilaj petrolier MICM-IPCUP

53