64 Amplificatoare

1.2.6 Amplificatoare izolatoare [1.2,1.9, 1.10, 1.11]

Generalităţi:
Amplificatoarele de izolare (AI) sunt variante ale amplificatoarelor de
măsurare la care sursa de semnal de la intrare este separată galvanic de etajul de
ieşire. Această cerinţă apare din motive legate de protecţia sursei de semnal. Astfel
sursa de semnal poate fi (în cazul aparatelor medicale) traductor generator, aplicat
prin intermediul electrozilor pacienţilor, sau traductor generator inclus în medii
chimice, biologice. Ele trebuiesc protejate de efectele nedorite ale curenţilor
electrici sau ale câmpurilor electrice şi magnetice. Aceste efecte apar în situaţii de
avarii: de exemplu, în situaţia în care se străpung tranzistoarele de intrare,
permiţând trecerea unor curenţi importanţi de la sursele de alimentare în c.c. a AM
la sursele de semnal. O situaţie nefavorabilă poate apărea la străpungerea diodelor
de protecţie sau la măsurarea tranzistorelor de intrare, caz în care scade rezistenţa
de intrare a AM şi apare o tendinţa de scurcircuitare a sursei de semnal. Pe de altă
parte AM trebuie să fie plasate în apropierea sursei de semnal pentru procesarea
semnalului de măsurare în condiţii optime. În primul rând este necesară izolarea
procesului de măsurare de mărimile de referinţă.
Modalităţile de izolare galvanică sunt legate de alegerea procedeelor de
transmitere a semnalelor între părţile separate. Se utilizează două procedee:
- transmisie prin cuplaj inductiv (cu transformator);
- transmisie prin cuplaj optic (prin optocuploare).
În cazul transferului inductiv semnalul util este modulat în frecvenţă după
care este aplicat (prin injecţie de curent) primarului transformatorului izolator, iar
din secundarul acestuia semnalul este transmis spre echipamentele de ieşire, unde
este supus sau nu operaţii reciproce de demodulare, deoarece orice transformator
poate atenua fronturile sau poate produce atenuări. Nu este indicată modularea în
amplitudine, iar modularea în durată trebuie evitată de asemenea. Deoarece
frecvenţa nu se modifică, modularea în frecvenţă este recomandată. Tensiunea de
izolaţie între primarul şi secundarul transformatorului izolator trebuie să fie de 2-5
kV.
Separarea galvanică prin intermediul transformatoarelor asigură o bandă
largă de frecvenţă (102 ÷ 104 Hz), amplificări 1 ÷ 103, raport de rejecţie de mod
comun 80 ÷ 120 dB (la frecvenţă specificată). Actualmente, din motive legate de
simplitatea execuţiei cât şi datorită creşterii performanţelor circuitelor
optocuploare, soluţia izolării prin cuplaj optic este cea mai utilizată.
Pentru precizii foarte mari şi o bună liniaritate se utilizează cuplajul prin
transformator. Pentru precizii mai scăzute şi un timp de răspuns mai mare se
utilizează cuplajul optic.
 Amplificatoare de măsurare 65
1.2.6.1 Amplificatoare de izolare cu optocuploare
Optocuplorul: este format din două elemente: a) sursa de radiaţii, b)
detectorul de radiaţii. Aceste elemente sunt introduse într-o capsulă izolată de
proprietăţile optice ale mediului exterior [1.2].

Fig. 1.50 a) Optocuplor LED –fotodioda, b) Optocuplor LED –fototranzistor

Sursa de radiaţii o reprezintă dioda electroluminiscentă, LED, mai ales de
tip GaAs cu emisie în infraroşii. Detectorul de radiaţii este un semiconductor din Si
(mai rar din Ge) şi poate fi o fotodiodă (rapidă dar cu sensibilitate slabă) CTR=10-
4
; un fototranzistor (simplu – cel mai des folosit); un fototranzistor Darlington
(foarte sensibil, CTR=1…10, dar mai lent); un fototranzistor cu efect de câmp
(având liniaritate bună în gamă mai largă de curenţi [1.2] ). Esenţială pentru
performanţele sistemului este viteza de răspuns a optocuplorului.
Fotodioda: poate avea două regimuri de funcţionare: regimul propriu-zis
de fotodiodă şi regimul de fotogenerator (regimuri evidenţiate de caracteristicile
statice - fig. 1.51 a).

Fig. 1.51 a) Caracteristici statice fotodiodă,

b) regim fotodiodă, c) regim fotogenerator
În regim de fotodiodă, dioda este polarizată invers. Pentru o iluminare E=0
curentul invers prin diodă se numeşte curent de întuneric – de ordinul 1µA la
fotodiodele cu Ge şi 1nA la cele cu Si.
66 Amplificatoare

Caracteristiciile sunt dependente de temperatură.Cu creşterea iluminării, creşte

curentul invers – este regimul de fotodiodă.
Sensibilitatea fotodiodei se defineşte:
I
S = inv [µA / lx ] (1.150)
E
Timpul de răspuns, definit în raport cu un impuls salt de iluminare este de ordinul
1µs.
Regimul de fotogenerator: apare chiar în absenţa sursei de polarizare Ed
când Ud=0, când are loc o creştere considerabilă a iluminării, şi prin urmare Iinv=IF.
La creşterea tensiunii de polarizare, tensiunea directă Ud creşte şi atinge valoarea
EFG pentru Id=0 (EFG reprezintă tensiunea echivalentă electromotoare a diodei în
regim de fotogenerator).
Fototranzistorul: realizează o amplificare a curentului fotoelectric.
Caracteristicile IC =f(UCE) având ca parametru iluminarea E, (pentru curent de lucru
Il=0) sunt similare cu cele ale tranzistorului clasic.

Fig. 1.52 Caracteristica fototranzistorului, simbol, circuit cascod

Curentul de colector este:
I C = (β + 1) I F + I CB 0  (1.151)
 
unde: IF - curentul datorat efectului de iluminare (IF corespunde unui curent
echivalent de bază). Prin urmare ICB0 este un curent de offset in raport cu IF.
Sensibilitatea fototranzistorului este de ordinul 1…10 µA/lx, iar timpul de răspuns
este mai mare de 1µs.
Etajul cascod îmbunătăţeşte performanţele legate de timpul de răspuns,
deoarece are loc o micşorare a capacităţii CCE prin micşorarea efectului Miller.
Caracteristicile de transfer ale optocuplorului sunt date în catalog şi sunt deosebit
de importante.
 Amplificatoare de măsurare 67
1.2.6.2 Amplificatorul de izolaţie cu intrare diferenţială [1.2]
+VC R
Ui1
(1) +V
Sursa de semnal U0 R
( Electrozi de RE A.M. -
comandă ) A.O.
iF (2)
+
Ui2 iD U0
R -V

-VC
Fig. 1.53 Amplificatorul de izolaţie cu optocuplor LED-fotodiodă
(1)
U0 U id
iD = = AdAM
R R ( 2)
= k AdAM U id ⇒ U0 (1.152)
( 2)
Uo
iF = − = k iD
R
Amplificatorul de măsură este de tip diferenţial: amplificatorul de ieşire
este un amplificator transimpedanţă.
1.2.6.3 Amplificatorul de izolaţie utilizat în teletransmisia datelor [1.2]
+VAL1
Id If +VAL2

RC2 IC3 RC3

R1
DL DF i T3 U0
B
Ui T1
T2 Ui3 iE3
C1
UE3
ir R
R2 RE1 RE3

Fig. 1.54 Optocuplor cu diode pentru transmisii de date

68 Amplificatoare

i f RC 3 R
u0 = − ui (1.153)
i d R E 3 R E1
T1 – se comportă la semnal mare ca un generator de curent constant, fapt necesar
pentru polarizarea diodei LED notată DL. Pentru semnal mic, T1 se comportă ca un
amplificator transadmitanţă.
Variaţia de curent mic prin dioda DL este:
U
i d = i ⇔ U i = id R E 1 (1.154)
R E1
T1 este un etaj cu sarcină distribuită Deoarece RC nu face parte din etaj, etajul
trebuie citit în curent şi se comportă ca un etaj transadmitanţă având amplificarea:
i if 1
AY = d ≈ = (1.155)
ui ui RE
id – fiind curentul de colector.

Analiza aproximativă a schemei este:

Rezistenţa R realizează o reacţie negativă de curent. Factorul de transfer în curent
este:
i RE 3 RE 3
gr = r = − ≈− (1.156)
iC 3 R + RE 3 R

Observaţie: Amplificarea globală în curent este aI; amplificarea cu reacţie este:

aI 1
AI = ≈ ( daca aI>> ) (1.157)
1 + gr aI gr
Prin urmare
1  R  R
AI = = −1 +  = − (1.158)
gr  RE  RE 3
iC 2
sau AI =
ir
Tensiunea culeasă în colector este:
RC 3
u 0 = iC 3 RC 3 = − AI ir RC 3 = − R ir (1.159)
RE 3
Dar deoarece: i f = i r + i B 1 ; i B 1 << i r ⇒ ir = i f
 Amplificatoare de măsurare 69
RC 3
u0 ≈ −R if (1.160)
RE 3
sau
iC3
AI = (1.161)
if
Se poate scrie:

u0 RC 3
=− (1.162)
uE3 RE 3
şi
RE 3 RE 3
ir = −i E 3 ≈− i E 3 (1.163)
RE 3 + R R
deoarece R>>RE3.
Din (1.163) avem:
ir R ≈ −i E 3 R E 3 = −u E 3 (1.164)
Din (1.162) avem
RC 3
u0 = − uE3 (1.165)
RE 3
Înlocuind pe UE 3 din (1.164) se obţine:
RC 3
u0 = + ir R (1.166)
R E3
ui
Dar i f = k id = k
RE 3
Rezultă:
RC 3 R
u 0 =k ui (1.167)
RE 3 RE1
sau în final
u 0 i f R RC 3
= (1.168)
ui id R E1 R E 3
70 Amplificatoare

1.2.6.4 Amplificatoare de izolare cu optocuploare cu reacţie negativă “opto-

electrică” [1.2, 1.3].
U1+ U2+
RC
RC

− R0
+ AO1 T1

iF2
R iL
R1 −
Ui
iF1 + AO 2
U0
D1 TF2

TF1 D2
OC1 OC2

Fig. 1.55 Amplificatoare de izolare cu reacţie negativă “opto-electrică”.

Caracteristica de transfer în curent a unui optocuplor este neliniară.
În schema din figura 1.55, prin alegerea a două optocuploare identice se pot obţine
variaţii identice de curent prin elementele detectoare ale optocuplorului
iF1=iF2.
De remarcat că etajul de intrare realizează reacţia negativă prin intermediul
optocuplorului OC1 – reacţie ce conduce la tendinţa de anulare a tensiunii la
intrarea lui AO1.
Pentru etajul de intrare avem:
+
ui U1
i F1 = + = i f1 + I F1 (1.169)
R1 RC
Pentru etajul de ieşire avem:
+
u0 U 2
iF2 = + = i f 2 + I F2 (1.170)
R0 RC
Făcând
U1+ = U 2+
şi deoarece
 Amplificatoare de măsurare 71
iF1=iF2
avem:
ui u0
=
R1 R0
deci:
R0
u 0 = ui (1.171)
R1
Observaţie:
Curenţii prin rezistenţele RC sunt necesari pentru asigurarea funcţionării pentru
ambele polarităţi ale tensiunii UI, deoarece atât diodele electroluminiscente cât şi
fototranzistorii sunt dispozitive unidirecţionale. Curentul static IF1 se alege astfel
încât fototranzistorul T1 să se situeze în zona liniară a caracteristicii de transfer de
curent a optocuplorului .

1.2.6.5 Amplificator izolator cu reacţie prin amplificator diferenţial

UCC1
UCC2

Ui
T1
+ R
_ AO1 R’2 RC RC R’2

+
_ AO2 T4
iF2
DL1 T2
DL2
T3 U0
iF1 Ui1 Ui2
R1 R R2
IEE1
IEE IEE2

Fig. 1.56 Amplificator izolator cu reacţie prin amplificator diferenţial şi AO

Se poate scrie:
u
i F1 = i f1 + I F1 = i + I EE1
R1
72 Amplificatoare

u
i F 2 = i f 2 + I F 2 = o + I EE 2
R2

U i1 = k i f 1 R
U i2 = k i f 2 R

U + = U CC 2 −  g m U i1  RC
 
U − = U CC 2 −  g m U i 2  RC
 
U + =U − ⇒ U i1 = U i 2 ⇒ i f 1 = i f 2
ui u0 u 0 R2 (1.172)
⇒ = ⇒ = = Au
R1 R2 ui R1
Observaţii:
Generatoarele de curent IEE1 şi IEE2 polarizează diodele generatoare DL1 şi DL2. În
locul lor pot fi montate rezistenţe de valori mari care să nu şunteze rezistenţele R1
şi R2.
Cele două surse de alimentare Ucc1 şi Ucc2 trebuie să fie bine izolate între ele, deci
este obligatorie utilizarea a două surse. Valoarea tensiunilor de alimentare poate fi
diferită sau aceeaşi.
Se vor utiliza două capsule integrate pentru cele două amplificatoare operaţionale
deoarece este necesar ca alimentarea să fie separată.

BIBLIOGRAFIE

1.1 Gray P., Meyer R. – Analiza şi sinteza circuitelore integrate analogice Editura Tehnică
Bucureşti, 1983
1.2 Bârcă-Gălăţeanu S., Sporea D. – Optoelectronică. Dispozitive şi aplicaţii, Editura
Militară, Bucureşti, 1983
1.3 Bodea M., Mihut I., Turic L, Tiponut V. - Aparate electronice pentru măsurare şi
control, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1985.
1.4 Dascălu D., Turic L., Hofman I. – Circuite electronice, Editura Didactica şi Pedagogică
Bucureşti, 1981
 Amplificatoare de măsurare 73
1.5 Ciugudean M., Tiponut V., Tanase M. E., Bogdanov I., Carstea H., Filip A. -
Circuite integrate liniare. Aplicaţii, Editura Facla, Timişoara, 1986.
1.6 Dragu I., Iosif I.M. – Circuite integrate liniare, Amplificatori operaţionali, Editura
militară, Bucureşti, 1981.
1.7 Jurca T., Stoiciu D. – Instrumentaţie de măsurare. Structuri şi circuite, Editura de Vest,
Timişoara, 1996
1.8 Manolescu Anca - Circuite integrate liniare, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1983
1.9 Simion E., Miron C., Feştila L. - Montaje electronice cu circuite integrate analogice,
Editura Dacia, Cluj Napoca, 1986.
1.10 Dănilă Th., Reus N., Boiciu V. – Dispozitive şi circuite electronice, Editura Didactică
şi Pedagogică Bucureşti, 1982
1.11 IPRS Băneasa - Circuite integrate liniare. Manual de utilizare, vol. IV.
1.12 Todoran,Gh.. Măsurări magnetice.Editura Quo Vadis, Cluj Napoca 1996.
ISBN 973-98003-0-0.
1.13 Munteanu,R.,Todoran Gh.. Teoria şi practica prelucrării datelor de măsurare.Editura
Mediamira, Cluj Napoca 1997. ISBN 973-9358-09-8.
1.14 Todoran,Gh.-"Ferrites complex magnetic permeability measurement by phase-sensitive
detection method" In the Resumat Proceedings Of The CPEM '92- Paris,12-15 june,
1992.
1.15 Todoran,Gh.,Dragomir,N.D., - Soft ferrites complex magnetic permeability method
Rayleigh field range. In : Proceedings of the " 12 Internationale Fachtagung Industrielle
Automatisierung - Automatisierte Antriebe",23-25 februar, 1993, Chemnitz, p.320-324,
19 rel.,2 fig., 5 ref.bibl.
1.16 Todoran,Gh.,Dragomir,N.D.,Copîndean,R.,Dragan,F., -"Measuring method for complex
permeability, using the ac compensator" In :Proceedings of the Conference on
Optimization of Electric and Electronic Equipments, vol.1,Brasov, Mai, 1994.p.191
1.17 Todoran,Gh.-"The response of a magnetic circuit with histeresis to a sinusoidal excitation"
In Revue roumaine electrotehnique electrenergetique, nr.4, serie nouă,1997.
1.18.Todoran Gh. – O nouă abordare a ecuaţiilor de funcţionare asociate
magnetometrului cu ferosonda saturabila cu excitaţie triunghiulara. EEA,
volum 46, nr.3-4, martie-aprilie, 1998.