GP 121 2013 Partea 1 Protectii AK Constructii Otel PDF

Intralegis 6.
2 - CTCE Piatra Neamţ, 2018

www.ctce.ro
ORDIN nr. 27 din 10 ianuarie 2014

pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid de proiectare şi execuţie privind protecţia
împotriva coroziunii, indicativ GP 121-2013"
EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 18 februarie 2014
Data intrării în vigoare: 20 Martie 2014

În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995
privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4)
din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente
activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 , cu modificările şi completările
ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 6/2013 al Comitetului tehnic de
specialitate nr. 7- Construcţii hidrotehnice şi hidroedilitare, Procesul-verbal de
avizare nr. 17/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 11 - Cerinţe funcţionale
pentru construcţii şi fizica construcţiilor şi Procesul-verbal de avizare nr. 2/2013 al
Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului
nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite
prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid de proiectare şi execuţie privind protecţia
împotriva coroziunii, indicativ GP 121-2013", structurată în două părţi după cum
urmează:
a) "Partea I - Proiectarea şi execuţia protecţiei împotriva coroziunii a
construcţiilor din oţel, indicativ GP 121/1-2013", prevăzută în anexa nr. 1;
b) "Partea a II-a - Proiectarea, execuţia şi exploatarea protecţiilor anticorozive
pentru construcţii hidrotehnice, indicativ GP 121/2-2013", prevăzută în anexa nr. 2.
ART. 2
Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
------------
*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120
bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei
Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.
ART. 3
Prezentul ordin*1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în
vigoare la 30 de zile de la data publicării.
---------
*1) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor, editat de către
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare
Teritorială Durabilă "URBAN-INCERC".
ART. 4
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 193/2005 pentru aprobarea
reglementării tehnice "Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a
construcţiilor de oţel", indicativ GP 111-04*2), publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 441 şi 441 bis din 25 mai 2005, şi Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 194/2005 privind aprobarea
Reglementării tehnice "Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a
construcţiilor de oţel", indicativ GE 053-04*3), publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 428 şi 428 bis din 20 mai 2005, se abrogă şi Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.577/2002**) privind aprobarea
Reglementării tehnice "Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a protecţiilor
anticorozive pentru construcţii hidrotehnice", indicativ GP 072-2002*4) îşi încetează
aplicabilitatea.
----------
**) Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.
1.577/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
*2) Reglementarea tehnică "Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii
a construcţiilor de oţel", indicativ GP 111-04 a fost publicată în Buletinul
Construcţiilor nr. 8-9/2005, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC.
*3) Reglementarea tehnică "Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a
construcţiilor de oţel", indicativ GE 053-04 a fost publicată în Buletinul Construcţiilor
nr. 8-9/2005, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi
Economia Construcţiilor - INCERC.
*4) Reglementarea tehnică "Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a protecţiilor
anticorozive pentru construcţii hidrotehnice", indicativ GP 072-2002, a fost publicată în
Buletinul Construcţiilor nr. 6/2003, editat de Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC.
p. Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale
şi administraţiei publice,
Shhaideh Sevil,
secretar de stat
Bucureşti, 10 ianuarie 2014.
Nr. 27.
-----------
GHID DE PROIECTARE I EXECUIE
PRIVIND PROTECIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII,
indicativ GP 121 - 2013
PARTEA I - PROIECTAREA I EXECUIA PROTECIEI ÎMPOTRIVA

COROZIUNII A CONSTRUCIILOR DIN OEL, indicativ GP 121/1 -2013
4
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Terminologie
2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

3. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I CERINE DE BAZ PRIVIND
ALCTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN OEL PENTRU
ASIGURAREA PROTECIEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII
3.1. Principii i criterii privind concepia i proiectarea, pentru protecia împotriva
coroziunii a construciilor din oel
3.2. Condiii de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii
3.3. Desfurarea procesului de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii
4. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I
PENTRU SISTEMELE DE PROTECIE ANTICOROZIV
4.1 Cerine specifice
4.2. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
4.3. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv
5. SISTEME DE PROTECIE ANTICOROZIV A CONSTRUCIILOR DIN OEL
5.1. Condiii generale
5.2. Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
5.3. Sisteme de protecie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate
6. EXECUTAREA LUCRRILOR DE PROTECIE ANTICOROZIV
6.2. Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv
6.2.1. Pregtirea suprafeei (suportului)
6.2.2. Pregtirea produselor de protecie
6.2.3. Aplicarea produselor de protecie
6.3. Verificarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv
6.3.1. Generaliti
6.3.2. Recepia produselor de protecie
6.3.3. Pstrarea i depozitarea produselor de protecie
6.3.4. Asigurarea condiiilor prealabile pentru punerea în oper
6.3.5. Verificri înaintea aplicrii acoperirilor protectoare
6.3.6. Verificri în timpul aplicrii acoperirilor protectoare
6.3.7. Verificri dup aplicarea acoperirilor protectoare
7. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII

8. MSURI PRIVIND APRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
ANEXA 1 - REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE
ANEXA 2 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTECIA ÎMPOTRIVA
COROZIUNII CARE TREBUIE CUPRINSE ÎN PROIECT
5
LIST TABELE
Nr.
Numr tabel Denumire tabel
crt.
1 Tabel 2.1 Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate
2 Tabel 3.1 Distana minim între profile
3 Tabel 3.2 Grosimea minim a seciunii elementelor de rezisten
Tabel 4.1 Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie
4
anticoroziv
5 Tabel 4.2 Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu
6 Tabel 4.3
imperfeciuni
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie
7 Tabel 4.4
anticoroziv
8 Tabel 5.1 Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru
9 Tabel 5.2
medii cu clasa de corozivitate C2
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru
10 Tabel 5.3
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii
11 Tabel 5.4
cu clasa de corozivitate C2
12 Tabel 5.5
13 Tabel 5.6
14 Tabel 5.7
cu clasa de corozivitate C3
15 Tabel 5.8
16 Tabel 5.9
17 Tabel 5.10
cu clasa de corozivitate C4 (oel zincat la cald)
18 Tabel 5.11
cu clasa de corozivitate C4 (oel metalizat)
19 Tabel 5.12
medii cu clasa de corozivitate C5-I
20 Tabel 5.13
medii cu clasa de corozivitate C5-I
21 Tabel 5.14
cu clasa de corozivitate C5-I (oel zincat la cald)
22 Tabel 5.15
cu clasa de corozivitate C5-I (oel metalizat)
23 Tabel 5.16
medii cu clasa de corozivitate C5-M
24 Tabel 5.17
medii cu clasa de corozivitate C5-M
25 Tabel 5.18
cu clasa de corozivitate C5-M (oel zincat la cald)
26 Tabel 5.19
cu clasa de corozivitate C5-M (oel metalizat)
6
1. 1. Obiect i domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criteriilor i condiiilor privind
msurile de protecie împotriva coroziunii pentru construciile supraterane din oel, noi i existente,
precum i condiiile de executare a lucrrilor de protecie anticoroziv a acestora.
Prevederile specifice din prezentul ghid se aplic, în fazele de proiectare i execuie, astfel încât
s rspund cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
1.1.2. Protecia împotriva coroziunii a elementelor/construciilor supraterane din oel se

realizeaz, în etapa de proiectare, în funcie de clasa de corozivitate a mediului preconizat, astfel:
a) prin concepia de ansamblu i de detaliu i prin alegerea materialelor adecvate;
b) prin prevederea de msuri constructive i de condiii pentru modul de executare
a lucrrilor;
c) prin prevederea unor sisteme de protecie anticoroziv aplicate pe suprafaa
elementelor, sisteme adecvate naturii i clasei de corozivitate a mediului.
1.1.3. Ghidul nu se refer la:

a) construciile/elementele din oel îngropate în teren;
b) construciile/elementele din oel imersate parial sau total în soluii sau lichide
agresive;
c) construciile/elementele din oel inoxidabil;
d) construciile/elementele speciale (turnuri, piloni, couri, silozuri, rezervoare, ci de
rulare, conducte etc.).
1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecie împotriva coroziunii a construciilor din
oel, cum sunt: protecia electrochimic (catodic, anodic), inhibitori de coroziune .a.
1.1.5. Prevederile prezentului ghid se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de

lucrri, proprietarilor/utilizatorilor de lucrri de construcii din oel precum i organismelor de
verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul i/sau expertizarea
lucrrilor).
1.2. Terminologie
În prezentul ghid sunt utilizai urmtorii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu ce acioneaz distructiv asupra construciei sau a diverselor sale
pri componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcie;
- acoperire metalic: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiu
etc.), aplicat (e) pe suprafaa elementelor din oel;
- acoperire organic: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele,
alctuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafaa
elementelor din oel;
7
- clas de corozivitate: caracteristic tehnic msurabil a intensitii aciunii mediului agresiv

asupra materialului de construcie;
- coroziune: interaciune fizico-chimic între un material / produs (de construcie) i mediul su
înconjurtor, care conduce la modificarea proprietilor materialului i adeseori la degradarea unor
caracteristici i/sau funcional a acestuia, a mediului înconjurtor sau a sistemului constituit din cei doi
factori;
Not : Aceast interaciune este în general de natur electrochimic.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziune
dat;
- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem de
coroziune dat;
- degradare datorat coroziunii: efect al coroziunii considerat duntor pentru utilizrile
materialului de construcie, mediul sau sistemul pe care aceti doi factori îl formeaz;
- durabilitatea proteciei: durata de via estimat a unui sistem de protecie anticoroziv aplicat
pe suprafaa din oel pân la prima lucrare de refacere complet a proteciei;
Not: Durata de via estimat nu constituie o durat de garanie.
- durata de meninere a umiditii pe suprafa: interval de timp în care o suprafa metalic
este acoperit cu o pelicul adsorbit i/sau un lichid electrolitic, capabil s provoace coroziunea
atmosferic;
- mediu agresiv: mediu care conine unul sau mai muli ageni agresivi (corozivi);
- protecie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât s diminueze
degradrile datorate coroziunii;
- rezistena la coroziune: capacitatea unui material de construcie (oel) de a rezista la coroziune
într-un sistem de coroziune dat;
- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale i diferite elemente ale
mediului care pot influena coroziunea;
Not: Elemente ale mediului pot fi considerate: acoperirile, straturile superficiale etc.
- sistem de protecie anticoroziv: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafa suport, pentru a
realiza protecia acesteia împotriva coroziunii;
- tipul atmosferei: noiune care caracterizeaz atmosfera pe baza criteriilor de clasificare
corespunztoare, altele decât corozivitatea (rural, urban, industrial, marin) sau factori opionali
complementari (chimici etc.);
- vitez de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construcie (oel) raportat la
unitatea de timp.
Not: Expresia utilizat pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat i de tipul acesteia.
Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimat prin creterea adâncimii coroziunii raportat la unitatea de timp, prin masa de
metal transformat în produi de coroziune raportat la unitatea de suprafa i unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate
varia în timp i poate s nu fie acelai în toate punctele suprafeei care se corodeaz. De aceea, referirile la viteza de
coroziune trebuie s fie însoite de informaii despre tipul, dependena de timp i localizarea efectului coroziunii.
8
2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE
2.1. În concordan cu SR EN ISO 12944-2 i SR EN ISO 9223, mediile agresive care

acioneaz asupra construciilor din oel supraterane i a elementelor lor componente se clasific în ase
clase de corozivitate atmosferic:
C1 - foarte slab;
C2 - slab;
C3 - medie;
C4 - ridicat;
C5-I - foarte ridicat (industrial);
C5-M - foarte ridicat (marin).
În tabelul 2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunztoare
claselor de corozivitate.
Tabelul nr. 2.1

Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate
Clas de Exemple de medii tipice (caracter informativ)
corozivitate Exterior Interior
C1 Cldiri înclzite cu atmosfer curat,

- de exemplu, birouri, magazine, coli,
foarte slab hoteluri.
C2 Cldiri neînclzite unde poate s

Atmosfere cu nivel sczut de poluare,
apar condens, de exemplu,
slab mai ales zone rurale.
depozite, sli de sport.
Camere de producie cu umiditate

C3 Atmosfere urbane i industriale, ridicat i anumit poluare a aerului,
poluare moderat cu SO2. Zone de de exemplu instalaii de prelucrare a
medie coast cu salinitate sczut. alimentelor, spltorii, fabrici de
bere, fabrici de produse lactate.
C4 Zone industriale i zone de coast cu Industria chimic, piscine, nave de
ridicat salinitate moderat. coast i antiere navale.
C5-I Cldiri sau zone cu condensare
Zone industriale cu umiditate ridicat i aproape permanent i cu grad
foarte ridicat atmosfer agresiv.
(industrial) ridicat de poluare.
C5-M Zone de coast i litorale, zone cu grad Cldiri sau zone cu condensare
foarte ridicat ridicat de salinitate. aproape permanent i cu grad
ridicat de poluare.
(marin)
9
2.2. Clasificarea corozivitii atmosferice se face, în conformitate cu SR EN ISO 9223 i SR EN

ISO 12944-2, prin dou metode de determinare:
a) clasificare bazat pe msurarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR EN ISO
9226);
b) clasificare în funcie de caracteristicile mediului înconjurtor (durata de meninere a
umiditii i gradul de poluare) (SR EN ISO 9225).
Valorile de referin ale vitezei de coroziune pentru fiecare clas sunt prevzute în SR EN ISO
9224.
2.3. Stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care se va amplasa o construcie nou se face
de ctre proiectant, pe baza analizei mediului exterior i a datelor furnizate de proiectantul de
specialitate privind existena, natura i concentraia agenilor agresivi care vor rezulta din procesul
tehnologic, pentru mediu interior.
2.4. Pentru stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care este amplasat o construcie aflat
în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative i cantitative privind agenii agresivi
(noxe) i ale umiditii relative a aerului, atât pentru interior, cât i pentru exterior, efectuate de un
operator economic de specialitate în domeniu.
2.5. În medii cu clasa de corozivitate mai mare de C5, se vor prevedea msuri pentru reducerea
corozivitii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabricaie sau, în caz de
imposibilitate, se va studia fiecare caz în parte.
3. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I CERINE DE BAZ PRIVIND

ALCTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII DIN OEL PENTRU
ASIGURAREA PROTECIEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII
3.1. Principii i criterii, privind concepia i proiectarea, pentru protecia împotriva

coroziunii a construciilor din oel
3.1.1. La conceperea i proiectarea construciilor din oel, se vor avea în vedere urmtoarele
principii, pentru asigurarea durabilitii acestor construcii prin msuri de protecie împotriva
coroziunii:
a) msurile de protecie împotriva coroziunii se refer la ansamblul de aciuni întreprinse
începând de la conceperea i alctuirea elementelor construciei i continuate pe parcursul executrii i
exploatrii acesteia. Aceste msuri se refer, în principal, la :
i) conceperea, alctuirea i proiectarea elementelor/construciei, cu luarea în considerare a
aciunii corozive a mediului asupra acesteia;
ii) evitarea riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorit
contactulului materialelor de natur diferit la alctuirea constructiv (oel carbon i oel
inoxidabil, aluminiu, cupru .a.), inclusiv la elementele de îmbinare (uruburi, aibe,
boluri .a.);
iii) prevederea sistemelor adecvate de protecie anticoroziv;
iv) asigurarea executrii corespunztoare a lucrrilor de protecie, astfel încât s nu fie
favorizat iniierea aciunii corozive;
v) întreinerea/mentenana sistemelor de protecie anticoroziv pe durata exploatrii
construciei;
vi) evitarea accenturii condiiilor de mediu agresiv pe durata exploatrii, în special prin
10
asigurarea funcionalitii tuturor elementelor construciei (hidroizolaie, ventilaii,

instalaii .a.).
b) msurile de protecie împotriva coroziunii se stabilesc prin proiect, pentru toate aspectele
artate, cu un grad de detaliere difereniat, determinat de clasa de corozivitate a mediului i de
sensibilitatea la coroziune a elementelor/construciei. Msurile adoptate trebuie s asigure o protecie
uniform pentru toate zonele elementelor sau construciei.
În anexa 2 sunt prezentate prevederile specifice minime, referitoare la executarea lucrrilor,
care trebuie s fie cuprinse în proiect.
c) msurile de protecie împotriva coroziunii sunt indisolubil legate de concepia i alctuirea
elementelor i a construciei în ansamblu, pentru fiecare proiect, i, în consecin, acestea trebuie s fie
adoptate i rezolvate concomitent i având în vedere interdependena dintre ele.
d) concepia i detalierea msurilor de protecie împotriva coroziunii trebuie s ia în considerare
toate aspectele, pân la detaliu, atât pe cele legate de manipulare, depozitare i transport, de executare a
lucrrilor (spre exemplu pentru unele zone ale sudurilor la montare la poziie), cât i pe cele legate de
întreinere/mentenan.
e) soluiile adoptate pentru sistemele de protecie anticoroziv trebuie s respecte prevederile
legale privind:
- rezistena la foc (dac este cazul);
- reacia la foc;
- emisia de substane periculoase.
f) eventualele cereri de înlocuire/modificare, la executarea lucrrilor, a unor elemente
constructive, produse sau tehnologii utilizate, trebuie s fie analizate i sub aspectul implicaiilor i
eventualelor modificri privind msurile de protecie împotriva coroziunii. Acestea trebuie s fie
stabilite de ctre proiectant, prin aplicarea principiilor de mai sus la situaia nou creat, dup caz.
3.1.2. Principalele criterii pentru stabilirea i alegerea sistemelor de protecie anticoroziv sunt
urmtoarele :
a) corelarea între caracteristicile implicate ale produselor/sistemelor de protecie
anticoroziv i clasa de corozivitate preconizat;
b) asigurarea proteciei pentru o diversitate mai mare privind natura mediului, pentru o
aceeai clas de corozivitate;
c) durabilitatea sistemelor i produselor de protecie anticoroziv utilizate;
d) simplitatea verificrii calitii acestora la executare i a performanelor în timp;
e) raportul eficacitate/complexitate;
f) accesibilitatea pentru executarea lucrrilor de protecie anticoroziv i
monitorizarea comportrii in situ;
g) raportul între executarea în atelier i pe antier (la montare), în special sub aspectul
asigurrii calitii;
h) raportul eficacitate/cost total;
i) raportul cost iniial/cost mentenan.
3.1.3 Prin proiect se vor prevedea urmtoarele condiii privind verificarea calitii lucrrilor de
protecie împotriva coroziunii:
a) în cazurile în care mediul în care se prevede a fi exploatate elementele/structura
metalic protejat este încadrat în clasele de corozivitate C4-C5, nivelul verificrii la
executarea lucrrilor de protecie va fi IL1 (a se vedea SR EN 1990, anexa B);
b) pregtirea suprafeelor în vederea aplicrii proteciei i verificarea acesteia în
intervalul de maximum 3 ore înainte de efectuarea lucrrilor de aplicare a sistemului
de protecie anticoroziv pe aceste suprafee;
11
c) precizarea numrului i dimensiunilor suprafeelor etalon pe care se vor aplica

sistemele de protecie anticoroziv.
3.1.4. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la reglementrile tehnice aplicabile în vigoare

i la standarde, ale cror prevederi trebuie s fie respectate la executarea lucrrilor. În cazurile unor
lucrri de protecie sau operaiuni care nu sunt prevzute în reglementri tehnice sau standarde,
proiectantul va prevede în caietul de sarcini, toate detaliile i condiiile pentru efectuarea acestora.
3.2. Condiii de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii
3.2.1. Principalele condiii i cerine de baz ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru
protecia împotriva coroziunii, se refer la :
a) alegerea materialelor pentru elementele de construcie;
b) alctuirea constructiv;
c) prevederea, dup caz, a condiiilor privind zonele de ridicare pentru manipulare,
precum i pentru transport i depozitare;
d) accesibilitatea pentru executarea lucrrilor de protecie anticoroziv i monitorizarea
comportrii in situ;
e) alegerea sistemelor de protecie anticoroziv aplicate pe suprafaa elementelor din
oel.
Aplicarea lor se face având în vedere principiile i criteriile artate la pct. 3.1.1 i 3.1.2.
3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/construciilor se refer atât la evitarea
formrii pilelor de coroziune la contactul unor materiale diferite din alctuirea acestora, cât i la
corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului i categoriile de oel, caracterizate prin rezistena la
coroziune, din care sunt constituite elementele de construcie i elementele de asamblare (uruburi i
piulie, aibe, nituri, electrozi pentru sudur .a.). Având în vedere criteriile menionate la pct. 3.1.2,
alegerea materialelor componente trebuie s constituie o baz pentru prevenirea coroziunii, care
rspunde îndeosebi criteriilor a) - c); h); i).
3.2.3. Condiiile privind alctuirea constructiv au în vedere urmtoarele:
a) forma (deschis sau chesonat) i poziia relativ a elementelor componente în
seciuni;
b) grosimea în seciune i mrimea suprafeei perimetrale (expus);
c) îmbinrile i zonele de rezemare;
d) vecintatea cu elemente din alte materiale.
3.2.4. Forma i poziia relativ a elementelor componente în seciuni, trebuie s fie astfel
prevzute încât s nu favorizeze iniierea i dezvoltarea coroziunii. Principalele condiii în acest sens,
se refer la (detalii i exemplificri în SR EN ISO 12944-3, anexa D):
a) evitarea posibilitii de acumulare a apei/condensului i a materialelor pulverulente
din aer;
b) prevederea gurilor de ventilare la profilele chesonate care nu permit accesul la
interior (evi, seciuni închise prin sudur .a.). Gurile de ventilare vor fi suficient
de mari (diametrul minim 10 mm) i astfel amplasate încât s asigure circulaia
permanent a aerului, fr a permite intrarea direct a apei (a se vedea i pct.
3.3.3.a);
c) evitarea detaliilor de îmbinare care creaz interstiii în care se pot acumula
ap/condens i pulberi din aer;
12
d) limitarea distanei minime dintre profilele care alctuiesc o seciune compus,

precizat în tabelul nr. 3.1.
Tabelul nr. 3.1

Distana minim între profile
Înlimea Distana
suprapus minim între Ilustrare exemplificativ
minim, h profile, a ( se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa C)
(mm) (mm)
100 50
0,42h + 8
100...700
> 700 300
În cazurile în care din calculele de rezisten rezult c nu se poate respecta aceast

condiie, se vor lua msuri adecvate, inând seama de inaccesibilitatea spaiilor dintre
profile i de clasa de corozivitate a mediului. În principal, prin soluiile adoptate trebuie
ca elementele astfel alctuite s fie preuzinate i protecia împotriva coroziunii s fie
aplicat în uzin, urmând ca îmbinrile prevzute pentru montare, pe antier, s fie astfel
alese încât s nu degradeze protecia deja realizat.
e) prevederea spaiului necesar pentru pregtirea suprafeei i aplicarea sistemului de
protecie, în zonele de intersecie a elementelor componente, în special la
rigidizri, prin decupri având raza de minimum 50 mm;
f) asigurarea spaiului necesar pentru pregtirea suprafeei i aplicarea sistemului de
protecie la gurile prevzute în elementele componente, prin prevederea realizrii
lor cu o raz de minimum 50 mm, cu observaia c pentru plci mai groase de 10
mm, raza trebuie s fie corelat, în acelai scop, cu grosimea plcilor;
g) condiii prevzute explicit în proiect privind pregtirea suprafeei sudurilor, a
marginilor i a zonelor cu imperfeciuni, precum i a muchiilor (a se vedea SR EN
ISO 8501-3).
3.2.5. Grosimea în seciune i mrimea suprafeei perimetrale (expus) a elementelor care

alctuiesc structura de rezisten a construciei, inclusiv a celor care asigur contravântuirea, sunt
caracteristici ale seciunilor elementelor, care rezult din dimensionarea la rezisten i stabilitate, dar
trebuie s îndeplineasc i condiiile privind protecia împotriva coroziunii, precizate în continuare.
3.2.5.1. Grosimea minim a pieselor care alctuiesc elementele de rezisten, inclusiv
rigidizrile acestora, precum i a celor care realizeaz contravântuirea, va fi conform tabelului 3.2.
13
Tabelul 3.2
Grosimea minim a seciunii elementelor de rezisten
Nr. Protecia prin acoperirea
Clasa de corozivitate Grosimea minim (mm)
crt. suprafeei
1. C1 3,0 fr condiii speciale
sisteme stabilite conform
2. C2 – C5 3,0 + 10 rcor prevederilor din capitolele
4 i 5
în care:
rcor - viteza de coroziune definit în subcapitolul 1.2, valorile fiind prevzute în SR EN ISO 9223 i SR
EN ISO 12944-2.
Pentru elementele cu grosimea sub 3 mm, inclusiv feele panourilor sandwich, se aplic
protecia anticoroziv prin zincare i vopsire.
3.2.5.2. Suprafaa perimetral a elementelor de rezisten, inclusiv a contravântuirilor, trebuie s
fie minim i, în funcie de clasa de corozivitate a mediului în care se afl expus construcia, s fie
astfel alctuit încât s respecte i urmtoarele prevederi:
a) reducerea la minimum a numrului de îmbinri, preferându-se seciuni compacte,
laminate sau sudate continuu;
b) evitarea formelor complicate în seciune care conin unghiuri intrânde i îngreuneaz
ventilarea i aplicarea/refacerea sistemului de protecie anticoroziv prin acoperire;
c) condiionarea, pentru executarea lucrrilor, a strii suprafeei, în sensul de a fi lipsit
de neregulariti, bavuri, under .a., cu precizarea limitelor maxime ale acestora i,
dac este cazul, a modalitilor de corectare a suprafeei (a se vedea SR EN ISO
8501-3).
Se precizeaz c prin suprafaa perimetral se înelege i:
(i) suprafaa interioar, în cazul elementelor cu goluri interioare (evi, profile cheson
.a.);
(ii) ambele suprafee, pe latura pe care profilele sunt eventual lipite, dac nu exist
certitudinea etanrii sigure i durabile a interspaiului respectiv.
3.2.6. Îmbinrile, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie reduse ca numr la
minimum i trebuie s fie alctuite având în vedere condiiile prevzute în continuare, pe tipuri de
îmbinri.
3.2.6.1. Din punctul de vedere al condiiilor de aplicare a sistemelor de protecie anticoroziv se
deosebesc:
a) îmbinrile realizate în uzin la elementele preuzinate, pentru care trebuie s existe
condiii pentru aplicarea oricrui sistem de protecie;
b) îmbinrile realizate la montare, pe antier, pentru care condiiile de aplicare sunt
mult mai restrânse; aceste îmbinri trebuie astfel proiectate încât s se poat realiza
protecia zonei, dup efectuarea îmbinrii, în condiii corespunztoare.
3.2.6.2. La îmbinrile prin sudur se vor avea în vedere urmtoarele:
a) rezistena la coroziune, în mediul agresiv respectiv, a materialului de adaos
(electrozi, sârm .a.), precum i a zonei influenat termic;
b) prelucrarea suprafeei, pentru îndeprtarea neregularitilor (pct. 3.2.5.2.c) i crearea
condiiilor optime de aplicare a sistemelor de protecie anticoroziv;
14
c) precizarea condiiilor speciale, dup caz, pentru protecia în zona sudurilor de

montaj, executate pe antier (pentru ambele fee ale zonei sudate).
3.2.6.3. La îmbinrile cu uruburi (inclusiv pretensionate) sau nituri se vor avea în vedere
urmtoarele:
a) compatibilitatea între materialele în contact (piesele îmbinate, aibe, uruburi,
piulie, nituri), pentru a nu forma pile de coroziune;
b) precizarea condiiilor pentru protecia în zona îmbinrilor definitive, precum i a
celor demontabile, dac este cazul (având în vedere i condiiile impuse de
proiectarea de rezisten, privind starea suprafeelor în contact).
3.2.7. Zonele de rezemare sunt de asemenea sensibile la coroziune, atât datorit expunerii la
mediul agresiv, cât i a faptului c sunt supuse unor concentrri de eforturi i deplasri relative între
elementele componente. Pentru aceste zone se vor avea în vedere urmtoarele condiii :
a) compatibilitatea între materialele în contact pentru a nu forma pile de coroziune;
b) compatibilitatea între sistemele de protecie anticoroziv i condiiile, determinate
prin calcul, privind presiunile locale i deplasrile relative între piesele componente;
c) accesibilitatea pentru verificarea periodic, prin observare direct, a suprafeelor
pieselor componente.
3.2.8. Vecintatea cu elemente din alte materiale se refer la contactele directe cu acestea, cum
sunt, spre exemplu: fundaii sau reazeme din beton; reazeme din neopren sau alte materiale; perei sau
tavane din crmid sau lemn (lipite de metal sau cu rosturi închise cu materiale de etanare, cum sunt
spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea în vedere urmtoarele condiii:
a) protecia suprafeelor metalice considerând cel puin situaia în care umiditatea este
de 100% (producerea condensului, pe diferite perioade i la diferite intervale de
timp) pe aceste suprafee;
b) mediul agresiv care poate aprea, în prezena umiditii i a produselor din
materialele alturate (inclusiv, spre exemplu, produse pentru tratarea lemnului, dac
este cazul);
c) electricitatea static sau curenii de dispersie (vagabonzi), care pot s apar datorit
sau în prezena acestor materiale.
3.2.9. Accesibilitatea elementelor din oel, a celor structurale în orice situaie, este o condiie de
baz pentru asigurarea realizrii lucrrilor de protecie i a întreinerii sistemelor de protecie
anticoroziv, deoarece:
a) permite efectuarea lucrrilor de pregtire a suprafeei elementelor de construcii din
oel i de aplicare a produselor de protecie anticoroziv;
b) permite investigarea periodic, prin observare direct i efectuarea unor
determinri/msurri, pentru a stabili starea sistemelor de protecie anticoroziv;
c) permite efectuarea lucrrilor de intervenie, începând cu remedierea sistemelor de
protecie anticoroziv, în cazul în care se constat degradarea acestora, înainte de a
începe procesul de coroziune a oelului.
3.2.9.1. Accesibilitatea se realizeaz prin respectarea urmtoarelor condiii:
a) prevederea, pentru fiecare suprafa exterioar a elementelor structurale (inclusiv
contravântuirile), a unui spaiu liber care s permit efectuarea activitilor precizate
la pct. 3.2.9; spaiul minim este de 350 mm, iar în cazul în care acesta nu poate fi
respectat, se vor specifica condiiile i sistemele de protecie anticoroziv i de
15
mentenan aplicabile în situaia respectiv (având în vedere i mediul agresiv

respectiv) (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa A);
b) prevederea, pentru suprafeele interioare ale elementelor chesonate accesibile în
interior, a posibilitilor de intrare în interior; aceste intrri de acces sunt cele având
seciunea:
- rotund, cu diametrul de cel puin 600 mm;
- dreptunghiular sau oval, având dimensiunile minime de cel puin 700
x 500 mm (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa B);
c) prevederea, pentru fiecare element, a mijloacelor de acces pentru realizarea
activitilor precizate la pct. 3.2.9, mijloace prin care se înelege:
(i) mijlocul de a ajunge la nivelul elementelor respective (schel, platform
ridictoare, scar .a.);
(ii) platforma de lucru, de pe care s fie accesibile toate suprafeele
elementelor respective.
3.2.9.2. Principalele condiii, pentru mijloacele de acces, sunt urmtoarele:
a) asigurarea cerinelor pentru desfurarea activitilor prevzute (cot, suprafa,
stabilitate .a.);
b) asigurarea condiiilor privind igiena i protecia muncii (rezisten, balustrade .a.).
Mijloacele de acces nu sunt lucrri permanente, dar ele trebuie s fie proiectate i executate,
astfel încât s poat fi montate i utilizate ori de câte ori este necesar.
3.2.10. Alegerea sistemelor de protecie anticoroziv aplicate pe suprafaa elementelor din oel,
are în vedere urmtoarele:
a) criteriile i condiiile specifice prevzute la pct. 3.1.2. i cap. 4 i 5;
b) utilizarea numai a produselor de protecie având caracteristicile bine cunoscute i
definite în documentele tehnice ale productorului.
3.3. Desfurarea procesului de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii
3.3.1. Odat cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din punct de vedere al rezistenei
mecanice i stabilitii (aciunile, conceptul privind alctuirea construciei, a structurii acesteia i a
elementelor componente), se vor stabili i datele de intrare privind mediul în care va fi exploatat
construcia (mediul interior i mediul exterior), respectiv clasele de corozivitate ale acestuia, precum i
agenii agresivi care se preconizeaz c vor aciona asupra construciei.
Predimensionarea, care are la baz datele privind rezistena mecanic i stabilitatea, va avea în
vedere i condiiile privind protecia împotriva coroziunii, precizate în subcapitolele 3.1 i 3.2, precum
i criteriile i nivelurile de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv, precizate în
subcapitolul 4.3.
3.3.2. La dimensionarea definitiv, pentru mediile având clasa de corozivitate C3 - C5,
sistemele de protecie anticoroziv, precum i condiiile speciale, dac este cazul, se vor stabili de ctre
proiectant.
3.3.3. Proiectul va prevedea, explicit, la executarea lucrrilor, msurile obligatorii privind
protecia împotriva coroziunii:
a) privind spaiile închise:
(i) gurile de aerisire i drenare;
(ii) protecia prin zincare termic a suprafeelor interioare i, dac nu, dac aceste
spaii se închid i în ce mod;
16
(iii) dac spaiile se închid prin sudur, trebuie prevzut modul de verificare
al etaneitii sudurii i dac este necesar etanarea imperfeciunilor sudurii cu o
alt metod (material adecvat);
(iv) prevederea de orificii de aerisire, în cazul zincrii suprafeei exterioare,
inclusiv în zonele de suprapunere a tablelor sudate pe contur, cu excepia
cazurilor în care se apreciaz c în aceste zone riscul ieirii explozive a gazelor
din interior este nesemnificativ;
b) privind decaparea pentru zincare: toate interstiiile sudurilor trebuie etanate înainte,
pentru a preveni ptrunderea acidului, având în vedere i prevederea de la pct.
3.3.3.a).(iv);
c) pe suprafeele în contact cu betonul se aplic sistemul de protecie, dar nu i cel de
finisare, astfel:
(i) la plcile de baz, pe toat suprafaa în contact cu betonul;
(ii) la piesele înglobate, pe primii 50 mm din zona înglobat, în continuare
acestea fiind curate prin sablare sau cu periere mecanic/manual, i verificate
i curate, din nou, imediat înainte de turnarea betonului;
d) modul de tratare a suprafeelor care, dup asamblare, au acces dificil (tratarea înainte
de asamblare, prevederea de îmbinri care nu deterioreaz tratarea anterioar);
e) modul de tratare pentru reparaii dup tiere sau sudare (modul de tratare i
întinderea suprafeei care trebuie reparat i tratat din nou);
f) currea elementelor, în special a celor pe care se efectueaz operaiuni de montare
(spre exemplu, curarea zilnic a panourilor din tabl pe care rmân tije de nituri
oarbe, pan de gurire .a.);
g) interzicerea currii cu soluii agresive a zidriei sau altor elemente din vecintatea
imediat, pentru a nu contamina elementele metalice.
4. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I

PENTRU SISTEMELE DE PROTECIE ANTICOROZIV
4.1 Cerine specifice
4.1.1. Abordarea exigenial privind criteriile i nivelurile de performan care trebuie

satisfcute de stratul suport de oel/oel zincat pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie
anticoroziv, se face în conformitate cu cerinele fundamentale aplicabile construciilor conform
matricei din tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie anticoroziv
Cerine fundamentale aplicabile Cerine specifice
construciilor
Stratul suport (oel) Sisteme de protecie anticoroziv
Rezisten mecanic i stabilitate X -
Securitate la incendiu
- Clas de reacie la foc - X
- Grad de rezisten la foc X -
Igien, sntate i mediu înconjurtor
- Emisii de substane periculoase X X
17
- Compatibilitate alimentar - X
Siguran i accesibilitate în exploatare
- Rezisten la ageni agresivi - X
- Rezisten la solicitri mecanice - X
- Rezisten la alunecare - X
Protecie împotriva zgomotului - -
Economie de energie i izolaie termic - -
4.2. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
4.2.1. Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport de
oel/oel zincat pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie anticoroziv sunt prezentate în
tabelele 4.2 i 4.3.
Tabelul 4.2
Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
Nr. Criterii de
Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan
crt. performan
P1, P2, în funcie de
Gradul de pregtire a
durabilitatea sistemului
sudurilor, marginilor
1. SR EN ISO 8501-3 grad de protecie anticoroziv
i altor suprafee cu
i clasa de corozivitate,
imperfeciuni
conform tabelului 4.3
SR EN ISO 12944-4 min. : St 3, PSt 3
2. SR EN ISO 8501-1, 2 i 4 grad optim: Sa 3, PSa 3
suprafeei
sau Sa 2,5, PSa 2,5
Rugozitatea
3. SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 clas profil min. "mediu"
suprafeei (1)
4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 % lips
0 min. +3 peste punctul de
5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 C
rou (2); max. +40 (2)
6. Prezena clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5 i 6 Pg/cm2 max.: 7
7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon max. 2
Alte impuriti
- sruri SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12
8. -
- uleiuri, grsimi, vizual lips
rugin, etc.
(1)
Se refer la profilul obinut dup pregtirea suprafeei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de
curare Sa 2,5 i Sa 3. Rugozitatea suprafeei se coreleaz cu grosimea stratului de grund.
(2)
Dac în fia produsului de protecie anticoroziv nu se specific altfel.
Tabelul 4.3
Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu imperfeciuni
Durabilitatea estimat a Clasa de corozivitate a Gradul de pregtire a sudurilor,
sistemului de protecie mediului b) marginilor i altor suprafee cu
a)
anticoroziv imperfeciuni c)
> 15 ani C1 - C2 P1
18
C3...C5 P2
5...15 ani C1...C3 P1
C4-C5 P2
< 5 ani C1...C4 P1
C5 P2
a), b)
Durabilitatea estimat a sistemului de protecie anticoroziv i clasa de corozivitate a mediului sunt
definite, dup caz, în SR EN ISO 12944-1 i SR EN ISO 14713-1.
c)
Gradul de pregtire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.
4.3. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv
4.3.1. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc

sistemele de protecie anticoroziv aplicate pe suprafeele de oel/oel zincat, în funcie de clasa de
corozivitate a mediului, precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a performanelor
acestora), sunt prezentate în tabelul 4.4. Nivelurile de performan sunt stabilite sub form de valori
concrete pe care trebuie s le îndeplineasc sistemul de protecie. Experiena a impus aceste valori ca
fiind minimale, pentru a obine o protecie anticoroziv eficient.
Tabelul 4.4
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv
Nr. Metoda de Nivelurile de performan pentru clasa de corozivitate
Criterii de performan U.M.
crt. determinare C1 C2 C3 C4 C5-I C5-M
Aderena la suport-metoda
1. SR EN ISO 2409 nivel - 2 1 0 0 0
grilei (1)
2. SR EN ISO 4624 MPa - min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0 min.1,0
smulgerii (2)
Rezistena la lovire (3)
(înlimea minim de SR EN ISO 6272-1
3. cm - min.40 min.50 min.60 min.60 min.60
cdere a unei mase, la care SR EN ISO 6272-2
apar amprente cu fisuri)
Rezistena la zgâriere
4. (greutatea minim la care SR EN ISO 1518-1 g - min.250 min.250 min.300 min.400 min.400
apar zgârieturi fine)
Flexibilitatea pe dorn
SR EN ISO 6860
5. (diametrul la care apar mm - min.20 min.10 min.10 min.7 min.7
SR EN ISO 1519
fisuri)
6. Duritatea (pendul) SR EN ISO 1522 s - min.70 min.70 min.70 min.70 min.70
7. Rezistena la cea salin SR EN ISO 9227 ore - - min.480 min.720 min.1440 min.1440
SR ISO 11503
8. Rezistena la umiditate SR EN ISO 6270-1 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720
SR EN ISO 6270-2
Rezistena la cldur i
9. SR EN 60068-2-78 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720
umiditate
Rezistena la variaii de SR EN 60068-2-14
10. cicluri - min.25 min.25 min.56 min.56 min.56
temperatur
11. Rezistena la radiaii UV (4) SR EN 60068-2-5 cicluri - min.56 min.56 min.56 min.56 min.56
(5) SR EN ISO 2812-1
12. Rezistena chimic ore - - min.24 min.168 min.168 -
SR EN ISO 2812-2
19
20
SR EN 13501-1 Euro- A1…F

+A1 clase
13. Reacia la foc
Conform Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor
de comportare la foc, cu modificrile i completrile ulterioare.
Compatibilitatea dintre
Necesar pentru sistemele integrate de protecie, realizat din produse de protecie la foc i produse de protecie
14. protecia la foc reactiv i
anticoroziv, compatibile între ele.
protecia anticoroziv(6)
Compatibilitate alimentar
15. (conformitate cu cerine Necesar pentru sistemele de protecie anticoroziv care pot veni în contact direct cu produse alimentare.
sanitare)
Hotrârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii
Emisii de substane
16. solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu
periculoase
modificrile i completrile ulterioare.
(1)
Metoda grilei se utilizeaz pentru determinarea aderenei acoperirilor cu grosimi de pân la 250 microni.
(2)
Metoda smulgerii se utilizeaz pentru determinarea aderenei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.
(3)
Determinarea nu se efectueaz pentru acoperiri de protecie cu deformabilitate ridicat.
(4)
Determinarea se efectueaz pentru acoperiri de protecie aplicate la exterior sau la interior, dac sunt supuse, tehnologic, unor asemenea aciuni.
(5)
Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomand utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistena la atmosfer umed cu bioxid
de sulf (a se vedea SR EN ISO 3231), rezistena la îmbtrânire artificial (pentru protecii anticorozive de exterior) etc.
(6)
În medii cu clasele de corozivitate C1- C3 ordinea aplicrii straturilor de protecie pe suportul din oel va fi urmtorul: 1- strat primar (grund)
anticoroziv; 2 - strat (uri) de protecie anticoroziv; 3 - strat (uri) de protecie la foc, cu condiia ca acest (e) strat (uri) s reziste la aciunea agenilor
agresivi corespunztori claselor de corozivitate C2-C3.
În medii cu clasele de corozivitate C4-C5 ordinea aplicrii straturilor de protecie pe suportul din oel va fi urmtorul: 1- strat primar (grund)
anticoroziv; 2 - strat (uri) de protecie la foc; 3 - strat (uri) de protecie anticoroziv.
21
5. SISTEME DE PROTECIE ANTICOROZIV A CONSTRUCIILOR DIN OEL
5.1.1. Sistemele de protecie anticoroziv a construciilor din oel se vor alege în funcie de
clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de oel, de durabilitatea estimat a proteciei i
de considerente economice.
Protecia împotriva coroziunii este, de regul, cu atât mai economic, cu cât are o durabilitate
mai ridicat, deoarece astfel se reduc la minimum lucrrile de întreinere/refacere a proteciei pe
durata de serviciu a construciei.
5.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafeele de oel se
clasific în trei clase de durabilitate, conform SR EN ISO 12944-1:
a) durabilitate mic (L) : 2…5 ani ;
b) durabilitate medie (M) : 5…15 ani ;
c) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.
5.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafeele
de oel se clasific în cinci clase de durabilitate, conform SR EN ISO 14713-1:
a) durabilitate foarte mic (VL): 0…< 2 ani;
b) durabilitate mic (L): 2... < 5 ani;
c) durabilitate medie (M): 5…< 10 ani;
d) durabilitate mare (H): 10…< 20 ani;
e) durabilitate foarte mare (VH): 20 ani.
5.1.4. Principalii factori care determin durabilitatea sistemelor de protecie anticoroziv
aplicate pe suprafeele de oel sunt urmtorii :
a) tipul sistemului de protecie;
b) concepia structurii;
c) starea suportului înainte de pregtire;
d) gradul de pregtire a suportului;
e) calitatea metodei de pregtire a suportului;
f) starea îmbinrilor, marginilor i sudurilor înainte de pregtire;
g) metoda de aplicare;
h) condiiile în care se efectueaz aplicarea;
i) condiiile de expunere dup aplicare.
5.1.5. Elementele de construcii din oel expuse la aciunea coroziv a mediului i care, dup
montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii în aa fel încât, pe durata de
serviciu a construciei s nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul în care accesul pentru aplicarea
sistemului de protecie anticoroziv pe suprafaa suportului de oel nu este posibil, se vor prevedea
alte msuri, ca de exemplu: execuia elementelor de construcii dintr-un material rezistent la
coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea
posibilitii înlocuirii elementelor degradate datorit coroziunii.
22
5.1.6. În cazul reperelor din oel protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul
îmbinrilor sudate prin polisare i aplicarea unei paste de zincare la rece.
5.1.7. Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport
de oel (oel zincat) pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie anticoroziv sunt precizate la
pct. 4.2 (tabelele 4.2 i 4.3).
5.1.8. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc
sistemele de protecie anticoroziv, în funcie de clasa de corozivitate a mediului, sunt precizate la
pct. 4.3 (tabelul 4.4).
5.1.9. La aplicarea sistemelor de protecie anticoroziv trebuie s se respecte reglementrile în
vigoare privind protecia mediului înconjurtor, msurile de protecia muncii i msurile pentru
aprarea împotriva incendiilor.
5.2. Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
În tabelul 5.1 sunt prezentate tipurile, alctuirea general a sistemelor de protecie

anticoroziv aplicate pe suprafaa elementelor de construcii din oel, precum i domeniul de utilizare
a acestora.
Tabelul 5.1
Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
Nr. Tipul sistemului Alctuirea sistemului de
Domeniul de utilizare
crt. de protecie protecie
- strat primar (grund)
protecia împotriva coroziunii a
Sisteme de - strat(uri) intermediar(e) (strat
elementelor de construcii din
1. acoperiri prin de nivelare, vopsea)
oel noi sau remedierea/refacerea
vopsire - strat(uri) final(e)/de finisare
sistemelor de protecie existente
(vopsea, email)
a) strat de zinc depus termic protecia împotriva coroziunii a
b) strat de zinc sau aluminiu elementelor de construcii din
Sisteme de depus prin metalizare oel noi
2. (pulverizare)
acoperiri metalice protecia elementelor/pieselor de
c) strat de zinc depus îmbinare (uruburi, piulie, aibe
electrochimic .a.)
a) strat de zinc depus termic, protecia împotriva coroziunii a
protejat cu sisteme de elementelor de construcii din
acoperire prin vopsire oel noi, în special a celor greu
b) strat de zinc sau aluminiu accesibile remedierilor pe durata
Sisteme de
depus prin metalizare, de serviciu a construciei
acoperiri
3. protejat cu sisteme de protecia elementelor/pieselor de
combinate
acoperire prin vopsire îmbinare (uruburi, piulie, aibe
(duplex)
c) strat de zinc depus .a.)
electrochimic, protejat cu
sisteme de acoperiri prin
vopsire
23
5.3. Sisteme de protecie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate

Alctuirea detaliat a sistemelor de protecie anticoroziv prevzute în tabelul 5.1,
precizându-se o serie de caracteristici principale, care permit îndeplinirea criteriilor i nivelurilor de
performan menionate în tabelul 4.4, se prezint la pct. 5.3.1…5.3.6 (exemplificri).
Sistemele de protecie anticoroziv prevzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor
sisteme alctuite din alte produse de protecie sau din produse noi dac aceste sisteme îndeplinesc
criteriile i nivelurile de performan menionate în tabelul 4.4, corespunztoare clasei de corozivitate
a mediului i durabilitii estimate a proteciei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de
corozivitate egal sau mai mare decât C3 se va stabili de ctre proiectant.
5.3.1. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C1
În medii cu clasa de corozivitate C1 nu este necesar protecia împotriva coroziunii a
suprafeelor de oel.
În cazul în care din criterii estetice/de finisare rezult necesitatea acoperirii suprafeelor de
oel, se vor prevedea sistemele de protecie pentru clasa de corozivitate C2, menionate la pct. 5.3.2.

5.3.2.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire
Sistemele de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate
C2 sunt prezentate în tabelul 5.2 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).
5.3.2.2. Sisteme de acoperiri metalice
Sistemele de protecie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc i
aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 5.3 (a se vedea SR EN
ISO 2063).
5.3.2.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

Sistemele de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate
24
Tabelul 5.2
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C2
Strat(uri) Durabilitatea estimat
Straturi primare (grund) Sistem de protecie
Nr. urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
(1)
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime
Liant Tip de liant mic medie mare
grund straturi Pm straturi total, Pm
1. 1 40 2 80 X
alchidic
2. 1 pân la 2 80 2 pân la 3 120 X X
Alchidic, acrilic,
alchidic divers(2)
3. 1 pân la 2 80 policlorura de vinil, 2 pân la 4 160 X X X
clorcauciuc(3)
4. 1 pân la 2 100 - 1 pân la 2 100 X X
acrilic,
acrilic, policlorura de
5. divers(2) 1 pân la 2 80 policlorura de vinil, 2 pân la 4 160 X X X
vinil, clorcauciuc
clorcauciuc(3)
6. 1 pân la 2 80 epoxidic, 2 pân la 3 120 X X
epoxidic divers(2)
7. 1 pân la 2 80 poliuretanic 2 pân la 4 160 X X X
epoxidic, poliuretanic, grund bogat
8. 1 60(5) - 1 60 X X X
silicat de etil(4) în zinc
(1)
Grosimea nominal de film uscat;
(2)
Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmeni anticorozivi;
(3)
Este recomandat s se verifice compatibilitatea conform precizrilor productorului de vopsea;
(4)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier;
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80 Pm cu condiia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru
aceast grosime.
Tabelul 5.3
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C2
Materialele de baz ale sistemului
Nr. Standard de Grosimea minim a Durabilitatea estimat(1)
de protecie
crt. referin acoperirii, microni (vezi pct. 5.1.3)
(acoperiri metalice)
strat de acoperiri metalice depus
prin pulverizare termic,
necolmatat sau colmatat (2):
SR EN ISO
1. - zinc 100 foarte mare
2063
- aluminiu 150 foarte mare
- aliaj AlMg5 150 foarte mare
- aliaj ZnAl15 100 foarte mare
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie;
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc, aluminiu i aliajelor lor depuse prin
metalizare (pulverizare).
25
26
Tabelul 5.4
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C2
Suport: oel zincat la cald
Pregtirea suprafeei: Se va indica de productorul vopselei
Strat(uri) Durabilitatea estimat(2)
urmto(a)r(e) (vezi pct. 5.1.2)
Nr.
Numr Numr (1)
crt. Grosime(1), Grosime
Liant de Tip de liant de mic medie mare
Pm total, Pm
straturi straturi
1. - - - 1 80 X X X
2. policlorura 1 40 policlorura de 2 120 X X X
de vinil vinil
3. 1 80 2 160 X X X
4. 1 80 3 240 X X X
5. - - - 1 80 X X X
6. 1 40 2 120 X X X
acrilic
7. acrilic 1 80 2 160 X X X
8. 1 80 3 240 X X X
9. - - - 1 80 X X X
10. 1 60 2 120 X X X
epoxidic,
11. Epoxidic, 1 80 2 160 X X X
poliuretanic
12. poliuretanic, 1 80 3 240 X X X
13. 1 80 3 320 X X X
(1)
(2)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel zincat.
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderena la suport i s fie compatibil cu
straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.
27
ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).

28
Tabelul 5.5
Suport : oel carbon uor aliat
Pregtirea suprafeei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
(1)
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime
1. 1 pân la 2 80 2 pân la 3 120 X
2. 1 pân la 2 80 alchidic 2 pân la 4 160 X X
3. (2) 1 pân la 2 80 3 pân la 5 200 X X X
alchidic divers
Alchidic, acrilic,
4. 1 pân la 2 80 policlorura de vinil, 2 pân la 4 200 X X X
clorcauciuc(3)
5. 1 pân la 2 80 acrilic, 2 pân la 4 160 X X
divers(2) policlorura de vinil,
6. vinil, clorcauciuc 1 pân la 2 80 3 pân la 5 200 X X X
clorcauciuc(3)
7. 1 80 2 pân la 3 120 X
(2) epoxidic,
8. epoxidic divers 1 80 2 pân la 4 160 X X
poliuretanic
9. 1 80 3 pân la 5 200 X X X
10. 1 60(5) - 1 60 X X
epoxidic,
11. epoxidic, poliuretanic, grund bogat 1 60(5) 2 120 X X X
poliuretanic
12. silicat de etil(4) în zinc 1 60(5) acrilic, 2 la 3 160 X X
policlorura de vinil,
13. 1 60(5) 3 200 X X X
clorcauciuc(3)
(1)
(2)
Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmeni anticorozivi;
(3)
(4)
(5)
aceast grosime.
29
Tabelul 5.6
Grosimea Durata de
Materialele de baz ale
Nr. Standard de minim a via (1) Durabilitatea estimat
(1)
sistemului de protecie
crt. referin acoperirii, min./max., (vezi pct. 5.1.3)
microni ani
strat de zinc depus 85 40/>100 foarte mare
1. SR EN ISO
termic pe elemente din 140 67/>100 foarte mare
1461
oel 200 95/>100 foarte mare
strat de zinc depus 20 10/29 mare
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 20/60 foarte mare
3. strat de zinc depus
SR EN 10240 55 26/79 foarte mare
termic pe evi din oel
15 7/21 mare
strat de zinc depus prin SR EN 13811
4. 30 14/43 foarte mare
difuzie (erardizare)
45 21/65 foarte mare
strat de zinc depus 5 2/7 mic
SR EN ISO
5. electrochimic pe table
2081 25 12/36 mare
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc 100 48/>100 foarte mare
- aluminiu 150 - foarte mare
- aliaj AlMg5 150 - foarte mare
- aliaj ZnAl15 100 48/>100 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 4/11 medie
7.
mecanic 12683 25 12/36 mare
(1)
Cifrele pentru durata de via au fost rotunjite la numere întregi.
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la
prima mentenan, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în
clasa de corozivitate C3 (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 0,7 microni/an
i 2,1 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/0,7 = 170 ani (>100 ani) i 85/2,1 =
40,746 ani (rotunjit la 40 ani). Durabilitatea estimat medie este de (40 + 170)/2 = 105 ani
i este este încadrat în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,
i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).
30
Tabelul 5.7
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C3
Nr.
Numr Numr (1)
Pm total, Pm
straturi straturi
1. - - - 1 80 X
2 policlorura 1 40 policlorura de 2 120 X X
de vinil vinil
3. 1 80 2 160 X X X
4. 1 80 3 240 X X X
5. - - - 1 80 X
6. 1 40 2 120 X X
acrilic
7. acrilic 1 80 2 160 X X X
8. 1 80 3 240 X X X
9. - - - 1 80 X X
10 1 60 2 120 X X X
epoxidic,
11 Epoxidic, 1 80 2 160 X X X
poliuretanic
12 poliuretanic, 1 80 3 240 X X X
13 1 80 3 320 X X X
(1)
(2)
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific
31


ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).

C4 sunt prezentate în tabelele 5.10 i 5.11 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).
32
Tabelul 5.8
crt. (1)
Tip de Numr de Grosime , Numr de Grosime(1)
1. 1 pân la 2 80 alchidic 3 pân la 5 200 X
2. (2) 1 pân la 2 80 alchidic, acrilic, 3 pân la 5 200 X
alchidic divers
3. 1 pân la 2 3 pân la 5 240 X X
clorcauciuc(3)
4. 1 pân la 2 80 acrilic, 3 pân la 5 200 X
divers(2) policlorura de vinil,
5. vinil, clorcauciuc 1 pân la 2 80 3 pân la 5 240 X X
clorcauciuc(3)
6. 1 pân la 2 160 acrilic, 2 pân la 3 200 X
7. 1 pân la 2 160 2 pân la 3 280 X X X
epoxidic divers(2) clorcauciuc(3)
8. 1 80 epoxidic, 2 pân la 3 240 X X
9. 1 80 poliuretanic 2 pân la 3 280 X X X
10. 1 60(5) acrilic, 2 pân la 3 160 X
11. 1 60(5) policlorura de vinil, 2 pân la 3 200 X X
12. 1 60(5) clorcauciuc(3) 3 pân la 4 240 X X X
13. 1 60(5) 2 pân la 3 160 X
silicat de etil(4) în zinc epoxidic,
14. 1 60(5) 2 pân la 3 200 X X
poliuretanic
15. 1 60(5) 3 pân la 4 240 X X X
16. 1 60(5) - 1 60 X
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80Pm cu condiia ca grundul ales, bogat în zinc, s convin pentru
aceast grosime.
33
Tabelul 5.9
Grosimea Durata de
(1)
(acoperiri de zinc)
microni ani
strat de zinc depus 85 20/40 foarte mare
1. SR EN ISO
termic pe elemente din 140 33/67 foarte mare
1461
oel 200 48/95 foarte mare
strat de zinc depus 20 5/10 medie
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 10/20 mare
SR EN 10240 55 13/26 mare
15 4/7 medie
4. 30 7/14 mare
45 11/25 mare
strat de zinc depus 5 1/2 foarte mic
SR EN ISO
2081 25 6/12 medie
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc N.R.(3) - -
- aliaj AlMg5 200 - foarte mare
- aliaj ZnAl15 150 36/71 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 2/4 mic
7.
mecanic 12683 25 6/12 medie
(1)
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de via minim i maxim pâna la
clasa de corozivitate C4 (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 2,1 microni/an
i 4,2 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/2,1 = 40,746 ani (rotunjit la 40 ani)
i 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani). Durabilitatea estimat medie este de (20 + 40)/2
= 30 ani i este încadrat în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).
(2)
i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare);
(3)
N.R.= nerecomandat.
34
Tabelul 5.10
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (oel
zincat la cald)

Nr.
Numr Numr (1)
Pm total, Pm
straturi straturi
1. policlorura 1 80 policlorura de 2 160 X X
2. de vinil 1 80 vinil 3 240 X X X
3. 1 80 2 160 X X
acrilic acrilic
4. 1 80 3 240 X X X
5. 1 60 2 120 X X
epoxidic,
epoxidic,
6. poliuretanic 1 80 2 160 X X X
poliuretanic
7. 1 80 3 240 X X X
8. 1 80 3 320 X X X
(1)
(2)
Primul strat din alctuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific
35
Tabelul 5.11
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (oel
metalizat)
Suport: suprafee metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu)
Se recomand s se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de 4 ore.
Stratul de astupare a porilor trebuie s fie compatibil cu sistemul urmtor de vopsire.
Astuparea porilor Sistem de protecie
Nr.
Numr (1) Numr (1)
crt. Grosime , Grosime
Pm total, Pm
straturi straturi
1. epoxidic, 1 NA(2) 2 160 X X X
epoxidic,
poliuretanic
poliuretanic
2. 1 NA(2) 3 240 X X X
3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic, 3 450 X X X
epoxidic, combinaie de
4. 1 NA(2) 3 320 X X X
poliuretanic epoxi
(1)
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o
manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat al sistemului;
(3)
Durabilitatea este funcie de aderena sistemului de protecie la suportul de oel metalizat.
36
5.3.5. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I
C5-I sunt prezentate în tabelul 5.12 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).
aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate în tabelul 5.13(a se vedea SR
EN ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).

C5-I sunt prezentate în tabelele 5.14 i 5.15 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).
Tabelul 5.12
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I
Durabilitatea estimat
Nr. Straturi primare (grund) Strat(uri) urmto(a)r(e) Sistem de protecie
(vezi pct. 5.1.2)
crt.
Tip de Numr de Grosime(1) Numr de Grosime(1)
grund straturi , Pm straturi total, Pm
acrilic, clorcauciuc,
1. 1 pân la 2 120 3 pân la 4 280 X
(2)
policlorura de vinil (3)
epoxidic, poliuretanic divers
2. 1 80 epoxidic, 3 pân la 4 320 X X X
3. 1 150 poliuretanic 2 300 X X
4. 1 60(5) epoxidic, 3 pân la 4 240 X X
5. epoxidic, poliuretanic, grund bogat 1 60(5) poliuretanic 3 pân la 5 320 X X X
silicat de etil(4) în zinc (5) acrilic, clorcauciuc,
6. 1 60 4 pân la 5 320 X X X
policlorura de vinil (3)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
aceast grosime.
37
38
Tabelul 5.13
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I
Grosimea Durata de
(1)
(acoperiri de zinc)
microni ani
1. SR EN ISO
1461
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 5/10 medie
SR EN 10240 55 7/13 mare
15 2/4 mic
4. 30 4/7 medie
45 6/11 medie
SR EN ISO
2081 25 3/6 medie
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc N.R.(3) - -
- aliaj Al-Mg 200 - foarte mare
- aliaj Zn-Al 15 150 18/36 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 1/2 foarte mic
7.
(1)
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la
clasa de corozivitate C5-I (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 4,2 microni/an
i 8,4 microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani)
i 85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 + 20)/2
= 15 ani i este încadrat în clasa “mare” (vezi pct. 5.1.3);
(2)
(3)
N.R.= nerecomandat.
39
Tabelul 5.14
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (oel
zincat la cald)
Nr.
Numr Numr (1)
Pm total, Pm
straturi straturi
1. policlorura 1 80 policlorura de 2 160 X
2. de vinil 1 80 vinil 3 240 X X
3. 1 80 2 160 X
acrilic acrilic
4. 1 80 3 240 X
5. 1 60 2 120 X
epoxidic,
epoxidic,
6. poliuretanic 1 80 2 160 X X
poliuretanic
7. 1 80 3 240 X X
8. 1 80 3 320 X X X
(1)
(2)
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderen la suport i s fie compatibil cu
40
Tabelul 5.15
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (oel
metalizat)
Nr.
Numr Numr (1)
Pm total, Pm
straturi straturi
1. epoxidic, 1 NA(2) 2 160 X
epoxidic,
poliuretanic
poliuretanic
2. 1 NA(2) 3 240 X X
4. 1 NA(2) 3 320 X X
poliuretanic epoxi
(1)
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o
manier semnificativ la grosimea total a filmului uscat al sistemului;
(3)
41
5.3.6. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

C5-M sunt prevzute în tabelul 5.16 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt prezentate în tabelul 5.17 (a se vedea SR
EN ISO 14713-1 i SR EN ISO 2063).

C5-M sunt prezentate în tabelele 5.18 i 5.19 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).
42
Tabelul 5.16
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M
Durabilitatea estimat
Straturi primare (grund) Strat(uri) urmto(a)r(e) Sistem de protecie
Nr. (vezi pct. 5.1.2)
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime(1)
1. 1 150 epoxidic, 2 300 X X
2. 1 80 poliuretanic 3 pân la 4 320 X X X
3. epoxidic, poliuretanic divers(2) 1 400 - 2 400 X X

epoxidic,
4. 1 250 2 500 X X X
poliuretanic
5. 1 60(4) epoxidic, 4 240 X X
6. 1 60(4) poliuretanic 4 pân la 5 320 X X X
silicat de etil(3) în zinc
7. 1 60(4) combinaie de epoxi 3 pân la 4 400 X X X
8. combinaie de epoxi divers(2) 1 100 combinaie de epoxi 3 300 X X
(1)
(2)
(3)
(4)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80Pm cu condiia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru
aceast grosime.
43
Tabelul 5.17
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M
Grosimea Durata de
(1)
(acoperiri de zinc)
microni ani
1. SR EN ISO
1461
2. SR EN 10346
termic pe table din oel 42 5/10 medie
SR EN 10240 55 7/13 mare
15 2/4 mic
4. 30 4/7 medie
45 6/11 medie
SR EN ISO
2081 25 3/6 medie
din oel
strat de acoperiri
metalice depus prin
pulverizare termic,
necolmatat sau
SR EN ISO
6. colmatat (2):
2063
- zinc 150 18/36 -
- aliaj AlMg5 250(3) - foarte mare
- aliaj ZnAl15 150 18/36 foarte mare
strat de zinc depus SR EN ISO 8 1/2 foarte mic
7.
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie ;
Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat minim i maxim pâna la prima
mentenan, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa de
corozivitate C5-M (viteza de coroziune a zincului este cuprins între 4,2 microni/an i 8,4
microni/an) rezult o durabilitate estimat de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit la 20 ani) i
85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit la 10 ani). Durabilitatea estimat medie este de (10 + 20)/2 =
15 ani i este încadrat în clasa “mare”(vezi pct. 5.1.3).
(2)
(3)
Utilizare pentru construcii offshore.
44
Tabelul 5.18
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (oel
zincat la cald)

Nr.
Numr Numr (1)
Pm total, Pm
straturi straturi
1. policlorura 1 80 policlorura de 2 160 X
2. de vinil 1 80 vinil 3 240 X X
3. 1 80 2 160 X
acrilic acrilic
4. 1 80 3 240 X
5. 1 60 2 120 X
epoxidic,
epoxidic,
6. poliuretanic 1 80 2 160 X X
poliuretanic
7. 1 80 3 240 X X
8. 1 80 3 320 X X X
(1)
(2)
45
Tabelul 5.19
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (oel
metalizat)
Nr.
Numr (1) Numr (1)
crt. Grosime , Grosime
Pm total, Pm
straturi straturi
1. epoxidic, 1 NA(2) 2 160 X X
epoxidic,
poliuretanic
poliuretanic
2. 1 NA(2) 3 240 X X X
4. 1 NA(2) 3 320 X X X
poliuretanic epoxi
(1)
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier
semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului;
(3)
46
6. EXECUTAREA LUCRRILOR DE PROTECIE ANTICOROZIV
6.1.1. La executarea lucrrilor de protecie anticoroziv a construciilor din oel se va asigura

nivelul de calitate conform prevederilor din proiect/caiet de sarcini (a se vedea pct. 3.1.4).
6.1.2. Lucrrile de protecie anticoroziv a construciilor din oel se vor executa de ctre
operatori economici, cu personal calificat pentru aceast categorie de lucrri.
6.1.3. Înaintea începerii lucrrilor de protecie anticoroziv, executantul va analiza

documentaia de execuie i soluiile adoptate, pentru a stabili tehnologia de executare a lucrrilor i va
solicita proiectantului, dac este cazul, clarificarea eventualelor neconcordane fa de situaia existent
la faa locului.
6.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirm
îndeplinirea tuturor exigenelor /condiiilor prevzute în proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan
va fi semnalat proiectantului pentru rezolvare, cu întiinarea beneficiarului.
6.1.5. Înaintea începerii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor realiza suprafee etalon (de
referin) cu sistemul de protecie adoptat, care constituie faz determinant, i vor fi avizate de
proiectant i beneficiar. Numrul i dimensiunile suprafeelor etalon se vor stabili de ctre proiectant,
de la caz la caz, în funcie i de complexitatea sistemului de protecie adoptat i forma elementelor de
construcie i având în vedere recomandrile prevzute în anexa A din SR EN ISO12944-7.
6.1.6 Recepia lucrrilor de protecie anticoroziv const în consemnarea conformitii

lucrrilor, prin procese verbale de recepie calitativ pe faze, pe baza verificrior efectuate la
terminarea lucrrilor i a rezolvrilor eventualelor neconformiti.
Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv a construciilor din oel cuprinde urmtoarele

faze principale:
a) pregtirea suprafeei (suportului) care constituie faz determinant;
b) pregtirea i aplicarea produselor de protecie.
6.2.1. Pregtirea suprafeei (suportului)
6.2.1.1. Suprafeele elementelor de construcie din oel, noi sau aflate în exploatare, ce urmeaz
a fi pregtite, în vederea aplicrii sistemelor de protecie anticoroziv, pot fi:
a) suprafee neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de under, rugin sau ali compui de
coroziune adereni la suprafaa de oel; în funcie de starea iniial de coroziune a suportului
de oel, suprafeele se clasific în patru grade de coroziune conform SR EN ISO 8501-1;
b) suprafee protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic (conform SR EN ISO
1461, SR EN 10346, SR EN 10240); straturi de zinc, aluminiu i aliajele lor, depuse prin
metalizare (SR EN ISO 2063); strat de zinc depus electrochimic (SR EN ISO 2081); strat de
zinc depus prin difuzie (erardizare) (SR EN 13811); straturi de zinc depuse mecanic (SR
EN ISO 12683);
c) suprafee protejate cu un grund de protecie temporar (conform SR EN 10238);
47
d) suprafee protejate cu straturi de vopsea, având diferite tipuri de defecte (conform SR EN

ISO 4628 cu prile sale).
6.2.1.2. Sistemul de protecie anticoroziv se va aplica numai dup executarea lucrrilor de

remediere a strii suprafeei elementelor de construcii din oel, dac este cazul, care pot consta din:
a) prelucrarea sudurilor, prin polizare, lefuire etc., pentru asigurarea unor suprafee uniforme
i netede, pentru categoriile a), c) i d) de la pct.6.2.1.1.;
b) remedierea defectelor suprafeei (bavuri, under, rugozitate local .a.), dup caz, prin
polizare, lefuire, chituire etc., pentru toate categoriile de pct.6.2.1.1.
6.2.1.3. Pregtirea suprafeei elementelor de construcii din oel, noi sau aflate în exploatare, are
ca scop, pe lâng remedierile locale ale strii suprafeei, îndeprtarea oricror depuneri care determin
reducerea/pierderea aderenei straturilor de protecie aplicate ulterior: acumulri de praf, urme de ulei i
grsimi, under, rugin, sruri i ali compui contaminani.
Pregtirea suprafeei se realizeaz prin urmtoarele procedee principale:
a) procedee de curare cu ap sau cu solveni i curare chimic;
b) procedee de curare mecanic (curare cu jet abraziv, periere mecanizat, periere manual
etc.);
c) procedee de curare cu flacr.
Înaintea currii mecanice este necesar degresarea suprafeelor.
În anexa C din SR EN ISO 12944-4. sunt prezentate procedeele de pregtire a suprafeei, în
funcie de tipul i natura substanelor ce trebuie îndeprtate de pe suprafaa de oel, precum i modul de
realizare a pregtirii suprafeei.
Procedeele, detaliate în continuare, se aplic separat sau combinat, în funcie de natura
acoperirilor existente i starea suprafeei.
6.2.1.4. Procedeele de curare cu ap sau cu solveni i de curare chimic se refer la:
a) curarea cu jet de ap sub presiune, pentru îndeprtarea depunerilor de praf, a substanelor
solubile în ap, a ruginei i a acoperirilor puin aderente; pentru îndeprtarea urmelor de
ulei, grsime .a. se folosete soluie apoas de detergent, dup care urmeaz o cltire cu jet
de ap curat sub presiune i uscarea cu aer cald;
b) curarea cu aburi, pentru îndeprtarea uleiului i grsimii; în cazul adugrii unui detergent,
urmeaz o cltire cu ap curat (cald sau rece);
c) curarea cu emulsii, pentru îndeprtarea urmelor de ulei i grsime, operaie urmat de
cltirea cu ap curat (cald sau rece);
d) curarea alcalin, pentru îndeprtarea urmelor de ulei i grsime, operaie urmat de
cltirea cu ap curat (cald sau rece);
e) curarea cu solveni organici corespunztori, pentru îndeprtarea urmelor de ulei i
grsime;
f) decaparea cu paste pe baz de solveni sau paste alcaline, pentru îndeprtarea acoperirilor
de vopsea, urmat de o curare corespunztoare; procedeul se aplic pentru curarea
suprafeelor mici;
g) decaparea acid, prin imersia elementului într-o soluie acid corespunztoare, cu adaos de
inhibitor de coroziune, pentru îndeprtarea underului i ruginii; procedeul se recomand a fi
utilizat numai în ateliere, cu supraveghere strict.
6.2.1.5. Procedeele de curare mecanic se refer la :

a) curarea manual, cu perii metalice, hârtie abraziv, dispozitive de rzuire etc. (SR EN
ISO 8504-3);
48
b) curarea mecanizat, cu perii metalice montate pe unelte acionate pneumatic sau electric,
polizoare, maini pneumatice de curat cu ace etc. (SR EN ISO 8504-3);
c) curarea cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2): sablare uscat, sablare umed etc.;
d) curarea cu jet de ap la presiune ridicat (70…170 MPa) i foarte ridicat (peste 170
MPa);
e) În cazul procedeelor a)-c), dup efectuarea currii mecanice se realizeaz o desprfuire a
suprafeei prin suflare cu aer comprimat uscat i fr urme de ulei sau prin aspirare.
6.2.1.6. Procedeul de curare prin ardere cu flacr se utilizeaz pentru îndeprtarea underului,
ruginii i acoperirilor. Operaia este urmat de curarea mecanic i desprfuire.
6.2.1.7. În funcie de situaia existent, sunt dou tipuri de pregtire a suprafeei:

a) pregtirea primar (total) a suprafeei, constând din îndeprtarea underului, ruginii,
contaminanilor i acoperirii protectoare existente, pân la oel curat;
b) pregtirea secundar (parial) a suprafeei, constând din îndeprtarea ruginii,
contaminanilor i acoperirii protectoare pe zonele cu defecte i degradri, pstrând intacte
prile "sntoase" ale acoperirii protectoare.
6.2.1.8. În funcie de tipul de pregtire a suprafeei, gradele de pregtire a suprafeei se clasific

în urmtoarele categorii :
a) pentru pregtirea primar (SR EN ISO 8501-1, SR EN ISO 8501-4 i SR EN ISO 12944-
4):
(i) grade de pregtire Sa 1, Sa 2, Sa 2½ i Sa 3, pentru curarea cu jet abraziv;
(ii) grade de pregtire St 2 i St 3, pentru curarea manual sau mecanizat;
(iii) gradul de pregtire Fl, pentru curarea cu flacr;
(iv) grade de pregtire Wa 1, Wa 2 i WSa 2½, pentru curarea cu ap la presiune
ridicat;
(v) gradul de pregtire Be, pentru curarea prin decapare acid;
b) pentru pregtirea secundar (SR EN ISO 8501-2 i SR EN ISO 12944-4):
(i) grade de pregtire Psa 2, Psa 2,5 i Psa 3, pentru curarea local cu jet abraziv;
(ii) grade de pregtire PSt 2 i PSt 3, pentru curarea local mecanizat sau manual;
(iii) gradul de pregtire PMa, pentru curarea local mecanizat.
Gradele de pregtire a suprafeei, în funcie de tipul de pregtire a suprafeei, precum i

procedeele de curare recomandate, caracteristicile principale ale suprafeelor pregtite i domeniul de
aplicare sunt prezentate în SR EN ISO 12944-4 (anexele A, B i C).
6.2.1.9. Pregtirea suprafeei elementelor de construcii din oel se va planifica astfel încât
aplicarea primului strat din alctuirea sistemului de protecie anticoroziv s se realizeze dup
maximum 3 ore de la terminarea acesteia.
6.2.2. Pregtirea produselor de protecie
Pregtirea produselor de protecie, la locul de aplicare, const în:

a) verificarea meninerii calitii produselor, în principal ca urmare a depozitrii acestora;
b) condiionarea produselor de protecie, respectiv aducerea acestora în condiiile de
temperatur impuse pentru aplicare;
c) selectarea i omogenizarea componenilor în ambalajele originale;
49
d) dozarea componenilor, în conformitate cu fia tehnic a produsului de protecie i numai în

cantitile corelate cu timpul de lucrabilitate a acestuia;
e) pregtirea produsului ce urmeaz a fi aplicat, cu respectarea ordinii, timpului i modului de
amestecare a componenilor, conform instruciunilor de aplicare ale productorului.
6.2.3. Aplicarea produselor de protecie
6.2.3.1. Aplicarea straturilor de protecie pe suprafaa elementelor de construcii din oel noi se
va realiza, de regul, înainte de montarea acestora (la sol, de preferat în atelier). Se poate accepta ca
ultimul(ele) strat(uri) al(e) sistemului de protecie anticoroziv s se aplice dup montarea
elementelor.
Nuana culorii trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numrului de straturi
aplicat.
6.2.3.2. Aplicarea succesiv a straturilor din alctuirea sistemului de protecie anticoroziv se va

realiza conform prevederilor din documentaia de execuie i caietele de sarcini. Se vor respecta
indicaiile productorului, referitoare la:
a) asigurarea condiiilor de microclimat: temperatura mediului de aplicare, umiditatea relativ
a aerului, absena noxelor .a.;
b) asigurarea condiiilor impuse suprafeei suport: temperatur, umiditate, lipsa
contaminanilor .a.;
c) procedeul de aplicare a produselor de protecie (mecanizat sau manual);
d) timpul de uscare/întrire;
e) verificarea calitii stratului întrit înaintea aplicrii stratului urmtor;
f) respectarea condiionrilor de timp între aplicarea straturilor succesive, dac este cazul;
g) verificarea proteciei aplicate i eventuale remedieri;
h) condiiile de mediu pân la darea în exploatare a proteciei aplicate.
6.2.3.3. Aplicarea produselor de protecie din alctuirea sistemelor de protecie anticoroziv se

efectueaz prin urmtoarele procedee principale:
a) aplicarea cu pensula;
b) aplicarea cu ruloul;
c) aplicarea prin pulverizare cu pistolul.
6.2.3.4. Aplicarea cu pensula se utilizeaz în general pentru protecia suprafeelor mici, a

muchiilor, a capetelelor uruburilor i niturilor, a unghiurilor i a zonelor greu accesibile, precum i
pentru aplicarea unor grunduri anticorozive.
6.2.3.5. Aplicarea cu ruloul se utilizeaz pentru aplicarea unor produse de protecie pe suprafee
mari. Nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive.
6.2.3.6. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate i se realizeaz prin:
a) pulverizare cu aer de presiune joas (clasic);
b) pulverizare fr aer (airless);
c) pulverizare cu aer de presiune medie;
d) pulverizare electrostatic.
Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomand pentru protecia suprafeelor mari,
permiând s se obin o acoperire de calitate superioar i într-un timp scurt, comparativ cu procedeele
manuale de aplicare. În general, nu se recomand pentru aplicarea grundurilor anticorozive, exceptând
50
grundurile cu zinc, care se aplic de preferin prin pulverizare, pentru asigurarea unei bune dispersii a
pigmentului.
Dac nu se pot obine grosimi corespunztoare ale acoperirii în zonele greu accesibile, la
muchii i coluri, aceste zone se vor proteja în prealabil prin pensulare sau vor fi acoperite cu un strat
suplimentar.
Pentru obinerea unor acoperiri protectoare continue i uniforme se vor alege în mod corespunztor
vâscozitatea produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distana fa de suprafaa de
protejat i unghiul de pulverizare.
6.3.1. Generaliti
6.3.1.1. Dup realizarea sistemului de protecie anticoroziv pe suprafaa etalon (faz

determinant), proiectantul va consemna în scris printr-un proces verbal acceptarea, dup verificare, a
suprafeelor etalon executate, precum i, dac este cazul, observaii sau condiii suplimentare pentru
executarea lucrrii respective.
Lucrrile de pregtire i aplicare a produselor de protecie pot fi delimitate pe etape, care
cuprind fie aplicarea tuturor straturilor pe poriuni delimitate ale suprafeei, fie aplicarea unor straturi
pe întreaga suprafa.
6.3.1.2. În cazul în care unitatea executant are sistem propriu de management al calitii, atunci
lucrrile de protecie anticoroziv vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execuie, plan de
control al calitii etc.).
6.3.1.3. Verificarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv se efectueaz înaintea începerii

aplicrii acoperirilor protectoare, în timpul i dup aplicarea acestora, în scopul constatrii îndeplinirii
condiiilor privind:
a) gradul de pregtire a suprafeei suport;
b) calitatea produselor de protecie anticoroziv;
c) procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protecie anticoroziv;
d) calitatea sistemului de protecie anticoroziv realizat.
6.3.1.4. Pentru asigurarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv a construciilor din oel se
impun urmtoarele verificri:
a) la recepia produselor de protecie anticoroziv;
b) privind pstrarea i depozitarea produselor de protecie;
c) privind asigurarea condiiilor prealabile la punerea în oper;
d) înaintea aplicrii acoperirilor protectoare;
e) în timpul aplicrii acoperirilor protectoare;
f) dup aplicarea acoperirilor protectoare.
6.3.2.1. Recepia produselor de protecie dup procurare const, în primul rând, în verificarea
documentelor tehnice ale produselor de protecie.
6.3.2.2. Verificarea conformitii produselor de protecie cu documentele tehnice ale acestora,

trebuie s se realizeze pe antier.
51
6.3.2.3. Verificrile minimale, pe loturi de produse, sunt urmtoarele:

a) pentru produse lichide:
- aspect (vizual);
- culoare (vizual);
- densitate (SR EN ISO 2811-1, 2, 3 i 4);
- timp de curgere (SR EN ISO 2431);
- interval maxim de utilizare dup amestecare (pot-life), pentru produse în doi sau
mai muli componeni (SR EN ISO 9514);
- timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;
b) pentru produse solide (pulverulente):
- aspect (vizual);
- culoare (vizual);
- sorturi granulometrice (STAS 4606);
- densitate aparent în stare uscat (STAS 4606);
- umiditate (SR EN 1097-5).
6.3.3.1. Condiiile de pstrare i depozitare a produselor de protecie sunt precizate în

documente tehnice ce însoesc produsele de protecie.
6.3.3.2. Dac nu sunt precizate condiii speciale, trebuie respectate urmtoarele condiii de
depozitare:
a) componenii în stare lichid se depoziteaz în ambalaje originale, în spaii închise,
ventilate i la temperaturi cuprinse între +50C i +300C;
b) componenii în stare solid (pulverulent) se depoziteaz în ambalajele originale, în
spaii închise i uscate (umiditatea relativ a aerului maximum 70%).
6.3.4.1. Asigurarea condiiilor prealabile pentru punerea în oper a proteciilor anticorozive

aplicate pe suprafaa construciilor din oel, se efectueaz de ctre executant, în conformitate cu
prevederile documentaiei de execuie, respectându-se urmtoarele condiii:
a) asigurarea utilajelor, sculelor i dispozitivelor necesare, a spaiilor de acces sau
necesare pentru protecia muncii;
b) asigurarea condiiilor de microclimat necesare pregtirii produselor; dac în
documentele tehnice ale productorului nu se fac precizri, condiiile trebuie s fie
urmtoarele: temperatura cuprins între + 50C i + 300C, umiditatea relativ a aerului
maximum 70%;
c) condiionarea produselor, înainte de preparare i aplicare; produsele trebuie aduse din
spaiile de depozitare i meninute la temperaturi cuprinse între + 150C i + 250C dac în
documentele tehnice ale productorului nu se fac alte precizri;
d) asigurarea calitii suprafeei suport din oel, care trebuie s îndeplineasc
urmtoarele condiii: temperatura, min. + 30C peste punctul de rou, max. + 400C; lips
umiditate, praf sau alte impuriti;
52
e) cunoaterea, pentru respectarea strict, a urmtoarelor cerine la aplicarea straturilor

de protecie:
i) compoziiile i dozajele;
ii) intervalul maxim de utilizare dup amestecare (pot-life);
iii) modul de aplicare;
iv) timpul i condiiile de pstrare pe perioada de reticulare.
6.3.4.2. Executantul va efectua, la realizarea suprafeei etalon, urmtoarele verificri:

a) verificarea calitii produselor de protecie anticoroziv, în ceea ce privete: aspectul
produselor (pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare dup amestecare
(pot-life) i timpul de uscare (în funcie de temperatura mediului ambiant) .a.;
b) stabilirea porionrii amestecului din doi sau mai muli componeni, la produsele cu
întrire exoterm, pe baz de încercri preliminare efectuate la faa locului;
c) verificarea consumurilor specifice i a grosimilor efective ale straturilor de protecie
aplicate;
d) verificarea, prin încercri, a aderenei la suprafaa suport;
e) verificarea gradului de întrire a produselor de protecie puse în oper.
6.3.5.1. Verificarea calitii produselor de protecie conform pct. 6.3.2.2 i 6.3.2.3. se face pe
fiecare produs în parte i înainte de a fi puse în oper.
6.3.5.2. Verificarea calitii pregtirii suprafeei construciilor din oel se face la fiecare etap de
lucru atât în ceea ce privete aspectul, cât i modul de execuie.
6.3.5.3. Dup terminarea lucrrilor de pregtire a suprafeei se va efectua verificarea calitii

pregtirii suprafeei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare. Verificarea se va efectua pe cel puin
5% din suprafaa total a lucrrilor efectuate; mrimea suprafeei verificate se stabilete prin
proiect/caiet de sarcini, în funcie de dimensiunile suprafeei de protejat (inclusiv în zonele greu
accesibile), astfel încât aspectul acesteia s poat fi examinat corespunztor.
Dac se constat c aspectul suprafeei verificate nu este corespunztor gradului de pregtire prevzut
în documentaia de execuie (caietul de sarcini), se verific întreaga suprafa pregtit. Lucrrile
constatate ca fiind necorespunztoare se refac.
Constatrile privind verificrile efectuate se consemneaz în procese verbale de recepie pentru lucrri
ascunse.
6.3.6.1. Verificarea condiiilor de mediu în care se execut lucrrile de protecie anticoroziv se

efectueaz permanent, cu instrumente de msurare adecvate (termometru, higrometru .a.).
6.3.6.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protecie anticoroziv i de aplicare

succesiv a straturilor de protecie se efectueaz permanent, urmrindu-se respectarea strict a
prevederilor din documentaia de execuie (caietul de sarcini) i din documentele tehnice ale produselor
de protecie .
6.3.6.3. Verificarea aspectului întregii suprafee, înainte de aplicarea fiecrui strat de protecie,
se efectueaz permanent, vizual, urmrindu-se :
53
a) aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protecie anticoroziv s se fac

numai pe suprafee curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impuriti;
b) fiecare strat de protecie s fie continuu, uniform, lipsit de bici, încreituri, fisuri,
exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628 cu prile sale);
c) fiecare strat de protecie s aib o culoare uniform pe toat suprafaa protejat.
Se va verifica grosimea stratului de protecie umed.
Dac un strat de protecie nu este continuu i uniform sau are o culoare neuniform, va fi
acoperit cu înc un strat din acelai produs, care nu se ia în considerare la numrul total de straturi.
Dac un strat de protecie prezint zone cu defecte de tipul celor menionate la pct. 6.3.6.3.b, se
îndeprteaz zonele cu defecte i se aplic din nou stratul, cu acelai produs.
6.3.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protecie anticoroziv se face vizual, pe

întreaga suprafa. Sistemul de protecie se consider corespunztor dac acoperirea este continu,
uniform, lipsit de bici, încreituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.
6.3.7.2. Verificrile privind grosimea, aderena i numrul de straturi ale sistemului de protecie
anticoroziv se vor efectua prin sondaj. Numrul i locul efecturii acestor verificri se vor stabili prin
documentaia de execuie (caietul de sarcini).
6.3.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protecie anticoroziv se efectueaz

prin metodele prevzute în SR EN ISO 2808. În cazul utilizrii metodei distructive de determinare a
grosimii, zonele respective se refac, dup verificare, aplicând integral sistemul de protecie prevzut.
6.3.7.4. Verificarea aderenei sistemului de protecie anticoroziv se efectueaz prin metoda

grilei (SR EN ISO 2409) i prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). Dup verificare, zonele
acoperirilor distruse se refac.
6.3.7.5. Verificarea aplicrii numrului de straturi ale sistemului de protecie anticoroziv se

efectueaz prin îndeprtarea succesiv a straturilor componente ale sistemului de protecie i
examinarea cu ochiul liber. Dup verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.
6.3.7.6. Dac aspectul, grosimea total sau aderena sistemului de protecie anticoroziv nu sunt
corespunztoare documentaiei de execuie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra
msurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea parial/total a sistemului de protecie sau alte
msuri).
6.3.7.7. Rezultatele tuturor verificrilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de
recepie a lucrrilor de protecie anticoroziv.
54
7.1. Pe durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor respecta cu strictee msurile
de protecia i igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie întocmit de
proiectant.
7.2. Msurile privind protecia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei aplicabile în
domeniu, în vigoare:
a) Hotrârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru antierele temporare sau mobile;
b) Legea nr.319/2006 a securitii i sntii în munc;
c) Hotrârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare;
d) Ordinul ministrului muncii i solidaritii sociale i al ministrului santii i familiei nr.
508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protecia muncii, cu
modificrile ulterioare.
7.3. În afara prevederilor menionate la pct. 7.2 se fac urmtoarele precizri:
a) muncitorii care execut lucrrile de protecie anticoroziv, precum i persoanele care
supravegheaz lucrul, trebuie s poarte costume speciale, ochelari de protecie i mnui
speciale de protecie;
b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie s-i curee mâinile cu solveni adecvai dup
care se spal cu ap cu detergent sau spun i se ung cu o crem emoliant; aceste
operaiuni se desfoar în afara ariei de lucru;
c) pstrarea alimentelor i consumul lor la locul de munc sunt strict interzise;
d) în spaiile de lucru, pe toat durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv, sunt
interzise fumatul sau utilizarea focului deschis;
e) instalaiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie s fie corespunztoare cerinelor
pentru utilizarea în atmosfer potenial exploziv;
f) se interzice folosirea, pentru tergerea suprafeelor, a materialelor din fibre sintetice sau
lân, care pot produce scântei datorit încrcrilor electrostatice prin frecare;
g) muncitorii trebuie s fie instruii i asigurai, în special pentru lucrul la înlime (coarde,
centuri de blocare etc.), conform reglementrilor tehnice în vigoare.
7.4. Fa de prevederile menionate la pct. 7.2 i 7.3, responsabilul cu protecia muncii i
responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare privind protecia i igiena muncii.
privind aprarea împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie
întocmit de proiectant.
8.2. Msurile privind privind aprarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate
de productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei aplicabile în
domeniu, în vigoare:
a) Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor;
b) Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.163/2007 pentru aprobarea
Normelor generale de aprare împotriva incendiilor.
8.3. Fa de prevederile menionate la pct. 8.2, personalul cu atribuii în domeniul aprrii
împotriva incendiilor i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare de aprare
împotriva incendiilor
55
ANEXA 1
REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice.
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
A1. Legislaie:
Nr. Acte legislative Publicaia
crt
1. Hotrârea Guvernului nr. 735/2006 privind Monitorul Oficial al României,Partea I,
limitarea emisiilor de compui organici nr. 521/16.06.2006
volatili datorate utilizrii solvenilor organici
în anumite vopsele, lacuri i în produsele de
refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu
modificrile i completrile ulterioare
2. Ordinul ministrului transporturilor, Monitorul Oficial al României, Partea I,
construciilor i turismului i al ministrului de nr. 90 din 27.01.2005
stat, ministrului administraiei i internelor
nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind clasificarea i
încadrarea produselor pentru construcii pe
baza performanelor de comportare la foc, cu
3. Hotrârea Guvernului nr.300/2006 privind Monitorul Oficial al României, Partea I,
cerinele minime de securitate i sntate nr. 252 din 21.03.2006
pentru antierele temporare sau mobile
4. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în Monitorul Oficial al României, Partea I,
munc nr. 646 din 26.07.2006
5. Hotrârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru Monitorul Oficial al României, Partea I,
aprobarea Normelor metodologice de aplicare nr. 882 din 30.10.2006
a prevederilor Legii securitii i sntii în
munc nr. 319/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare
6. Ordinul ministrului muncii i solidaritii Monitorul Oficial al României, Partea I,
sociale i al ministrului santii i familiei nr. 880 din 06.12.2002
nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea
Normelor generale de protecia muncii, cu
modificrile ulterioare
7. Legea nr. 307/2006 privind aprarea Monitorul Oficial al României, Partea I,
împotriva incendiilor cu modificrile nr. 633 din 21.07.2006
ulterioare
8. Ordinul ministrului administraiei i Monitorul Oficial al României, Partea I,
internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea nr. 216 din 29.03.2007
Normelor generale de aprare împotriva
incendiilor
56
A2. Standarde:
1. SR EN ISO 12944-1:2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
a structurilor de oel împotriva coroziunii. Partea
1: Introducere general
2. SR EN ISO 12944-2: 2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
2: Clasificare a mediului
3. SR EN ISO 12944-3 : 2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
3: Proiectare i dispoziii constructive
4. SR EN ISO 12944-4 : 2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire
4: Tipuri de suprafee i de pregtire a suprafeelor
5: Sisteme de vopsire
7: Execurarea i supravegherea lucrrilor de
vopsire
7. SR EN ISO 9223:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Clasificare, determinare i estimare
atmosferelor . Determinarea vitezei de coroziune
pe epruvete de referin pentru evaluarea
corozivitii
atmosferelor. Msurarea parametrilor de mediu
care afecteaz corozivitatea atmosferelor
10. SR EN ISO 9224: 2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Valori de referin pentru clasele de
corozivitate
11. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
12. SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
13. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
14. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anex

naional
15. SR EN 1990:2004//A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa
A2: Aplicaie pentru poduri. Anex naional.
16. SR EN ISO 8501-3 :2007 Pregtirea suporturilor de oel înaintea aplicrii
vopselelor i produselor similare. Evaluarea
vizual a cureniei suprafeei. Partea 3: Grade de
pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee
cu imperfeciuni
17. SR EN ISO 8501-1:2007 Pregtirea suporturilor de oel înaintea aplicrii
57

vizual a gradului de curare a unei suprafee.
Partea 1: Grade de ruginire i grade de pregtire a
suporturilor de oel neacoperite i a suporturilor de
oel dup îndeprtarea acoperirilor anterioare
vizual a cureniei suprafeei. Partea 2: Grade de
pregtire a suporturilor de oel acoperite anterior,
dup îndeprtarea local a acoperirilor
vizual a cureniei suprafeei. Partea 4: Condiiile
iniiale ale suprafeei, grade de pregtire i grade
de îndeprtare a ruginii dup decaparea cu ap la
presiune ridicat
vopselelor i produselor similare. Caracteristicile
rugozitii suprafeelor de oel decapate. Partea 1:
Precizri i definiii referitoare la plcile de
comparare ISO pentru profilul suprafeei în
vederea evalurii suprafeelor decapate abraziv
Metod pentru clasificare a profilului unei
suprafee de oel decapate abraziv. Procedeul prin
comparare
Metod de etalonare a plcilor de comparare ISO
pentru profilul suprafeei i de determinare a
profilului suprafeei. Procedeul cu microscop
Metod de etalonare a plcilor de comparare ISO
pentru profilul suprafeei i de determinare a
profilului suprafeei. Procedeul cu palpator
vopselelor i produselor similare. Încercri de
evaluare a gradului de curare a suprafeei. Partea
2: Determinrii de laborator a clorurilor de pe
suprafeele curate
evaluare a cureniei suprafeei. Partea 3:
58
Evaluarea prafului pe suprafee de oel pregtite

pentru vopsire (metoda cu band sensibil la
apsare)
evaluare a cureniei suprafeei. Partea 4: Linii
directoare pentru estimarea probabilitii de
condensare înainte de aplicarea vopselelor
vopselelor i produselor similare. Încercri pentru
aprecierea gradului de curare a unei suprafee.
Partea 5: Determinarea clorurilor pe suprafeele
curate (metoda cu tub detector de ioni)
evaluare a gradului de curare a unei suprafee.
Partea 6: Extracia contaminailor solubili în
vederea analizei. Metoda Bresle
evaluare a cureniei suprafeei. Partea 9: Metoda
în situ pentru determinarea srurilor solubile în
ap prin conductometrie
Partea 11: Metoda de teren pentru determinarea
turbidimetric a sulfailor solubili în ap
Partea 12: Metoda de teren pentru determinarea
prin titrare a ionilor feroi solubili în ap
32. SR EN ISO 2409:2013 Vopsele i lacuri. Încercare la caroiaj
33. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele i lacuri. Încercare la traciune
34. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele i lacuri. Încercri de deformare rapid
(rezistena la oc). Partea 1: Încercarea prin
cderea unei mase cu penetrator cu suprafa mare
35. SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele i lacuri. Încercri de deformare rapid
(rezistena la oc). Partea 2: Încercarea prin
cderea unei mase cu penetrator cu suprafa mic
36. SR EN ISO 1518 -1:2011 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la
zgâriere. Partea 1: Metod de încercare constant.
37. SR EN ISO 6860:2006 Vopsele i lacuri. Încercarea la îndoire (mandrin
conic)
38. SR EN ISO 1519:2011 Vopsele i lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn
cilindric)
59
39. SR EN ISO 1522:2007 Vopsele i lacuri. Încercarea de amortizare a

pendulului
40. SR EN ISO 9227:2012 Încercri la coroziune în atmosfere artificiale.
Încercri în cea salin
41. SR ISO 11503:1997 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la
umiditate (condensare repetat)
42. SR EN ISO 6270-1:2002 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la
umiditate. Partea 1: Condensarea continu
43. SR EN ISO 6270-2:2006 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la
umiditate. Partea 2: Procedur pentru expunerea
epruvetelor în atmosfer de ap de condens
44. SR EN 60068-2-5:2011 Încercri de mediu. Partea 2-5: Încercri -
Încercarea Sa: Radiaie solar simulat la nivelul
solului i ghid pentru încercri al radiaiilor solare
45. SR EN 60068-2-14:2010 Încercri de mediu. Partea 2-14: Încercri.
Încercarea N: Variaii de temperatur
46. SR EN 60068-2-78: 2004 Încercri de mediu. Partea 2-78: Încercri -
Încercarea Cab: Cldura umed, continu
47. SR EN ISO 2812-1: 2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la
lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune în
lichide, altele decât apa
48. SR EN ISO 2812-2: 2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la
lichide. Partea 2: Metoda prin imersiune în ap
49. SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor i elementelor de
construcie. Partea 1: Clasificare folosind
rezultatele încercrilor de reacie la foc
50. SR EN ISO 14713-1: 2010 Acoperiri de zinc. Ghid i recomandri pentru
protecia împotriva coroziunii fontei i oelului în
construcii. Partea 1: Principii generale de
proiectare i rezisten la coroziune
51. SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termic. Acoperiri metalice i alte
acoperiri anorganice. Zinc, aluminiu i aliajele lor
52. SR EN ISO 1461:2009 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din
font i oel. Specificaii i metode de încercare
53. SR EN 10346:2009 Produse plate de oel acoperite continuu prin
imersie la cald. Condiii tehnice de livrare
54. SR EN 10240: 2000 Acoperiri de protecie interioare i/sau exterioare
pentru evi de oel. Condiii tehnice pentru
acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe
instalaii automate
55. SR EN 13811: 2003 erardizare. Acoperiri prin difuzie de zinc pe
produse feroase. Specificaie
56. SR EN ISO 2081: 2009 Acoperiri metalice i alte acoperiri anorganice.
Acoperiri electrochimice de zinc pe font sau oel,
cu tratament suplimentar
57. SR EN ISO 12683:2005 Acoperiri mecanice de zinc. Specificaii i metode
de verificare
58. SR EN ISO 3231:2002 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la
60
atmosfer umed care conine dioxid de sulf

59. SR EN 10238:2009 Produse de oel pentru construcii sablate i
grunduite prin procedee automate
60. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii
suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i
dimensiunii defectelor i a intensitii
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 1:
Introducere general i sistemul de notare
Evaluarea gradului de bicare
Aprecierea gradului de ruginire
Aprecierea gradului de fisurare
Aprecierea gradului de exfoliere
suprafeelor vopsite. Aprecierea numrului i
schimbrilor uniforme de aspect. Partea 6:
Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii
adezive
Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o
bucat de velur
67. SR EN ISO 4628-8:2013 Lacuri i vopsele. Evaluarea degradrii
Evaluarea gradului de exfoliere i a coroziunii în
jurul unei zgârieturi sau alte defecte artificiale
61

Aprecierea gradului de coroziune filiform
69. SR EN ISO 2811-1: 2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densitii. Partea
1: Metoda cu picnometru.
2: Metoda cu corp imersat
3: Metoda cu oscilator
4: Metoda cu cilindru sub presiune
73. SR EN ISO 2431: 2012 Vopsele i lacuri. Determinarea timpului de
curgere prin utilizarea cupelor de curgere
74. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri i vopsele. Determinarea duratei de via a
sistemelor de acoperire multicomponente.
Pregtirea i condiionarea eantioanelor i linii
directoare pentru încercare
75. SR EN ISO 9117-1:2009 Lacuri i vopsele. Încercri de uscare. Partea 1:
Determinarea uscrii în adâncime i a timpului de
uscare în adâncime
76. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare
cu liani minerali. Metode de încercare
77. SR EN 1097-5:2008 Încercri pentru determinarea caracteristicilor
mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 5:
Determinarea coninutului de ap prin uscare în
etuv ventilat
78 SR EN ISO 2808: 2007 Vopsele i lacuri. Determinarea grosimii peliculei
79 SR EN ISO 8504 – 2: 2002 Pregtirea suporturilor de oel înaintea aplicrii
vopselelor i produselor similare. Metode de
pregtire a suprafeei. Partea 2: Decapare cu jet
abraziv
80. SR EN ISO 8504 – 3: 2002 Pregtirea suporturilor de oel înaintea aplicrii
vopselelor i produselor similare. Metode de
pregtire a suprafeei. Partea 3: Curare manual
i mecanic
62
ANEXA 2
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTECIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

CARE TREBUIE CUPRINSE ÎN PROIECT
A2.1. Prevederile în proiect necesare pentru a defini condiiile specifice pentru executarea
lucrrilor sunt, cel puin urmtoarele, dup caz:
a) condiii privind sistemul particular de protecie anticoroziv care trebuie aplicat;
b) gradul de pregtire a suprafeei, împreun cu clasa de corozivitate a mediului;
c) proceduri pentru a se asigura c suprafaa neacoperit a oelurilor rezistente la coroziunea
atmosferic este acceptabil: vizual, dup încercri de coroziune artificial;
d) condiii pentru protecia suprafeei la contactul oelurilor care nu sunt rezistente, cu cele
rezistente la coroziunea atmosferic;
e) sistemul de protecie interioar, dac spaiile închise trebuie etanate prin sudare, sau sunt
prevzute cu o protecie anticoroziv interioar;
f) metoda care trebuie utilizat pentru etanarea interfeei, dac elementele de îmbinare
mecanic ptrund prin peretele spaiilor închise etanate;
g) metoda i extinderea reparaiilor dup tiere sau sudare;
h) metoda, nivelul i extinderea currii oelurilor inoxidabile;
i) specificaie de performan pentru protecia împotriva coroziunii;
j) extinderea suprafeelor afectate, la îmbinrile cu uruburi pretensionate care nu sunt
rezistente la lunecare;
k) cerine pentru procedeele de imersie/pulverizare, dac este specificat zincarea termic
i electrochimic sau metalizarea elementelor din oel formate la rece, dup fabricare;
l) cerine pentru controlul i verificarea pregtirii suprafeei care trebuie efectuate înainte de
vopsirea ulterioar, pentru elementele din oel protejate prin zincare termic,
electrochimic sau metalizare;
m) suprafee de referin pentru sistemele de protecie anticoroziv a elementelor din oel în
medii cu clasele de corozivitate C3 la C5.
A2.2. Prevederi în proiect pentru condiii opionale, în funcie de clasa de corozivitate

preconizat pentru exploatarea construciilor din oel:
a) dac sunt cerine de protecie anticoroziv;
b) dac sunt cerine de tratare a suprafeei pentru oeluri inoxidabile;
c) dac spaiile închise trebuie etanate dup zincarea termic sau metalizare i dac da, cum
se realizeaz;
d) dac imperfeciunile sudurii permise de reglementrile tehnice privind sudarea oelurilor
necesit etanare i cum se realizeaz aceasta;
e) dac sudurile pentru etanare necesit verificare ulterioar, dup verificarea vizual;
f) dac suprafeele în contact i suprafeele de sub aibe, la uruburi, pot s nu fie protejate;
g) dac îmbinrile cu uruburi, inclusiv zona perimetral din jurul unor asemenea îmbinri,
trebuie s fie protejate suplimentar fa de sistemul de protecie anticoroziv specificat
pentru restul construciei din oel;
h) dac sunt cerine de reparare sau protecie anticoroziv suplimentar pentru marginile
tiate i suprafeele adiacente;
i) alte cerine decât cele din SR EN ISO 8501 i SR EN ISO 1461 pentru pregtirea
suprafeei oelurilor carbon;
j) dac partea de jos, înglobat, a uruburilor de fundaie trebuie lsat neprotejat;
k) dac elementele protejate cu acoperiri de zinc depuse termic i electrochimic sau cu
acoperiri de zinc i aluminiu depuse prin metalizare nu sunt supuse verificrii dup
zincare/metalizare;
l) dac suprafeele de referin nu sunt specificate pentru sistemele de protecie
anticoroziv a elementelor din oel în clasele de corozivitate C3 la C5.
63
Anexa nr. 2
GHID DE PROIECTARE I EXECUIE
PRIVIND PROTECIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII,
indicativ GP 121 - 2013
PARTEA a II-a-PROIECTAREA, EXECUIA I EXPLOATAREA

PROTECIILOR ANTICOROZIVE PENTRU CONSTRUCIILE
HIDROTEHNICE, indicativ GP 121/2 – 2013

64
CUPRINS
1.1. Obiect i domeniul de aplicare
1.2. Terminologie
2. SPECIFICAIE DE PERFORMAN PRIVIND PROTECIA ANTICOROZIV A

ELEMENTELOR DIN OEL, BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT
ALE CONSTRUCIILOR HIDROTEHNICE
2.1. Agenti agresivi care acioneaz asupra elementelor de construcii hidrotehnice
2.2. Tipuri de protecie anticoroziv
2.3. Cerine i criterii de performan
2.4. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport i pentru sistemele de protecie
anticoroziv
2.4.1. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
2.4.2. Criterii i niveluri de performan pentru pentru sistemele de protecie
anticoroziv
3. CONDIII I CERINE DE CONCEPIE I PROIECTARE

3.1.Condiii generale de concepie i proiectare a proteciilor primare pentru elementele
din oel, beton, beton armat i beton precomprimat ale construciilor hidrotehnice
supuse agenilor agresivi
3.2. Criterii si niveluri de performan pentru beton, ca protecie primar
3.3. Cerine de baz privind alctuirea elementelor de construcii din beton, beton armat
i beton precomprimat, pentru asigurarea proteciei lor anticorozive primare
3.3.1. Cimenturi
3.3.2. Agregate
3.3.3. Apa de amestecare
3.3.4. Aditivi
3.3.5. Adaosuri
3.3.6. Armturi
3.3.7. Betoane
3.3.8. Grosimea stratului de acoperire cu beton
3.3.9. Fisuri in beton
4. SISTEME DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII

DIN OEL, BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT
4.1.Condiii generale
4.2. Alctuirea sistemelor de protecie anticoroziv
4.2.1. Alctuirea general
4.2.2. Sisteme de protecie anticoroziv a suprafeelor de oel
4.2.3. Sisteme de protecie anticoroziv a suprafeelor de beton

65

4.3.1. Condiii generale
4.3.2. Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv
4.4.1. Generaliti
5. URMRIREA COMPORTRII ÎN EXPLOATARE A PROTECIILOR

ANTICOROZIVE I LUCRRI DE INTERVENIE
5.1. Urmrirea comportrii în exploatare a proteciilor anticorozive
5.2. Lucrri de intervenie
5.2.1.Generaliti
5.2.2. Executarea lucrrilor de intervenie
5.2.3. Asigurarea calitii lucrrilor de intervenie
ANEXA 1 - REFERINE TEHNICE I LEGISLATIVE

ANEXA 2 - CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUCIILOR
DIN OEL
ANEXA 3 - CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ATMOSFERICE ASUPRA

CONSTRUCIILOR DIN BETON, BETON ARMAT I BETON
PRECOMPRIMAT
ANEXA 4 - ASPECTE, FENOMENE I PARAMETRI CARE SE SUPUN URMRIRII

SPECIALE

66
LIST TABELE
Nr.
Numr tabel Denumire tabel
crt.
Clasa de corozivitate a apelor naturale i a solurilor naturale asupra
1 Tabel 2.1
construciiilor din oel
2 Tabel 2.2 Clasa de expunere a construciiilor din beton în ape naturale i soluri agresive
3 Tabel 2.3 Clasa de corozivitate/agresivitate a mediilor atmosferice
4 Tabel 2.4 Tipuri de protecie anticoroziv
5 Tabel 2.5 Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie anticoroziv
6 Tabel 2.6 Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din oel
7 Tabel 2.7 Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu imperfeciuni
8 Tabel 2.8 Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din beton
9 Tabel 2.9
aplicate pe suport din oel
10 Tabel 2.10
aplicate pe suport din beton
Criterii i niveluri de performan pentru beton, ca protecie primar, la
11 Tabel 3.1
construcii hidrotehnice
12 Tabel 3.2 Criterii i niveluri de performan pentru beton în medii atmosferice agresive
13 Tabel 3.3 Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a armturii
14 Tabel 3.4 Deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale
15 Tabel 4.1 Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa
16 Tabel 4.2
de corozivitate Im1, Im2, Im3
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa
17 Tabel 4.3
de corozivitate Im2
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa
18 Tabel 4.4
de corozivitate Im3
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasele
19 Tabel 4.5
de corozivitate Im1, Im2, Im3
20 Tabel 4.6 Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b
23 Tabel 5.1 Intervale de urmrire curent a proteciilor anticorozive
24 Tabel A2.1 Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate C1...C5
25 Tabel A2.2 Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate Im1...Im3
26 Tabel A3.1 Clasele de expunere corespunzroare atacului chimic a apelor i solurilor
27 Tabel A3.2 Clase de expunere

67
1.1. Obiectul i domeniul de aplicare
1.1.1. Prezentul ghid cuprinde condiiile de proiectare, execuie i exploatare privind protecia
anticoroziv a construciilor hidrotehnice noi i existente:
(i) - construcii i echipamente hidrotehnice din oel înglobate în construcii (stavile, batardouri,
pori de ecluz, grtare, ci de rulare .a.), ale cror elemente componente sunt supuse atât aciunii apelor
naturale i a solurilor agresive cu care vin în contact, cât i agenilor agresivi atmosferici, cu diferite clase
de corozivitate;
Not: Pentru lucrrile hidrotehnice de tip structuri portuare (cheiuri) pe palplane metalice, pot fi utilizate parial
prevederile din prezenta reglementare tehnic, urmând ca acestea sa fie preluate i dezvoltate în viitoarele reglementri
tehnice specifice.
(ii) - construcii hidrotehnice din beton, beton armat i beton precomprimat (baraje i lucrri
aferente acestora, construcii aferente porturilor i cilor navigabile, galerii, centrale, cheiuri pe piloi,
.a.), supuse aciunii apelor naturale i a solurilor agresive, precum i a agenilor agresivi atmosferici, cu
diferite clase de expunere / agresivitate.
1.1.2. Ghidul nu se refer la construciile imersate parial sau total în medii cu agresivitate chimic
(recipieni, bazine .a.).
1.1.3. Prevederile specifice din ghid stabilesc cerinele fundamentale aplicabile construciilor,
criteriile i nivelurile de performan pentru suprafaa suport de oel/beton i pentru proteciile
anticorozive, pentru a rspunde cerinei implicite privind durabilitatea, respectiv meninerea
caracteristicilor implicate în cerinele cerinele fundamentale aplicabile construciilor din oel, beton,
beton armat si beton precomprimat, în condiiile aciunii agenilor agresivi din mediul înconjurtor.
1.1.4. Protecia împotriva coroziunii se realizeaz, în funcie de clasa de corozivitate / agresivitate /

expunere a mediului, prin: concepia de ansamblu i de detaliu a elementelor/construciei i prin
alegerea materialelor adecvate; prevederea de msuri constructive i de condiii pentru modul de
executare a lucrrilor; prevederea unor sisteme de protecie anticoroziv aplicate pe suprafaa
elementelor de construcii.
1.1.5. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecie anticoroziv a armturii din oel, cum sunt:
inhibitorii de coroziune, protecia electrochimic (catodic, anodic) etc.
1.1.6. Prevederile prezentului ghid se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de

lucrri, proprietarilor/utilizatorilor de lucrri de construcii hidrotehnice precum i organismelor de
verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul i/sau expertizarea
lucrrilor).
1.2. Terminologie
În prezentul ghid sunt utilizai urmtorii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu ce acioneaz distructiv asupra construciei sau a diverselor sale
pri componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcie;
- acoperire metalic: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiu
etc.), aplicat (e) pe suprafaa suport (oel);

68
- acoperire organic: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele,
alctuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, chituri), aplicate pe
suprafaa suport (oel i beton);
- betoane hidrotehnice: betoane destinate construciilor care se afl în contact permanent sau
periodic cu apa având caracteristici care asigur construciilor durabilitate în aceste condiii;
- betoane masive: elemente de construcie de beton la care dimensiunea cea mai mic depete
2 m i care de regul necesit msuri speciale pentru limitarea eforturilor care apar ca urmare a
degajrii de cldur la întrirea betonului;
- clas de agresivitate: caracteristic tehnic msurabil a intensitii aciunii mediului agresiv
asupra materialului de construcie (beton);
- clas de corozivitate: caracteristic tehnic msurabil a intensitii aciunii mediului agresiv
asupra materialului de construcie (oel);
- clas de expunere:clasificare a condiiilor de mediu fizice, chimice i mecanice la care poate fi
expus betonul i care pot influena în timp suprafaa betonului, structura i / sau armturile;
Not: Aceste tipuri de aciuni nu constituie ipoteze de încrcare în proiectarea structural;
- coroziune: interaciune fizico-chimic sau electrochimic între un material/produs (de
construcie beton, oel) i mediul su înconjurtor, care conduce la modificarea proprietilor
materialului i adeseori la degradarea unor caracteristici i / sau funcional a acestuia, a mediului
înconjurtor sau a sistemului constituit din cei doi factori;
Not : Aceast interaciune este în general de natur fizico-chimic pentru beton i de natur electrochimic
pentru oel.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziune
dat;
- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem de
coroziune dat ;
- degradare datorat coroziunii: efect al coroziunii considerat duntor pentru utilizrile
materialului de construcie, mediul sau sistemul pe care aceti doi factori îl formeaz;
- durabilitatea proteciei: durata de via estimat a unui sistem de protecie anticoroziv aplicat
pe suprafaa suport din oel / beton pân la prima lucrare de refacere complet a proteciei;
Not: Durata de via estimat nu constituie o durat de garanie.
- durata de meninere a umiditii pe suprafa: interval de timp în care o suprafa metalic
este acoperit cu o pelicul adsorbit i / sau un lichid electrolitic, capabil s provoace coroziunea
atmosferic;
- mediu agresiv (coroziv): mediu care conine unul sau mai muli ageni agresivi (corozivi);
- protecie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât s diminueze
degradrile datorate coroziunii;
- protecie primar: protecia anticoroziv a elementelor din beton, beton armat i beton
precomprimat asigurat prin calitatea betonului (tip de ciment, raport a/c, dozaj de ciment, agregate,
aditivi, adaosuri), natura materialelor ce intr în compozitia acestuia i acoperirea cu beton a armturii;
- protecie secundar: protectia realizat cu un sistem de protecie anticoroziv de natur
organic aplicat pe suprafata suport de beton;

69
- rezistena la coroziune: capacitatea unui material de construcie de a rezista la coroziune într-

un sistem de coziune dat;
- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe materiale de construcie i diferite
elemente ale mediului care pot influena coroziunea;
- sistem de protecie anticoroziv: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafa suport (oel,
beton), pentru a realiza protecia acesteia împotriva coroziunii;
- suport: suprafaa pe care a fost sau trebuie s fie aplicat un produs / sistem de protecie
anticoroziv;
- tipul atmosferei: noiune care caracterizeaz atmosfera pe baza criteriilor de clasificare
corespunztoare, altele decât corozivitatea (rural, urban, industrial, marin) sau factori opionali
complementari (chimici etc.);
- vitez de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construcie (oel) raportat la
unitatea de timp.
Not: Expresia utilizat pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat i de tipul
acesteia. Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimat prin creterea adâncimii coroziunii raportat la unitatea de timp,
prin masa de metal transformat în produi de coroziune raportat la unitatea de suprafa i unitatea de timp etc. Efectul
coroziunii poate varia în timp i poate s nu fie acelai în toate punctele suprafeei care se corodeaz. De aceea, referirile
la viteza de coroziune trebuie s fie însoite de informaii despre tipul, dependena de timp i localizarea efectului
coroziunii.
2. SPECIFICAIE DE PERFORMAN PRIVIND PROTECIA ANTICOROZIV A

ELEMENTELOR DIN DE DIN OEL, BETON, BETON ARMAT SI BETON
PRECOMPRIMAT ALE CONSTRUCIILOR HIDROTEHNICE
2.1. Ageni agresivi care acioneaz asupra elementelor din oel i beton ale construciilor
hidrotehnice
2.1.1. Agenii agresivi care acioneaz asupra elementelor componente ale construciilor
hidrotehnice, atât sub form de ape naturale i soluri agresive, cât i sub form de ageni agresivi
atmosferici, se clasific, dup natura i originea lor, aa cum se arat în Anexa 2 (pentru elementele din
oel) i în Anexa 3 (pentru elementele din beton, beton armat, beton precomprimat), în diferite clase de
corozivitate / agresivitate / expunere.
2.1.2. Aciunea apelor naturale (de suprafa, subterane, supraterane) i a solurilor agresive
asupra constructiilor hidrotehnice din oel, i respectiv din beton, beton armat i beton precomprimat se
clasific conform prevederilor SR EN ISO 12944-2, respectiv prevederilor normativului NE 012/1,
dup cum este prezentat în tabelele 2.1. i 2.2.
Tabelul nr. 2.1

Clasa de corozivitate a apelor naturale i a solurilor naturale asupra construciiilor din oel
Clasa de corozivitate a apelor naturale i a solurilor agresive asupra construciilor din oel
(conform SR EN ISO12944-2)
Im1 - imersie în ap proaspt
Im2 - imersie în ap de mare sau ap salmastr
Im3 - sol

70
Tabelul 2.2
Clasa de expunere a construciiilor din beton în ape naturale i soluri agresive
Clasa de expunere a construciilor din beton în ape naturale i soluri agresive
(conform NE 012/1)
(1)
Carbonatare Cloruri Cloruri din apa de mare Înghe-dezghe Atac chimic
XC1-uscat sau XD1- umiditate XS1-expunere la aer XF1-saturaie XA1-slab
permanent umed moderat ce vehiculeaz sruri moderat cu ap XA2-moderat
XC2-umed, XD2- umed, rar marine XF2-saturaie XA3-intens
rareori uscat uscat XS2-imersate în apa moderat cu ap,
XC3-umiditate XD3-alternan de mare în permanen cu ageni de
moderat umiditate-uscare XS3-zone de variaie a dezhe
XC4-alternan nivelului apei mrii, XF3-saturaie
umiditate-uscare zone supuse stropirii puternic cu ap
sau ceii XF4-saturaie
puternic cu ap,
cu ageni de
dezhe sau ap de
mare
(1)
Cloruri având alt origine decât cea marin.
2.1.3. Aciunea mediilor agresive atmosferice asupra construciilor hidrotehnice supraterane din
oel, i respectiv din beton, beton armat, beton precomprimat se clasific conform prevederilor SR EN
ISO 12944-2 i SR EN ISO 9223, respectiv prevederilor normativului NE 012/1, dup cum este
prezentat în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3
Clasa de corozivitate/agresivitate a mediilor atmosferice
Clasa de corozivitate (oel) / agresivitate (beton) a mediilor atmosferice
Construcii din otel Construcii din beton
(conform SR EN 12944-2 i SR EN ISO 9223) (conform NE 012/1)
C1 - foarte slab XA1b - neagresive
C2 - slab XA 2b - slab agresive
C3 - medie XA 3b - cu agresivitate medie
C4 - ridicat XA 4b - cu agresivitate puternic
C5-I - foarte ridicat (industrial)
C5-M - foarte ridicat (marin)
2.1.4. Clasele de corozivitate/agresivitate/expunere se stabilesc în functie de carcteristicile

agenilor agresivi i /sau viteza de coroziune a materialului de construcie (oelul i beton), conform
Anexelor 2 i 3.
2.1.5. Stabilirea clasei de corozivitate / agresivitate /expunere a mediului în care se va amplasa
o construcie hidrotehnic nou se va face de ctre proiectant, pe baza analizei mediului i a datelor
furnizate de proiectantul de specialitate privind existena, natura i concentraia agenilor agresivi.
2.1.6. Pentru stabilirea clasei de corozivitate /agresivitate/expunere a mediului în care este
amplasat o construcie hidrotehnic aflat în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor
calitative i cantitative de ageni agresivi, efectuate de un operator economic de specialitate în domeniu.

71
2.1.7. În cazul prezenei mai multor ageni agresivi, la stabilirea clasei de corozivitate/
agresivitate / expunere a mediului se va adopta criteriul agentului celui mai agresiv.
2.1.8. În prezentul ghid nu se recomand protecii anticorozive pentru construciile hidrotehnice

din oel, respectiv beton, beton armat i beton precomprimat situate în clase de corozivitate/ agresivitate
/ expunere mai mari de Im1...Im3 i C5, respectiv XA3 i XA 4b.
2.1.9. La concentraii ale agenilor agresivi în ap i în atmosfer care nu se încadreaz în

limitele prevzute în SR EN ISO 12944-2 i SR EN ISO 9223, precum i în normativul NE 012/1, în
cazul prezenei agenilor agresivi care nu sunt cuprini în Anexele 2 i 3 i care au aciune coroziv fa
de oel i beton, la temperaturi care nu se încadreaz în limitele prevzute, precum i în cazurile în care
apa prezint o vitez ridicat de scurgere, în combinaie cu anumite substane chimice, clasa de
corozivitate /agresivitate/expunere a mediului se va determina pe baza unui studiu pentru fiecare caz în
parte. Sudiul se va efectua de ctre o entitate din domeniu.
2.2. Tipuri de protecie anticoroziv
(1) In tabelul 2.4 se prezint tipurile de protecie anticoroziv pentru care se apreciaz criteriile
i nivelurile de performan.
Tabelul 2.4
Tipuri de protecie anticoroziv
Materialul/produsul Factori ce determin natura
de solicitrii i intensitatea atacului Tip de protecie
construcie coroziv
a) Zona supusa atacului: Sisteme de protecie anticoroziv:
- zona imersat (aflat permanent • Pentru construcii aflate în
sub ap), atac coroziv în general exploatare:
slab; - acoperiri prin vopsire (grunduri,
- zona de imersare alternant (cu chituri, vopsele intermediare, emailuri,
variaii ale nivelului apei, datorit lacuri);
Oel unor cauze naturale sau artificiale), - acoperiri prin metalizare i vopsire.
atac coroziv foarte puternic; • Pentru construcii noi:
- zona aflat deasupra nivelului - acoperiri prin vopsire (grunduri,
apei, deasupra zonei de imersare chituri, vopsele intermediare, emailuri,
alternant ( poate fi solicitat prin lacuri);
stropire cu ap sau prin ridicarea - acoperiri prin metalizare;
nivelului apei, pe o perioad - acoperiri prin metalizare si vopsire.
limitat), atac coroziv puternic. Primar, prin compoziia i
b) Tipul de ap: ap dulce, ap de caracteristicile betonului;
mare, ap srat; Secundar, protecie prin vopsire,
c) Coninutul de impuriti chimice; pentru anumite construcii
d) Factori mecanici: suspensii hidrotehnice noi i pentru construciile
uoare, corpuri solide aduse de aflate în exploatare, cu degradri,
viituri, nisip, pietri, aluviuni, supuse agenilor agresivi atmosferici.
sloiuri de ghea etc.
e) Factori biologici: vegetali,
minerali, bacteriologici;

72
Beton, beton armat, f) Curenti vagabonzi datorit

beton precomprimat vecinatii reelelor electrice,
etc.;
g) Solicitri combinate: pe o parte
apa, conform clasificrii de mai sus
a zonelor, pe cealalt parte terenul
h) Solicitri atmosferice: zona de
imersare alternant i zona de
deasupra nivelului apei.
2.3. Cerine i criterii de performan
2.3.1.Abordarea exigenial privind criteriile i nivelurile de performan care trebuie

satisfcute de stratul suport de oel/beton i de sistemele de protecie anticoroziv, se face în
conformitate cu cerinele fundamentale aplicabile construciilor, conform matricei din tabelul 2.5.
Tabelul 2.5
Cerine specifice pentru stratul suport i sistemele de protecie anticoroziv
Cerine fundamentale aplicabile Cerine specifice
construciilor Sisteme de protecie anticoroziv
Stratul suport
Rezisten mecanic i stabilitate X -
Securitate la incendiu
- Clas de reacie la foc - X
- Grad de rezisten la foc X -
Igien, sntate i mediu
- Emisii de substane periculoase X X
- Compatibilitate alimentar - X
Siguran în exploatare
- Rezisten la ageni agresivi - X
- Rezisten la solicitri mecanice - X
Protecie împotriva zgomotului - -
Economie de energie i izolare termic - -

73
2.4. Criterii si niveluri de performan pentru stratul suport i pentru sistemele de

protecie anticoroziv
2.4.1. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport
2.4.1.1. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din oel

Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport din oel pe
suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie anticoroziv sunt prezentate în tabelul 2.6.
Tabelul 2.6
Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din oel
Nr. Criterii de
Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan
crt. performan
P1, P2, în funcie de durabilitatea
1. sudurilor, marginilor
SR EN ISO 8501-3 grad anticoroziv i clasa de
i altor suprafee cu
corozivitate, conform tabelului
imperfeciuni
2.7
Suprafee imersate în ap: min. Sa
2,5
SR EN ISO 12944-4 Suprafee supuse atacului
2. SR EN ISO 8501-1, 2, 4 grad atmosferic:
suprafeei
min.: St 3, PSt 3
optim: Sa 3, PSa 3 sau Sa 2,5,
PSa 2,5
Rugozitatea clas
3. SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 min. "mediu"
suprafeei (1) profil
4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 % lips
(2)
0 min. +3 peste punctul de rou ;
5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 C
max. +40 (2)
6. Prezena clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5, 6 Pg/cm2 max.: 7
max. 2
7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon
Alte impuriti
SR EN ISO 8502-6, 9, 11,
- sruri
8. 12 -
- uleiuri, grsimi, lips
vizual
rugin, etc.
(1)
Se refer la profilul obinut dup pregtirea suprafeei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de
curare Sa 2,5 i Sa 3. Rugozitatea suprafeei se coreleaz cu grosimea stratului de grund.
(2)
Tabelul 2.7
Gradul de pregtire a sudurilor, marginilor i altor suprafee cu imperfeciuni
Durabilitatea estimat a Clasa de corozivitate a Gradul de pregtire a sudurilor,
sistemului de protecie mediului b) marginilor i altor suprafee cu
anticoroziv a) imperfeciuni c)
> 15 ani C1 - C2 P1

74
C3...C5 P2
5...15 ani C1...C3 P1
C4-C5 P2
< 5 ani C1...C4 P1
C5 P2
a), b)
Durabilitatea estimat a sistemului de protecie anticoroziv i clasa de corozivitate a mediului sunt
definite, dup caz, în SR EN ISO 12944-1 i SR EN ISO 14713-1.
c)
Gradul de pregtire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.
2.4.1.2. Criterii si niveluri de performan pentru stratul suport din beton
Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport din beton pe care
se aplic proteciile anticorozive sunt prezentate în tabelul 2.8.
Tabelul 2.8
Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport din beton
Criterii de Metoda de U.M Niveluri de performan
performan determinare
1 2 3 4
Alcalinitate (pH) STAS 8619/3 uniti pH min.8;
max.12
Rugozitatea - - corespunztoare naturii suportului i
suprafeei tipului de protecie anticoroziv
Umiditate - % max. 4(1)
0
Temperatura - C min.:+3 peste punctul de rou(1)
max.:+40
Coninut de vizual - lips
impuriti (praf, ulei
de decofrare, urme
de grsimi, mortar,
sruri, eflorescene,
rugin etc)
Defecte de suprafa vizual - lips
(fisuri, goluri,
segregri, lapte de
ciment întrit etc)
(1)
2.4.2. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv
2.4.2.1. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv aplicate

pe suport din oel
(1) Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc sistemele

de protecie anticoroziv aplicate pe suportul din oel, în funcie de clasa de corozivitate a mediului,
precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a performanelor acestora), sunt
prezentate în tabelul 2.9. Nivelurile de performan sub form de valori concrete pe care trebuie s le
îndeplineasc sistemul de protecie anticoroziv. Experiena a impus aceste valori ca fiind minimale,
pentru a obine o protecie anticoroziv eficient.

Tabelul 2.9
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv aplicate pe suport din oel
Niveluri de performan pentru clasa de corozivitate
Nr. Metoda de Imersie
Criterii de performan U.M. Corozivitate atmosferic
crt. determinare
C1 C2 C3 C4 C5-I C5-M Im1...Im3
1. SR EN ISO 2409 nivel - 2 1 0 0 0 0
grilei (1)
2. SR EN ISO 4624 MPa - min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0 min.1,0 min. 1,0
smulgerii (2)
(3)
Rezistena la lovire
(înlimea minim de SR EN ISO 6272-1
3. cm - min.40 min.50 min.60 min.60 min.60 min.60
cdere a unei mase, la care SR EN ISO 6272-2
4. (greutatea minim la care SR EN ISO 1518-1 g - min.250 min.250 min.300 min.400 min.400 min.400
Flexibilitatea pe dorn
SR EN ISO 6860
5. (diametrul la care apar mm - min.20 min.10 min.10 min.7 min.7 min.7
SR EN ISO 1519
fisuri)
6. Duritatea (pendul) SR EN ISO 1522 s - min.70 min.70 min.70 min.70 min.70 min.70
7. Rezistena la cea salin SR EN ISO 9227 ore - - min.480 min.720 min.1440 min.1440 min.1440
SR ISO 11503
8. Rezistena la umiditate SR EN ISO 6270-1 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720 min.720
SR EN ISO 6270-2
9. SR EN 60068-2-78 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720 min.720
umiditate
Rezistena la variaii de
10. SR EN 60068-2-14 cicluri - min.25 min.25 min.56 min.56 min.56 min.56
temperatur
11. Rezistena la radiaii UV (4) SR EN 60068-2-5 cicluri - min.56 min.56 min.56 min.56 min.56 -
SR EN ISO 2812-1
12. Rezistena chimic (5) SR EN ISO 2812-2 ore - - min.24 min.168 min.168 - min.168

75
76
SR EN 13501-1 A1…F
Euro-clase
+A1
13. Reacia la foc
Conform Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanei de
comportare la foc, aprobat prin OMTCT nr.1822/394/2004, cu modificrile ulterioare i completrile ulterioare.
Hotrârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor
Emisie de substane
14. organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i
periculoase
completrile ulterioare.
(1)
Metoda grilei se utilizeaz pentru determinarea aderenei acoperirilor cu grosimi de pân la 250 microni.
(2)
Metoda smulgerii se utilizeaz pentru determinarea aderenei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.
În cazul acoperirilor cu deformabilitate ridicat, desprinderea nu trebuie s se produc la nivelul suportului.
(3)
Determinarea nu se efectueaz pentru acoperiri de protecie cu deformabilitate ridicat.
(4)
Determinarea se efectueaz pentru acoperiri de protecie aplicate la exterior (de exemplu pentru ecluze, supuse aciunii radiaiilor UV în
perioadele în care acestea sunt ridicate).
(5)
Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomand utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistena la atmosfer umed cu bioxid
de sulf (SR EN ISO 3231), rezistena la îmbtrânire artificial (pentru protecii anticorozive de exterior) etc.

77
2.4.2.2. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv aplicate

pe suport din beton
(1) Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc sistemele

de protecie anticoroziv aplicate pe suport din beton (protecii secundare), în funcie de clasa de
agresivitate a mediului, precum i metodele de determinare (evaluare i/sau verificare a
performanelor acestora), sunt prezentate în tabelul 2.10. Nivelurile de performan sub form de
valori concrete pe care trebuie s le îndeplineasc sistemul de protecie anticoroziv. Experiena a
impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obine o protecie anticoroziv eficient.
Tabelul 2.10
Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv aplicate pe suport din
beton
Niveluri de performan pentru
Nr. Metoda de
Criterii de performan U.M. clasele de agresivitate
crt. determinare
XA 1b XA 2b XA 3b XA 4b
Aderena la suport - SR EN ISO
1. nivel 1 1 0 0
metoda grilei (1) 2409
Aderena la suport -
MPa
metoda smulgerii(2) SR EN ISO
2.
-beton 4624 min.1,0 min.1,5 min.1,5 min.1,5
-mortar min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0
(3)
Rezistena la lovire
(înlimea minim de SR EN ISO
3. cm min.30 min.40 min.60 min.60
cdere a masei, la care 6272-1
SR EN ISO
4. (greutatea minim la care g min.250 min.250 min.300 min.400
1518
SR EN ISO
5. Duritatea (pendul) s min.70 min.70 min.70 min.70
1522
SR EN ISO
(4)
6. Rezistena la cea salin 9227 ore - - min.720 min.1440
asimilat
SR EN
Rezistena la cldur
7. 60068-2-2 ore min.240 min.240 min.480 min.720
uscat
asimilat
SR EN
Rezistena la variaii de
8. 60068-2-14 cicluri min.25 min.25 min.56 min.56
temperatur
asimilate
SR ISO
11503
SR EN ISO
9. Rezistena la umiditate 6270-1 ore min.240 min.240 min.480 min.720
SR EN ISO
6270-2
asimilate

78
Niveluri de performan pentru

Nr. Metoda de clasele de agresivitate
Criterii de performan U.M.
crt. determinare
XA 1b XA 2b XA 3b XA 4b
SR EN
10. 60068-2-78 ore min.240 min.240 min.480 min.720
umiditate
asimilat
SR EN
Rezistena la radiaii
11. 60068-2-5 cicluri min.56 min.56 min.56 min.56
UV (5)
asimilat
Rezistena la ageni SR EN ISO
12. chimici agresivi 2812-1 ore - min.24 min.168 min.168
(metoda imersiei)(6) asimilat
SR EN
13501-1 Euro-clase A1…F
+A1
13. Reacia la foc Conform Regulamentului privind clasificarea i încadrarea
produselor pentru construcii pe baza performanei de comportare
la foc, aprobat prin OMTCT nr.1822/394/2004, cu modificrile
ulterioare i completrile ulterioare.
Conform prevederilor Hotrârii Guvernului nr.699/2003 privind
Emisie de substane limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii
15.
periculoase solvenilor organici în anumite activiti i instalaii, cu
modificrile i completrile ulterioare.
(1)
Metoda grilei se utilizeaz pentru determinarea aderenei sistemelor de protecie cu grosimi de pân la 250
microni.
(2)
Metoda smulgerii se utilizeaz pentru determinarea aderenei sistemelor de protecie cu grosimi de peste 250
microni.
În cazul sistemelor de protecie cu deformabilitate ridicat, desprinderea nu trebuie s se produc la nivelul
suportului de beton / mortar.
(3)
Determinarea nu se efectueaz pentru sisteme de protecie cu deformabilitate ridicat.
(4)
Determinarea se efectueaz pe epruvete din beton armat.
(5)
Determinarea se efectueaz pentru sisteme de protecie aplicate la exterior.
(6)
Pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b, se recomand utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu
rezistena la atmosfer umed cu bioxid de sulf, rezistena la îmbtrânire artificial (pentru sistemele de
protecie anticoroziv aplicate la exterior), etc.

79
3. CONDIII I CERINE DE CONCEPIE I PROIECTARE
3.1.Condiii generale de concepie i proiectare a proteciilor primare pentru elementele

din oel, beton, beton armat i beton precomprimat ale construciilor hidrotehnice
supuse agenilor agresivi
3.1.1. La proiectarea elementelor de construcii hidrotehnice din oel, beton, beton armat i
beton precomprimat imersate total sau parial în ape naturale agresive i îngropate în soluri agresive,
proiectantul va întocmi în cadrul documentaiei tehnice de execuie, caiete de sarcini privind execuia,
exploatarea i întreinerea proteciilor anticorozive, conform prevederilor STAS 3349/2, prevederilor
normativului NE 012/1, precum i reglementrile tehnice specifice privind construciile hidrotehnice,
aplicabile, în vigoare.
3.1.2. La proiectarea elementelor de construcii hidrotehnice din oel, beton, beton armat i
beton precomprimat situate în medii agresive atmosferice, proiectantul va întocmi în cadrul
documentaiei tehnice de executie, caiete de sarcini privind execuia, exploatarea i întretinerea
proteciilor anticorozive, conform prevederilor reglementrile tehnice specifice privind protecia
anticoroziv la construciile din oel i din beton, aplicabile, în vigoare, precum i prevederile
normativului NE 012/1.
3.1.3. Tema de proiectare trebuie s precizeze clasa de corozivitate /agresivitate / expunere a

mediului, inând seama de caracteristicile principale ale agenilor/mediului agresiv, conform
Anexelor 2 i 3.
3.1.4. Fixarea utilajelor, instalaiilor i conductelor tehnologice se va proiecta astfel încât prin
elementele/piesele de prindere metalice (bride, plcue cu praznuri, tuuri de trecere, boluri etc.) i
strpungeri s nu se sensibilizeze local suprafaa betonului i s nu se transmit coroziunea la
armtura de rezisten a elementelor din beton armat i beton precomprimat.
3.1.5. Sistemele de protectie anticoroziva secundar ale suprafetelor elementelor din beton,
beton armat i beton precomprimat se vor alege în functie de tipul elementului, starea suportului din
beton i clasa de agresivitate a mediului, conform prevederilor din capitolul 4.
3.1.6. Aplicarea sistemelor de protecie anticoroziv secundar nu înlocuiete realizarea

msurilor de protecie primar prevzute la pct.3.2.
3.1.7. Sistemele de protectie anticoroziv se pot aplica în mod difereniat pe suprafaa

elementelor din alctuirea construciei hidrotehnice i pe diferitele poriuni ale aceluiai element, în
funcie de forma elementului de construcie i de modul în care acioneaz mediul agresiv.
3.1.8. Prin proiect se va asigura posibilitatea observrii i întreinerii tuturor feelor

elementului de construcie. În cazuri excepionale, când pentru unele poriuni nu se poate respecta
aceast condiie, se vor prevedea msuri de închidere i etanare a acestora sau se va prevedea o
protecie suplimentar fa de cea stabilit pentru feele care rmân vizibile i accesibile.
(1) Se va indica modul de protecie anticoroziv a tuturor detaliilor constructive: îmbinari,
locuri de ancorare, locuri de fixare a unor utilaje, dispozitive etc. Aceste lucrri vor fi executate
înaintea aplicrii sistemelor de protecie anticoroziv.
3.1.9. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la standardele i reglementrile tehnice

aplicabile în vigoare i la standarde, ale cror prevederi trebuie s fie respectate la executarea

80
lucrrilor. În cazurile unor lucrri de protecie sau operaiuni care nu sunt prevazute în reglementri
tehnice sau standarde, proiectantul va prevede în caietul de sarcini, toate detaliile i condiiile pentru
efectuarea acestora.
3.2. Criterii si niveluri de performan pentru beton, ca protecie primar
(1) Criteriile i nivelurile minime de performan care trebuie satisfcute de beton, ca

protecie primar, conform prevederilor normativului NE 012/1, din STAS 6102, precum i
reglementrile tehnice specifice privind construciile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare, sunt
prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Criterii i niveluri de performan pentru beton, ca protecie primar, la construcii hidrotehnice
Nr. Criterii de Metoda de
Niveluri de performan
crt. performan determinare U.M.
1. Rezistene mecanice SR EN N/mm2 În funcie de tipul betonului, în
12390-3, 5, 6 conformitate cu prevederile
normativului NE 012/1 i
reglementrile tehnice specifice privind
construciile hidrotehnice
2. Impermeabilitatea SR EN Grade de În funcie de raportul dintre presiunea
12390-8, impermeabi- apei i grosimea construciei sau
NE 012-2, litate, Pnx grosimea zonei exterioare, care asigur
anexa X impermeabilitatea în cazul construciei
masive (gradientul de presiune-
mmH2O/m) :
- pentru raport 5: P4 ;
- pentru raport de la 5,1 la 8: P6
- pentru raport de la 8,1 la 12: P8
- pentru raport > 12: P12
În funcie de numrul schimbrilor
nivelului de ap la suprafata splat a
betonului în timp de iarn sau numrul
de cicluri naturale de înghet - dezghe:
a) când temperatura medie a lunii celei
SR 3518 mai reci t < -5 C
3. Rezistena la înghe - grade de
SR CEN/TS - pentru < 50 cicluri: G50;
dezghe (1), (2) gelivitate, G
12390-9 - pentru 50 cicluri: G100;
b) când temperatura medie a celei mai
reci este -5 C < t < -10 C:
- pentru < 50 cicluri: G100;
- pentru 50 cicluri: G150.
reglementrile Se stabilesc pe baza unui calcul termic,
tehnice conform reglementrilor tehnice
Degajarea de cldur
specifice specifice.
4. la întrirea betonului salt termic
privind
în elemente masive
construciile
hidrotehnice
5. SR EN grad de Omogenitatea betonului proaspt se

81
12390-7 omogenitate asigur prin uniformitatea

Omogenitatea SR EN componenilor, a amestecului, a
12350-2, 3, 4, densitii aparente i a consistenei,
5 stabilite prin reeta indicat în proiect:
STAS Betonul s nu prezinte semne de
3349/2, degradare (aspect poros, ciment
reglementrile degradat, agregat aparent, fisuri,
Rezistena la aciunea tehnice exfolieri ect.).
6. -
agresiv a apei specifice
privind
construciile
hidrotehnice
Betonul s nu prezinte fisuri ca urmare
a schimbrilor de volum periculoase ale
Lipsa reaciei alcalii- SR
6. - construciei, rezultate prin reacia
silice 5440
alcaliilor din ciment cu silicea din
agregate.
(1)
În lipsa unor date cu privire la numrul ciclurilor naturale de înghet - dezghe se recomand ca acest numr s se ia
egal cu diferena între numrul zilelor cu temperatura minim sub 0 C i numrul zilelor cu temperatura maxim sub
0 C.
(2)
Temperaturile medii, numrul zilelor cu temperatura minim sub 0 C i a celor cu temperatura maxim sub 0 C,
pentru zona în care se execut construcia, se iau din datele hidrometeorologice oficiale.
(3)
Datele din tabel nu se aplic în cazul folosirii superplastifianilor.
3.3. Cerine de baz privind alctuirea elementelor de construcii din beton, beton armat
i beton precomprimat, pentru asigurarea proteciei lor anticorozive primare
3.3.1. Cimenturi
3.3.1.1. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcii hidrotehnice destinate a fi

imersate total sau parial în apele naturale i solurile agresive la care se refer prezentul ghid, se
face de ctre proiectant, conform prevederilor normativului NE 012/1 i reglementrile tehnice
specifice privind construciile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare, în funcie de clasele de expunere a
betonului (XC, XD, XS, XF, XA), precum i SR EN 197-1.
Not: Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea general de utilizare trebuie s se
fac pe baza altor standarde europene de cimenturi în vigoare (SR EN 14216), a standardelor naionale ( SR 7055 .a.)
sau a documentelor tehnice, având în vedere principii i proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu standardul
SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exist experien de utilizare în betoane în ar, folosirea acestora
se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetrilor experimentale prin care s se demonstreze comportarea la
diferite tipuri de ageni agresivi.
(1) În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizarea
cimenturilor rezistente la sulfai. Dac cimentul este clasificat dup rezistena la sulfai, trebuie
utilizate cimenturi cu o rezisten moderat sau ridicat la sulfai pentru clasa de expunere XA2 (i
clasa de expunere XA1 este aplicabil) i trebuie utilizat un ciment cu o rezisten ridicat la sulfai
pentru clasa de expunere XA3.
(1) La turnarea elementelor masive se recomand cimenturile cu cldur redus de hidratare,

conform prevederilor SR EN 14216.

82
3.3.1.2. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcii hidrotehnice destinate a fi

exploatate în mediile atmosferice agresive la care se refer prezentul ghid, se va face de ctre
proiectant, conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind construciile hidrotehnice,
în vigoare, în funcie de clasele de agresivitate a mediului, inându-se seama de urmtoarele
precizri:
a) în medii cu clasele de agresivitate XA 1b i XA 2b sunt recomandate urmtoarele tipuri de
ciment:
i) cimenturile compozite (cu adaosuri de maximum 20%) de tip CEM II, pentru
elementele din beton armat;
ii) cimenturile portland (fr adaos) de tip CEM I, pentru elementele din beton
precomprimat;
b) în medii cu clasele de agresivitate XA 3b i XA 4 b (medii cu SO2, SO3, H2S, H2SO3,
H2SO4, sulfai, azotai, medii alcaline etc.) sunt recomandate urmtoarele tipuri de cimenturi:
i) cimenturi rezistente la sulfai de tip CEMI-SR0, CEMI-SR3, CEMI-SR5,
CEMIII/B-SR,CEMIII/C-SR, CEMIV/A-SR i CEMIV/B-SR (SR EN 197-1), pentru elementele din
beton armat;
ii) cimenturi rezistente la sulfai de tip CEMI-SR0 i CEMI-SR3 (SR EN 197-1),
pentru elementele din beton precomprimat;
c) în medii cu clasele de agresivitate XA 3b i XA 4 b (medii cu Cl2, HCl, aerosoli salini,
medii slab alcaline etc.) sunt recomandate cimenturile portland fr adaos, de tip CEM I sau
cimenturile portland cu adaosuri de maximum 20%, de tip CEM II;
d) la prepararea amestecurilor de injectare a fasciculelor în canalele elementelor din beton
precomprimat cu armtura postîntins se vor utiliza cimenturile portland fr adaos, de tip CEM I.
3.3.1.3. Pentru situaii speciale de aciune combinat a agenilor agresivi, alegerea tipului de
ciment se va face pe baza avizului unui operator economic de specialitate.
3.3.2. Agregate
3.3.2.1. Agregatele naturale trebuie s provin din surse certificate conform legislaiei în
vigoare i trebuie s îndeplineasc cerinele prevzute în normativul NE 012/1 i reglementrile
tehnice specifice privind construciile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare, precum i SR EN 12620.
3.3.2.2. Agregatele nu trebuie s conin constitueni duntori în cantiti care s influeneze

negativ proprietile betonului sau s conduc la coroziunea armturii:
i) utilizarea agregatelor calcaroase în medii acide se va admite numai pe baza
cercetrilor efectuate de un institut de specialitate;
ii) utilizarea agregatelor ce reacioneaz cu alcaliile din ciment se va admite numai
dup consultarea unui operator economic de specialitate;
iii) nu se admite utilizarea nisipului de mare.
3.3.3. Apa de amestecare
3.3.3.1. Apa utilizat la preperarea betoanelor pentru lucrri de beton armat i beton
precomprimat poate proveni din reeaua public sau din alt surs, caz în care trebuie s
îndeplineasc cerinele prevzute în normativul NE 012/1 i SR EN 1008.
3.3.3.2. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor.

83
3.3.4. Aditivi
3.3.4.1. Aditivii trebuie s îndeplineasc cerinele prevzute în NE 012/1 i SR EN 934-1, 2

sau în documentele tehnice în vigoare.
3.3.4.2. Aditivii nu trebuie s conin substane care s influenteze negativ proprietile

betonului sau s conduc la coroziunea armturii.
(1) La prepararea betoanelor se pot utiliza urmtoarele tipuri de aditivi:
i) aditivi dispersani;
ii) aditivi reductori de ap i mari reductori de ap;
iii) aditivi antrenori de aer;
iv) aditivi superplastifiani (la elementele subiri cu armturi dese);
v) aditivi inhibitori de coroziune (la elementele din beton armat, în medii cu coninut
ridicat de cloruri, Cl2, HCl etc.);
(2) Se interzice utilizarea ca aditiv a clorurii de calciu.
3.3.5. Adaosuri
3.3.5.1. Adaosurile trebuie s îndeplineasc cerinele prevzute în normativul NE 012/1, SR

EN 13263-1, 2 sau în documentele tehnice în vigoare.
3.3.5.2. Adaosurile nu trebuie s conin substane dunatoare (cloruri, sulfai, azotai etc.) în
cantiti care pot afecta durabilitatea betonului sau pot conduce la coroziunea armturii.
3.3.5.3. Utilizarea adaosurilor la prepararea betoanelor se va face numai pe baza unor studii
întocmite de o entitate din domeniu (mai ales atunci când betonul conine ciment cu adaos), pentru a
se asigura îndeplinirea cerinelor de durabilitate pentru betoane în funcie de clasa de agresivitate a
mediului.
3.3.6. Armturi
3.3.6.1. Armturile principale de rezisten pentru elementele din beton armat vor fi realizate
din otel-beton i trebuie s îndeplineasc cerinele din specificaia tehnic ST 009, utilizându-se cu
precdere cele cu profil periodic.
(1) În medii cu clasa de agresivitate XA 3b si XA 4 b se interzice utilizarea armturilor din
sârm tras mat.
3.3.6.2. Armturile pretensionate pentru elemente din beton precomprimat vor fi realizate din
oel de înalt rezisten i trebuie s îndeplineasc cerinele din prevederile specificaiei tehnice ST
009.
3.3.7. Betoane
3.3.7.1.Betoanele pentru elementele din beton, beton armat i beton precomprimat ale
construciilor hidrotehnice destinate a fi exploatate în apele naturale i solurile agresive la care se
refer prezentul ghid trebuie s îndeplineasc criteriile i nivelurile de performan din normativul
NE 012/1 i reglementrile tehnice specifice privind construciile hidrotehnice, aplicabile,în vigoare,
în funcie de clasa de expunere a betonului (XC, XD, XS, XF, XA).

84
3.3.7.2. Betoanele pentru elementele din beton, beton armat i beton precomprimat ale
constructiilor hidrotehnice destinate a fi exploatate în medii atmosferice agresive la care se refer
prezentul ghid trebuie s îndeplineasc criteriile i nivelurile de performan indicate în tabelul 3.2,
în funcie de clasa de agresivitate a mediului.
Tabelul 3.2
Criterii i niveluri de performan pentru beton în medii atmosferice agresive
Nivelurile de performan pentru clasele de agresivitate
Criterii de performan
XA 1 b XA 2 b XA 3 b XA 4 b
Pentru elemente din beton i beton armat
Clasa minim de rezisten a
C 16 / 20 C 20 / 25 C 25 / 30 C 30 / 37
betonului
Grad de impermeabilitate1), min. - P6 P8 P12
3
Dozaj minim de ciment, kg/m 260 280 300 320
Raport a/c, max. 0,60 0,55 0,50 0,45
Pentru elemente din beton precomprimat
Clasa Clasa minim de rezisten
C 30 / 37 C 30 / 37 C 35 / 45 -
a betonului
Grad de impermeabilitate, min. P8 -P12 P8 -P12 P12 -
3
Dozaj minim de ciment, kg/m 320 320 360 -
Raport a/c, max. 0,45 0,45 0,40 -
1)
Verificarea gradului de impermeabilitate a betoanelor se face în conformitate cu prevederile
normativului NE 012/2-2010 - Anexa X.
3.3.8. Grosimea stratului de acoperire cu beton
3.3.8.1.Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armturilor de rezisten

nepretensionate sau pretensionate (armturi preîntinse i armturi postîntinse) sunt prezentate în tabelul
3.3.
Tabelul 3.3
Criterii i niveluri de performan pentru beton în medii atmosferice agresive
Grosimea minim de acoperire cu beton a armturii, mm
Clasa de Amturi nepretensionate de rezisten Amturi pretensionate

agresivitate a
mediului
în plci în perei în grinzi în stâlpi în plci cu grosimea în celelalte elemente
100mm
sârma toron sârma toron
XA 1b 15 20 30 30 20 25 25 30
XA 2b 15 25 30 35 30 30 35 35
XA 3b 30 35 35 40 40 40 45 45
XA 4b 40 45 45 45 - - - -
Se admit abateri numai in sens pozitiv.

85
(1) Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armturilor postîntinse sub form de
fascicule vor trebui sa fie de:
a) 30 mm în plci cu grosime mai mic de 100 mm i 35 mm în celelalte elemente,
pentru medii cu clase de agresivitate XA 1b i XA 2b;
b) 40 mm în plci cu grosime mai mic de 100 mm i 45 mm în celelalte elemente,
pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b.
In cazul realizrii canalelor cu evi din materiale plastice ce nu se extrag, grosimile de mai sus
se pot reduce cu 5mm.
3.3.8.2. Armturile elementelor de beton masiv vor avea o acoperire de cel puin 50 mm.
3.3.8.3. Prile metalice ale unor îmbinri ce rmân neacoperite cu beton se vor proteja conform
prevederilor din reglementrile tehnice specifice privind protecia anticoroziv a construciilor din oel,
în vigoare.
3.3.9. Fisuri în beton
3.3.9.1. La proiectarea elementelor din beton armat în medii agresive, deschiderea maxim de
calcul a fisurilor normale pentru încrcrile de exploatare normale se limiteaz la valorile din tabelul
3.4.
Tabelul 3.4
Deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale
Clasa de agresivitate a mediului Deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale, mm
XA 1b 0,30
XA 2b 0,20
XA 3b 0,15
XA 4b 0,10*)
*)
În cazuri deosebite, prin proiect se poate prevedea deschiderea maxim
de calcul a fisurilor normale de 0,05 mm.
(1) La elementele din beton armat care se proiecteaz în medii cu clase de agresivitate XA 2b i
XA 3b, deschiderile maxime de calcul a fisurilor normale de mai sus, se por spori cu 0,05 mm, în
condiiile aplicrii pe suprafaa betonului a unor sisteme de protectie anticoroziv elastice.
(1) La elementele din beton armat care se proiecteaz în medii clasele de agresivitate XA 3b i
XA 4b i la care deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale se limiteaz la 0,15 mm, respectiv
0,10 mm, se va prevedea armtur suplimentar numai în zonele în care aceast armare este strict
necesar.
3.3.9.2. Verificarea elementelor din beton precomprimat la fisurare se va efectua pe baza SR

EN 1992-1-1, cu urmtoarele precizri:
a) în medii cu clasa de agresivitate XA 1b se limiteaz mrimea deschiderii fisurilor
normale la 0,10 mm;
b) în medii cu clasa de agresivitate XA 2b se limiteaz mrimea deschiderii fisurilor

normale la 0,10 mm, în condiiile în care sistemele de protecie aplicate pe beton preiau
deformaiile sporite din dreptul fisurilor.
(1) În cazul mediilor cu clasa de agresivitate XA 3b, se impun condiii de asigurare a închiderii
eventualelor fisuri sub încrcri totale de exploatare.

86
4. SISTEME DE PROTECIE ANTICOROZIV A ELEMENTELOR DIN OEL,

BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT
4.1.Condiii generale
4.1.1. Sistemele de protecie anticoroziv a elementelor din oel, beton, beton armat i beton
precomprimat se vor alege în funcie de clasa de corozivitate / agresivitate a mediului în care acestea
sunt sau vor fi amplasate i exploatate, de starea suportului, de durabilitatea estimat a proteciei i de
considerente economice.
(1) Protecia împotriva coroziunii este, de regul, cu atât mai economic, cu cât este mai
rezistent, deoarece astfel se reduce la minimun numrul lucrrilor de întreinere / refacere a
proteciei pe durata de serviciu a construciei.
4.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafeele de oel se

clasific în trei clase de durabilitate, prev
zute în SR EN ISO 12944-1:
i) durabilitate mic (L) : 2…5 ani ;
ii) durabilitate medie (M) : 5…15 ani ;
iii) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.
4.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafeele

de oel se clasific în cinci clase de durabilitate, prev
zute în SR EN ISO 14713-1:
i) durabilitate foarte mic (VL): 0…< 2 ani;
ii) durabilitate mic (L): 2... < 5 ani;
iii) durabilitate medie (M): 5…< 10 ani;
vi) durabilitate mare (H): 10…< 20 ani;
v) durabilitate foarte mare (VH): 20 ani.
4.1.4. Principalii factori care determin durabilitatea sistemelor de protecie anticoroziv

aplicate pe suprafeele de oel sunt urmtorii:
i) tipul sistemului de protecie;
ii) concepia structurii;
iii) starea suportului înainte de pregtire;
iv) gradul de pregtire a suportului;
v) starea îmbinrilor, marginilor i sudurilor înainte de pregtire;
vi) calitatea metodei de pregtire a suportului;
vii) metoda de aplicare;
viii) condiiile în care se efectueaz aplicarea;
ix) condiiile de expunere dup aplicare.
4.1.5. Elementele de construcie expuse la aciunea coroziva a mediului i care, dup montaj, nu
mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii înainte de montaj în asa fel încât, pe durata de
serviciu a constructiei s nu afecteze durabilitatea acesteia.
(1) În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecie anticoroziv pe suprafaa
suportului nu este posibil, se vor prevedea alte msuri, ca de exemplu: execuia elementelor de
construcii dintr-un material rezistent la coroziune, dimensionarea elementelor pentru compensarea
pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilitii înlocuirii elementelor degradate datorit coroziunii
etc.
4.1.6. În cazul reperelor din oel protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul
îmbinrilor sudate prin polisare i aplicarea unei paste de zincare la rece.

87
4.1.7. Principalele criterii i niveluri de performan ce trebuie satisfcute de stratul suport de

oel i beton pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protectie anticoroziv sunt precizate la pct.
2.4.1.1 i 2.4.1.2 (tabelele 2.7 i 2.9).
4.1.8. Principalele criterii i niveluri de performan ce trebuie s le îndeplineasc sistemele de

protecie anticoroziv aplicate pe suprafee de oel i beton sunt precizate la pct. 2.4.2.1 i 2.4.2.2
(tabelele 2.10 i 2.11).
4.1.9. La aplicarea sistemelor de protecie anticoroziva trebuie s se respecte reglementrile în

vigoare privind protecia mediului înconjurtor, msurile de protecia muncii i msurile privind
aprarea împotriva incendiilor.
4.2. Alctuirea sistemelor de protecie anticoroziv
4.2.1. Alctuirea general
(1) Clasificarea i alctuirea sistemelor de protecie anticoroziv a construciilor hidrotehnice

existente i noi din oel, beton, beton armat i beton precomprimat, în funcie de natura suprafeei-
suport (oel i beton), clasa de corozivitate, respectiv clasa de agresivitate a mediului i de domeniul de
utilizare a acestora sunt prezentate în tabelul 4.1
Tabelul 4.1
Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv
Tipul Alctuirea sistemului de protecie
sistemului de Domeniul de utilizare
pe suport de oel pe suport de beton
protecie
acoperire alctuit din: acoperire alctuit din: -protecia anticoroziv a construciilor
-strat primar (grund) -strat primar(amorsa) din oel imersate sau supraterane, sau
Sisteme de -strat(uri) intermediar(e) (chit - strat(uri)intermediar(e) refacerea sistemelor de protectie deja
protecie de nivelare, vopsea) (strat de nivelare, existente, pentru medii cu clasele de
peliculare -strat(uri) de finisare (vopsea, vopsea) corozivitate C1...C5, Im1...Im3;
email) - strat(uri)de finisare - protecia anticoroziv a construciilor
(vopsea, email) din beton, beton armat i beton
precomprimat supraterane, care nu au
fost protejate iniial sau
remedierea/refacerea sistemelor de
protecie deja existente, pentru medii cu
clasele de agresivitate XA1b...XA 4b.
a) strat de zinc depus termic - numai pentru protecia anticoroziv a
Acoperiri b) strat de zinc sau aluminiu construciilor din oel noi (medii cu
metalice depus prin metalizare clasele de corozivitate C1...C5,
-
(pulverizare) Im1...Im3)
c) strat de zinc depus
electrochimic
a) strat de zinc depus termic, -numai pentru protecia anticoroziv a
acoperit cu pelicule organice construciilor din oel noi, în special a
Acoperiri b) strat de zinc sau aluminiu celor greu accesibile remedierilor, pe
-
combinate depus prin metalizare, întreaga durata de serviciu a
(duplex) acoperit cu pelicule organice construciei (medii cu clasele de
corozivitate C1...C5, Im1...Im3)

88
4.2.2. Sisteme de protecie anticoroziv a suprafeelor de oel
(1) La pct. 4.2.2.1 i 4.2.2.2 se prezint exemplificri privind alctuirea detaliat a sistemelor
de protecie anticoroziv prevzute în tabelul 4.1.
(2) Sistemele de protecie anticoroziv prevzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor
sisteme alctuite din alte produse de protecie sau din produse noi dac aceste sisteme îndeplinesc
criteriile i nivelurile de performan menionate în tabelul 2.9, corespunztoare clasei de corozivitate
a mediului i durabilitii estimate a proteciei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de
corozivitate egal sau mai mare decât C3 se va stabili de ctre proiectant.
4.2.2.1. Sisteme de protecie pentru medii cu clasele de corozivitate C1…C5
(1) Elementele componente ale construciilor hidrotehnice din oel care sunt expuse în medii
aatmosferice cu clasele de corozivitate C1...C5 se vor proteja cu sistemele de protecie anticoroziv
prev
zute la pct. 5.3 din partea a I-a a prezentului ghid.
4.2.2.2. Sisteme de protecie pentru medii cu clasele de corozivitate Im1, Im2, Im3
Sisteme de acoperiri prin vopsire
(1) Sistemele de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasele de
corozivitate Im1, Im2, Im3 sunt prevzute în tabelul 4.2 (SR EN ISO 12944-5).
Sisteme de acoperiri metalice
(1) Sistemele de protecie anticoroziv din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc
i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate Im2, respectiv Im3 sunt prezentate în tabelele 4.3 si
respectiv 4.4 (SR EN ISO 2063).
Sisteme de acoperiri combinate (duplex)
(1) Sistemele de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire a suprafeelor metalizate prin
pulverizare termic pentru medii cu clasele de corozivitate Im1-3 sunt prevzute în tabelul 4.5 (SR
EN ISO 12944-5).

Tabelul 4.2
Sisteme de protecie anticoroziv aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate Im1, Im2, Im3
Sistemele cu durabilitate limitat nu sunt recomandate, nici un exemplu nu este prevzut.
crt. Tip de Numr de Grosime(1), Numr de Grosime(1)
epoxidic,
1. 1 60(4) 3 pân la 5 360 X X
grund bogat poliuretanic
în zinc epoxidic, combinaie
2. 1 60(4) 3 pân la 5 540 X X X
de poliuretan
epoxidic,
3. 1 80 2 pân la 4 380 X X
poliuretanic
epoxidic, poliuretanic paiete de sticl-epoxi,
4. 1 80 epoxidic, 3 500 X X X
divers(2) poliuretanic
5. 1 80 epoxidic 2 330 X X
6. 1 800 - - 800 X X X
7. 1 80 paiete de sticl-epoxi 3 800 X X X
grund bogat epoxidic, paiete de
8. silicat de etil(3) 1 60(4) 3 450 X X X
în zinc sticl-epoxi
9. epoxidic, poliuretanic - - - 1 pân la 3 400 X X

divers(2)
10. - - - 1 pân la 3 600 X X X
(1)
Grosimea nominal de film uscat.
(2)
Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmeni anticorozivi.
(3)
Pentru grundurile pe baz de silicat de etil, este recomandat s se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barier.
(4)
Este de asemenea posibil s se lucreze cu o grosime de 40Pm pân la 80Pm cu condiia ca grundul ales bogat în zinc s convin pentru
aceast grosime.
(5)
În general, produsele pe baz de ap nu sunt adaptate la imersie

89
90
Tabelul 4.3
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im2
Materialele de baz ale (1)
Nr. Standard de Grosimea minim a Durabilitatea estimat
strat de acoperiri metalice
depus prin pulverizare termic,
SR EN ISO
1. - zinc N.R.3) foarte mare
2063
- aliaj AlMg5 2504) foarte mare
- aliaj ZnAl15 N.R.3) foarte mare
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie.
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc,
aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).
(3)
N.R.= nerecomandat
(4)
Utilizare pentru construcii offshore
Tabelul 4.4
Sisteme de protecie anticoroziv din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im3
Materialele de baz ale (1)
Nr. Standard de Grosimea minim a Durabilitatea estimat
strat de acoperiri metalice
depus prin pulverizare termic,
SR EN ISO
1. - zinc 200 foarte mare
2063
- aliaj AlMg5 150 foarte mare
- aliaj ZnAl15 150 foarte mare
(1)
Durata de via pân la prima mentenan a sistemului de protecie.
(2)
Produsele de colmatare îmbuntesc aspectul i durabilitatea acoperirilor de zinc
aluminiu, i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

91
Tabelul 4.5
Sisteme de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasele de corozivitate Im1,
Im2, Im3
Suport: suprafee metalizate prin pulverizare termic (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu i aluminiu).
Se recomand s se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup un timp de
4 ore.
Nr.
Numr Numr
crt. Grosime(1), Grosime(1)
Pm total, Pm
straturi straturi
2. 1 NA(2) 3 320 X X X
poliuretanic epoxi
(1)
Grosimea nominal de film uscat.
(2)
NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier
semnificativ la grosimea total a filmului uscat a sistemului.
(3)
(4)
În general, produsele pe baz de ap nu sunt adaptate la imersie.
(2) Primul strat din alctuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund
specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s asigure aderena la suport i s fie compatibil
cu straturile ulterioare din componena sistemului de protecie.

92
4.2.3. Sisteme de protecie anticoroziv a suprafeelor de beton
(1) La pct. 4.2.3.1...4.2.3.4 se prezint exemplificri privind alctuirea detaliat a sistemelor de

protecie anticoroziv prevzute în tabelul 4.1, precizându-se o serie de caracteristici principale, care
permit îndeplinirea criteriilor i nivelurilor de performan menionate în tabelul 2.10.
(1) Sistemele de protecie anticoroziv prevzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor
sisteme alctuite din alte produse de protecie sau produse noi pentru care exist documente tehnice
specifice, dac aceste sisteme îndeplinesc criteriile i nivelurile de performan menionate în tabelul
2.10, corespunztoare clasei de agresivitate a mediului i durabilitii estimate a proteciei.
4.2.3.1. Sisteme de protecie pentru medii cu clas de agresivitate XA 1b
(1) Se vor prevedea sisteme de protecie obinuite (exemplu sistemul pe baz de rini acrilice
în dispersie apoas), pentru asigurarea proteciei betonului împotriva fenomenului de carbonatare.
4.2.3.2. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b
(1) Sistemele de protecie anticoroziv pentru medii cu clas de agresivitate XA 2b sunt

prezentate în tabelul 4.6.
Tabelul 4.6
Sisteme de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b
Produsele de baz ale Grosimea totala minim
Nr.
sistemului a sistemului de protecie, Observaii
crt.
de protecie microni
- pentru exterior, durata de via estimat
200 min.2 ani
1. Rini acrilice
- pentru interior, durata de via estimat
150
min.3 ani.
- se utilizeaz în medii a cror agresivitate
Rini epoxidice cu este datorat în principal umiditii ridicate
2. gudron (vopsele de tip 150 a aerului;
epoxi-gudron) - nu se utilizeaz în medii cu radiaii UV;
- durata de via estimat 4...7 ani
- se utilizeaz în medii a cror agresivitate
este datorat în principal agenilor agresivi
Produse pe baz de chimici;
3. 150
clorcauciuc - nu se utilizeaz în medii cu radiaii UV;
- durata de via estimat
max. 3 ani.

93
Sistemele de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b sunt prevzute

în tabelul 4.7.
Tabelul 4.7
Grosimea total
minim a
Nr. Produsele de baz ale
sistemului de Observaii
crt. sistemului de protecie
protecie, microni
- în condiii de exterior se utilizeaz produse cu

coninut ridicat de substane solide
200
(80…100%);
- durata de via estimat 7…10 ani
1. Rini epoxidice
- în condiii de interior sau în medii fr radiaii
UV se utilizeaz produse cu coninut mediu de
150
substane solide (40…50%);
Rini epoxidice + - se utilizeaz în medii cu radiaii UV;
2. 200
rini poliuretanice - durata de via estimat 8 …15 ani
- se utilizeaz în medii a cror agresivitate este
datorat în principal umiditii ridicate a
Rini epoxidice cu mediului;
3. gudron (vopsele de tip 250 - nu se utilizeaz în medii cu radiaii UV; se va
epoxi-gudron) evita utilizarea lor pentru protecia suprafeelor
expuse unei însoleieri puternice;
- durata de via estimat 4…7 ani.
- se utilizeaz în medii a cror agresivitate este
datorat în principal prezenei agenilor agresivi
Produse pe baz de
4. 200 chimici;
clorcauciuc
- nu se utilizeaz în medii cu radiaii UV;
- durata de via estimat max.3 ani
- se utilizeaz pentru sisteme cu deformabilitate
Polietilen
5. 200 sporit;
sulfoclorurat
Rini polisulfidice - se utilizeaz pentru sisteme cu deformabilitate
6. (simple sau 200 sporit;
compoundate) - durata de via estimat min.6 ani.

94
Sistemele de protecie anticoroziv pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b sunt prezentate

în tabelul 4.8.
Tabelul 4.8
Grosimea total minim
Produse de baz
Nr. a sistemului de
ale sistemului de Observaii
crt. protecie,
protecie
microni
Sisteme de protecie peliculare
- se vor utiliza produse de protecie pe baz

de rini epoxidice cu coninut ridicat de
substane solide (80…100%) i produse de
1. Rini epoxidice 250 protecie poliuretanice cu coninut mediu/
ridicat de substane solide (50…70%);
- sistemele pe baz de rini epoxidice +
rini poliuretanice se utilizeaz în medii cu
radiaii UV;
- durata de via estimat min.7 ani
Rini epoxidice +
2. 300
rini poliuretanice
Sisteme de protecie pe baz de mase de paclu
Rini epoxidice:
- nearmate; 3000
3. - armate local cu 5000
estur din fibre de - se utilizeaz pentru sisteme rigide (mase de
sticl paclu nearmate) sau cu deformabilitate
Rini poliesterice: sporit (mase de paclu armat local cu
- nearmate; estur din fibre de sticl);
3000
4. - armate local cu - durata de via estimat de min.8 ani
5000
estur din fibre de
sticl
Rini polisulfidice - se utilizeaz pentru sisteme (mase de
5. (simple sau 3000 paclu) cu deformabilitate sporit;
compoundate) - durata de via estimat min.8 ani

95
4.3.1. Condiii generale
4.3.1.1. la Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv a construciilor hidrotehnice din oel,

beton, beton armat i beton precomprimat, se va asigura nivelul de calitate, conform prevederilor din
proiectul/caietul de sarcini (a se vedea pct. 3.1.9).
4.3.1.2. Lucrrile de protecie anticoroziv a construciilor hidrotehnice se vor executa de

operatori economici de specialitate, cu personal calificat pentru aceast categorie de lucrri.
4.3.1.3. Înaintea începerii lucrrilor de protecie anticoroziv, executantul va analiza

documentaia de execuie i soluiile adoptate, pentru a stabili tehnologia de executare a lucrrilor i va
solicita proiectantului, dac este cazul, clarificarea eventualelor neconcordane fa de situaia existent
la faa locului.
4.3.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirm
îndeplinirea tuturor exigenelor/condiiilor prevzute în proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan
va fi semnalat proiectantului pentru rezolvare, cu întiinarea beneficiarului.
4.3.1.5. Înaintea începerii lucrrilor de protecie anticoroziv se vor realiza suprafee etalon (de
referin) cu sistemul de protecie adoptat, care constituie faz determinant, i vor fi avizate de
proiectant i beneficiar. Numrul i dimensiunile suprafeelor etalon se vor stabili de ctre proiectant,
de la caz la caz, în funcie i de complexitatea sistemului de protecie adoptat i forma elementelor de
construcie. Pentru elemenetele din oel se vor avea în vedere recomandrile prevzute în anexa A din
SR EN ISO12944-7.
4.3.1.6. Recepia lucrrilor de protecie anticoroziv const în consemnarea conformitii

lucrrilor, prin procese verbale de recepie calitativ pe faze, pe baza verificrior efectuate la
terminarea lucrrilor i a rezolvrilor eventualelor neconformiti.
4.3.2. Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv
4.3.2.1. Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv a elementelor din oel, beton armat i
beton precomprimat cuprinde urmtoarele faze principale:
a) - pregtirea suprafeei (suportului), care constituie faz determinant;
b) - pregtirea i aplicarea produselor de protecie.
4.3.2.2. Executarea fiecarei faze se face conform prevederilor din reglementrile tehnice specifice
privind protecia anticoroziv a construciilor din oel i beton, aplicabile, în vigoare.
4.4.1. Generaliti
4.4.1.1. Dup realizarea sistemului de protecie anticoroziv pe suprafaa etalon, (faz

determinant), proiectantul va consemna în scris acceptarea, dup verificare, a suprafeelor etalon
executate, precum i, dac este cazul, observaii sau condiii suplimentare pentru executarea lucrrii
respective.

96
(1) Lucrrile de pregtire i aplicare a produselor de protecie pot fi delimitate pe etape, care
cuprind fie aplicarea tuturor straturilor pe poriuni delimitate ale suprafeei, fie aplicarea unor straturi
pe întreaga suprafa.
4.4.1.2. În cazul în care unitatea executant are sistem propriu de management al calitii, atunci
lucrrile de protecie anticoroziv vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execuie, plan de
control al calitii etc.).
4.4.1.3. Verificarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv se efectueaz înaintea începerii

aplicrii acoperirilor protectoare, în timpul i dup aplicarea acestora, în scopul constatrii îndeplinirii
condiiilor privind:
a) - gradul de pregtire a suprafeei suport;
b) - calitatea produselor de protecie anticoroziv;
c) - procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protecie anticoroziv;
d) - calitatea sistemului de protecie anticoroziv realizat.
4.4.1.4. Pentru asigurarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv a elementelor din oel,
beton armat i beton precomprimat, se impun urmtoarele verificri:
a) - la recepia produselor de protecie anticoroziv;
b) - privind pstrarea i depozitarea produselor de protecie;
c) - privind asigurarea condiiilor prealabile la punerea în oper;
d) - înaintea aplicrii acoperirilor protectoare;
e) - în timpul aplicrii acoperirilor protectoare;
f) - dup aplicarea acoperirilor protectoare.
4.4.2.1. Recepia produselor de protecie dup procurare const, în primul rând, în verificarea
documentelor tehnice a produselor de protecie.
4.4.2.2. Verificarea conformitii produselelor de protecie cu documentele tehnice ale acestora,

trebuie s se realizeaze pe antier.
4.4.2.3. Verificrile minimale, pe loturi de produse, sunt urmtoarele:

a) pentru produse lichide:
i) aspect (vizual);
ii) culoare (vizual);
iii) densitate (SR EN ISO 2811-1…4);
iv) vâscozitate (SR EN ISO 2431);
v) intervalul maxim de utilizare dup amestecare (pot-life), pentru produse în doi sau
mai muli componeni (SR EN ISO 9514);
vi) timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;
b) pentru produse solide (pulverulente):
i) aspect (vizual);
ii) culoare (vizual);
iii) sorturi granulometrice (STAS 4606);
iv) densitate aparent în stare uscat (STAS 4606);
v) umiditate (SR EN 1097-5).

97
4.4.3.1. Condiiile de pstrare i depozitare a produselor de protecie sunt precizate în

documentele tehnice ce însoesc produsele de protecie.
4.4.3.2. Dac nu sunt precizate condiii speciale, trebuie respectate urmtoarele condiii de
depozitare :
a) componenii în stare lichid se depoziteaz în ambalaje originale, în spaii
închise, ventilate i la temperaturi cuprinse între +50C i +300C ;
b) componenii în stare solid (pulverulent) se depoziteaz în ambalajele originale, în
spaii închise i uscate (umiditatea relativ a aerului maximum 70%).
4.4.4.1. Asigurarea condiiilor prealabile pentru punerea în oper a proteciilor anticorozive

aplicate pe suprafaa elementelor din oel, beton armat i beton precomprimat, se efectueaz de ctre
executant, în conformitate cu prevederile documentaiei de execuie, respectându-se urmtoarele
condiii:
a) - asigurarea utilajelor, sculelor i dispozitivelor necesare, a spaiilor de acces sau
necesare pentru protecia muncii;
b) - asigurarea condiiilor de microclimat necesare pregtirii produselor; dac în
documentele tehnice ale productorului nu se fac precizri, condiiile trebuie s fie
urmtoarele: temperatura cuprins între + 50C i + 300C, umiditatea relativ a aerului
maximum 70%;
c) - condiionarea produselor, înainte de preparare i aplicare; produsele trebuie aduse
din spaiile de depozitare i meninute la temperaturi cuprinse între + 150C i + 250C
dac în documentele tehnice ale productorului nu se fac alte precizri;
d) - asigurarea calitii suprafeei suport din oel/beton, care trebuie s îndeplineasc
urmtoarele condiii: temperatura, min. + 30C peste punctul de rou, max. + 400C; lips
umiditate, praf sau alte impuriti;
e) - cunoaterea, pentru respectarea strict, a urmtoarelor cerine la aplicarea straturilor
de protecie:
i) - compoziiile i dozajele;
ii) - intervalul maxim de utilizare dup amestecare (pot-life);
iii) - modul de aplicare:
iv) - timpul i condiiile de pstrare pe perioada de reticulare.
4.4.4.2. Executantul va efectua, la realizarea suprafeei etalon, urmtoarele verificri:

a) - verificarea calitii produselor anticoroziv, în ceea ce privete: aspectul produselor
(pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare dup amestecare (pot-life) i
timpul de uscare (în funcie de temperatura mediului ambiant) .a.;
b) - stabilirea porionrii amestecului din doi sau mai muli componeni, la produsele cu
întrire exoterm, pe baz de încercri preliminare efectuate la faa locului;
c) - verificarea consumurilor specifice i a grosimilor efective ale straturilor de protecie
aplicate;
d) - verificarea, prin încercri, a aderenei la suprafaa suport;
e) - verificarea gradului de întrire a produselor de protecie puse în oper.

98
4.4.5.1. Verificarea calitii produselor de protecie conform pct. 4.4.2.2. i 4.4.2.3. se face pe
fiecare produs în parte i înainte de a fi puse în oper.
4.4.5.2. Verificarea calitii pregtirii suprafeei elementelor din oel, beton armat i beton
precomprimat se face la fiecare etap de lucru, atât în ceea ce privete aspectul, cât i modul de
execuie.
4.4.5.3. Dup terminarea lucrrilor de pregtire a suprafeei se va efectua verificarea calitii

pregtirii suprafeei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare.Verificarea se va efectua pe cel puin
5% din suprafaa total a lucrrilor efectuate; mrimea suprafeei verificate se stabilete prin
proiect/caiet de sarcini, în funcie de dimensiunile suprafeei de protejat (inclusiv în zonele greu
accesibile), astfel încât aspectul acesteia s poat fi examinat corespunztor.
(1) Dac se constat c aspectul suprafeei verificate nu este corespunztor gradului de pregtire
prevzut în documentaia de execuie (caietul de sarcini), se verific întreaga suprafa pregtit.
Lucrrile constatate ca fiind necorespunztoare se refac.
(2) Constatrile privind verificrile efectuate se consemneaz în procese verbale de recepie
pentru lucrri ascunse.
4.4.6.1. Verificarea condiiilor de mediu în care se execut lucrrile de protecie anticoroziv se

efectueaz permanent, cu instrumente de msurare adecvate (termometru, higrometru .a.).
4.4.6.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protecie anticoroziv i de aplicare

succesiv a straturilor de protecie se efectueaz permanent, urmrindu-se respectarea strict a
prevederilor din documentaia de execuie (caietul de sarcini) i documentele tehnice ale produselor de
protecie.
4.4.6.3. Verificarea aspectului întregii suprafee, înainte de aplicarea fiecrui strat de protecie,
se efectueaz permanent, vizual, urmrindu-se :
a) - aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protecie anticoroziv s se fac
numai pe suprafee curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impuriti;
b) - fiecare strat de protecie s fie continuu, uniform, lipsit de bici, încreituri, fisuri,
exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628 cu prile sale);
c) - fiecare strat de protecie s aib o culoare uniform pe toat suprafaa protejat.
(1) Se va verifica grosimea stratului de protecie umed.
(2) Dac un strat de protecie nu este continuu i uniform sau are o culoare neuniform, va fi
acoperit cu înc un strat din acelai produs, care nu se ia în considerare la numrul total de straturi.
(3) Dac un strat de protecie prezint zone cu defecte de tipul celor menionate la pct. 4.4.6.3.
b), se îndeprteaz zonele cu defecte i se aplic din nou stratul, cu acelai produs.
4.4.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protecie anticoroziv se face vizual, pe

întreaga suprafa. Sistemul de protecie se consider corespunztor dac acoperirea este continu,
uniform, lipsit de bici, încreituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.

99
4.4.7.2. Verificrile privind grosimea, aderena i numrul de straturi ale sistemului de protecie
anticoroziv se vor efectua prin sondaj. Numrul i locul efecturii acestor verificri se vor stabili prin
documentaia de execuie (caietul de sarcini).
4.4.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protecie anticoroziv se efectueaz

prin metodele prevzute în SR EN ISO 2808. În cazul utilizrii metodei distructive de determinare a
grosimii, zonele respective se refac, dup verificare, aplicând integral sistemul de protecie prevzut.
4.4.7.4. Verificarea aderenei sistemului de protecie anticoroziv se efectueaz prin metoda

grilei (SR EN ISO 2409) i prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). Dup verificare, zonele
acoperirilor distruse se refac.
4.4.7.5. Verificarea aplicrii numrului de straturi ale sistemului de protecie anticoroziv se

efectueaz prin îndeprtarea succesiv a straturilor componente ale sistemului de protecie i
examinarea cu ochiul liber. Dup verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.
4.4.7.6. Dac aspectul, grosimea total sau aderena sistemului de protecie anticoroziv nu sunt
corespunztoare documentaiei de execuie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra
msurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea parial/total a sistemului de protecie sau alte
msuri).
4.4.7.7. Rezultatele tuturor verificrilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de
recepie a lucrrilor de protecie anticoroziv.
5. URMRIREA COMPORTRII ÎN EXPLOATARE A PROTECIILOR

ANTICOROZIVE I LUCRRI DE INTERVENIE
5.1. Urmrirea comportrii în exploatare a proteciilor anticorozive
5.1.1. Urmrirea comportrii în exploatare a construciilor hidrotehnice din oel, beton, beton
armat i beton precomprimat se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor în vigoare:
a) Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile ulterioare;
b) Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, interveniile în timp i postutilizarea
construciilor, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr.766/1997;
c) reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii a construciilor, hidrotehnice,
aplicabile, în vigoare;
d) reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii în exploatare a construciilor
situate în medii agresive, aplicabile, în vigoare.
5.1.2. Urmrirea comportrii în exploatare a proteciilor anticorozive presupune urmrirea atât a

proteciei primare, pentru elementele din beton, beton armat i beton precomprimat, cât i a proteciei
anticorozive aplicate pe suprafee de beton i oel.
(2) Urmrirea curent a parilor care nu sunt sub ap se efectueaz asupra tuturor construciilor
hidrotehnice i echipamentelor hidromecanice ale acestora, indiferent de tipul i importana lor.
5.1.3. Urmrirea special poate avea caracter permanent sau temporar i se face pe baz de
proiect de supraveghere. Aspectele, fenomenele si parmetri care se supun urmririi speciale sunt
indicai în Anexa 4. Dac se consider necesar, pot fi urmrite i alte elemente.

100
5.1.4. Urmrirea curent a prtilor care nu sunt sub ap i urmrirea special se fac cu frecvena
indicat în normativul specific sau în proiect, care poate fi adaptat pe parcurs pe baza analizrii
comportrii i strii tehnice a construciilor i în funcie de evoluia fenomenelor ce influeneaz
aptitudinea de exploatare a acestora.
5.1.5. În situaii deosebite (solicitri excepionale, date contradictorii, modificri brute ale
evoluiei parametrilor, aproprierea parametrilor principali de limitele stabilite), msurrile se fac cu
frecvena indicat de organe competente.
5.1.6. Asigurarea urmririi comportrii în timp în condiii normale de exploatare a sistemelor de

protecie anticoroziv aplicate pe suprafaa elementelor de construcii hidrotehnice se va face prin grija
beneficiarului. Intervalele de efectuare a urmririi curente a proteciilor anticorozive se stabilesc în
funcie de tipul construciei, clasa de corozivitate a mediului, existena unor ageni agresivi cu aciune
specific asupra elementelor de construcii din oel, vârsta construciei .a., conform tabelului 5.1.
Tabelul 5.1
Intervale de urmrire curent a proteciilor anticorozive
Clasa de corozivitate (oel) / Intervale de urmrire curent
agresivitate(beton) a mediilor atmosferice
Construcii din otel Construcii din beton prin
(conform SR EN (conform NE 012/1) examinare prin msurri/determinri simple
ISO 12944-2 i SR vizual
EN ISO 9223)
C1 3……….5 ani
XA1b - neagresive 1 an
foarte slab (dup max. 5 ani de exploatare)
C2 3……5 ani
XA 2b - slab agresive 1 an
slab (dup max. 5 ani de exploatare)
C3 XA 3b - cu 2……3 ani
6 luni….1 an
medie agresivitate medie (dup max. 4 ani de exploatare)
C4 1……2 ani
6 luni
ridicat XA 4b - cu (dup max. 3 ani de exploatare)
C5 agresivitate puternic 6 luni……1 an
3 luni
foarte ridicat (dup max. 2 ani de exploatare)
Intervalele recomandate sunt orientative i pot fi modificate (mrite sau micorate) în funcie de
condiiile concrete pentru fiecare caz în parte (construcie, mediu):
a) intervalele pot fi mrite dac la dou examinri/msurri succesive nu se constat degradri
semnificative ale proteciilor anticorozive, dar nu la construcii cu o vechime de peste 20 ani ;
b) intervalele se iau pentru o clas de agresivitate superioar, pentru construciile situate în medii
agresive coninând compui pe baz de azotai, clor, sulfai sau ali compui similari cu aciune
specific, complex i periculoas asupra materialelor de construcie (beton, armtur), precum
i în cazul elementelor din beton precomprimat;
c) intervalele pot fi micorate pentru construciile la care degradrile afecteaz durabilitatea unor
elemente/îmbinri, chiar fr a afecta iminent rezistena i stabilitatea construciei.
5.1.7. Urmrirea comportrii în timp a proteciilor anticorozive aplicate pe suprafeele

elementelor de construcii hidrotehnice din oel / beton imersate se va face la aceleasi termene precizate

101
la pct.5.1.6. sau, de fiecare dat când se observ semne de degradare a proteciilor în zona cu nivel
variabil al apei.
5.1.8. În cazul unor accidente în urma crora se produc avarii, interveniile trebuie efectuate
imediat dup producerea acestora.
5.2. Lucrri de intervenie
5.2.1.Generaliti
5.2.1.1. Lucrrile de intervenie pentru remedierea/refacerea proteciilor anticorozive se

efectueaz în urmtoarele situaii:
a) - la constatarea unor defecte i degradri ale proteciilor anticorozive (bicri,
fisurri, exfolieri i desprinderi, distrugeri cauzate de aciuni corozive, mecanice,
termice .a.);
b) - în cazul elementelor din oel, beton, beton armat i beton precomprimat degradate
datorit coroziunii, care necesit intervenii pentru repararea/ consolidarea elementelor
i asigurarea msurilor de protecie anticoroziv ulterioar;
c) - în cazul unor accidente tehnologice, în urma crora se produc avarii.
5.2.1.2. Necesitatea lucrrilor de interveneie pentru remedierea/refacerea proteciilor

anticorozive rezult în urma efecturii:
(i) - expertizei tehnice a construciei i a proteciilor anticorozive, în conformitate cu

reglementrile tehnice specifice privind investigarea i diagnosticarea strii
construciilor din beton armat, beton precomprimat i oel situate în medii
agresive, în vigoare;
(ii) - urmririi comportrii în exploatare a construciei i a proteciilor anticorozive, în
conformitate cu reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii în
exploatare a construciilor situate în medii agresive, în vigoare.
5.2.1.3. Adoptarea i aplicarea în practic a msurilor de intervenie trebuie efectuat prin

elaborarea proiectelor de intervenie i detaliilor de execuie pentru fiecare caz concret în parte, în
funcie de rezultatele expertizei tehnice, respectiv a urmririi comportrii în exploatare.
5.2.1.4. Proiectele de intervenie vor fi elaborate de proiectant în colaborare cu specialitii care

au efectuat expertiza tehnic/urmrirea comportrii în exploatare i au stabilit decizia de intervenie i
vor fi verificate de verificatori atestai.
5.2.1.5. Proiectantul va stabili prin proiect, msurile de asigurare i control a calitii lucrrilor
de execuie, cu atenie special pentru verificarea lucrrilor ascunse.
5.2.1.6. Lucrrile de intervenie vor fi executate ctre entiti din domeniul specific, potrivit
legislaiei în vigoare.
5.2.2. Executarea lucrrilor de intervenie
5.2.2.1. Executarea lucrrilor de remediere/refacere a proteciilor anticorozive aplicate pe

suprafaa elementelor de construcii hidrotehnice, cuprinde urmtoarele faze principale:

102
(i) - pregtirea suprafeei (suportului), care constituie faz determinant;

(ii) - pregtirea i aplicarea produselor de protecie.
5.2.2.2. Executarea fiecarei faze se face conform prevederilor din reglementrile tehnice
specifice privind protecia anticoroziv a construciilor din oel i beton, aplicabile, în vigoare.
5.2.3. Asigurarea calitii lucrrilor de intervenie
Verificarea calitii lucrrilor de intervenie pentru remedierea/refacerea proteciilor

anticorozive se va efectua conform pct.4.4.
de protecia i igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie întocmit de
proiectant.
6.2. Msurile privind protecia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei în domeniu,
aplicabil, în vigoare:
a) Legea nr.319/2006 privind securitatea i sntatea în munc;
b) Hotrârea de Guvern nr.300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru antierele temporare sau mobile;
c) Hotrârea Guvernului nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare;
d) Ordinul ministrului muncii i solidaritii sociale i al ministrului santii i familiei
nr. 508/933 privind aprobarea Normelor generale de protecia muncii cu modificrile
ulterioare.
6.3. În afara prevederilor menionate la pct. 6.2 se fac urmtoarele precizri:

a) muncitorii care execut lucrrile de protecie anticoroziv, precum i persoanele care
supravegheaz lucrul, trebuie s poarte costume speciale, ochelari de protecie i mnui speciale de
protecie;
b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie s-i curee mâinile cu solveni adecvai
dup care se spal cu ap cu detergent sau spun i se ung cu o crem emoliant; aceste operaiuni se
desfoar în afara ariei de lucru;
c) pstrarea alimentelor i consumul lor la locul de munc sunt strict interzise;
d) în spaiile de lucru, pe toat durata executrii lucrrilor de protecie anticoroziv, sunt
interzise fumatul sau utilizarea focului deschis;
e) instalaiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie s fie corespunztoare
cerinelor pentru utilizarea în atmosfer potenial exploziv;
f) se interzice folosirea, pentru tergerea suprafeelor, a materialelor din fibre sintetice
sau lân, care pot produce scântei datorit încrcrilor electrostatice prin frecare;
g) muncitorii trebuie s fie instruii i asigurai, în special pentru lucrul la înlime
(coarde, centuri de blocare etc.), conform reglementrilor tehnice în vigoare, aplicabile, în vigoare.

103
6.4. Fa de prevederile menionate la pct. 6.2 i 6.3, responsabilul cu protecia muncii i
responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare privind protecia i igiena muncii.
de aprare împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaia de execuie întocmit de
proiectant.
7.2. Msurile privind aprarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de
productorii produselor de protecie anticoroziv, precum i pe prevederile legislaiei în domeniu, în
vigoare:
a) Legea nr.307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor.
b) Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare
împotriva incendiilor.
7.3. Fa de prevederile menionate la pct. 7.2, personalul cu atribuii în domeniul aprrii împotriva
incendiilor i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare de aprare împotriva
incendiilor.

104
ANEXA 1
REFERINE TEHNICE I LEGISLATIVE
A1. Legislaie:
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice;
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
Nr. Acte legislative Publicaia

crt
1. Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i Monitorul Oficial al României, Partea I,
turismului i al ministrului de stat, ministrului nr. 90 din 27.01.2005
administraiei i internelor nr.1822/394 din 2004
pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea
i încadrarea produselor pentru construcii pe baza
performanelor de comportare la foc, cu modificrile
i completrile ulterioare
2. Hotrârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea Monitorul Oficial al României,Partea I,
emisiilor de compui organici volatili datorate nr.521/16.06.2006
utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele,
lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor
vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare.
3. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 646 din 26.07.2006
4. Hotrârea de Guvern nr.300/2006 privind cerinele Monitorul Oficial al României, Partea I,
minime de securitate i sntate pentru antierele nr. 252 din 26.03.2006
temporare sau mobile.
5. Hotrârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Monitorul Oficial al României, Partea I,
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor nr. 882 din 30.10.2006
Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu
6. Ordinul ministrului muncii i solidaritii sociale i al Monitorul Oficial al României, Partea I,
ministrului santii i familiei nr.508/933/2002 nr. 880 din 06.12.2002
privind aprobarea Normelor generale de protecia
muncii, cu modificrile ulterioare
7. Legea nr.307/2006 privind aprarea împotriva Monitorul Oficial al României, Partea I,
incendiilor, cu modificrile ulterioare nr. 633 din 21.07.2006
8. Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor Monitorul Oficial al României, Partea I,
generale de aprare împotriva incendiilor nr. 216 din 29.03.2007
9. Hotrârea Guvernului nr.766/1997 de aprobare a Monitorul Oficial al României, Partea I,
Regulamentului privind urmarirea comport
rii în nr. nr. 352 din 10.12.1997
exploatare, interveniile în timp i postutilizarea
construciilor.

105
A2. Standarde:
Nr.crt. Standarde-Indicativ Denumire

1. SR 3518:2009 Încercri pe betoane. Determinarea rezistenei la înghe-dezghe
prin msurarea variaiei rezistenei la compresiune i/sau
modulului de elasticitate dinamic relativ.
2. SR 5440:2009 Încercri pe betoane. Verificarea potenialului de reacie alcalii-
silice pentru agregate.
3. SR 7055:1996 Ciment Portland alb.
4. SR CEN/TS 12390-9:2009 Încercare pe beton întrit. Partea 9: Rezisten la înghe-dezghe.
Exfoliere.
5. SR EN 196-2:2013 Metode de încercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a
cimenturilor.
6. SR EN 197-1:2011 Ciment - Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale.
7. SR EN 206-1:2002, SR EN 206- Beton. Partea 1: Specificaie, performan, producie i
1:2002/A1:2005, conformitate.
SR EN 206-1:2002/A2:2005, SR
EN 206 1:2002 / C91:2008 i
SR EN 206-1:2002/C92:2012
8. SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar i past. Partea 1: Cerine comune.
9. SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar i past. Partea 2: Aditivi pentru
beton. Definiii, condiii, conformitate, marcare i etichetare.
10. SR EN 1008: 2003 Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare,
încercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de
preparare pentru beton.
11. SR EN 1090-2+A1:2012 Executarea structurilor de oel i structurilor de aluminiu. Partea
2: Cerine tehnice pentru structurile de oel.
12. SR EN 1097-5:2008 Încercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice
ale agregatelor. Partea 5: Determinarea coninutului de ap prin
uscare în etuv ventilat.
13. SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri.
14. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri. Anex naional.
15. SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
1:2004/NB:2008/A91:2009 generale i reguli pentru cldiri. Anex naional.
16. SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri.
17. SR EN 12350-2: 2009 Încercare pe beton proaspt. Partea 2: Încercare de tasare.
18. SR EN 12350-3: 2009 Încercare pe beton proaspt. Partea 3: Încercare Vebe.
19. SR EN 12350-4: 2009 Încercare pe beton proaspt. Partea 4: Grad de compactare.
20. SR EN 12350-5: 2009 Încercare pe beton proaspt. Partea 5: Încercare cu masa de
rspândire.
21. SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton întrit. Partea 3: Rezistena la compresiune a
epruvetelor.

106
22. SR EN 12390-5:2009 Încercare pe beton întrit. Partea 5: Rezistena la încovoiere a

epruvetelor.
23. SR EN 12390-6:2010 Încercare pe beton întrit. Partea 6: Rezistena la întindere prin
despicare a epruvetelor.
24. SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton întrit. Partea 7: Densitatea betonului întrit.
25. SR EN 12390-8: 2009 Încercarea pe beton întrit. Partea 8: Adâncimea de ptrundere a
apei sub presiune.
26. SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton.
27. SR EN 13263-1+A1:2009 Silice ultrafin pentru beton. Partea 1: Definiii, condiii i criterii
de conformitate.
28. SR EN 13263-2+A1:2009 Silice ultra fin pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitii.
29. SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea coninutului de
dioxid de carbon agresiv din ap.
30. SR EN 14216:2004 Ciment. Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale
cimenturilor speciale cu cldura de hidratare foarte redus.
31. SR EN 60068-2-2:2008 Încercri de mediu. Partea 2-2: Încercri - Încercri B: Cldur
uscat.
32. SR EN 60068-2-5:2011 Încercri de mediu. Partea 2 : Încercri – Încercarea Sa : Radiaie
solar simulat i ghid pentru încercri al radiaiilor solare.
33. SR EN 60068-2-14:2010 Încercri de mediu. Partea 2-14 : Încercri – Încercare N : Variaii
de temperatur.
34. SR EN 60068-2-78:2004 Încercri de mediu. Partea 2-78: Încercri - Încercarea Cab:
Cldura umed, continu.
35. SR EN ISO 1518-1: 2011 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la zgâriere. Partea 1:
Metod de încercare constant.
36. SR EN ISO 1519: 2011 Vopsele i lacuri. Încercarea la îndoire (pe dorn cilindric).
37. SR EN ISO 1522:2007 Vopsele i lacuri. Încercarea de amortizare a pendulului.
38. SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termic. Acoperiri metalice i alte acoperiri
anorganice. Zinc, aluminiu i aliajele lor.
39. SR EN ISO 2409:2013 Vopsele i lacuri. Încercarea la caroiaj.
40. SR EN ISO 2431: 2012 Vopsele i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin
utilizarea cupelor de curgere.
41. SR EN ISO 2808: 2007 Vopsele i lacuri. Determinarea grosimii peliculei.
42. SR EN ISO 2811-1: 2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densitii. Partea 1: Metoda cu
picnometru.
corp imersat.
oscilator.
cilindru sub presiune.
46. SR EN ISO 2812-1:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la lichide. Partea 1:
Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa.
47. SR EN ISO 2812-2:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la lichide. Partea 2:
Metoda prin imersiune în ap.
48. SR EN ISO 3231:2002 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la atmosfer umed
care conine dioxid de sulf.

107
49. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele i lacuri. Încercarea la traciune.

50. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite.
Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 1. Introducere
general i sistemul de notare.
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 2. Evaluarea
gradului de bicare.
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 3. Aprecierea
gradului de ruginire.
gradului de fisurare.
gradului de exfoliere.
55. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor vopsite.
schimbrilor uniforme de aspect. Partea 6. Evaluarea gradului de
cretare prin metoda benzii adezive.
gradului de cretare prin metoda cu o bucat de velur.
57. SR EN ISO 4628-8:2013 Lacuri i vopsele. Evaluarea degradrii suprafeelor vopsite.
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 8. Evaluarea
gradului de exfoliere i a coroziunii în jurul unei zgârieturi sau
alte defecte artificiale.
58. SR EN ISO 6270-1: 2002 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la umiditate. Partea 1:
Condensare continu.
59. SR EN ISO 6270-2:2006 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la umiditate. Partea 2:
Procedur pentru expunerea epruvetelor în atmosfer de ap cu
condens.
60. SR EN ISO 6272-1: 2012 Vopsele i lacuri. Încercri de deformare rapid (rezistena la
oc). Partea 1: Încercarea prin cderea unei mase cu penetrator cu
suprafaa mare.
61. SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele i lacuri. Încercri de deformare rapid (rezisten la
oc). Partea 2: Încercarea prin cderea unei mase cu penetrator cu
suprafa mic.
62. SR EN ISO 6860:2006 Vopsele i lacuri. Încercarea de îndoire (mandrin conic).
63. SR EN ISO 7980:2002 Calitatea apei. Determinarea coninutului de calciu i magneziu.
Metoda prin spectrometrie de absorbie atomic.

108
64. SR EN ISO 8501-1:2007 Pregtirea suporturilor de oel înaintea aplicrii vopselelor i

produselor similare. Evaluarea vizual a gradului de curare a
unei suprafee. Partea 1: Grade de ruginire i grade de pregtire a
suporturilor de oel neacoperite i a suporturilor de oel dup
îndeprtarea acoperirilor anterioare.
produselor similare. Evaluarea vizual a cureniei suprafeei.
Partea 2: Grade de pregtire a suporturilor de oel acoperite
anterior, dup îndeprtarea local a acoperirilor.
Partea 3: Grade de pregtire a sudurilor, marginilor i altor
suprafee cu imperfeciuni.
Partea 4: Condiiile iniiale ale suprafeei, grade de pregtire i
grade de îndeprtare a ruginii dup decaparea cu ap la presiune
ridicat.
produselor similare. Încercri de evaluare a gradului de curare a
suprafeei. Partea 2: Determinri de laborator a clorurilor de pe
suprafeele curate.
produselor similare. Încercri de evaluare a cureniei suprafeei.
Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafee de oel pregtite pentru
vopsire (metoda cu band sensibil la apsare).
Partea 4: Linii directoare pentru estimarea probabilitii de
condensare înainte de aplicarea vopselelor.
produselor similare. Încercri pentru aprecierea gradului de
curare a unei suprafee. Partea 5: Determinarea clorurilor pe
suprafeele curate (metoda cu tub detector de ioni).
produselor similare. Încercri de evaluare a gradului de curare a
unei suprafee. Partea 6: Extracia contaminailor solubili în
vederea analizei. Metoda Bresle.
Partea 9: Metoda în situ pentru determinarea srurilor solubile în
ap prin conductometrie.
curare a unei suprafee. Partea 11: Metoda de teren pentru
determinarea turbidimetric a sulfailor solubili în ap.

109
curare a unei suprafee. Partea 12: Metoda de teren pentru

determinarea prin titrare a ionilor feroi solubili în ap.
produselor similare. Caracteristicile rugozitii suprafeelor de
oel decapate. Partea 1: Precizri i definiii referitoare la plcile
de comparare ISO pentru profilul suprafeei în vederea evalurii
suprafeelor decapate abraziv.
oel decapate. Partea 2: Metoda pentru clasificare a profilului unei
suprafee de oel decapate abraziv. Procedeul prin comparare.
oel decapate. Partea 3: Metoda de etalonare a plcilor de
comparare ISO pentru profilul suprafeei i de determinare a
profilului suprafeei. Procedeul cu microscop.
oel decapate. Partea 4: Metoda de etalonare a plcilor de
comparare ISO pentru profilul suprafeei i de determinare a
profilului suprafeei. Procedeul cu palpator.
80. SR EN ISO 9117-1:2009 Lacuri i vopsele. Încercri de uscare. Partea 1: Determinarea
uscrii în adâncime i a timpului de uscare în adâncime.
81. SR EN ISO 9227 :2012 Încercri la coroziune în atmosfere artificiale. Încercri în cea
salin.
82. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri i vopsele. Determinarea duratei de via a sistemelor de
acoperire multicomponente. Pregtirea i condiionarea
eantioanelor i linii directoare pentru încercare.
83. SR EN ISO 12944-1:2002 Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire a structurilor
SR EN 12944-1:2002/AC:2002 de oel împotriva coroziunii. Partea 1: Introducere general.
din oel împotriva coroziunii. Partea 2: Clasificarea mediului.
de oel împotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire.
de oel împotriva coroziunii. Partea 7: Execurarea i
supravegherea lucrrilor de vopsire
87. SR EN ISO 14713-1:2010 Acoperiri de zinc. Ghid i recomandri pentru protecia împotriva
coroziunii fontei i oelului în construcii. Partea 1: Principii
generale de proiectare i rezisten la coroziune.
88. SR ISO 7150-1:2001 Calitatea apei. Determinarea coninutului de amoniu. Partea 1:
Metoda spectrometric manual.
89. SR EN ISO 9223:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferei.
Clasificare, determinare i estimare.
90. SR EN 9224:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Valori de referin pentru clasele de corozivitate.
91. SR EN 9225:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Msurarea parametrilor de mediu care afecteaz corizivitaea

110
atmosferelor.
92. SR EN ISO 9226:2012 Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referin pentru
evaluarea corozivitii.
93. SR ISO 11503: 1997 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la umiditate
(condensare repetat).
94. STAS 3349/2-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei
fa de betoanele construciilor hidroenergetice.
95. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani
minerali. Metode de încercare.
96. STAS 6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare i condiii
tehnice.
97. STAS 8619/3-90 pH-metrie. Determinarea electrometric a pH-ului soluiilor
apoase.
A3. Reglementri tehnice
Nr.crt. Reglementarea tehnic Publicaia

1. NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea i Monitorul Oficial al României, Partea I,
executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton nr. 374 bis din 16.05.2008
precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, aprobat
prin O.M.D.L.P.L. nr. 577/ 29.04.2008
2. NE 012/2-2010 - Normativ pentru producerea i Monitorul Oficial al României, Partea I,
executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton nr. 853 bis din 20.12.2010
precomprimat - Partea 2: Executarea lucrrilor din beton,
aprobat prin O.M.D.R.T. nr.2514/22.11.2010
3. ST 009-2011 - Specificaie tehnic privind produse din Monitorul Oficial al României, Partea I,
oel utilizate ca armturi: cerine i criterii de performan, nr. 337 din 18.05.2012
aprobat prin O.M.D.R.T. nr. 683/10.04.2012

111
ANEXA 2
CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUCIILOR DIN OEL
I. CONSTRUCII DIN OEL SUPRATERANE
A2.1. Mediile agresive atmosferice se clasific în cinci clase de corozivitate (SR EN ISO
9223):
x C1 - foarte slab;
x C2 - slab;
x C3 - medie;
x C4 - ridicat;
x C5 - foarte ridicat.
sau în ase clase de corozivitate (SR EN ISO 12944-2), clasa C5 divizându-se în C5-I pentru medii
industriale i în C5-M pentru medii marine :
x C1 - foarte slab;
x C2 - slab;
x C3 - medie;
x C4 - ridicat;
x C5-I - foarte ridicat - industrial;
x C5-M - foarte ridicat - marin.
A2.2. Clasificarea corozivitii atmosferice se face, în conformitate cu SR EN ISO 9223 i SR
EN ISO 12944-2, prin dou metode de determinare :
a) clasificare bazat pe msurarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR EN ISO
9226);
b) clasificare în funcie de caracteristicile mediului înconjurtor (durata de meninere a
umiditii i gradul de poluare) (SR EN ISO 9225).
Valorile de referin ale vitezei de coroziune pentru fiecare clas sunt prevzute în SR EN ISO 9224.

112
A2.3. Exemplificri de medii corespunztoare claselor de corozivitate C1...C5.

În tabelul A2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunztoare
claselor de corozivitate (SR EN ISO 12944-2).
Tabelul A2.1
Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate C1...C5
Exemple de medii tipice (caracter informativ)
Clas de
corozivitate
Exterior Interior
C1 Cldiri înclzite cu atmosfer curat,

- de exemplu, birouri, magazine, coli,
foarte slab hoteluri.
C2 Cldiri neînclzite unde poate s

Atmosfere cu nivel sczut de poluare,
apar condens, de exemplu,
slab mai ales zone rurale.
depozite, sli de sport.
Camere de producie cu umiditate

C3 Atmosfere urbane i industriale, ridicat i anumit poluare a aerului,
poluare moderat cu SO2. Zone de de exemplu instalaii de prelucrare a
medie coast cu salinitate sczut. alimentelor, spltorii, fabrici de
bere, fabrici de produse lactate.
C4 Zone industriale i zone de coast cu Industria chimic, piscine, nave de

ridicat salinitate moderat. coast i antiere navale.
C5-I Cldiri sau zone cu condensare

Zone industriale cu umiditate ridicat i aproape permanent i cu grad
foarte ridicat atmosfer agresiv. ridicat de poluare.
(industrial)
C5-M Zone de coast i litorale, zone cu Cldiri sau zone cu condensare

foarte ridicat grad ridicat de salinitate. aproape permanent i cu grad
(marin) ridicat de poluare.

113
II. CONSTRUCII DIN OEL IMERSATE IN AP / ÎNGROPATE ÎN SOL
A2.4. Clase de corozivitate

Apele i solurile agresive se clasific în trei clase de corozivitate fa de construciile din oel
(SR EN ISO 12944-2):
Im1 - imersie în ap dulce
Im2 - imersie în ap de mare sau ap srat
Im3 – îngropate în sol
A2.5. Exemplificri de medii corespunztoare claselor de corozivitate Im1...Im3.

În tabelul A2.2 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunztoare
claselor de corozivitate Im1...Im3.
Tabelul A2.2
Exemple de medii corespunztoare claselor de corozivitate Im1...Im3
Clasa de corozivitate Mediul Exemple de medii i structuri
Im1 Ap proaspt Instalaii pe râuri i centrale hidro-electrice.
Im2 Ape marine sau salmastre Arii portuare cu structuri gen pori de ecluz,
ecluze, debarcadere, structuri litorale.
Im3 Sol Rezervoare îngropate în sol, piloni de oel,
evi de oel.

114
ANEXA 3
CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ATMOSFERICE ASUPRA

CONSTRUCIILOR DIN BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT
I. CONSTRUCII SUPRATERANE
A.3.1. Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul ghid se clasific în patru
clase de agresivitate asupra elementelor din beton, beton armat i beton armat precomprimat:
a) XA 1b - medii cu agresiviate foarte slab;
b) XA 2b - medii cu agresivitate slab;
c) XA 3b - medii cu agresivitate medie;
d) XA 4b - medii cu agresiviate puternic.
A.3.2. Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu ageni agresivi în stare gazoas i solid,
se stabilete în funcie de umiditatea relativ a aerului, de temperatura mediului i de caracteristica
gazelor i solidelor agresive, conform Anexei I (normativ) din normativul NE 012/1.
II. CONSTRUCII IMERSATE ÎN AP I ÎNGROPATE ÎN SOL
A.3.3. Aciunea apelor naturale (de suprafa, subterane, supraterane) i a solurilor

agresive asupra asupra elementelor din beton, beton armat i beton armat precomprimat, se clasific în
trei clase de expunere:
a) XA1 - mediu înconjurtor cu agresivitate chimic slab;
b) XA2 - mediu înconjurtor cu agresivitate chimic moderat;
c) XA3 - mediu înconjurtor cu agresivitate chimic intens.
A.3.4. Clasa de expunere se stabilete, în funcie de caracteristicile chimice ale apelor i

solurilor, conform prevederilor normativului NE 012/1.
In tabelul A3.1 sunt prezentate clasele de expunere XA1...XA3, în funcie de caracteristicile

chimice ale apelor i solurilor.
Tabelul A3.1
Clasele de expunere corespunzroare atacului chimic a apelor i solurilor
Caracteristici Metode de Clasele de expunere
chimice încercri de
referin XA1 XA2 XA3
Ape de suprafa i subterane
2-
SO4 , mg/l SR EN 200 si 600 > 600 i 3000 > 3000 i 6000
196-2
pH SR EN 1262 6,5 si 5,5 5,5 i 4,5 > 4,5 i 4,0
CO2 agresiv SR EN 13577 15 si 40 > 40 i 100 > 100 pân la
saturaie
NH4+, mg/l SR ISO 7150-1 15 si 30 > 30 i 60 > 60 si 100
Mg2+, mg/l SR EN ISO 300 si 1000 > 1000 i 3000 > 3000 pân la
7980 saturaie
Sol

115
SO42-, mg/kga, SR EN 196-2b 2000 si > 3000c si 12000 > 12000c si 24000
c
total 3000
Aciditate, DIN 4030-2 > 200 Nu sunt întâlnite in Aciditate, ml/kg
ml/kg Bauman Gully practic
a -5
Solurile argiloase a cror permeabilitate este sub 10 m/s, pot sa fie clasate într-o clas inferioar.
b
Metoda de încercare prevede extracia SO42- cu acid clorhidric; alternativ este posibil de a proceda
la aceast extracie cu ap, dac aceasta este admis pe locul de utilizare a betonului.
c
Limita trebuie s ramân de la 3000 mg/kg pân la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni
de sulfat în beton datorit alternanei perioadelor uscate i perioadelor umede, sau prin ascensiunea
capilar.
NOT - Valorile limit pentru clasele de expunere corespunzroare atacului chimic a apelor subterane i
solurilor naturale indicate în tabelul A3.1 se aplic i apelor supraterane în contact cu suprafaa betonului.
La stabilirea clasei de expunere corespunzroare la atacul chimic al apelor se vor avea în vedere
urmtoarele:
a) mediile înconjurtoare chimic agresive, clasificate în tabelul A3.6, sunt bazate pe ape
subterane naturale la o temperatur a apei cuprins între 5o C i 25o C i în cazurile în care viteza de
scurgere a apei este suficient de mic pentru a fi considerat în condiii statice.
b) alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la
agresivitatea cea mai intens.
c) când cel puin dou caracteristici agresive conduc la aceeai clas, mediul înconjurtor
trebuie clasificat în clasa imediat superioar, dac un studiu specific nu a demonstrat c acesta nu este
necesar.
d) un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii
înconjurtoare, în situaiile urmatoare:
- nu se încadreaz în limitele din tabelul A3.1;
- conine alte substane chimice agresive;
- ap poluat chimic;
- prezint o vitez ridicat a apei de scurgere, în combinaie cu anumite substane chimice din
tabelul A3.1.
A.3.5. Când betonul este supus la alte aciuni în afara atacului chimic al apelor de suprafa,
apelor subterane i solurilor naturale, clasele de expunere a betonului se vor stabili în conformitate cu
prevederile din normativul NE 012/1, dup cum se arat în tabelul A3.2.

116
Tabelul A3.2
Clase de expunere
Denumirea Descrierea mediului Exemple informative ilustrând alegerea claselor de
clasei înconjurtor expunere
Coroziunea datorat carbonatrii
XC1 Uscat sau permanent umed Beton în interiorul cldirilor unde gradul de umiditate a
mediului ambiant este redus.
Beton imersat permanent în ap.
XC2 Umed, rareori uscat Suprafee de beton în contact cu apa pe termen lung (de
exemplu elemente ale rezervoarelor de ap.
Un mare numr de fundaii.
XC3 Umiditate moderat Beton în interiorul cldirilor unde gradul de umiditate a
mediului ambiant este medie sau ridicat.
Beton la exterior, îns la adpost de intemperii.
XC4 Alternan umiditate - Suprafee supuse contactului cu apa, dar care nu intr în
uscare clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse
intemperiilor).
Coroziunea datorat clorurilor având alt origine decât cea marin
XD1 Umiditate moderat Suprafee de beton expuse la cloruri transportate de
curenii de aer.
XD2 Umed, rar uscat Rezervoare. Beton expus apelor industriale coninând
cloruri.
XD3 Alternan umiditate - Elemente ale podurilor, zidurilor de sprijin, expuse
uscare stropirii apei conând cloruri.
Coroziunea datorat clorurilor din apa de mare
XS1 Expunere la aerul ce Structuri pe ap în apropierea litoralului (agresivitatea
vehiculeaz sruri marine, atmosferic marin acioneaz asupra construciilor din
îns nu sunt în contact beton, beton armat pe o distan de circa 5 km de trm).
direct cu apa de mare
XS2 Imersate în permanen Elemente de structuri marine.
XS3 Zone de variaie a nivelului Elemente de structuri marine.
apei mrii, zone supuse
stropirii sau ceii
Atac din înghe-dezghe fr ageni de dezgheare
XF1 Saturaie moderat cu ap Suprafee verticale ale betonului expuse la ploaie i la
fr ageni de dezgheare înghe.
XF2 Saturaie moderat cu ap, Suprafee verticale ale betonului din lucrri rutiere
cu ageni de dezhe expuse la înghe i curenilor de aer ce vehiculeaz ageni
de dezgheare.
XF3 Saturaie puternic cu ap Suprafee orizontale ale betonului expuse la ploaie i la
fr ageni de dezgheare înghe.
XF4 Saturaie puternic cu ap, Suprafeele verticale ale betonului expuse la înghe i
cu ageni de dezhe sau ap supuse direct stropirii cu ageni de dezgheare.
de mare Zonele structurilor marine expuse la înghe i supuse
stropirii cu ageni de dezgheare.

117
ANEXA 4
ASPECTE, FENOMENE I PARAMETRI CARE SE SUPUN URMRIRII SPECIALE
A4.1. Parametrii care trebuie s fie luai în considerare la urmrirea special sunt:
a) - agresivitatea apei care intr în contact cu elementele de construcie;
b) - deplasrile relative ale terenului din zon i ale construciei fa de teren;
c) - deformaii / degradri aprute în elementele de construcie.
Pentru partea suprateran, urmrirea comportrii în timp se efectueaz conform prevederilor din
reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii în timp a construciilor hidrotehnice i
reglementrile tehnice specifice privind urmrirea comportrii în exploatare a construciilor situate în
medii agresive.
A4.2. Agresivitatea apei se definete i se ia în considerare la proiectarea lucrrii i se verific

periodic, astfel:
a) - la darea în folosin a construciei sau, la construcii existente, la instituirea
urmririi comportrii în timp a acestora;
b) - periodic, în funcie de tendinele de modificare apreciate, la intervale de timp
stabilite de proiectant.
A4.3. Agresivitatea apei este luat în considerare pentru:

a) - apa cu nivel liber (curgtoate, stttoare sau din acumularea respectiv);
b) - apa freatic, pentru care trebuie amenajate lâng construcie puuri din care s se
poat preleva probe de ap i s se msoare nivelul acesteia.
A4.4. În cazul construciilor noi imersate în apa cu nivel liber, precum i în apa freatic, cu
agresivitate ridicat, se recomand confecionarea unor corpuri de prob din aceeai reet de beton,
care pot fi manipulate uor, imersate în ap, pe care se poate verifica mai uor, la perioadele stabilite,
modul în care a fost afectat betonul.
A4.5. Verificrile periodice ale construciei trebuie s consemneze:

a) - gradul de agresivitate a apei, precum i al mediului atmosferic;
b) - nivelul apei în contact cu elementele construciei, cu nivel liber sau freatic,
inclusiv eventuale urme vizibile ale variaiei acestuia, în cazul în care aceast
variaie nu este înregistrat la intervaluri mai dese;
c) - temperatura mediului atmosferic i a apei, inclusiv cea înregistrat pe intervaluri
mai dese, dac este cazul;
d) - modificri în terenul din zon (tasri, dislocri .a.);
e) - deformaii, degradri (fisurri) sau deplasri relative ale elementelor de construcie
sau între corpuri de construcii alturate
f) - caracteristici ale betonului care pun în eviden apariia sau dezvoltarea unei stri
de degradare a acestuia (carbonatare, exfoliere, levigare componeni chimici .a.).
A4.6. Pentru fiecare construcie trebuie întocmit o fi de urmrire, care trebuie s conin, cel
puin:
a) - date de identificare a construciei, poziiei i orientrii acesteia;
b) - punctele / zonele în care se fac observaii i / sau msurri, precum i natura
acestora;
c) - modul în care se consemneaz rezultatele observaiilor i / sau msurrilor;
d) - eventuale desene / schie explicative;
e) - data i identificarea persoanelor care au efectuat observaiile i / sau msurrile.
A4.7. Analizarea rezultatelor verificrilor periodice (fielor) se face conform prevederilor
reglementrilor tehnice specifice privind urmrirea comportrii în timp a construciilor, aplicabile, în
vigoare.

GP 121 2013 Partea 1 Protectii AK Constructii Otel PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP 121 2013 Partea 1 Protectii AK Constructii Otel PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intralegis 6.

2 - CTCE Piatra Neamţ, 2018

ORDIN nr. 27 din 10 ianuarie 2014

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Data intrării în vigoare: 20 Martie 2014

PRIVIND PROTECIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII,

indicativ GP 121 - 2013

PARTEA I - PROIECTAREA I EXECUIA PROTECIEI ÎMPOTRIVA

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

7. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII

1. 1. Obiect i domeniu de aplicare

1.1.2. Protecia împotriva coroziunii a elementelor/construciilor supraterane din oel se

1.1.3. Ghidul nu se refer la:

1.1.5. Prevederile prezentului ghid se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de

În prezentul ghid sunt utilizai urmtorii termeni de specialitate:

- clas de corozivitate: caracteristic tehnic msurabil a intensitii aciunii mediului agresiv

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

2.1. În concordan cu SR EN ISO 12944-2 i SR EN ISO 9223, mediile agresive care

Tabelul nr. 2.1

C1 Cldiri înclzite cu atmosfer curat,

C2 Cldiri neînclzite unde poate s

Camere de producie cu umiditate

2.2. Clasificarea corozivitii atmosferice se face, în conformitate cu SR EN ISO 9223 i SR EN

3. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I CERINE DE BAZ PRIVIND

3.1. Principii i criterii, privind concepia i proiectarea, pentru protecia împotriva

asigurarea funcionalitii tuturor elementelor construciei (hidroizolaie, ventilaii,

c) precizarea numrului i dimensiunilor suprafeelor etalon pe care se vor aplica

3.1.4. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la reglementrile tehnice aplicabile în vigoare

3.2. Condiii de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii

d) limitarea distanei minime dintre profilele care alctuiesc o seciune compus,

Tabelul nr. 3.1

> 700 300

În cazurile în care din calculele de rezisten rezult c nu se poate respecta aceast

3.2.5. Grosimea în seciune i mrimea suprafeei perimetrale (expus) a elementelor care

c) precizarea condiiilor speciale, dup caz, pentru protecia în zona sudurilor de

mentenan aplicabile în situaia respectiv (având în vedere i mediul agresiv

3.3. Desfurarea procesului de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii

4. CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU STRATUL SUPORT I

4.1 Cerine specifice

4.1.1. Abordarea exigenial privind criteriile i nivelurile de performan care trebuie

4.2. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport

4.3. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv

4.3.1. Principalele criterii i niveluri de performan pe care trebuie s le îndeplineasc

SR EN 13501-1 Euro- A1…F

5. SISTEME DE PROTECIE ANTICOROZIV A CONSTRUCIILOR DIN OEL

5.1. Condiii generale

5.2. Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv

În tabelul 5.1 sunt prezentate tipurile, alctuirea general a sistemelor de protecie

5.3. Sisteme de protecie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate

5.3.2. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C2

5.3.2.2. Sisteme de acoperiri metalice

5.3.2.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

5.3.3. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C3

5.3.3.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

5.3.3.2. Sisteme de acoperiri metalice

5.3.3.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

Sistemele de protecie anticoroziv combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate

5.3.4. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C4

5.3.4.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

5.3.4.2. Sisteme de acoperiri metalice

5.3.4.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

Suport: oel zincat la cald

5.3.5. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

1. 1. Obiect i domeniu de aplicare

3.1. Principii i criterii, privind concepia i proiectarea, pentru protecia împotriva

3.2. Condiii de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii

3.3. Desfurarea procesului de proiectare pentru protecia împotriva coroziunii

4.1 Cerine specifice

4.2. Criterii i niveluri de performan pentru stratul suport

4.3. Criterii i niveluri de performan pentru sistemele de protecie anticoroziv

5.1. Condiii generale

5.2. Alctuirea general a sistemelor de protecie anticoroziv

5.3. Sisteme de protecie anticoroziv pentru diferite clase de corozivitate

5.3.2. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C2

5.3.3. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C3

5.3.4. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C4

5.3.5. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

5.3.6. Sisteme de protecie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

6.1. Condiii generale

6.2. Executarea lucrrilor de protecie anticoroziv

6.2.1. Pregtirea suprafeei (suportului)

6.2.2. Pregtirea produselor de protecie

6.2.3. Aplicarea produselor de protecie

6.3. Verificarea calitii lucrrilor de protecie anticoroziv

6.3.2. Recepia produselor de protecie

6.3.3. Pstrarea i depozitarea produselor de protecie

6.3.4. Asigurarea condiiilor prealabile pentru punerea în oper

6.3.5. Verificri înaintea aplicrii acoperirilor protectoare

6.3.6. Verificri în timpul aplicrii acoperirilor protectoare

6.3.7. Verificri dup aplicarea acoperirilor protectoare