Programul de formare Educarea inteligenţei emoţionale pentru îmbunătăţirea vieţii şcolare

Psihosomatica: corpul nostru comunică emoţii

Acest curs conţine: clarificări privind conceptul de psihosomatică, informaţii despre

legătura fizic-emoţional, efecte ale emoţiilor asupra stării de sănătate.

I. Ce este psihosomatica?

Pentru început, faceţi un exerciţiu simplu: măsuraţi-vă pulsul timp de un minut şi

notaţi rezultatul. Gândiţi-vă la un eveniment fericit din viaţa dumneavoastră şi încercaţi
să-l amplificaţi mental. Măsuraţi-vă pulsul din nou. Ce-aţi constatat?

Orice stare emoţională, chiar dacă nu este intens percepută, poate să modifice
reacţiile fiziologice ale organismului uman. Modificările uşoare de puls/ritm cardiac nu
sunt dăunătoare, aşa cum, teoretic, nu dăunează nici emoţiile puternice, trăite periodic.
Specialiştii cred însă că, în timp, oamenii care au o viaţă emoţională intensă (incluzând
atât emoţii pozitive, cât şi negative), pot fi afectaţi din punct de vedere al stării de
sănătate. De aceea, autocontrolul şi ,,răcirea” sentimentelor sunt importante, ceea ce nu
presupune să ne transformăm în oameni indiferenţi, neatenţi la nevoile celorlalţi.

Psihosomatica este o ştiinţă transdisciplinară care studiază bolile dintr-o

dublă perspectivă: psihologică şi somatică. Această ştiinţă accentuează
interacţiunea dintre minte, corp şi mediul social, abordând afecţiunile
organismului dintr-o perspectivă holistică.

Specialiştii în domeniu au ajuns la concluzia că factorii emoţionali precum stresul,

disperarea, sentimentul de culpă/inutilitate/singurătate sunt asociaţi cel mai adesea cu
apariţia unor boli. Iată doar câteva dintre legăturile demonstrate ştiinţific:
- În perioadele de stres intens, activitatea sistemului imunitar se diminuează;
virusurile şi infecţiile pot acţiona cu toată forţa – răcim mai uşor, revin unele
dureri;
- Emoţiile negative (suferinţa psihică, panica, disperarea, enervarea etc) afectează
frecvenţa respiratorie şi cardiacă; repetate, aceste emoţii pot declanşa boli precum
HTA, astmul bronşic;
- Insomniile cauzate de emoţii pot dezechilibra metabolismul calciului, al
glucidelor, al lipidelor; rezultă în timp spasmofilie, diabet, obezitate.

 Cristina Butnaru, 2010

 De remarcat este faptul că, în astfel de situaţii, medicaţia nu rezolvă problema de
fond, ci doar înlătură câteva simptome, pentru un termen scurt. Ar fi mult mai eficient,
cred specialiştii care studiază psihosomatica, să se recurgă la tehnici de relaxare, să se
găsească soluţii de rezolvare a problemelor presante, să se ,,răcească” sentimentele.
Dealtfel, cu toţii suntem de acord că un om sănătos şi cu mintea limpede este mai
productiv decât unul disperat, bolnav, (auto)transpus în victimă. Cu alte cuvinte,
educarea inteligenţei emoţionale, cu accent pe rezolvarea de probleme şi pe stima de
sine, poate fi, în multe situaţii, o cale de vindecare.

Temă individuală, obligatorie

Faceţi un miniglosar care să conţină cinci termeni (cu explicaţii), pe baza
conceptului de psihosomatică. Indicaţi sursa pentru fiecare explicaţie.
Este preferabil să folosiţi atât surse on-line, cât şi tipărite.
Această temă nu va fi postată pe site, dar va fi adusă la următoarea
întâlnire în clasă!

II. Cum transmite corpul nostru emoţiile?

Toţi oamenii ştiu ce înseamnă o emoţie puternică. Factorii declanşatori sunt multipli:
examene, evenimente fericite sau triste, veşti neaşteptate etc. Pe lângă ceea ce simte
individul în interiorul său, corpul declanşează şi reacţii vizibile pentru ceilalţi:
transpiraţie, înroşirea feţei, tremurături, plâns etc. Unele persoane încearcă să-şi inhibe
aceste reacţii externe. Care este însă cauza acestui autocontrol? De cele mai multe ori,
tot o emoţie, şi anume teama: teama de a nu fi judecat de ceilalţi, teama de a nu-i răni pe
cei dragi cu propria suferinţă, teama de ridicol. Cu alte cuvinte, substituim o emoţie
potenţial periculoasă pentru sănătate cu alta, dar la fel de nocivă. Efectul este o puternică
ardere internă, o dublare a emoţiei principale. Dat fiind faptul că reacţiile externe pot
avea rol de chatarsis (de ,,eliberare”, de consum a sentimentului), inhibarea fără ,,răcire”
nu este eficientă. Soluţia rezidă tot în abordarea dintr-o altă perspectivă a evenimentului
declanşator, adică una care să ofere deschidere, soluţii şi să diminueze impactul.

Studiu de caz
Pe Elena au apreciat-o toţi profesorii în liceu. A învăţat bine, a fost interesată de
activităţile extracurriculare, s-a implicat în proiectele şcolare. Toţi au prevăzut un viitor
bun pentru ea şi au crezut că îşi va găsi uşor drumul în viaţă. Au aflat însă, după câţiva
ani, că Elena este şomeră şi urmează tratament pentru o boală cardiacă, declanşată după
respingerea la un interviu de angajare. I s-a spus atunci că, deşi pare bine pregătită, nu se
remarcă prin siguranţă şi îşi exteriorizează prea uşor emoţiile. Iar angajatorul avea
nevoie de o persoană hotărâtă, care să convingă.

2
 Reflecţie:
1. Care credeţi că este adevărata cauză a bolii Elenei?
2. Elaboraţi un plan pentru integrarea socioprofesională a Elenei.
Tema nu este obligatorie, dar cazul Elenei va fi discutat în plen, la
următoarea întâlnire în clasă.

Legătura dintre psihic şi fizic a fost evidenţiată din timpuri străvechi, dinainte ca
psihologia să capete statutul de ştiinţă. Acest lucru este dovedit, printre altele, de unele
expresii populare pe care le folosim şi astăzi. Să analizăm, prin prisma psihosomaticii,
expresia ,,îmi stă inima în loc”. Din punct de vedere emoţional, ,,statul inimii” este
declanşat de sentimente precum frica, panica, aşteptarea încordată. Din punct de vedere
medical, ,,statul inimii” poate însemna ceva mult mai grav, precum stopul cardiac. Cert
este că repetarea emoţiilor care conduc la senzaţia de inimă oprită, poate determina, la
un moment dat, oprirea reală a organului vital.
Iată şi alte expresii care pun în legătură laturile fizică şi psihică ale personalităţii:
- ,,Îmi pocneşte capul”: durere generată de tensiune, stres; pericolul – accident
vascular cerebral;
- ,,Am un pietroi în stomac”: senzaţie indusă de o emoţie puternică, de îngrijorare;
pericolul: gastrite, ulcere.
Lista poate continua; esenţial este să ne gândim bine atunci când avem astfel de senzaţii:
cât de des se produc, în ce contexte? La ce pericole ne expunem? Există vreun…
beneficiu determinat de aceste stări? Analizând problema din mai multe perspective,
apelând la ajutorul persoanelor de încredere, ne putem îmbunătăţi viaţa emoţională, dar
şi sănătatea.

Temă de grup, obligatorie

Concepeţi o listă de şapte sugestii/sfaturi pentru îmbunătăţirea vieţii
emoţionale şi a stării de sănătate. Explicaţi modul concret în care
fiecare sfat/sugestie poate fi de ajutor. Puteţi să folosiţi următorul
cadru de lucru (orientativ):
Sfatul/sugestia Starea psihică/emoţia după Beneficii pe termen lung
aplicare
1
2
3
.
.
Tema va fi realizată pe maxim o pagină, va fi postată pe site şi va conţine numele
membrilor echipei de lucru.