Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA PRELUCRĂRI
PRIN DEFORMARE
PLASTICĂ
ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:
65±1,2
A B
1
R3
31
±1
5 Ø10
2
B-B
A-A
1
R
3
10±0,8
2
Ø
12
5,5±0,5
±0
8 ,
1
A B
2
1. Analiza tehnologică a reperului
1.1. Posibilități de realizare pentru condiții de unicat
La proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin presare la rece, primele
probleme tehnologice care se cer rezolvate sunt cele legate de stabilirea caracterului,
numărului, succesiunii și simultaneității operațiilor de presare la rece, pentru
realizarea reperului în condițiile tehnico-economice impuse.
Caracterul operației este determinat de configurația piesei,de starea suprafeței
acesteia, de existența orificiilor.
Numărul și succesiunea operațiilor sunt determinate de configurația,
dimensiunile și îmbinarea elementelor geometrice constitutive ale piesei de precizia
necesară ca și de necesitatea respectării anumitor date tehnologice de prelucrare sau
precizii impuse.
Multitudinea configurațiilor și dimensiunilor pieselor realizate prin deformare
plastică la rece, ca și de diversitatea conditiilor tehnico-economice de realizare, fac
imposibilă o rezervare tip din punct de vedere al întocmirii tehnologiei.
În cazul producției de unicat, este avantajoasă folosirea echipamentelor
tehnologice universale pentru presare la rece, reglabile, sau a celor realizate din
elemente modulare, având în vedere și faptul că, în asemenea situații, prelucrarea se
execută din operații cât mai simple.
Producția se caracterizează prin prelucrarea individuală a pieselor.
Între elementele active care realizează tăierea trebuie să existe un anumit joc notat cu
ju = joc unilateral. Prin tăiere la ştanţe se pot executa prelucrări prin decupare,
perforare, retezare etc.;
3
ambutisate, semifabricatul va fi deformat între elementele active ale unei matriţe de
ambutisare. Dacă între elementele active există un joc unilateral mai mare sau cel
puţin egal cu grosimea materialului, ambutisarea se face fără subţiere; dacă jocul este
mai mic decât grosimea materialului ambutisarea se va face cu subţierea acestuia;
- prelucrări prin fasonare, sunt acele operaţii de deformare locală a
materialului la care grosimea nu se modifică;
- prelucrări prin presare volumică, sunt acele operaţii la care are loc
modificarea profilului, a grosimii materialului, printr-o redistribuire a volumului
materialului prelucrat;
- operaţiile de asamblare prin presare, sunt operaţiile de tăiere şi
deformare
Tabel 1.
Nr. Dimensiunea Operaţia prin Condiţii tehnologice
Concluzii
Crt. suprafeţei care se obţine Pe desen Realizabile
Diametrul
1 Ambutisare ±1 ±0,25 Se poate realiza
D=31
Înălțimea
2 Ambutisare ±1 ±1 Se poate realiza
H3=59,5
Înălține Răsfrângerea
3 ±0,5 ±0,5 Se poate realiza
H1=5,5 marginilor
Ambutisare și
Înălține
4 răsfrânderea ±1,2 ±1 Se poate realiza
H=65
marginilor
Înălține
5 Perforare ±0,8 ±0,5 Se poate realiza
H2=10
Diametrul Răsfrângerea
6 ±0,8 ±0,25 Se poate realiza
d=12 marginilor
7 Raza R1=3 Ambutisare 3 3 Se poate realiza
Răsfrângerea
8 Raza R2=3 3 3 Se poate realiza
marginilor
4
2. Determinarea formei și dimensiunile semifabricatului
A1
A2 A3
𝐷 = 1,13√∑ 𝐴𝑖
𝐴1 = 𝜋 ∙ 𝑑 ∙ 𝐻 = 𝜋 ∙ 31 ∙ 56,5 = 5502,5 𝑚𝑚2
𝜋 𝜋
𝐴2 = (2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑟 ∙ 𝑑 + 8 ∙ 𝑟 2 ) = (2 ∙ 𝜋 ∙ 3 ∙ 25 + 8 ∙ 32 ) = 426,66 𝑚𝑚2
4 4
2 2
𝜋∙𝑑 𝜋 ∙ 25
𝐴3 = = = 490,87𝑚𝑚2
4 4
𝐷 = 1,13√5502,5 + 426,66 + 490,87 = 1,13√6420,03 = 90,54 𝑚𝑚 ≅ 91𝑚𝑚
Tip de oțel
Oțel nealiat cu conținut redus de carbon, destinat procedeelor de deformare
plastică la rece, în special ambutisare, precum și pentru acoperiri ulterioare.
Utilizare
Piesele obținute prin îndoire și ambutisare la rece, cu grad mediu de deformare,
se folosesc în industria de autovehicule, unelte agricole, articole de menaj.
Livrarea semifabricatului din oțel se face sub formă de table și benzi laminate
la rece, cu grosimi de la 0,4mm până la 3mm inclusiv.
5
Compoziția chimică:
Grad de dezoxidare
Element necalmat(n) calmat(k)
pe oțel lichid pe produs pe oțel lichid pe produs
C max 0,08 0,13 0,08 0,11
Mn 0,20...0,40 max. 0,45 0,20...0,40 max. 0,45
Si max 0,30 0,50 0,30 0,50
P max 0,30 0,35 0,30 0,35
S max 0,35 0,40 0,35 0,40
x)
Al - - 0,02...0,08 0,02...0,10
Cr max 0,06 0,08 0,06 0,08
Ni max 0,08 0,1 0,08 0,1
Cr max 0,08 0,1 0,08 0,1
x)
Se admit și alte elemente pentru dezoxidare
Caracteristici mecanice
Rp0,2 Rm A pentru
N/mm2 N/mm2 L=80 mm, %
max. 240 270...370 min. 34
Caracteristici tehnologice
La ambutisarea foarte adâncă pentru table și benzi cu grosimi de 0,5...2,0mm
avem:
Grosimea mm 0,50 0,60 0,80 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00
Indice Erichsen (IE)
9,4 9,7 10,2 10,6 11,2 11,4 11,8 11,1
mm, min.
Semifabricat
Pornind de la diametrul semifabricatului se alege o gamă de dimensiuni de
tablă:
6
Pentru reducerea cantitaţii de deşeuri, sub formă de capete sau deşeuri
nefolosibile, trebuie sa se ţina cone de următoarele aspecte:
- în vederea tăierii semifabricatelor să se întocmească fişe (albume) de croire,
elaborate pe principiul utilizării raţionale a materialului şi luând în considerare
totalitatea reperelor de realizat din aceeaşi tipodimensiune şi calitate de material
ăntr+un interval de timp determinat;
- folosirea croirii combinate în cazul tăierii semifabricatelor mari in producţia de
serie;
- pentru obţinerea fâşiilor înguste, tăierea se va face în lungul tablei (dacă nu se
impune ca necesară o alta schemă de croire corelată cu direcţia fibrajului de laminare
a tablei), din fiecare fâşie rezultând astfel un număr mai mare de piese, respectiv o
pierdere relativă mai mică sub forma de capete de fâşie;
- pentru evitarea pierderilor sub formă de deşeuri de capăt, datorate indivizibilitaţii
dimensiunilor tablei la dimensiunile fâşiei, în producţia de masa se recomandă
comandarea tablelor cu un format de dimensiuni adecvate necesităţilor;
- pentru obţinerea unei lăţimi a fâşiei submultiplu întreg al dimensiunii foii de tablă,
la stabilirea lăţimii fâşiei se va adopta o poziţie convenabilă a semifabricatului de
decupat pe aceasta;
- în cadrul producţiei de serie mare şi de masă, mai ales pentru piese de dimensiuni
mici, se recomandă folosirea benzilor în rulou, laminate la rece şi nu tăierea in fâşii
din foi de tablă;
- la tăierea fâşiilor din foaia de tablă se recomandă să se folosească foarfece ghilotină,
prevăzute cu sisteme si dispozitive de pozitionare a materialului care uşurează
reglarea şi măresc precizia tăierii, sau foarfeca cu mai multe perechi de role;
Mărimea puntiţelor
Alegera corectă a mărimii puntiţelor reprezintă un alt factor important care
conduce la economii de material.
Dimensionarea puntiţelor se face în funcţie de natura şi grosimea materialului,
ţinând cont că ele trebuie să fie suficient de mari, pentru a permite o decupare
completă a piesei (compensând erorile de pas), pentru a asigura o rezistenţă suficientă
a materialului, pentru realizarea avansului, dar în acelaşi timp, trebuie să nu se
piardă în puntiţe o cantitate mare de material. De aici necesitatea determinării
riguroase a dimensiunilor puntiţelor.
Ca urmare a celor prezentate, la alegerea puntiţelor trebuie să se ţină seama de:
- grosimea şi duritatea materialului
- dimensiunile şi configuraţia piesei
- tipul de croire
- procedeul de realizare a avansului
- tipul limitatorului
7
Grosimea materialului, in mm Piese rotunde şi ovale de dimensiune D, în
mm
de la 50 la 100
de la pâna la b a
0,5 1,0 1,0 1,4
8
𝐴0 ∙ 𝑛 6420,03 ∙ 16
𝐾𝑓 = ∙ 100 = = 72,08%
𝐿∙𝐵 1500 ∙ 95
unde:
A0- suprafaţa piesei făra orificii, în mm2
n-numărul real obţinute din bandă, ţinând seama de deşeurile de capăt nefolosite
𝐿 1500
𝑛= = = 16 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒
𝐷 + 𝑏 91 + 1
𝑔 0.9
∆𝑔 = ∙ 100 = ∙ 100 = 0,98
𝐷 91
9
lg 𝑑𝑛 − lg(𝑚1 ∙ 𝐷) lg 31 − lg(0,53 ∙ 91)
𝑛= +1= + 1 = 2,64
lg 𝑚2 lg 0,76
n=3 operaţii;
𝐷 91
ℎ1 = 0,25 ∙ ( − 𝑑1 ) = 0,25 ∙ ( − 48,23) = 30,87𝑚𝑚
𝑚1 0,53
𝑑1
𝑚1 = → 𝑑1 = 𝑚1 ∙ 𝐷 = 0,53 ∙ 91 = 48,23𝑚𝑚
𝐷
𝐷 91
ℎ2 = 0,25 ∙ ( − 𝑑2 ) = 0,25 ∙ ( − 36,65) = 47,32𝑚𝑚
𝑚1 ∙ 𝑚2 0,53 ∙ 0,76
𝑑2
𝑚2 = → 𝑑2 = 𝑚2 ∙ 𝑑1 = 0,76 ∙ 48,23 = 36,65𝑚𝑚
𝑑1
5.3 Analiza tehnologiei de execuţie (2 sau 3 variante)
10
Tipul producției
Criterii specifice
de serie mare
Prese mecanice rapide,mașini automate de ștanțat și
Tipurile de presă
matrițat la rece
Ștanțe sau matrițe combinate și simple,ștanțe sau
Tipurile de ștanțe sau matrițe
matrițe automate
Alimentare automată cu benzi și semifabricate,
Gradul de mecanizare
alimentare mecanizate cu foi și semifabricate mari
Producție în flux cu loturi mari, linii automatizate
Caracterul producției
reglabile
11
Ambutisarea fără ungere provoacă uzarea mai rapidă a sculelor, precum şi
necesitatea de a micşora gradul de deformare pe faze (deci coeficienţii de ambutisare
vor fi mai mari).
Decupare + Ambutisare 1
Ambutisare 2 + Ambutisare 3
Perforare laterală
12
Tablă A3 A-A
Denumirea
STAS 9435-80
B
Grosimea 0,9mm
10±0,8
Ø10
65±1,2
R
Materialu
3
R3
l
Caracteristici
5,5±0,5
mecanice Ø
31
±1
B-B
±0
,8
12
Ø
5
A
A
Denumirea
Nr.Crt. Schița operației Echimamentul tehnologic
operației
Tăierea tablei
1. - Foarfecă ghilotină
în fâșii
1,4
36,65
13
31
R3
R3
Ø10
R3
Perforare
Matriță de perforare
31
5.
laterală 10
R3
A-A
B
B
10±0,8
Ø10
Perforare la
baza piesei și Matriță simultană pentru
6.
răsfrângerea răsfrângere și perforare
65
marginilor
R
3
R3
5,5
Control
7. Conform schiței Șubler
tehnic
14
6. Poziționarea semifabricatului în vederea prelucrării
6.1. Variante de poziționare
Nr. Denumire Materializarea
Poziție semifabricat
Crt. operație schemei
F
1.Forță de
1.Placa activă
strângere,
Decupare și 2.Rigle de
1. S F
ambutisare 1 ghidare
2.Forță de
3.Opritor
avans, S
1.Inel de 1.Forță de
Ambutisare ghidare strângere,
2.
2
F 2.Poanson
ambuisare
F
1.Inel de 1.Forță de
Ambutisare ghidare strângere,
3.
3 2.Poanson F
F ambuisare
F 1.Forță de
1.Inel de
strângere,
ghidare
4. Perforare F
2.Poanson
2.Forță de
ambuisare
avans, S
15
1.Forță de
1.Inel de
Perforare și strângere,
ghidare
5. răsfrângerea F
2.Poanson
2.Forță de
marginilor
F ambuisare
avans, S
16
7. Schițele ștanțelor și matrițelor
23 6 9 16 12 15 13
45 7 8 10 11
14
1
17
18
Mațriță simultană pentru decupare și ambutisare: 1-placă de bază; 2-placă
superioară; 3 și 13-bucșe de ghidare; 4 și 14 coloane de ghidare; 5-placă port-
poanson; 6,8 și 18-șuruburi; 7-poansoane de perforare; 9-cep; 10-tijă eliminatoare;
11-eliminator superior; 12-știft; 15-placă de răsfrângere; 16-cep de poziționare; 17-
poanson de răsfrângere-placă de tăiere.
0,5 ∙ 𝑔2 ∙ 𝜏
𝐹 =
tg 𝛼
17
𝛼 – unghiul de înclinare a lamelor în grade.
- Forța de tăiere:
Din tabelul 11.1 din [9] vom alege de calculul necesar pentru tăierea la
foarfece cu lame înclinate (foarfece ghilotină):
0,5 ∙ 𝑔2 ∙ 𝜏
𝐹 =
tg 𝛼
𝐹𝑐 = 1,3 ∙ 𝐹
Coeficientul 1,3 s-a luat pentru majorarea forţei deoarece are loc şi o îndoire
suplimentară a utilajului
18
𝐹𝑐 = 1,3 ∙ 3471,43 = 4512,86 𝑁
𝐾2 = 0,1 − 0,15
𝐹𝑡𝑜𝑡 = 1,3 ∙ 𝐹 + 𝑄𝑒
𝑄𝑒 = 𝐹𝑖𝑚𝑝 + 𝐹𝑠𝑐
𝐹𝑖𝑚𝑝 = 𝐾𝑖𝑚𝑝 ∙ 𝐹
19
9. Proiectarea elementelor componente ale ştanţelor şi matriţelor
20
Plăcile active în construcţie monobloc se execută din oţel de scule , iar
dimensiunile lor principale se stabilesc pe baza unor relaţii empirice.
Astfel :
-grosimea minimă a plăcii active se calculează cu relaţia :
𝐻 = (0,2 − 0,3) · 𝑏
b = lăţimea semifabricatului = 91 mm
𝐻 = 0,2 ∙ 91 = 18,2 𝑚𝑚
𝐵 = 𝑏 + (2,5 … 4 ) · 𝐻 [𝑚𝑚]
𝐵 = 91 + (3 · 18,2) = 145,6 𝑚𝑚
21
-Din tabelul 9.3. se va lua diametrul găurii active d in functie de diametrul plăcii D
:
𝐷 = 𝐴 = 91 𝑚𝑚 → 𝑑 = 35 𝑚𝑚
Calculul dimensiunii zonei de lucru a elementelor active la tăiere
Din tabelul 9.9 se iau jocurile minim între placa de tăiere şi poanson pentru
matriţa de decupat și ambutisat.
22
9.2.2 Poanson de ambutisare
-prima ambutisare :
𝑗 = 𝑔𝑚𝑎𝑥 + (1,5 − 2) · 𝑎
-a doua ambutisare :
𝑗 = 𝑔𝑚𝑎𝑥 + 2 · 𝑎
𝑗 = 0,9 + (2 · 0,15) = 1,2 𝑚𝑚
𝑎 = 0,15 𝑚𝑚
𝐷𝑝𝑙 = (𝐷 + 𝐴𝑖 )+𝑇𝑝′
𝐷𝑝 = (𝐷 + 𝐴𝑖 − 2 · 𝑗𝑎 )−𝑇𝑝
23
Avem :
Dimensiuni în mm
Codul d h D n p d1 (H7) e1 e2 R k m R1
Nom. Abat.
1022- 92 30 130 200 60 24 +0,023 110 60 30 150 20 15
3302
24
1032- 42 +0,021 35 +0,059 38 25 73 10 58
0040 +0,043
Codul d h D d1 (H7) e1 e2 R R1
Nom. Abat.
1022- 100 30 130 35 +0,025 110 60 30 15
3302
25
𝐹 ∙𝑔∙𝜆 3471,43 ∙0,9∙0,6
𝐴 = = = 1.87 [J]
1000 1000
Din tabelul 11.8 din [6] se va lua relaţia de calcul necesară forţei de ambutisare în
funcţie de piesa ambutisată.
F – forţa de ambutisare;
-a doua ambutisare :
𝐾2 = 0,9;
𝑑2 = 36,65 𝑚𝑚;
-a treia ambutisare :
𝐾2 = 0,9;
𝑑 = 31 𝑚𝑚
26
-pentru ambutisare cu reţinere avem
𝑑 = 31 𝑚𝑚
𝐹𝑡 = 𝐹 + 𝑄 Q – forţa de reţinere
-prima ambutisare:
𝜋
𝑄 = · [∆2 − (𝑑1 + 2 · 𝑟𝑝′ )2 ] · 𝑞
4
q = 2 − 2,5 𝑁/𝑚𝑚2
𝜋
Deci, Q = [912 − (48,53 + 2 · 5)2 ] · 2,2 = 8385 𝑑𝑎𝑁
4
-a doua ambutisare :
𝜋 2 𝜋
𝑄 = [𝑑12 − (𝑑2 + 2 ∙ 𝑟𝑝′ ) ] · q = [(48,23)2 − (36,65 + 2 ∙ 5)2 ] · 2.2 =
4 4
258,89 𝑑𝑎𝑁;
-a treia ambutisare :
𝜋 2 𝜋
𝑄 = [ 𝑑22 − (𝑑 + 2 ∙ 𝑟𝑝′ ) ] · q = [(48,23)2 − (31 + 2 ∙ 5)2 ] · 2.2 =
4 4
1114,15 𝑑𝑎𝑁;
27
𝐶 ∙ 𝐹𝑚𝑎𝑥 ∙ℎ
𝐴= [J]
1000
h – adâncimea ambutisării mm
-prima ambutisare:
0,8 ∙53772,23 ∙30,87
𝐴 = = 1327,96 J;
1000
-a doua ambutisare:
-a treia ambutisare:
0,8 ∙30286,95 ∙66
𝐴 = = 1599,15 J;
1000
Viteza de ambutisare
m – coeficient de ambutisare
∆ – diametrul semifabricatului
Ambutisare obişnuită
28
-prima ambutisare;
𝑚1 = 0,53 ,
∆ = 91 ,
𝑑1 = 48,23.
-a doua ambutisare;
𝑚2 = 0,76 𝑚𝑚 ;
𝑑2 = 36,65 𝑚𝑚.
-a treia ambutisare;
𝑚3 = 0,80 𝑚𝑚 ;
𝑑3 = 31 𝑚𝑚.
29
Se va alege presa cu excentric, cu simplu efect, cu urmatoarele caracteristici:
Înclinarea batiului -
30
CUPRINS
31
CAPITOLUL 9. PROIECTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE STANTELOR
SI MATRITELOR
32
Bibliografie
33