Considerații asupra răspândirii ideologiei legionare.

Contexte favorabile.

Înainte de a începe a prezenta punctul meu de vedere cu privire la evoluția mișcării

legionare pana in anul 1938, considerând că după acest an găsim o grupare mult mai radicala si
destul de diferita de ceea ce a fost până atunci1, vreau să atrag atenția asupra faptului că în
textul de mai jos am încercat să nu mă las pradă acelei lecturi selective care te poate conduce
spre o îmbrățișare oarbă a unei anumite ideologii. De ce spun asta? Influența exercitată asupra
noastră de lucrurile pe care le citim sau ascultăm in media este mult mai puternică decât în
secolul trecut deoarece avem mult mai multe mijloace la îndemna. Exemple sunt multe si nu
îmi doresc să intru prea mult in detalii, așa că revenind la problema ce mă interesează afirm că
nu exista un moment mai bun istorie în care să analizezi contextele favorabile în care se poate
răspândi o mișcare extremistă decât acum când dacă te uiți spre direcția unde apune soarele o
să vezi cu siguranța câteva veste galbene, și câteva veste roșii2 care-s plictisite de atâta stat și s-
au apucat de patrulat.

Considerații.

Pentru a putea înțelege exact fabuloasa ascensiune pe care o are mișcarea legionară în
doar zece ani de la înființare ( funcționând sub mai multe denumiri din motive electorale,
legale, Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de fier, Partidul Totul pentru Țara) și cum ajunge
sa atragă 15.5% din totalul populației cu drept de vot din 1937 și numeroși membri militanți,
trebuie sa privim adevăratele începuturi.

1
aceasta putând face subiectul unei viitoare lucrări
2
Extrema-dreapta NPD, în orașul Amberg, Bavaria, 2019
 Domnul A. C. Cuza , profesor universitar, om politic, membru titular al Academiei Române.
Domnul Nicu N. Iorga, istoric, critic literar, profesor universitar, om politic, dramaturg,
enciclopedist și multe, multe altele care-l fac un mare om de cultura pe acest Voltaire al
românilor. Ce au în comun cei doi? Fondarea primului partid cu un program deschis antisemit
mai precis Partidul National Democrat , ce ia ființa in 1910. Nu ar fi prima încercare a celor doi
de-a-și declara public xenofobia și convingerile de dreapta , undeva la sfârșitul sec al XIX lea, cei
doi punând bazele „Alianței Antisemite Universale” ca o reacție a formării „Alianței Israelite
Universale” fondată in anul 1860. Chiar dacă după finele primului război mondial atitudinea și
limbajul antisemit expuse de Iorga devin mai moderate, ajungând chiar in situația de a rupe
parteneriatul politic cu mentorul său A.C. Cuza, denumit pe buna dreptate „părintele
antisemitismului din România”, el nu-și va nega niciodată sentimentele pe care le are fată de
populația evreiască, astfel in lucrarea sa „IUDAICA” din 1937 spune: „..ei ne dau pur și simplu
afară din tara noastră...ne falsifică sufletul, ne degradează moralitatea prin opiul zionit și literar
care ne incită”, iar aceste afirmații într-un cadru extern cu Germania nazistă care bătea la
porțile României, cu mișcările de dreapta apropiate de conducerea țării nu putea însemna decât
o chemare indirecta la arme împotriva evreilor. Ce legătura are cu mișcarea legionară și ce rol
are in propagarea ideologiei?

Născut in anul 1899 la Huși, Botoșani, Corneliu Zelea Codreanu, cel ce va deveni mai târziu
liderul emblematic al legiunii, în timpul studiilor sale superioare la Universitatea din Iași îl va
avea ca profesor și mai târziu ca mentor pe acest promotor al ultranaționalismului, A.C. Cuza.
Un factor extrem de important în formarea convingerilor sale politice și nu numai , daca luăm în
considerare rolul pe care îl poate avea mediul universitar care ți se arată exact in primii ani ai
maturității si căruia îi dedici o anumită perioadă de timp. Nu încerc să spun că ăsta va fi
principalul, adevăratul motiv al înverșunării pe care o va avea C.Z. Codreanu în încercarea sa de
a aplica doctrina legionară însă luând în seama și relația apropiată pe care o avea mult stimatul
profesor cu Ion Zelea, tatăl tânărului Corneliu, care de altfel împărtășea aceleași tendințe
extremiste de dreapta, despre care se spunea ca „și-a crescut copiii într-un climat naționalist și
șovin”3 si cunoscând rolul foarte important pe care îl are familia în direcția de dezvoltare a
copilului, am putea să ne imaginăm presiunea care apasă pe umerii lui sa urmeze calea descrisă.
Pentru exemplificarea rolului familiei, o să iau cazul familiei mele care doar din simplu fapt că
stră—stră-bunicul meu a fost la conducerea primăriei din partea țărăniștilor in perioada
interbelică, următoarele generații au încercat să urmeze aceleași valori, membri ai familiei mele
reieșind la un moment dat să strângă într-o localitate de la malul Dunării un grup destul de
numeros pentru a se deplasa la funeraliile lui Corneliu Coposu din 1995. De aceea spun că,
formarea asta primară pe doua fronturi de care a avut parte Corneliu Codreanu va fi definitorie
pentru el pe viitor . Exemple cu mediul universitar care modelează omul, tânărul student, mai
sunt. Uitându-te în anii următori ne putem da seama cu ușurința când analizam componența
grupului „DECEMVIRII”4 și găsim printre ei pe RADU VLAD, STEFAN GEORGESCU, IOAN
ATANASIU, toți trei studenți la teologie și modelați în gândire de faimosul publicist, teoretician
al religiei și profesor de teologie, Nichifor Crainic, cunoscut antisemit al vremii, de o retorică
excepțională. Citând din revista „Gândirea” publicație ce a reușit sub îndrumarea acestui
gânditor să grupeze în jurul ei o mare parte din intelectualitatea vremii observăm deloc indirect
tendințele lui de a crea o ruptură iudeo-crestină. „Faptul ca evreii prin foile lor și în special prin
ziarul –Mântuirea- ce apărea in 1919 atacă ortodoxia noastră cu o violență neîngăduita
determină creștinismul nominal al studențimii să evolueze din ce în ce mai mult către o stare
de conștiința. De altfel rezistența ostilă a evreilor aduce un imens bine mișcării universitare,
înverșunând naționalismul... antisemitismul se confundă în mare parte cu anticomunismul..”

Trecând de la această expunere de exemple despre modul în care se poate forma profilul
viitor al unei persoane și înainte să-i atribuim familiei și mentorului meritele pentru
popularitatea lui C.Z. Codreanu trebuie să îi recunoaștem și liderului legionar calitățile sale de
bun organizator, strateg , de om profund conform spuselor lui Emil Cioran, unul dintre
gânditorii acelei vremi care nu și-a exprimat afinitatea fața de mișcarea legionara, cel puțin nu

3
ORNEA, Zigu. Anii treizeci. Extrema dreapta românească. Ed. Fundației Culturale Romane, București, 1996,
pag.285.
4
grup de 10 indivizi care l-au asasinat de deputatul Mihail Stelescu in 16 iulie 1936,contestator al modului de
acțiune legionar
public, care vedea în el „...un om într-o tara de fleacuri umane.”5 la care să adăugam
problemele și găurile din sistemul educațional, social, economic, administrativ, cultural venite
odată cu noul stat național unitar, de care el a știut să profite.

Avem o țară, ce facem cu ea? Circumstantele propagării doctrinei legionare.

Consecințele multiple fie în plan demografic, fie în plan teritorial aduse de finele primului
război mondial, pe bună dreptate au reușit sa creeze cel puțin în sânul clasei politice o stare de
freamăt. Eșecul de a guverna într-un mod democratic o țară cu un teritoriu dublat, un popor nu
neapărat unitar , ținând cont de diferențele culturale, lingvistice și religioase, un popor semi-
analfabet ( cuvânt dur, știu, dar așa cum reflecta situația învățământului de la recensământul
din 1930 cu un procent de 57% știutori de carte adică un popor in care jumătate au doar scoală
primară si cealaltă jumătate nici măcar nu știau unde este situată, situația nu era chiar roz), un
popor în care 79% din populație se ocupa cu agricultura6 și era lovit de flagelul stereotipului
definitoriu de genul evreu egal comunist sau evreu egal măsura tuturor relelor, (stereotipuri
prezente de fapt și astăzi, arab egal terorist, sicilian tot una cu mafiot), i-au creat lui C.Z
Codreanu cadrul favorabil de a ajunge într-un deceniu de propagare a doctrinei legionare
principalul adversar al democrației și de ce nu, într-un alt scenariu ,viitor conducător al statului
nou pe care el îl promova, uitându-ne în jurul țării si observând ascensiunea grupărilor
extremiste pe scena puterii.

Astfel, profitând de o democrație slăbita, de un sprijin al stereotipului definitoriu,

înrădăcinat la romani încă din a doua jumătate a sec XIX, mai dezvoltat poate odată cu
atentatul din 8 decembrie 1920 din Senatul României dus la capăt de comunistul de origini
evreiești, Max Goldstein unde își va pierde viată atât ministrul de justiție, Dimitrie Greceanu cat

5
Emil Cioran ‚ interviu la radio, 1940
6
Musat, M., Ardeleanu L., Romania după Marea Unire, vol. II, partea a II-a , Ed. Științifica si Enciclopedică,
București, 1998, pag. 30
si episcopul greco-catolic Demetrius Radu,7 de popularitatea câștigată odată cu militarea
pentru introducerea numerus clausus sau de succesul obținut printre toate clasele sociale odată
cu câștigarea procesului cu Manciu8, C.Z. Codreanu va rupe legăturile cu mentorul sau A.C. Cuza
si cu partidul acestuia si la 24 iunie 1927 se va naște Legiunea Arhanghelului Mihail. Se pare însă
ca bazele acestei organizații, citez: „paramilitară, teroristă , de orientare naționalist-fascistă,
creată după modelul organizațiilor naziste SA si SS, cu un caracter mistic-religios, violent
anticomunist, antisemit si anti masonic”9, au fost puse încă de pe vremea in care era încarcerat
cu privire la procesul cu Manciu. Ajutat de Ion Mota si el aflat in închisoare la acea vreme si mai
târziu de Radu Mironovici, Ilie Gârneața si Corneliu Georgescu C.Z. Codreanu va pune bazele
poate celei mai puternice organizații din lume care lupta sub doctrina unui fascism clerical. De
ce din lume? In Europa interbelică cand fascismul era peste tot la modă, chiar si in Marea
Britanie mai întâlneai câțiva rătăciți, extremiști de dreapta care puneau in centru un motiv
religios ca gruparea Ustasa din Croația, Mișcarea National Iugoslavă , in Portugalia, Salazar sau
Dollfuss in Austria , nu au strălucit niciodată in același mod in care a făcut-o Garda de Fier ,cum
se va numi mai târziu Legiunea Arhanghelului Mihail. Procesiunile religioase însoțite de agitații
zgomotoase cum a fost cea din preajma legionarilor morți in războiul civil din Spania, Moța,
căpitan adjunct al legiunii si Vasile Marin șeful organizației gardiste din București plecați să
lupte de partea lui Franco, împreuna cu alți lideri legionari ca Gheorghe Clime, Nicolae Totu, Ion
Dumitrescu-Borșa, Alexandru Cantacuzino si Bănica Dobre10 va uimi prin numărul mare de
participanți , inclusiv din partea bisericii, vorbindu-se chiar de un număr de 200 de preoți
prezenți la funeralii si oficiind slujba de înmormântare precum si prin nemaiîntâlnitul simț al
disciplinei afișat de membrii Legiunii, ordine văzută poate doar la armata nazistă din perioada
respectiva , și „...acum că aveau trupurile celor căzuți că să le demonstreze angajamentul
ideologic, Legiunea profită de situație pentru a câștiga popularitate. Trupurile au fost lăsate in
văzul tuturor si Legiunea s-a asigurat că moartea a doi membri foarte importanți nu va fi trecută

7
fapt care va produce o emoție vie în rândul cetățenilor romani si creștini
8
Constantin Manciu, prefect al politiei ucis de C.Z. Codreanu in 25 oct. 1924
9
Definitie data de Wikipedia
10
Săndulescu, V. Sacralised politics in Action: the February 1937 Burial of the Romanian Legionary Leaders, Ion
Mota si Vasile Marin, 2007
cu vederea”11.-. Ce alt cadru mai bun de a face propagandă doctrinei puteai găsi înainte de
alegerile din decembrie 1937 care știm că au adus partidului legiunii un total de 15.5% din
totalul voturilor valabil exprimate pentru conducerea țării? Sprijinul venit pe toate fronturile cel
puțin pana atunci,( știind foarte bine ca după aceste manifestări in forța ale fanaticilor legionari
cu prilejul funeraliilor relația lui C.Z. Codreanu va intra într-un adevărat declin cum spune si
Bella Vago „Acesta a fost evenimentul care l-a făcut pe Hoare să-și dea seama de forța si
importanta Gărzii de Fier”- lucru semnalat si de alți istorici „Strigatele, ovațiile si cântecele
legionare au fost auzite si de rege si, printre alte considerente, i-au stârnit gelozia. In mod
surprinzător , Carol, in ciuda înșelăciunilor sale pe care le comitea netulburat, dorea să fie iubit
de poporul sau, dorea sa-i atragă pe cei tineri, sa fie un tribun. El voia sa fie in ochii romanilor
ceea ce era Codreanu, antipodul său.”12), este după părerea mea incredibil. Avem sprijinul
popular câștigat încă de la –numerus clausus- fiind un promotor al ei, metoda in accepțiunea
mea destul de motivată dacă ne uitam de exemplu la numărul studenților de la Facultatea de
Farmacie din Iași din anul 1924/1925 unde dintr-un total de 541 de elevi, 422 erau evrei
(82.1%). Nu e ăsta un caz singular, uitându-ne la numărul doctorilor din Iași si numărând 183
observăm ca 77 dintre ei sunt evrei. Revolta studenților poate fi îndreptățita, dar pe de altă
parte atunci cand iți dorești o Românie Mare , o accepți cu tot ce vine ea. Unde se puteau
îndrepta noii tineri cetățeni veniți odată cu Marea Unire dacă nu la Iași sau in orașele centre
universitare. Chiar dacă același Nichifor Crainic spune: „Contactul cu camarazii evrei pe băncile
de studiu dă tineretului românesc ideea imediată a inferiorității sale economice. Studenții
români pe cât sânt de numeroși pe atât sânt de săraci... In noua lor calitate de cetățeni
academici, ei târăsc după ei sărăcia lucie de-acasă și li se pare că minoritatea evreiască, cu
aspectul ei de belșug material, îi depășește, îi ofensează și le va lua înainte.”13 am putea încerca
sa vedem și altfel situația : avem o țară cu o populație în care aproximativ 80% se ocupa
exclusiv cu agricultura, o țară in care jumătate nu știa carte, un popor bazat încă pe vechi
tradiții si obiceiuri, o țară in care in zonele rurale întâlnim ca-n Moromeții pe unul care ii ține la
curent cu știrile săptămânale doar prin simplu fapt că el știe sa citească si devine absolut

11
Ibidem
12
Nagy-Tavalera, N.M, O istorie a fascismului in Ungaria si Romania, Hasefer , Bucuresti,1996
13
Crainic, Nichifor, Tineretul si Creștinismul, Gândirea, Anul XIII, martie nr. III
normal ca intrigile lor aprinse ridicate de întrebarea -– De ce cetățeanul străin să facă școala si
românul, nu? sa se popularizeze rapid printre ei si sa-i dea un arhaic FOLLOW lui C.Z. Codreanu,
dar sa fim serioși, cazul lui Niculaie când tatăl său vinde pământul să-l trimită la școala, câtora li
s-a întâmplat?

Spuneam că i se promitea un sprijin popular încă de acel –numerus clausus, nemailuând in

considerare crearea acelor cuiburi ca parți din structura legiunii, acele ritualuri mistice de
inițiere pentru viitorii membrii gardiști, care pentru tineretul vremii poate erau o reprezentare
concreta a basmelor cu eroi, a legendelor lui Ștefan cel mare si Vlad Țepeș, reprezentau un mod
ideal de a trăi, era normal sa fie populare si asta nu numai in rândul tinerilor ci si a persoanelor
nemulțumite de modul lor zilnic de a exista , intrat în rutina, nesemnificativ, din privința lor,
pentru nimeni și pentru nimic, și atunci vedeau in legiune nu numai o experiența ci si un scop in
viată, nemailuând in considerare legendele legionare create in jurul liderului legiunii cum
aceasta salvează un evreu de la înec sau cum primește in audiență un fiu de rabin care venise cu
un curaj nemaiîntâlnit să îi ceara explicații despre politica organizației sale si despre cum pleacă
acesta impresionat de complexitatea si profunditatea omului nou Codreanu , însă oprindu-ne la
taberele de muncă create de legiune in special in zonele rurale ale tarii cu scopul de a ajuta
țăranii in anumite probleme pe care comunitatea le avea si statul nu intervenise încă, precum
repararea de drumuri, poduri, recondiționarea bisericilor, toate făcute într-un sistem de
voluntariat într-un sistem aproape de unul militar in care zilnic se citea din ziarele legiunii, se
intonau cântece patriotice, legionare se făceau antrenamente , toate pentru crearea omului
nou, totul ținea de îndoctrinare. Trecând peste acest aspect si peste faptul ca acest model de
work-camp ar fi putut fi împrumutat de la mai marele Mussolini, o sa apreciez efortul depus de
acei legionari si direcția înspre care a ales sa îndrepte Codreanu acțiunile mișcării sale in acea
perioada pentru a-si câștiga popularitate.

Un alt sprijin – mai înalt- îl va găsi cu siguranță in Biserica Ortodoxa Romana. Propagând o
doctrina fascist clericală, punând in centrul ei, Reînvierea in numele Lui Iisus Christos, chiar
Patriarhul Miron Cristea susținea aceasta legiune antisemita si se pronunța pentru
îndepărtarea evreilor din țară. Ba chiar mai mult ii demoniza:”Iți vine sa plângi de mila bietului
român , căruia evreul ii storcea si măduva din oase. A nu reacționa împotriva evreilor înseamnă
a ne duce de vii la pieire.” Fiind personajul principal din B.O.R , ăsta e un lucru fascinant și d-aia
nu ne mai miră cum un alt preot Alexandru Răzmerița, descrie un plan de exterminare a evreilor
din orașe si deportarea lor in lagăre de munca. Astfel, ca un veritabila rețea de socializare,
biserica va reuși cu întreg acceptul conducerii clericale sa răspândească acest microb al
programului promovat de legiune și cum noi știm ce poate sa însemne o manipulare controlată
când ne uitam la istoria recentă a României si vedem cum câteva grupulețe formate chiar daca
pe o alta platforma decât cea a cadrului bisericesc poate să convingă o mulțime de oameni să
iasă in stradă și să-i instige indirect la violentă, sau dacă ne uităm la revoluția din Egipt când un
video viral14 dărâma un guvern.

Aceste manipulări nu s-au produs doar prin intermediul Bisericii. Scriam mai devreme de
Nichifor Crainic si de publicația lui Gândirea . Nu a fost singurul publicist sau singurul gânditor
care îmbrățișa programele antisemite susținute de legiune. Marii filozofi ai vremii au avut un
aport extrem de însemnat în propagarea gândirii legionare, mai ales că majoritatea au fost
formați de mai marele Nae Ionescu. Cu ajutorul acestora in cercurile bucureștene de elită si nu
numai era imposibil să nu se aducă vorba de preaslăvitul om nou C..Z. Codreanu si de
schimbările pe care le poate aduce această mișcare democrației in declin. Urmașii rătăciți
simpatizanți codreni ști, poate mai puțin înflăcărați si cu siguranța mai puțin numeroși decât
peroniști lui Juan si Evitei care au supraviețuit sau care au moștenit ceva si dăinuie si astăzi, au
avut bunăvoința sa pună la dispoziția publicului larg o întreaga lista de publicații indexate
alfabetic, de unde la prima vedere am observat cel puțin vreo cinzeci de ziare si reviste, de
unde e chiar impetuos necesar sa amintesc: Axa, Pământ Strămoșesc, Buna Vestire, Buciumul
sau Cuvântul.

O alta problema care trebuie abordata ar fi si contribuția clasei politice in dezvoltarea

acestei mișcării extremiste, diferita clar de mișcările fasciate din Italia si Germania care la baza
erau anti-religioase, definita clar de membrii ai ei ca „mișcare politica cu o structura
religioasa”15 sau cum spunea Eugen Weber o „mișcare de renaștere religioasă”, o clasa politica
din descrierea lui Codreanu caracterizata de demagogie, șarlatanism, corupție, plina de oameni

14
Asmaa Mahfouz-https://www.youtube.com/watch?v=SgjIgMdsEuk
15
Declaratie a lui Garcineanu Victor, comandant legionar
lipsiți de scrupule si carieriști. „Intre personalitățile care au sprijinit, într-un fel sau altul,
elementele gardiste, au fost Al. Vaida- Voievod, I. Gigurtu, I. Inculeț, M. Auschnitt, N.
Malaxa.”16. Raportându-ne și la scrisoarea publicată in aprilie 1935 in ziarul –Cruciada
Românismului- unde M. Stelescu dezvăluia ...”Vaida-Voievod, iți compunea primul manifest al
Gărzii de Fier și-ți dădea bani sa faci divertismente politice...iar legionarii călătoreau pe căile
ferate cu foi gratuite de la Ministerul de Interne..”17- cred ca ne puteam imagina care era
situația in politica românească de atunci. Acele apelative formulate de Codreanu politicienilor
precum carierist sau lipsit de scrupule nu par departe de adevăr.

Acest subiect cu a noastră clasă politică din perioada interbelică si despre cat de
apropiați erau unii din politicieni de mișcarea codrenistă cere foarte multe rânduri si de aceea
oprindu-mă la cadrul intern extrem de favorabil in care creste fascismul clerical in România
unde factorul favorizat ca un regina pe tabla de șah, biserica, își răsplătește cu vârf si îndesat
proslăvirea , la un tânăr, rege si uneori nebun la același joc, format într-un mediu exclusiv cu
tendințe extremiste fie acasă, fie la școala, fie in comunitatea lovita de flagelul stereotipurilor
definitorii , dar care a știut sa profite de slăbiciunile sistemului, si oprindu-ne la pionii învățați sa
meargă într-o singura direcție, ca membrii legiunii trimiși la pieire, ca poporul prea receptiv la
soluții verbale, însă nerealizabile si la gânditorii vremii plin de idei si dornici de afirmare si
reconstruire, tind a concluziona ca nu cadrul extern este factorul decisiv in răspândirea
ideologiei fasciste in Romania, astfel am fi putut vedea un partid al lui Cuza in primele partide
ale tarii in alegerile din 1937, nici ascensiunea lui Hitler nu ne va face sa ne formam pe moment
o opinie asupra evreilor, practic ascensiunea lui permițând doar sa se aplice niște planuri pe
care noi romanii le discutasem încă de la Eminescu. Tipologia romanului de atunci, democrația
șubreda, neputința de a guverna o Românie Mare dar si carisma lui Corneliu Zelea Codreanu
sunt considerentele mele pentru forța, tăria , capacitatea de dezvoltare a Legiunii Arhanghelului
Mihail.

16
Musat, M., Ardeleanu L., Romania după Marea Unire, vol II, partea a II-a , Ed. Științifica si Enciclopedică,
București, 1998, pag. 338
17
Cruciada Romanismului, aprilie 1936