Sunteți pe pagina 1din 6

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: DEZBATERE, ORATORIE ȘI RETORICĂ


Profesor: Mărgulescu Marcela-Carmen
Data: 4.03..2019
Clasa: a X-a
Locul de desfasurare: Colegiul Tehnic ,,General Gheorghe Magheru”: sala de clasă
Unitatea de invatare: Nuvela
Lectia: Cazul cârciumarului de la ,,Moara cu noroc”
Tipul lectiei: Lecţie de formare de priceperi şi deprinderi

Competente specifice:
Adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare sau la situaţii de comunicare diverse
Participarea la diferite situaţii de comunicare
Folosirea unor tehnici de lucru cu textul literar
Alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de
punctuaţie

Obiective operationale:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
Să intervină cu replici pertinente într-un dialog.
Să-şi exprime părerea referitoare la tema dată.
Să identifice cauzele dezumanizării lui Ghiţă.
Să facă anumite corelaţii între concepţia scriitorului, structura operei şi destinul personajelor, pentru a-şi da seama
de ,,antimodelul” prezentat de prozator.
Să folosească procesul literar.
Să-şi dezvolte abilităţi de gândire critică, analiză logică, argumentare şi contraargumentare.

Metode:
Procesul literar, dezbaterea, reflecţia, lucrul cu textul, problematizarea, conversaţia, descoperirea, exerciţii de
identificare/grupare/imaginare, activitatea independentă pe baza fişelor.

Resurse materiale:
Manualul
Slavici, Ioan, Nuvele, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1977
Popescu, Magdalena, Slavici, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1977.

Forma de organizare:
Frontal/pe grupuri/individual
DESFASURAREA LECTIEI - ACTIVITATI
INTRODUCERE
Timp estimat:
10 minute

Continut:
Elevii au avut de caracterizat personajul principal din nuvela ,,Moara cu noroc” şi de identificat relaţiile care se
stabilesc între el şi celelalte personaje.

Proceduri/ Metode:
Apelând la conversaţie, profesorul insistă pe întrebări legate de conflictul exterior între generaţii (,,bătrâna” e
conservatoare, în timp ce tinerii aleg schimbarea). Cizmarul Ghiţă, capul familiei, hotărăşte să arendeze cârciuma de
la ,,Moara cu noroc”, dorind un câştig mai rapid, implicit schimbarea statutului social.

Activitatea profesorului:
Profesorul apelează la o dezbatere de tip proces literar, elevii fiind martori ai acuzării sau ai apărării sau judecători,
stabilind gradul de vinovăţie al personajului principal Ghiţă, pe baza dezbaterii faptelor acestuia.
Profesorul formulează moţiunea astfel: Influenţa banului dezumanizează.

Activitatea elevilor:
Elevii sunt împărţiţi pe grupe. Fiecare grupă trebuie să aducă dovezi pertinente în scopul apărării sau acuzării
personajului principal, Ghiţă. Argumentele lor trebuie să fie adevărate pledoarii pe tema dată.
ACTIVITATI
Timp estimat:
30 de minute

Continut:
Elevii exersează abilitatea de a cerceta, de a argumenta şi contraargumenta. Se porneşte de la un text literar studiat,
o nuvelă psihologică care are un personaj problematic.

Proceduri/ Metode:
Profesorul apelează la mai multe metode (problematizarea, procesul literar, dezbaterea, reflecţia, lucrul cu textul,
conversaţia, activitatea independentă pe baza fişelor de lectură) pentru a stimula abilităţile elevilor de cercetare, de
gândire critică, de argumentare şi de contraargumentare.

Activitatea profesorului:
Profesorul le explică elevilor care sunt termenele limită, anunţă moţiunea şi obiectivele lecţiei, principiile evaluării.
Alege elevii care dezbat moţiunea din ambele puncte de vedere şi pe aceia care vor judeca depoziţiile martorilor. Li
se fixează timpul de pregătire, iar restul elevilor discută moţiunea cu profesorul şi pregătesc întrebările.

Activitatea elevilor:
Elevii se documentează şi strâng materialele necesare pentru a desfăşura dezbaterea pe această moţiune. O parte
dintre ei sunt avocaţi ai acuzării sau ai apărării, o parte sunt judecători şi încearcă să înţeleagă legăturile dintre
acţiunile lui Ghiţă şi personalitatea sa.
Fiecare grupă îi numeşte pe elevii care vor susţine pledoariile.

Strategii pentru lucrul diferentiat:


Toţi elevii trebuie să aleagă ce rol au în cadrul procesului literar. Chiar dacă nu sunt martori ai apărării sau ai acuzării
sau judecători, ei trebuie să urmărească cu atenţie toate depoziţiile şi să intervină dacă este cazul, aducând
argumente pertinente, sau să formuleze concluzii asupra cazului dezbătut.
Modalitati de evaluare a activitatilor:
Profesorul evaluează depoziţiile martorilor acuzării şi apărării, apreciind legătura cu textul literar, însuşirea unor
elemente ce ţin de stilul juridic-administrativ şi nivelul de înţelegere al lucrurilor discutate. De asemenea, sunt
evaluate şi deciziile judecătorilor, unele dintre acestea fiind considerate prea dure.
Elevii activi vor fi notaţi şi încurajaţi să participe la dezbateri ulterioare.

.
CONCLUZII ASUPRA LECTIEI, RECAPITULARE, REFLECTII
Timp estimat:
10 minute

ACTIVITATI IN CLASA CU ELEVII PENTRU:


Discutarea notiunilor invatate/ aprofundate/ recapitulate:
Elevii au învăţat că un text epic care conţine un personaj problematic poate fi tratat sub forma procesului literar,
generându-se discuţii în contradictoriu, bazate pe realităţile oferite de opera literară. Prin depoziţiile martorilor,
profilul moral al personajului incriminat capătă un contur mai pregnant, iar celelalte personaje îşi impun mai
puternic prezenţa fie în calitate de victime, fie în calitate de complici ai celui aflat pe banca acuzării.

Auto/Monitorizarea progresului elevilor:


Procesul literar permite introducerea unor elemente de problematizare, mai ales pe teme morale, devenind un
instrument de investigare a faptelor de viaţă prezentate într-o operă literară. Redactarea depoziţiilor a constituit un
exerciţiu util de compunere, ajutându-i pe elevi să se familiarizeze cu stilul juridic-administrativ. Interesul elevilor
pentru lectură a sporit, ei avâd şansa de a deveni ,,judecătorii” personajelor cărţii recomandate spre lectură.

Implicarea elevilor in evaluarea activitatilor desfasurate:


Procesul literar le-a stimulat gândirea critică, obişnuindu-i să argumenteze şi să contraargumenteze. Ei consideră
procesul literar un antidot al lecturii superficiale, antrenându-i la o lectură mai atentă, dezvoltându-le abilităţile de
cercetare şi de gândire critică. De asemenea, consideră că munca de pregătire a procesului literar generează o
atmosferă de colaborare între elev şi profesor şi permite o apreciere mai justă a elevului de către profesor.

Elevii pot vota care au fost cele mai bune pledoarii, acordându-le şi note.

S-ar putea să vă placă și