Curs 4

1.4 Serii de funcţii

Definiţii
- Fie şirul de funcţii (fn)n1 definit pe o mulţime AR. Suma termenilor şirului f1+f2+…+fn+… se

numeşte serie de funcţii şi se notează  f n .
n 1

- Spunem că seria de funcţii  f n este convergentă în punctul aA dacă seria numerică
n 1

 f n ( a ) este convergentă.
n 1
 
- Seria de funcţii  f n este absolut convergentă în punctul aA dacă seria numerică  fn ( a )
n 1 n 1
este absolut convergentă.

- Mulţimea C= {aA  f n este convergentă în x=a} se numeşte mulţime de convergenţă a
n 1

seriei de funcţii  fn .
n 1
- Suma parţială de ordin n se defineşte analog cu cea de la serii numerice: S n:AR,
n
Sn  x   f k  x  , xA.
k 1

Exemplu
 
Dacă fn(x)=e-nx, fn: R R, nN şi seria asociată  f n  x    e nx , atunci C=(0, ).
n 0 n 0

Definiţii

Considerăm  f n o serie de funcţii pe AR, o mulţime BA şi f:BR.
n 1
 
s
- Seria de funcţii  f n este simplu convergentă pe B către funcţia f ,  fn 
B
 f ,dacă şirul
n 1 n 1
s
de funcţii (S n)n1 este simplu convergent pe B la f ( S n  f ), sau aB seria
B

numerică  f n ( a ) este convergentă şi are suma egală cu f(a).
n 1

1
  
u
- Seria de funcţii  f n este uniform convergentă pe B către funcţia f,  f n 
B
 f , dacă şirul
n 1 n 1
u
de funcţii (S n)n1 este uniform convergent pe B la f ( S n  f ).
B
Criterii de uniform convergenţă pentru serii de funcţii
Criteriul Cauchy
 
u
Fie  f n o serie de funcţii pe AR, atunci  f n 
A
f  >0  N()N astfel încât
n 1 n 1
n N(),pN* avem f n 1  x   f n  2  x   ...  f n  p  x    , xA.

Criteriul Weierstrass
 
Fie  f n o serie de funcţii pe AR. Dacă există o serie de termeni pozitivi convergentă  an
n 1 n 1

astfel încât f n  x   an nN*, xA, atunci  f n este uniform convergentă pe A.
n 1

Exemplu
 sin n x
Să se demonstreze că  2n3  1 este uniform convergentă pe R.
n 1

Proprietăţi ale seriilor de funcţii uniform convergente

Teorema 1 (continuitatea funcţiei limită)

 
u
Fie  f n o serie de funcţii pe AR astfel încât  f n 
A
 f . Dacă fn continuă pe A, nN*,
n 1 n 1
atunci f este continuă pe A.

Teorema 2 (integrarea funcţiei limită)

 
u
Fie  f n o serie de funcţii pe [a, b], astfel încât  f n 
 a,b
 f . Dacă fn continuă pe [a, b],
n 1 n 1
 b b
nN*, atunci f este continuă pe [a, b] şi  f n  x  dx   f  x  dx .
n 1 a a
Teorema 3 (derivabilitatea funcţiei limită)

Fie  f n o serie de funcţii pe [a, b], şi g: [a, b] R, astfel încât:
n 1
1) fn derivabilă pe [a, b] cu fn’ continuă pe [a, b], nN*;

s
2)  f n 
 a,b
f;
n 1

u
3)  f n ' 
 a,b
g
n 1
atunci f este derivabilă şi f’=g.
2
1.4.1 Serii de puteri

Definiţie

Seria de funcţii  f n se numeşte serie de puteri definită pe R dacă nN, xR, fn(x)=anxn,
n 0

unde anR (notaţie:  an x n ).
n 0
Observaţie

Seria de puteri  an x n este convergentă în x=0 şi are suma a0.
n 0

Teorema 1 (Abel)

Fie o serie de puteri  an x n . Există R0, finit sau +, numit rază de convergenţă, astfel încât:
n 0

1)  an x n este absolut convergentă pe (-R, R);
n 0

2)  an x n este uniform convergentă pe [-r, r], r(0, R);
n 0

3)  an x n este divergentă pe (-, -R)(R, ).
n 0

Definiţie

I=(-R, R) se numeşte interval de convergenţă al seriei de puteri  an x n .
n 0

Observaţii

 Dacă C= {aA  an x n este convergentă în x=a} este mulţimea de convergenţă a seriei de
n 0

puteri  an x n , atunci din teorema lui Abel se deduce că (-R, R)C [-R, R].
n 0
 Convergenţa seriei de puteri pentru x=R se studiază folosind criterii de convergenţă ale
seriilor numerice (seria numerică obţinută poate fi convergentă sau divergentă) .

Teorema 2 (Cauchy-Hadamard)

Fie seria de puteri  an x n şi R raza sa de convergenţă. Dacă = lim sup n an [0, ], atunci
n 
n 0
1
  ,  (0,  )

R= 0,    .
 ,   0



3
Observaţie
a a
Dacă lim n 1 există, atunci  se poate calcula şi cu formula = lim n 1 .
n  an n  an

Exemple
Să se determine domeniul de convergenţă al următoarelor serii de puteri:
  
1 n 1
a)  n n x n ; b)  x ; c)  n (-2x  1)n .
n 1 n 0 n! n 0 2 ( n  3 )
Soluţii
a) Avem o serie de puteri cu an=nn, n1. Calculăm = lim n an = lim n = deci R=0. Din
n  n 
teorema Abel deducem că seria de puteri este divergentă pe (-, 0)( 0, ). Pe de altă parte,
într-o observaţie anterioară s-a precizat că 0 C. In concluzie C={0}.
1
1 a ( n  1 )! 1
b) În acest caz an= , n0. Calculăm = lim n 1 = lim = lim =0, deci R=.
n! n  an n  1 n  n  1
n!
Din teorema Abel deducem că seria de puteri este absolut convergentă pe (-, )=R, astfel că
C= R.
c) Dacă notăm (–2x+1)=y atunci seria de funcţii devine
  1
1 1
 2n ( n  3 ) (-2x  1)n =  2n ( n  3 ) y n , cu an= 2n ( n  3 ) , n0.
n 0 n 0
1
a n 1
2 (n4) n3 1
Atunci = lim n 1 = lim = lim =  R=2.
n  an n  1 n  2( n  4 ) 2
2n ( n  3 )

Din teorema Abel deducem că seria de puteri  an y n este absolut convergentă pe (-2, 2) şi
n 0
divergentă pe (-, -2)(2, ).
  
1 1
Pentru y=2 avem  an y n =  2 n ( n  3 ) 2 n =  n  3 care este divergentă (are aceeaşi natură,
n 0 n 0 n 0

1
folosind criteriul de comparaţie (III), cu seria armonică  n ).
n 1
  
1 1
Pentru y=-2 obţinem  an y n =  2n ( n  3 ) ( 2 )n =  ( 1 )n n  3 care este o serie alternată
n 0 n 0 n 0
1
cu bn= >0, n0. Se verifică uşor ipotezele criteriului Leibniz:
n3
1
I) lim bn = lim =0
n  n  n  3
1 1
II) bn+1= < =bn , n1 (b n)n1 este monoton strict descrescător.
n4 n3

1
Ca urmare seria  ( 1 )n este convergentă.
n 0 n3

In consecinţă, domeniul de convergenţă pentru seria de puteri  an y n este Cy=[-2, 2).
n 0

4
 1 y
Cum (–2x+1)=y  x= obţinem mulţimea de convergenţă pentru seria de puteri
2

1  1 3
 2n ( n  3 ) (-2x  1)n este Cx=   ,  .
n 0  2 2

Exerciţii propuse
Să se determine mulţimea de convergenţă a următoarelor serii de puteri:
 n   
 2n  1  ( 1 )n n 1 2n
a)   3n  2  x n ; b)  2
x ; c)  n x n ; d)  n  1(x  1)n
n 0   n 0 n  1 n 1 n 0

Proprietăţi ale seriilor de puteri

 
1) Dacă  an x n o serie de puteri şi S(x)=  an x n , xC, suma seriei, atunci S este continuă
n 0 n 0
pe intervalul de convergenţă I=(-R, R).
b  b
2) Dacă [a, b]I atunci S este integrabilă pe [a, b] şi  S  x  dx    an x ndx şi, în plus, seria
a n 0 a
primitivelor este egală cu primitiva lui S abstracţie făcând de o constantă.
 
3) Fie  an x n o serie de puteri şi  nan x n 1 seria derivatelor, atunci:
n 0 n 1

a) Seria derivatelor are aceeaşi rază de convergenţă R ca şi  an x n .
n 0

b) S este derivabilă pe I şi S’(x) este suma seriei derivatelor: S’(x) =  nan x n 1 , xI.
n 1

Observaţie
Proprietatea 3 este valabilă şi pentru seria derivatelor de ordin k, kN*.

Exerciţii propuse
1) Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:
 
n x 2n
a)  n  x  1 ; b)  .
n 1 n 1 2n