Sunteți pe pagina 1din 6

Tratamentul actual al plagii dentinare

Dr. Stoica Andra Maria

Spre deosebire de alte plagi ale organismului uman, plaga pulpo-dentinara care rezulta in
urma exerezei dentinei alterate si slefuirii de bonturi prezinta anumite particularitati care
presupun utilizarea unor masuri speciale de prevenire a imbolnavirii pupei dentare. Aceasta este
expusa direct excitantilor din mediul bucal, este nesangeranda, infectata si prezinta la suprafata
detritusul dentinar remanent si limfa dentinara astfel incat tratamentul ei vizeaza indepartarea
factorilor nocivi, protectia pulpei si stimularea neodentinogenezei.
Tratamentul plagii dentinare depinde de mai multi factori:
a) Indicatiile de tratament: tratamentul este indicat numai la dintii vitali, capabili de
regenerare pulpara
b) Controlul infectiei
c) Stratul restant de dentina
d) Trauma din timpul manoperelor: -slefuire cu/fara racire
-desicarea dentinei
-utilizarea agentilor chimici precum acidul fosforic
pe suprafata dentinara
Bacteriile ramase in detritusul dentintar remanent dar si in tubulii dentinari pot prolifera
pe sub restaurarile definitive conducand la carii secundare si inflamatie pulpara astfel incat un
prim pas in tratamentul plagii dentinare il reprezinta dezinfectia cavitatii.
Dezinfectia plagii dentinare:
1. Preparate pe baza de clorhexidina 2%
Clorhexidina, pe langa calitatile antibacteriene, s-a dovedit a fi un bun inhibitor al
metaloproteinazelor matriceale (MMP-2, MMP-8, MMP-9) minimalizand astfel autodegradarea
fibrelor de colagen incomplet infiltrate de rasina.Clorhexidina contribuie astfel la stabilitatea in
timp a stratului hibrid si la adeziune.
Produs Compozitie Forma de
prezetare Avantaje/Utilizare
Consepsis Digluconat de Seringa -activitate
(Ultradent) clohexidina 2% antimicrobiana
-reduce riscul
recidivelor de carie
-reduce riscul
durerii
posoperatorii
-imbunatateste
stabilitatea in timp
a adeziunii
Cavity Clenser Digluconat de CHX Sticla -se foloseste dupa
(Bisco) 2% demineralizarea
smaltului
-nu necesita spalara
si uscare dupa
utilzare, doar se

1
sterge excesul si se
aplica bondingul
Tubulicid Red -Digluconat CHX 2% Sticla -indeparteaza DDR
(Global Dental) -Clorura de -contine fluor
benzalconiu
-Florura de sodiu 1%

2. Terapie cu Ozon:
Ozonterapia se bazeaza pe instabilitatea ozonului datorata atomului in plus care se
poate desprinde si combina cu alte molecule, oxidandu-le. Ozonul are capacitatea de a forma cu
acizii grasi nesaturati compusi foarte activi (peroxizi) care distrug microorganismele.
Avantaje: -O3 are efect antibacterian, antiviral si antifungic
-este nedureroasa
-O3 are actiune antiinflamatoare si imunomodulatorie
- In tesuturile moi ozonul are o capacitate de penetrare de 5mm si de 1-2
mm in tesuturi dure
In cabinet, ozonul este produs de un aparat care absoarbe aerul ambiental(oxigenul)si
il transforma in ozon pe care il elibereaza printr-o piesa de mana la care putem atasa diferite
sonde in functie de regiunea in care vrem sa il utilizam. Astfel exista sonde parodontale,
endodontice si coronare. Timpul de aplicare al ozonului pentru a fi eficient variaza intre 10 si 60
de secunde. Majoritatea studiilor au aratat ca ozonul nu are efect negativ asupra puterii de
adeziunea asupra dentinei,adeziunea la smalt fiind mai buna dupa o aplicare de 20 de secunde a
O3 si utilizarea unui sistem adeziv etch-and-rinse.
3. Hipocloritul de sodiu in concentratie 0,5-1%
Hipocloritul de sodiu este un binecunoscut agent eficient impotriva bacteriilor,
virusurilor si fungilor, un dizolvant proteic si citotoxic folosit in majoritatea cazurilor ca irigant
endodontic. Totusi, intrucat efectul antimicrobian al hipocloritului depinde atat de concentratia
sa cat si de durata de actiune dupa cum a fost aratat in numeroase studii, tendinta actuala este sa
fie utilizat ca dezinfectant al cavitatii carioase in concentratii foarte mici, fiind promovat ca un
agent bicompatibil cu pulpa dentara si cu efecte inflamatorii limitate la celulele superficiale fara
a afecta tesuturile pulpare profunde. De asemenea, actiunea hipocloritului depinde de pH, la un
pH=7 acesta are efect dezinfectant iar la un pH mai mare de 7 are efect de solvent organic. In
comparatie cu clorhexidina unde studiile au ajuns la concluzia ca imbunatateste adeziunea, in
cazul hipocloritului de sodiu si efectelor lui secundare studiile nu sunt concludente, unele din
ele aratand ca folosirea de hipoclorit 1% in dezinfectia cavitatii nu influenteaza performantele
clinice ale compozitelor, in timp ce alte studii arata exact contrariul.
4. Laserul
Radiatia cu laser cauzeaza expansiunea apei din peretele bacterian si liza bacteriana
astfel ca dupa aprobarea FDA a laserelor Er-YAG si Er,Cr-YSGG aceastea sunt din ce in ce mai
folosite in terapia dentara restaurativa. Laserul Er-YAG este de asemenea eficient in
indepartarea detritusului dentinar remanent. Efectul iritant asupra pulpei variaza in functie de o
multime de factori precum timpul de expunere, lungimea de unda, temperatura astfel incat se
recomanda a se folosi o interfata apoasa pentru a nu leza pulpa atunci cand utilizam laserul Er-
YAG.
Dezavantajele folosirii laserului in tratamentul plagii dentinare constau in multiplele
masurile de precautie care trebuie luate:

2
-protectia ochilor atat a medicului cat si a pacientului
-cost ridicat
-respectarea tuturor indicatiilor pentru a nu leza tesuturile moi/dure si complexul
pulpo-dentinar
Managementul plagii dentinare si protectia pulpei sunt factori importanti in medicina
dentara restaurativa. In practica actuala devitalizarea in scop protetic scade ca incidenta,
restaurarile directe partiale precum inlay-uri si onlay-uri devin din ce in ce mai utilizate, motiv
pentru care sporeste atentia asupra factorilor mai sus mentionati.
Immediate dentin sealing(IDS)-sigilarea imediata a dentinei este un protocol nou ce se
aplica dintilor vitali ce urmeaza sa primeasca restaurari directe si care presupune aplicarea unui
strat de bondig pe bontul dentar, imediat dupa preparare, inaintea etapei de amprentare. Dentina
proaspat preparata este necontaminata si curata si deci mult mai adecvata pentru infiltratia cu
rasina deci sigilarea imediata a acesteia o protejeaza de contaminarea cu bacterii si compusii
reziduali ai cimenturilor.
Beneficiile acestei metode includ:- este prevenita desicarea dentinei,
-cimentul provizoriu este indepartat mai usor,
-sunt prevenite microinfiltratiile bacteriene din perioada cand
se ia amprenta pana se cimenteaza deifinitiv restaurarea directa
-adaptare marginala si de interfata imbunatatita
Totusi, trebuie sa ne amintim ca succesul unei bune adeziuni impune o izolare corecta, astfel ca
aceasta metoda necesita utilizarea digii. Contaminarea dentinei cu saliva, sange sau lichid
crevicular poate compromite adeziunea si durata de viata a restaurarii directe.
Tratamentul plagii dentinare se face in functie de adancimea cavitatii dupa preparare,
aceasta fiind un criteriu in alegerea tipului de material. Astfel, in cavitatie superficiale unde
stratul restant de dentina este suficient atat pentru pastrarea vitalitatii pulpare cat si pentru
aparare si preluarea factorilor fizici, se pot folosi linerii. Linerii sunt materiale care se aplica in
strat subtire, 0,5 mm grosime, pentru a sigila tubulii dentinari impotriva infiltratiei microbiene si
a compusilor reziduali eliberati de materialele de restaurare. In practica actuala, in cavitatile
superficiale obturate cu materiale compozite tratamentul plagii dentinare se face prin
hibridizare, prin rasina din bonding. Nu trebuie sa uitam ca in cazul adezivilor total etch in doi
timpi si self etch, primerul si rasina sunt in acelasi flacon, motiv pentru care trebuie aplicati din
abundenta si de mai multe ori pentru ca monomerii sa fie in aport suficient si a satura reteaua de
fibre de colagen si pentru a realiza un strat de rasina de grosime corespunzatoare,care este privita
ca un strat intermediar flexibil care amortizeaza tensiunie interne.
Pentru o buna adeziune se recomanda respectarea catorva pasi:
- Primerul se recomanda a fi aplicat prin frecare activa cu presiune moderata pentru a
imbunatati difuziunea monomerului
- Bondingul trebuie aplicat intr-un strat suficient de gros, studiie demonstrand ca stratul de
rasina poate sa absoarba tensiunile interne, socurile masticatorii, microsocurile termice
In cavitatie de adancime medie apare necesitatea aplicarii unui strat suplimentar numit
obturatie de baza care sa protejeze impotriva excitantilor termici si chimici. Actual, rolul de
obturatie de baza poate fi indeplinit de:
1.Bonding pe baza de rasina adeziva care aplicat in grosime adecvata de 100µ poate
functiona ca bariera impotriva factorilor termici si chimici
2.Adezivi pe baza de CIS modificate cu rasini care:

3
-realizeaza adeziunea prin legaturi ionice cu hidroxiapatita dar si prin microretentii
mecanice prin hibridizare
-au potential cariostatic prin eliberare de fluor
-au in componenta o rasina adeziva vascoasa cu particule de umplutura minerala
absorbanta de tensiuni interne.
Exemple de adezivi pe baza de CIS sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Denumire Producator
Fujibond LC GC
Reactmer Shofu
Photac Seal 3M-ESPE

In cavitatile de adancime mare tratamentul trebuie sa vizeze pe langa protectia pulpei


fata de excitanti fizici si chimici si stimuarea neodentinogenezei si a mecanismelor pulpare de
aparare. Astfel pe langa materialele clasice precum CIS conventionale utilizate ca obturatie de
baza si hidroxidul de calciu in coafajul indirect, pot fi utilizate urmatoarele materiale:
1. CIS modificat cu rasini, care sunt preferate celor conventionale deoarece pot co-
polimeriza cu stratul supraiacent de rasina compozita, reducand astfel esecul restaurarilor
compozite.

Denumire Producator Utilizare/Avantaje


Vitrebond 3M-ESPE -se utilizeaza fara un sistem adeziv
-biocompatibilitate buna
-elibereaza fluor
-reactie dubla de priza, auto si fotopolimerizabila
Fuji II LC GC -fotopolimerizabil
-disponibil in sistemul pulbere-lichid sau capsule
Ionosit DMG -fotopolimerizabil
-poate fi utilizat fara adeziv
-se aplica in straturi de 1mm si se
fotopolimerizeaza 20s
ANA liner Nordiska Dental -compenseaza contractia compozitelor
-adera la dentina

2. Hidroxidul de calciu
Hidroxidu de calciu prin pH-ul foarte bazic actioneaza ca un iritant care conduce la
formarea de dentina de reparatie. Materialele pe baza de hidroxid de calciu exista la ora actuala
atat sub forma fotopolimerizabila cat si autopolimerizabila si se recomanda a fi aplicat numai
parapulpar.

Denumire Producator Utilizare/ Avantaje


Ultrablend Ultradent -contine Ca(OH)2, hidroxiapatita si
glassionomer
-este disponibil in nuantele translucent si
alb opac

4
-elibereaza fluor
-fotopolimerizabil
-adeziune 3-5MPa la dentina uscata
Septocal LC Septodont -contine fluor
-foarte rezistent
-insolubil
Lime-lite Pulpdent -contine hidroxiapatita

3. Compozitele cu vascozitate scazuta tip flow pot fi folosite ca baze la dintii


posteriori, in zonele profunde ale preparatiilor deoarece s-a dovedit a fi absorbante de stres.
Compozitele fluide sunt compozite conventionale a caror umplutura a scazut la 37-57% ceea ce e
confera vascozitatea scazuta. Marele dezavantaj al acestor compozite este contractia mare de
priza datorata cantitatii mari de monomer, necesar pentru mentinerea vascozitatii scazute.
Cercetatorii incearca rezolvarea acestui dezavantaj prin modificarea monomerului din
compozitie sau inlocuirea lui cu un monomer cu particule de uretan. Noul material exista deja pe
piata sub denumirea comerciala de Bulk Base Flow si este produs de Sun Medical.
Unele studii arata ca diferentele in modulul de elasticitate al bazei si al materialului
restaurativ pot afecta calitatea obturatiei pe termen lung si au concluzionat ca este ideal a se
folosi compozite fluide cu un modul de elasticitate de 4-6GPa ca obturatii de baza.
In tratamentul leziunilor carioase profunde, coafajul direct sau indirect este recomandat
atunci leziunea carioasa este in proximitatea cornului pulpar sau a deschis punctiform camera
pulpara. Anumite studii in vivo au utizat MTA in coafajul indirect, pe langa CIS modificate cu
rasini si hidroxidul de calciu si au aratat ca eficacitatea este asemanatoare pentru toate cele 3
materiale. Cateva materiale actuale utilizate in coafajul direct si denumirile lor comerciale sunt
prezentate in tabelul de mai jos:

Denumire Compozitie Proprietati


Biodentine( Septodont) Silicat tricalcic, silicat -capsule cu lichid si pulbere
dicalcic, carbonat de -proprietati mecanice asemanatoare dentinei
Ca, Oxid de Zr -timp de priza 10 min
MTA Plus Grey Silicat dicalcic si -forma de prezentare pulbere-lichid
(Avalon Biomed) tricalcic, oxid de -se amesteca in proportie de 1:1 sau 3:1
bismut, sulfat de
Calciu
TheraCal LC(Bisco) Silicat de calciu -fotopolimerizabil
modificat cu rasini -disponibil la seringa
-nu este sensibil la umiditate

5
Bibliografie
1. Bin-Shuwaish MS. Effects and Effectiveness of Cavity Disinfectants in Operative
Dentistry: A Literature Review. J Contemp Dent Pract 2016;17(10):867-879
2. https://gdpdental.com/product/tubulicid-red-4oz/
3. Sharma V, Nainan MT, Shivanna V. The effect of cavity disinfectants on the sealing
ability of dentin bonding system: An in vitro study. J Conserv Dent 2009;12:109-13
4. Ken-ichi Tonami , Kouji Araki , Shiro Mataki and Norimasa Kurosaki. Effects of
chloramines and sodium hypochlorite on carious dentin. J Med Dent Sci 2003; 50: 139–
146
5. https://www.realityesthetics.com/protected/book/2005/Cavity_Cleaners-Disinf.pdf
6. https://www.ultradent.com/eu/Pages/UltradentSearch.aspx?u=https://www.ultradent.com/
eu&k=consepsis
7. Michael J. Morgan, DDS; Douglas J. Brown, DDS; Byoung In Suh, PhD. Immediate
Dentin Sealing. Optimizing adhesive performance for indirect restauratives. Inside
Dentistry, Vol. 6, Issue 3,2010.
8. http://www.dentistrytoday.com/restorative-134/1817--sp-1844026824
9. OH Kwon, DH Kim,SH Park. The influence of elastic modulus of base material on the
marginal adaptation of direct composite restauration. Operative Dentistry, 2010, 35-4,
441-447
10. Prof.Dr.C.Varlan, Prof.Dr.B.Dimitriu, Prof.Dr.D.Stanciu, Conf.Dr.I.Suciu
,S.L.Dr.L.Chirila. Situatia actuala a adeziunii la structurile dure dentare: Locul si rolul
sistemelor adezive amelo-dentinare in restaurarile estetice din medicina dentara. Ghid de
adeziune, 2011.
11. Keiko NITTA , Rie NOMOTO, Yuji TSUBOTA, Masuji TSUCHIKAWA and Tohru
HAYAKAWA. Characteristics of low polymerization shrinkage flowable resin
composites in newly-developed cavity base materials for bulk filling technique. Dental
Materials Journal 2017; 36(6): 740–746
12. TANOMARU M., VIAPIANA R., GUERREIRO J., 2016: From MTA to New
Biomaterials Based on Calcium Silicate.-ODOVTOS-Int. J. Dental Sc., 18-1 (January-
April): 18-22
13. Mandeep Kaur, Harpreet Singh, Jaidev Singh Dhillon, Munish Batra, Meenu Saini. MTA
versus Biodentine: Review of Literature with a Comparative Analysis. J Clin Diagn
Res. 2017 Aug; 11(8): ZG01–ZG05.
14. Mathur VP, Dhillon JK, Logani A, Kalra G. Evaluation of indirect pulp capping using
three different materials: A randomized control trial using cone-beam computed
tomography. Indian J Dent Res 2016;27:623-9