SOMNUL SI VISELE

Somnul reprezin o stare de activitate cerebrală

caracterizată prin întreruperea temporară a contactului
conştient cu interiorul si exteriorul nostru.Somnul are
caracter reversibil.Durata somnului variază in funcţie de
vârstă,fiind de 20 ore la sugar,10ore la tineri şi 7 ore la
vârstnici.În timpul somnului se produce ,de regulă,o
diminuare a funcţiilor
vegetative(respiraţie,circulaţie,digestie)şi metabolice(scad
energogeneza şi consumul de oxigen).Astfel,scade frecvenţa
respiraţiilor şi debitul ventilator.De asemenea ,se produce
bradicardie şi scad debitul cardiac şi tensiunea
arterială.Funcţia aparatului urinar se reduce.Activitatea
secretorie şi motorie a tubului digestiv diminună şi chiar
încetează.
Mecanismele producerii somnului sunt pasive si
active.Somnul pasiv poate fi indus prin crearea unor
condiţii speciale de ambianţă(linişte,întuneric,stimuli
monotoni),concomitent cu adoptarea unor posturi ale
corpului care să permită reducerea la maximum a aferenţelor
somestezice şi vizuale (poziţie culcată,ochii închişi)
 Somnul activ se datorează,aşa cum a bănuit
Pavlov,unor procese de inhibiţie generalizată la nivel cortical.
Somnul poate fi indus artificial prin administrarea unor
droguri(somnifere,anestezice generale).Acest tip de somn nu
este la fel de uşor reversibil ca cel fiziologic.
Stare de somnu nu este omogenă.Există mai multe stadii
ale somnului,de la somn foarte superficial până la somn
extrem de profund,şi majoritatea cercetătorilor descriu două
tipuri de somn,având caracteristici diferite -somnul cu unde
lente şi somnul REM(rapid eye movements).
Somnul cu unde lente este denumit astfel deoarce activitatea
electrică a creierului se caracterizează prin prezenţa undelor
cerebrale foarte lente.Cea mai mare parte a somnului de
noapte este de acest tip,care este în acelaşi timp
adânc,odihnitor.In timpul somnului cu unde lente funcţiile
vegetative diminuă foarte mult ,deşi individul visează,la
trezire nu ţine minte visele din această perioadă.Aceasta se
întamplă deoarece nu are loc consolidarea in memorie a
viselor,motiv pentru care este denumit şi somn fără vise.
Somnul REM este denumit şi somn paradoxal,sau somn
desincronizat.Este somnul in care apar visele pe care
individul le ţine minte la trezire.Somnul REM durează intre 5
şi 30 de minute,se succede la intervale de aproximativ 90
de minute de somn cu unde lente şi reprerzintă cam 25% din
totalul somnului fiziologic.Există câteva caracteristici foarte
importante ale acestui tip de somn :
*se asociază de obicei cu visele
*frecvenţa cardiacă şi respiraţia devin
neregulate,caracteristice visului
*deşi există o inhibiţie puternică a musculaturii
periferice,apar mişcări involuntare neregulate,in special ale
ochilor ,(de unde şi denumirea de somn REM- mişcări
oculare rapide)
 *in timul somnului REM activitatea electrică a creierului
este crescută.Din acest motiv,somnul REM este denumit şi
somn paradoxal,deoarece este paradox faptul că individul
doarme,deşi activitatea creierului este intensă.
Visul este formă de imaginaţie involuntară cu conţinut
de material inconştient şi experienţă subconştientă constând
dintr-o succesiune de imagini,sunete,idei,emoţii şi alte
senzaţii care apar de obicei, in timpul somnului.Capacităţile
cognitive,precum gândirea şi memoria ,sunt secundare
,persoana care doarme percepând psihic şi emoţional
evenimentele petrecute in vis ca elemente reale.
Există o ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul
interpretării viselor petrecute in timpul somnului.S-a observat
faptul că in medie ,o fiinţă umană petrece aproximativ 6 ani
din viaţă visând.Incă nu s-a aflat care portiune a creierului
generează visele,dacă există o singură regiune din creier
care le generează,dacă sunt implicate mai multe sau care
este cu adevărat scopul viselor.
 Orice vis are un rol compensator pentru individ.In
cayul ,,viselor mici"compensarea constă intr-o mai bună
adaptare a individului la problemele sale cotidiene.In
cazul,,viselor mari"se dau răspunsuri la unele probleme tipic
suprapersonale,cu caracter universal uman,care frământă
individul.