Sunteți pe pagina 1din 1

Ziarul BURSA Evenimentele BURSA Suplimentele BURSA Calendarele BURSA Abonamente BURSA  Newsletter  RSS  Contact  Autenti care

HOME EDITORIAL POLITICĂ PIAŢA DE CAPITAL BĂNCI-ASIGURĂRI INVESTIŢII PERSONALE COMPANII INTERNAŢIONAL COTAŢII SECŢIUNI

Tezaurul României - noul dosar din BNR Caută in site... 

A consemnat VICTOR RONCEA


Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 23 mai Click să citeşti ziarul

Descarcă Ziar Electronic [  ]

Consultă arhiva ziarului


Acest site foloseşte cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. AFLĂ MAI MULT | ACCEPT

JURNAL BURSIER

BURSELE DIN LUME


Temeri pe pieţele de acţiuni din
Europa
Internaţional / A.V. - 23 mai

BVB
Ilustraţie de MAKE
Corecţia OMV Petrom trage BET
în zona roşie
Piaţa de Capital / Mihai Gongoroi - 23 mai

BURSELE DIN LUME


Sectorul tehnologic din Europa,
în urcare
Internaţional / A.V. - 22 mai

BVB
Tranzacţie cu 11,7% din
Biofarm
Piaţa de Capital / Andrei Iacomi - 22 mai

BURSELE DIN LUME


Pieţele europene, atente la
evoluţiile geopolitice şi
• Interviu cu istoricul Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR Mugur Isărescu (II)  rezultatele companiilor
Internaţional / A.V. - 21 mai
Dosarul de documente istorice recuperat de serviciile speciale române anul trecut, după ce acesta ar fi stat ascuns timp
de aproape 70 de ani în peretele dublu al unui scrin care i-a aparţinut funcţionarului BNR Nicolae Roşca va fi prezentat,
BVB
pentru prima dată, astăzi şi mâine, de către Banca Naţională a României (BNR) . Dosarul cu numărul 17416, cu un
conţinut de 284 de pagini, între care se află şi un Raport către Mareşalul Antonescu cu inventarul Tezaurului, prezentat Rulaj de doar 18 milioane de lei
de BURSA în facsimil, este fratele Dosarului BNR 17415 - "Tezaur Moscova", deschis în 1916 şi transmis cu sfinţenie de Piaţa de Capital / Mihai Iscusitu - 21 mai
Guvernatorii Băncii unul altuia de peste un secol. La simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară, "Cristian
Popişteanu", ediţia a XXVII-a, cu tema "Tezaurul BNR evacuat la Moscova - un bilanţ istoriografic şi un studiu de caz",
vor prezenta lucrări academicianul Ioan Aurel Pop, ultimul preşedinte al Comisiei româno-ruse pentru Tezaur, prof. univ.
mai multe articole
dr. Viorica Moisuc, specialistul nr. 1 în această problematică, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, primul preşedinte al Comisiei
pentru Tezaur, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, istoricul Marian Ştefan, co-autor al mai multor lucrări de specialitate pe
tema Tezaurului, împreună cu Cristian Păunescu şi Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, care promite să dezvăluie în
amănunt istoria celui de-al doilea dosar al Tezaurului României evacuat la Moscova. La final va avea loc decernarea
Premiilor anuale oferite de Fundaţia Culturală "Magazin Istoric" pentru cele mai importante contribuţii ale cercetării
istorice din anul 2018. BURSA vă prezintă azi a doua parte a interviului în exclusivitate acordat pe această temă de
consilierul Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, istoricul Cristian Păunescu, membru al Comisiei comune româno-ruse
pentru Tezaur.

R
eporter: De ce ruşii pun mereu problema Basarabiei când noi ridicăm problema
Tezaurului?

Cristian Păunescu: Este o capcană, pe care a semnalat-o şi Mihail Romaşcanu,


autorul apreciatului volum despre Tezaurul României şi cel care a supervizat acest Dosar 2
reapărut anul trecut, în adresele către conducerea Băncii şi a statului. Dar instrucţiunile
primite încă de pe vremea primului ministru Ionel Brătianu au fost să nu legaţi niciodată
problema Tezaurului de problema Basarabiei. Sunt două chestiuni distincte - una este
despre fiinţa naţională şi cealaltă despre o avere naţională trimisă unui stat aliat care a
devenit inamic prin schimbarea orânduirii şi a ordinii de drept.

Reporter: Când a dispărut Dosarul din Arhiva Băncii?

Cristian Păunescu: După cum v-am spus, Dosarul nr. 2 a plecat din Bancă în anii "50, când
au apărut consilierii sovietici.

Când ne-a fost returnat, anul trecut, prin concursul instituţiilor speciale, toată lumea din
Bancă a vrut să ştie dacă el aduce noutăţi substanţiale, dacă se dublează cantitatea de aur, ENGLISH SECTION
de exemplu. Or nu este acest caz. Dosarul a fost dat spre studiu aprofundat experţilor noştri
urmând să-l prezentăm public, aşa cum a afirmat şi Guvernatorul Mugur Isărescu, la THE "BURSA" CONFERENCE ON THE CAPITAL
simpozionul tradiţional anual pe care îl avem împreună cu Fundaţia Magazin Istoric, unde MARKET / MAKE, THE PRESIDENT OF THE
BURSA PRESS GROUP:
vor fi prezenţi specialişti recunoscuţi, în frunte cu preşedintele Academiei Române,
"We are going down the wrong
profesorul Ioan Aurel Pop, şi istorici care s-au ocupat de-a lungul timpului de problematica path, we need to follow another
Tezaurului. in order to develop the stock
market" 
Există foarte multe semne de întrebare legate de ce s-a întamplat cu familia lui Nicolae
MIHAI GONGOROI (TRANSLATED BY COSMIN
Roşca, funcţionarul Băncii care a ascuns Dosarul, cine au fost moştenitorii, cum a ajuns GHIDOVEAN)
17 aprilie
Dosarul în scrinul vândut etc. Noi ne ocupăm însă de studiul ştiinţific şi important este că
acest Dosar este acum înapoi la locul său firesc, în patrimoniul arhivistic al Băncii
Naţionale. Este un bun al BNR. Central banks are driving the
economy towards a global
• Bancherul francez Jacques de LarosiPre: "Guvernatorule, să nu uiţi niciodată să "zombification"
reclami acest Dosar! Istoria îţi va face dreptate!" VLAD DOBREA (TRANSLATED BY COSMIN
GHIDOVEANU)
12 aprilie
Reporter: Au trecut totuşi peste 100 de ani de când am pierdut Tezaurul...

China wants to invest half a


Cristian Păunescu: Guvernatorul a declarat în repetate rânduri că Banca Naţională nu va
billion Euros in smart city
ceda niciodată lupta pentru recuperarea valorilor sale de la Moscova, o creanţă exigibilă,
projects in Romania 
indiferent de cât va dura această luptă. Pentru că, istoriceşte vorbind, ce înseamnă 100 de
EMILIA OLESCU (TRANSLATED BY COSMIN
ani pentru Istorie dacă românii din Transilvania au aşteptat 1000 de ani ca să-şi reintre în GHIDOVEANU)
05 aprilie
drepturi şi să-şi vadă visul cu ochii, să trăiască într-un stat unitar? Stat contestat azi, chiar
din interior, după cum vedem, cât şi din jurul nostru.
THE COUNTRY REPORT OF THE EUROPEAN
COMMISSION, EXTREMELY CRITICAL TOWARDS
Această problematică a Tezaurului nu trebuie abandonată şi o să-l citez şi pe celebrul US
bancher francez Jacques de LarosiPre, care, aflat în vizită la noi, după ce a văzut Romania - in the category of
documentele originale din Dosar, protocoalele scrise în franceză, i-a spus lui Mugur countries with economic
Isărescu: "Guvernatorule, să nu uiţi niciodată să reclami acest Dosar! Istoria îţi va face imbalances
dreptate!" MIHAI GONGOROI (TRANSLATED BY COSMIN
GHIDOVEANU)
25 martie
• "Totul ţine de relaţiile bilaterale"

Reporter: Concret, cum se mai poate obţine Tezaurul? Wall Street - a decade under the
"bull sign"
Cristian Păunescu: Partea rusă din cadrul Comisiei ne-a spus-o direct că totul ţine de MIHAI GONGOROI, ANDREI IACOMI
(TRANSLATED BY COSMIN GHIDOVEANU)
relaţiile bilaterale. Atunci când acestea vor fi de aşa manieră încât să putem dialoga vom 12 martie
reîncepe negocierile.
GHEORGHE PIPEREA:
La această oră suntem pe un palier al cercetării istorice. Banca Naţională a înmânat părţii "In Romania, nobody cares
ruse toate documentele care atestă depunerea bunurilor BNR - noi, aici, doar de acestea ne about freelancers"
ocupăm - şi a rămas ca partea rusă să le studieze şi să ne răspundă. Însă negocierile s-au EMILIA OLESCU (TRANSLATED BY COSMIN
GHIDOVEAN)
oprit. Comisia a avut întruniri din 2003 până în 2006. A urmat o întrerupere de 10 ani. 06 martie
Climatul politic... Apoi, în 2016, Banca Naţională a organizat la Sinaia o reuniune reuşită,
spunem noi. Au rămas câteva progrese făcute. În protocoalele care se dau publicităţii s-au
more articles
spus următoarele: partea rusă nu pune la îndoială documentele înmânate de BNR şi rămâne
la rândul ei să cerceteze în fondurile arhivistice proprii dosare omoloage ale acestora. Apoi,
pe fondul unor alte chestiuni, externe, următoarea întrunire nu a mai avut loc. Deci ăsta ar
fi etajul la care am ajuns.

Reporter: Cam la primul nivel...

Cristian Păunescu: În caz de rezultate favorabile mai urcăm puţin - se ajunge la palierul
diplomatic al negocierilor care apoi urcă la etajul politic, care ia deciziile. Noi ne facem
datoria de a pune la dispoziţia forurilor politice şi diplomatice toate argumentele care atestă
dreptul nostru asupra Tezaurului. O idee greşită acreditată de anumiţi vectori mass-media
este că de ce nu face BNR mai multe în foruri internaţionale pentru recuperarea Tezaurului.
E bine să explicăm - România şi Banca au acţionat la nivel internaţional din 1918-1919 - la
Tratatul de Pace de la Paris, unde a fost prezentată problema şi depus dosarul, cu cerinţe
foarte clare.

• De ce România nu poate merge la Haga cu Chestiunea Tezaurului

Reporter: Şi totuşi, Tezaurul a fost transportat în Rusia ca urmare a războiului. Nu


Germania trebuia să fie făcută responsabilă şi să garanteze pentru returnarea unui bun al
României îndepărtat din cauza ei?

Cristian Păunescu: Acesta a fost unul dintre argumentele delegaţiei româneşti de la Paris.
Însă, din păcate, aliaţii, care erau la rândul lor obligaţi să asigure revenirea Tezaurului, nu
ne-au susţinut opiniile. În 1920, Banca a înaintat un Memoriu Comisiei Reparaţiunilor, însă
cu acelaşi rezultat. Apoi la Genova, în 1922, la Conferinţa Economică internaţională unde a
participat şi Rusia sovietică, pentru prima oară. De data aceasta, cererea României a fost
găsită dreaptă şi Conferinţa a hotărât că "Guvernul sovietic rus va restitui Guvernului
român valorile depozitate la Moscova de numitul Guvern român", rezoluţie comunicată
oficial Rusiei sovietice de către Franţa, la 2 mai 1922. Dar nerespectată. Ce puteam să facem?
Se mai pune problema, greşit, de ce nu acţionăm Rusia la Curtea Internaţională de la Haga.
România nu poate merge la Haga pentru că acolo se duce şi reclamantul şi reclamatul. De
comun acord. Vedeţi cazul România-Ucraina, cu platforma continentală a Mării Negre. Altfel
nu se poate.

• MAE şi ICR ar putea să facă mai multe împreună cu BNR

Reporter: Atunci ce poate să facă România, azi, ţinând cont de situaţia prezentă?

Cristian Păunescu: Poate să facă. Poate să facă lobby, în Uniunea Europeană, unde sunt ţări
care ne-au garantat atunci pentru transportul Tezaurului, deşi nu mai vor să recunoască.
Noi am publicat toate Protocoalele şi în limba engleză, ele există deja în franceză. Am avut
conferinţe, de la Chişinău şi Cernăuţi la Varşovia, Viena şi Tel Aviv. Mai multe ce s-ar putea
face? Institutul Cultural Român ar putea să facă un parteneriat cu Ministerul de Externe, cu
Banca Naţională, să trimită lectori şi expoziţii - pe care Banca le poate face, privind Tezaurul
BNR - de la Bruxelles şi până la Washington.

Reporter: Chiar şi la Moscova.

Cristian Păunescu: Totul e să existe dorinţă.

• BOR, BNR şi statul român au salvat la Tismana 240 tone de aur din calea ruşilor şi
nemţilor

Reporter: Cu aurul ascuns la Mănăstirea Tismana pe când stareţ era martirul Bisericii
Ortodoxe Române Gherasim Iscu ce s-a întâmplat?

Cristian Păunescu: Noi am prezentat şi în lucrări de specialitate şi în muzeul pe care l-am


amenajat la Tismana această istorie, a celor 240 de tone de aur protejate pe vremea
Mareşalului Antonescu, care se aflau în situaţia iminentă de a fi pierdute ori din cauza
ofensivei Armatei Roşii, ori din cauza retragerii germane. Ambii actori militari puteau să ia
aurul şi dacă aceasta se întâmpla înainte de 12 septembrie 1944, ziua armistiţiului,
pierdeam, devenea pradă de război.

Reporter: Aurul acesta fusese obţinut în mare parte chiar de la nemţi în baza schimburilor
economice. Specialiştii români, între care Gheron Netta şi Mircea Vulcănescu, au solicitat
plata în aur pentru petrol şi grâne, din câte ştiu.

Cristian Păunescu: Exact. Guvernul Antonescu nu a vrut să primească hârtii fără valoare şi
a cerut aur. Şi numai după ce intra aurul în contul BNR de la Zurich, în Elveţia, ţară neutră,
după cum cerusem noi, atunci plecau transporturile de alimente sau de combustibil.

• "Mircea Vulcănescu a contribuit foarte mult" la rezerva de aur a României

Reporter: Mircea Vulcănescu, marele filosof ucis de bolşevici la Aiud, la ce a contribuit?

Cristian Păunescu: Mircea Vulcănescu a contribuit foarte mult la raporturile economice cu


Reich-ul, în sensul că nu s-a plătit cum a vrut Hitler, ci s-a plătit pe cea mai lichidă şi
valoroasă plată - metal preţios. El a fost unul dintre responsabilii de această acţiune
merituoasă. Şi noi am avut doi specialişti - pe Mihail Grigore Romaşcanu, care pe atunci era
Comisar al preţurilor - şi pe Vasile Dimitriuc, şi el fost şef al Direcţiei Studii, cu doctorat la
Leipzig. El era subsecretar de stat cu Combustibilii şi Vulcănescu subsecretar de stat la
Finanţe. Ei negociau condiţiile cu partea germană.

• S-a propus mutarea cursului Dunării ca pe vremea lui Decebal

Reporter: Şi la Tismana cum s-a ajuns? Operaţiunea a început în 1943, ceea ce ne arată că
Antonescu prevăzuse invazia sovietică.

Cristian Păunescu: Se poate spune şi aceasta. În 1943, Banca Naţională şi Guvernul au luat
decizia să pună Tezaurul la adăpost. Pe plan internaţional nu a vrut nimeni să-l ia. Turcia a
invocat că e neutră. Au apărut tot felul de soluţii, între care să mutăm cursul Dunării, ca pe
vremea lui Decebal, să se îngroape aurul şi apoi să se mute cursul la loc. Însă Antonescu a
opinat că e prea plină de spioni germani ţara şi s-ar afla şi atunci a luat decizia acestei
operaţiuni, cu nume de cod Neptun. Am publicat istoria în cartea noastră Tezaurul de la
Tismana. Şi, sub legenda restaurării celei mai vechi mănăstiri ridicate şi încă existente în
spaţiul românesc, au început încet-încet transporturile lăzilor cu aur, monede de aur şi
lingouri. La început au fost puse în pivniţa Mănăstirii şi apoi mutate cam la 50 de metri,
într-o grotă care a fost zidită şi camuflată, cu contribuţia nepreţuită a stareţului de la
Tismana şi a delegaţilor BNR şi ai Armatei, acţiune realizată în mare secret chiar în zilele
armistiţiului.

• Ce conţinea exact Tezaurul României în 1944

Reporter: Am înţeles că tot acolo a fost ascuns şi din aurul Poloniei.

Cristian Păunescu: Este adevărat, o parte din el, este vorba de 3 tone. Lista exactă a
valorilor depozitate în peşteră erau: "Monezi: 1641 casete în greutate brută de 82.742,560 kg,
din care 67.575,60258 kg aur; Lingouri tip internaţional: 1372 casete în greutate brută de
73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg aur; Lingouri tip standard: 1022 casete în greutate
brută de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur. Total general: 4035 casete în greutate
brută de 212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg aur. Aur polonez în păstrare: 51 casete, în
greutate brută de 3.057,450 kg".

Reporter: Şi cu restul valorilor Poloniei ocupate de alianţa ruso-germană, bolşevico-nazistă,


parcă şi azi valabilă, ce s-a întâmplat?

Cristian Păunescu: În 1939 România salvează Guvernul Polonez, acordă azil unei mari
părţi din Armata poloneză, de asemenea facilitează drumul garniturii feroviare cu 83 tone
de aur care merge în portul Constanţa, unde este îmbarcat pe un fost petrolier şi trimis la
Istanbul şi apoi prin toată Anatolia, în Liban şi Siria până în Senegal. De asemenea, Tezaurul
de artă inestimabil al Poloniei a fost salvat şi trimis în Franţa, în zona liberă, cu vase
româneşti. România a ajutat atunci Polonia, cu care aveam graniţă directă, în ciuda
protestelor Germaniei.

• Armand Călinescu a fost ucis de Hitler pentru salvarea aurului şi Guvernului


Poloniei

Reporter: Care au fost consecinţele?

Cristian Păunescu: Eliminarea lui Armand Călinescu, între altele. Asasinarea lui Călinescu
o putem judeca şi prin această cheie - că s-a opus din răsputeri ca să cedeze lui Hitler, în faţa
dorinţei acestuia de a pune mâna atât pe tot aurul Poloniei, cat şi pe Guvernul polonez, în
frunte cu şeful statului, primul ministru, ministrul de Externe, refugiaţi în România. De fapt
afrontul faţă de Hitler a dus la asasinarea lui chiar dacă această operaţiune a fost pusă la
cale prin intermediul lui Sima sub pretextul răzbunării lui Codreanu. Oficial ai Poloniei ne-
au recunoscut, la un simpozion de la Bucureşti, că nu aveau o "variantă B". Iată, România a
făcut atunci ce nu a făcut nimeni. Şi pentru aceasta Armand Călinescu a plătit cu viaţa, la
ordinul lui Hitler.

Spre deosebire de Polonia, care şi-a salvat Tezaurul prin noi, Spania l-a pierdut complet
când agenţii invadatori ai NKVD-ului, brigăzile roşii care ocupaseră regatul, au trimis pe
mare 7900 de lăzi de aur în Rusia.

• Ruşii au furat de două ori aurul României

Reporter: În ce ne priveşte, la sfârşitul războiului România deţinea cantitatea-record de


244,9 tone de aur iar în 1953, secătuiţi de Sovromuri şi plata "datoriilor" către URSS,
cantitatea se redusese la 53,3 tone. Deci putem spune, după părerea mea, că am fost furaţi
de aur de două ori de către ruşi. La cât s-ar evalua astăzi aurul Tezaurului răpit, cele 93,4
tone plecate la Moscova?

Cristian Păunescu: Din Rezerva de aur doar trei lăzi erau cu lingouri iar restul erau
monede. Şi avem inventarul lor, inclusiv în acest al doilea Dosar. În afara cantităţii şi a
greutăţii, moneda are şi valoare numismatică. Noi le-am dat în stare bună şi solicităm preţul
de catalog. Părerea noastră - în ce priveşte doar Tezaurul Băncii - este că e vorba de circa 4
miliarde de euro. Pentru Rusia este o cantitate infimă.

Reporter: Dar tot atât are să ne dea Ungaria. Moştenirea Gojdu este evaluată tot la 4
miliarde. De asemenea, o istorie îngropată de mai toţi guvernanţii României. Ba chiar unii
au vrut să dea această avere fabuloasă drept plocon Ungariei. Unde este mediatizarea
statului român a acestei probleme, la fel de vicioasă ca cea a Tezaurului de la Moscova?

Cristian Păunescu: Este o întrebare bună. Şi aici ar trebui să se implice MAE şi ICR-urile,
care ar trebui să răspândească în toată lumea aceste cauze istorice: "Daţi Tezaurul înapoi!
Daţi înapoi Moştenirea Gojdu!"

Reporter: Mulţumesc!

 Share  Tweet  LinkedIn  Whatsapp

Opinia Cititorului

scrie opinia ta aici

Nume (opţional) Email (opţional)

Titlu (opţional)

Mesaj

Acord
Prin trimiterea opiniei ne con rmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

- Utilizaţi un limbaj decent.


Redacţia îşi rezervă dreptul să elimine opiniile neinteligibile în mod grav şi pe cele mahalageşti, înţelegând
prin asta pe cele cu tentă anti-socială, obscene şi/sau insultative, ca şi pe acelea care nu se referă la
articolul în chestiune.
Nu sunt acceptate incitările la ură socială şi/sau xenofobie, discriminările referitoare la sex, vârstă sau de
altă natură.
N t t t ţ i bli it

Trimite Opinia

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE


Bănci-Asigurări

PIAŢA MONETARĂ PIAŢA VALUTARĂ


Dobânda la depozitele overnight s-a Euro s-a depreciat la 4,7625 lei
depreciat la 1,64% Bănci-Asigurări / Laura Albu - 23 mai
Bănci-Asigurări / Laura Albu - 23 mai

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL PROIECTUL PRIVIND PREVENIREA ŞI


BNR: COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI
"Este esenţial un control FINANŢĂRII TERORISMULUI - ÎN
DEZBATERE PE SITE-UL BNR
întărit asupra lichidităţii
Băncile nu vor furniza
de pe piaţa monetară"
conturi beneficiarilor cu identitatea
Bănci-Asigurări / E.O. - 23 mai
reală necunoscută
Bănci-Asigurări / Emilia Olescu - 23 mai

BNR: EUGEN TEODOROVICI:


Rata anuală a inflaţiei a CEC Bank va deschide
crescut la 3% sucursale în ţările cu
Bănci-Asigurări / A.A. - 22 mai mari comunităţi de
români 
Bănci-Asigurări / R.R. - 22 mai

Citeşte toate articolele din Bănci-Asigurări

Actualitate

Kurz îşi remaniază


Guvernul şi înfurie
opoziţia
Internaţional / L.A. - 23 mai

Citeşte toate articolele din Actualitate

Ziarul BURSA
23 mai

Este suficient ca o recesiune să fie DUPĂ EŞECUL NEGOCIERILOR CU


DEUTSCHE BANK
inacceptabilă politic pentru a fi evitată?
Commerzbank nu
Macroeconomie / Călin Rechea - 23 mai
renunţă la fuziuni şi
achiziţii
Internaţional / A.V. - 23 mai

KLAUS IOHANNIS: Protest în Ministerul


"Alegerile de duminică Muncii
vor schimba spaţiul Politică / GEORGE MARINESCU - 23
politic românesc" mai

Politică / George Marinescu - 23 mai

DUPĂ CREŞTERILE DIN ULTIMELE Noi contracte pentru


ZILE
Şantierul Naval
Acţiunile Purcari urcă la
Mangalia
maximul post-listare
Politică / I.GHE. - 23 mai
Piaţa de Capital / Andrei Iacomi - 23 mai

Citeşte Ziarul BURSA din 23 mai

Pe scurt

Wall Street a deschis în LA MIJLOCUL ŞEDINŢEI:

scădere Lichiditate de 1,82


milioane de euro pe BVB
Internaţional / L.A. - 22 mai
Piaţa de Capital / A.P. - 22 mai

Bursele asiatice au Euro s-a depreciat la


închis în teritoriu mixt 4,7625 lei
Internaţional / P.A. - 22 mai Bănci-Asigurări / P.P. - 22 mai

ROBOR la trei luni a Bursele europene au


stagnat la 3,28% deschis în teritoriu mixt
Bănci-Asigurări / A.A. - 22 mai Internaţional / P.A. - 22 mai

Indicii BVB au deschis în Wall Street a închis în


teritoriu mixt teritoriu pozitiv
Piaţa de Capital / P.P. - 22 mai Internaţional / P.A. - 22 mai

LA MIJLOCUL ŞEDINŢEI,
Bursele asiatice erau în
creştere
Internaţional / A.A. - 22 mai

Cotaţii Internaţionale Bursa Construcţiilor

VALUTE MARFURI INDICI

Simbol Bid Ask Min Max

EURUSD 1.11556 1.11571 1.11481 1.11797

GBPUSD 1.26634 1.26654 1.26235 1.27184 STUDIU BUILD EUROPE: Un cetatean


european din zece - impovarat de costul
USDCHF 1.00883 1.00908 1.00653 1.01183 locuintelor

LA ONE NORTH GATE: United Properties


USDJPY 110.301 110.321 110.232 110.618 investeste un milion de euro

EURRON 4.7512 4.7592 4.7512 4.7512 Global Logistics dezvolta un proiect


imobiliar in Chitila
USDRON 4.2688 4.2768 4.2688 4.2688
IN MARTIE: Cehia si Romania, cea mai
Date furnizate de noblemarkets.ro. mare crestere a lucrarilor de constructii
Actualizare 23 May, 01:57
din UE

Compania Impact - venituri din vanzari


vezi aici mai multe cotaţii www.constructiibursa.ro

DESPRE NOI Politica de con denţialitate NEWSLETTER


Ziarul BURSA
Politica de con denţialitate explică în ce fel
Adresa redacţiei "BURSA":
Suplimentul de mică publicitate prelucrăm datele cu caracter personal. adresa de email*
str. Popa Tatu nr.71, sector 1,
Citeşte Politica de Con denţialitate
Bucureşti, cod 010804.
BURSA Construcţiilor Am citit şi sunt de acord cu Politica de
Despre Cookies
Telefoane: 021.315.43.56, Con denţialitate.
021.311.23.31/32/33 Evenimentele BURSA Cookie-ul este un sier de mici dimensiuni,
Mă abonez
Fax: 021.312.45.56 format din litere şi cifre, care va stocat pe
Suplimentele BURSA computerul, terminalul mobil sau alte Abonaţi-vă gratuit la newsletter şi veţi
Serviciul difuzare: 021.311.22.36
echipamente ale unui utilizator de pe care se informat care sunt ştirile şi articolele
E-mail: marketing@bursa.ro Revista Cadouri de Paşti accesează internetul. Citeşte Despre Cookies publicate zilnic pe site-ul BURSA.

Contacţi-ne aici Vezi Newsletter.


Revista Cadouri de Crăciun

Abonamente BURSA Forum BURSA

 Facebook  Twitter  Instagram  LinkedIn  Youtube

Piaţa de Capital Investiţii Personale Bănci-Asigurări Companii Macroeconomie Anticorupţie Materii Prime Fonduri Europene Politică

BURSA Train Editorial Internaţional Miscellanea Jurnal de criză Revista Presei Omul sf(M)inteste locul Sport Cultură Media-Advertising

Frăţia Vinului Comunicate de presă Consultanţă juridică English Section

Copyright © 2003-2018 SC Meta Ring SRL. Toate drepturile rezervate.


Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile a liate nu poate reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în
prealabil scrisă de la Meta Ring SRL. Reproducerea neautorizată a acestui site şi a celor a liate, ori a oricărei părţi ce le compun va atrage după sine pedepsirea conform legislaţiei în
vigoare. Pentru "revista presei" realizată de mijloace de difuzare în masă, articolele pot citate fără cost doar în limita a 300 de semne, dar fără a depăşi jumătate din articolul sau ştirea în
cauză. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaţiei.

S-ar putea să vă placă și