Sunteți pe pagina 1din 4

Studiul interferenței luminii cu ajutorul

dispozitivului Young

1.Scopul lucrării: Determinarea lungimii de undă cu ajutorul dispozitivului


Young.

2.Noțiuni teoretice:
Interferența reprezintă fenomenul de suprapunere într-un punct al mediului
de propagare a două unde luminoase. Rezultatul interferenței este dat de
intensitatea luminoasă din punctul în care are loc suprapunerea.
Dispozitivul lui Young
Dispozitivul cu doua deschideri al lui Young este cel mai vechi dispozitiv
experimental pentru observarea interferentei luminii. Lumina emisa de sursa
punctiforma S cade pe ecranul A, ce prezinta doua deschideri mici, circulare –
fantele F1 si F2 – egal departate de S. Potrivit principiului lui Huygens,
deschiderile F1 si F2 constituie doua surse de lumina secundare. Deoarece
radiatiile emise de F1 si F2 provin de la aceeasi sursa, ele sunt radiatii coerente.
3.Materiale necesare:
 Dispozitiv Young
 Sursă Laser
 Riglă
 Banc optic

4.Mod de lucru:
Se obține figura de interferență pe ecranul așezat la distanța D de planul
fantelor.
Se cunoaște distanța dintre fantele dispozitivului 2l=0,2mm.
2𝑙𝑖
Utilizând relația 𝜆 = se va calcula lungimea de undă a radiației folosite.
𝐷

Nr.Det. K Xk(mm) i(mm) λ(nm) ˉλ (nm)


1 1 4 4 519 584
2 2 8 4 519
3 3 13 5 649
4 4 17 5 649

5.Surse de erori:

 La măsurarea interfranjei, lungimile sunt mici de ordinul a 3-4 mm.


 La măsurarea distanței dintre ecran și dispozitivul Young, nu există
sprijin, distanța nefiind măsurată corect
 Distanța dintre dispozitivul Young a fost mai mică de 2 m

6.Concluzii:
Lungimea de unda determinata de noi pentru laser este: λ=584 nm.
Vorbind de laser de culoare roșie care are o lungime de undă între 630-
670 de nanometri, valoarea noastră a lungimii de undă este mai mică din cauza
erorilor apărute în timpul lucrărilor de laborator.
Determinarea lungimii de undă a radiației laser
utilizând rețeaua de difracție

1.Scopul lucrării: Măsurarea lungimii de undă a radiației difractate

2.Noțiuni teoretice:
Difracţia: este un fenomen complex, de compunere coerentă a radiaţiei
provenită de la mai multe surse din spaţiu.
În esenţă ea reprezintă ansamblul fenomenelor datorate naturii ondulatorii a
luminii, fenomene care apar la propagarea sa într-un mediu cu caracteristici
eterogene
foarte pronunţate.
Reţea de difracţie: un sistem de fante paralele, egale şi echidistante.
Fantă: o porţiune transparentă pentru lumină, de formă dreptunghiulară, cu
lăţimea mult mai mică decât lungimea l.
Dacă pe o reţea de difracţie este incidentă o undă monocromatică, are loc un
fenomen complex: difracţia luminii produsă de fiecare fantă şi interferenţa
luminii provenite de la
toate fantele.
În esenţă, atât difracţia, cât şi interferenţa, sunt fenomene de compunere
coerentă a radiaţiei; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică şi
este dată în principal de întinderea spaţială a surselor de la care provine
radiaţia.

3.Materiale folosite:
 Rețea de difracție (100, 300, 600 trăsături)
 Sursă laser
 Riglă
 Ecran
4.Mod de lucru:
Poziționăm rețeaua de difracție cu lamela de 100 trăsături pe un suport,
iar apoi poziționăm laserul astfel încât lumina să treacă prin lamelă. Măsurăm
distanța dintre punctele apărute pe ecran. La fel facem și pentru lamela de 300,
respectiv 600 de trăsături.
Nr. Det. D(cm) n (nm) k Xk (mm) λ(nm) ˉλ(nm)
1 100 1 85 550
2 2 170 620
3 3 255 656
4 126 4 335 668 604,2
5 300 5 255 534
6 6 540 582
7 600 7 545 620

𝑙∗sin 𝛼 𝑥𝑘 1
l*sin α=k*λ 𝜆= sin 𝛼 = 𝑙=
𝑘 √𝑥𝑘 2+𝐷2 𝑛

5.Surse de erori:
 Aproximarea rezultatelor
 Măsura imprecisă a distanței D

6.Concluzii :

Lungimea de undă determinată de noi este λ=604,2, valoare ce se


încadrează între valorile lungimii de undă ale luminii vizibile (380-750 nm), deci
experimentul a fost realizat corect.