COLOCVIU PSIHIATRIE

SUBIECTUL 1.

1)Educatia sanitara pentru prevenirea bolilor psihice.

Educația pentru sănătate pentru prevenirea bolilor psihice:

- igiena sarcinii: femeile însărcinate vor evita traumele psihice, stările tensionale, alcoolul, tutunul,
medicamentele, drogurile
- asigurarea unui climat familial cald, afectuos, echilibrat, pentru o bună dezvoltare psihică a copilului
- abordarea adolescentului cu înțelegere și sfaturi compentente în timp util, pentru a evita deprinderile
neigienice, dăunătoare dezvoltării psihice (alcool, droguri)
- asigurarea unei atmosfere de înțelegere și respect în familie și la locul de muncă; evitarea conflictelor
relaționale, a stărilor tensionale
- informarea tinerilor căsătoriți asupra cerințelor vieții de familie, pentru a evita traumele psihice
ulterioare (divorț)
- orientarea profesională conform aptitudinilor și dorințelor individului, pentru a evita traumele legate
de schimbarea locului de muncă sau recalificare
- pregătirea pentru schimbările fiziologice sau evenimentele din viață (pensionare, menopauză), pentru
a evita stările depresive, sentimentul de inutilitate, nervozitate
- evitarea surmenajului psihic
- regim de viață echilibrat: alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus, activitate
reconfortantă, recreativă
- evitarea consumului de alcool, droguri, cafea în exces, condimente
- tratarea precoce a afecțiunilor organice (endocrine, metabolice, renale, cardiace, neurologice)

2)Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este sincronă
cu sistola ventriculară.

Scop:evaluarea funcţiei cardiovasculare.

Se apreciază:Ritmul,Amplitudine,frecvenţa,Celeritatea

Loc de măsurare:oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:
a.temporală_superficială (la copii),a.carotidă,regiunea apicală (vârful
inimii),a.humerală,a.radială,a.femurală,la nivelul regiunii poplitee(în spatele
genunchiului),a.tibială,a.pedioasă
Materiale necesare:pix culoare roşie,ceas cu secundar

Tehnica
pregătirea psihică se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute,reperarea arterei,fixarea degetelor
index, medius şi inelar pe traiectul arterei,se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra
peretelui arterial până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului,se numără pulsaţiile timp de 1
minut

Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele documente
se notează cifric.

Frecvenţa
•n.n. 130-140 p/m
•copil mic 100-120 p/m
•la 10 ani 90-100 p/m
•adult 60-80 p/m
•vârstnic >80-90 p/m

modificări de frecvenţă a pulsului

tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului

bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului

Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

SUBIECTUL 2.

1)Manifestari de dependenta in boli psihice.

Manifestări de dependența (semne și simptome posibile):
Tulburări ale stării de conștiență : pacientul nu reacționează la stimuli; reacționează doar prin aplicarea
diverșilor stimuli asupra sa; manifestă dezinteres față de lumea exterioară: înțelege cu dificultate ce se
întâmplă în jurul său; este dezorientat; este confuz.
Aceste manifestări diferă în funcție de gradul alterării conștienței: somnolență, obnubilare, sopor,
comă.
Tulburări de percepție : hiperestezie , hipoestezie , iluzii , halucinații (auditive, tactile, olfactive).
Tulburări de gândire:
- idei delirante legate de persoana sa (sentiment de vinovăție față de cei din jur; se consideră deosebit
de ceilalți; se consideră foarte bolnav) sau de mediul înconjurător (este convins că semenii au ceva cu
el, că vor să-i facă rău, că este supravegheat și observat permanent, că este înșelat, amenințat)
- fuga de idei (manie, isterie)
- idei prevalente (nevroze, psihopatii)
- idei obsesive (stări depresive, nevroze)
- lipsa coerenței în vorbire
- oprire bruscă în timpul expunerii
Tulburări de memorie : hipomnezia sau amnezia (pot avea drept consecința dezorientarea în timp,
spațiu, față de propria-i persoană și confabulația)
Tulburări ale dispoziției : depresie, euforie nejustificată, cu un comportament agitat, haotic , stare de
spirit schimbătoare
Tulburări afective : furie ,agresivitate , violența ,apatie , labilitate emoțională (plâns).
Tulburări de voință : dificultate în luarea unei decizii , activități nefinalizate , însușirea cu ușurință a
convingerilor celor din jur
Tulburări de activitate (cantitativă sau calitativă):
- diminuarea sau accelerarea mișcărilor
- epuizare rapidă după activități relativ ușoare
- efectuarea mai multor activități în același timp
- agitație psihomotorie
- catalepsie (rigiditate musculară specială)
- catatonie (pierdere a spontaneității și inițiativeimotorii, prin inerție și negativism)
- negativism , cleptomanie , piromanie , stereotipie
Tulburări de comunicare (verbală sau scrisă) :
- logoree , mutism , bâlbâiala , eroare verbala
- utilizarea unui ton prea ridicat sau prea monoton
- graforee (hiperproductivitate grafică)
- refuzul scrisului
- deficiențe de caligrafie, dispunere în pagină, utilizarea unor semne personale
Tulburări de comportament instinctual :
- exagerarea sau diminuarea instinctului alimentar (bulimie sau anorexie nervoasă)
- perversiuni sexuale
- exagerarea sau scăderea instinctului matern
Diminuarea instinctului de conservare: tentativă de autoagresiune, suicid
Tulburări organice: în abuz de alcool, droguri.

2)Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop:evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de

elasticitatea şi calibrul vaselor).

elemente de evaluat-se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă

loc de măsurare:artera humerală,a.radială(electronic)

Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vată
alcool
pix de culoare roşie

metode:auscultatorie,palpatorie,oscilometrică

Tehnică

metoda auscultatorie

pregătire psihică
repaus timp de 5 minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie

se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată continuându-
se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)

Valori normale

•Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

•Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
•Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
•Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
•Valori sub cele normale -hipotensiune.hTA
notare:se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii
verticale şi se haşurează spaţiul rezultat,în alte documente medicale se notează cifric.
SUBIECTUL 3

1)Examinari paraclinice in boli psihice.

• Radiologice:radiografie craniana,tomografie,mielografie;
• EKG;
• Examen genetic;
• Examinari de laborator(VSH,glicemie,uree,acid uric,creatinina,colesterol)
• L.C.R;
• Examen psihologic(teste de personalitate,teste de investigare a atentiei,memoriei)

2)Masurarea si notarea respiratiei

Scop:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor
complicaţii şi al prognosticului
•Elemente de apreciat
Tipul respiraţiei,Amplitudinea mişcărilor respiratorii,Ritmul,Frecvenţă

•Materiale necesare
Ceas cu secundar,Creion de culoare verde/pix cu pastă verde

•Intervenţiile asistentei
Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
Numărarea inspiraţiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii
reprezintă o respiraţie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei in alte documente
medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
SUBIECTUL 4

1)Problemele pacientului cu boli psihice.

Problemele de îngrijire ale pacientului:

Alterarea nutriției prin deficit (actuală sau potențială) – cauze posibile:
- refuz de alimentație (psihoze)
- aport insuficient față de necesități (agitație psihomotorie)
- anorexie nervoasă (tulburări nevrotice)
Alterarea nutriției prin exces (actuală sau potențială) - cauze posibile:
- aport excesiv față de necisități (comportament maniacal, bulimie nervoasă)
Diminuarea interesului față de efectuarea activităților cotidiene - cauze posibile:
- stare depresivă
- comportament psihotic
- comportament maniacal
Alterarea respirației : dispnee - cauze posibile:
- anxietate
- tulburări nevrotice
Potențial de alterare a integrității fizice (suicid, autotraumatizare) - cauze posibile:
- depresie
- stare maniacală
- comportament psihotic
- demență
Alterarea comunicării : prezența ideilor delirante - cauze posibile:
- halucinații
- agitație psihomotorie
Alterarea somnului: insomnie, nevoie redusă de somn - cauze posibile:
- depresie
- comportament maniacal
Deficit de autoîngrijire - cauze posibile:
- agitație psihomotorie
- demența
- comportament psihotic
Anxietate - cauze posibile:
- incapacitate de adaptare la mediu
- dificultate de exprimare a nevoilor
- stres excesiv
2)Masurarea si notarea temperaturii in axila
Scop:evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare:axila,plica inghinala,cavitatea bucala,rect, vagin

Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii),tampoane de vata si comprese sterile,tava
medicala,lubrefiant,alcool medicinal,ceas

Interventiile asistentei:pregatirea materialelor langa pacient,pregatirea psihica a pacientului,spalarea

pe maini,se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre
asistenta
termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa
decat cea centrala
•valori normale
n.n. şi copil mic 36,1-37,8 ºC
adult 36-37 ºC în axilă
vârstnic 35-36 ºC
SUBIECTUL 5.

1)Obiective de ingrijire ale pacientului cu boli psihice.

Obiective de îngrijire :
- liniștirea pacientului
- diminuarea manifestărilor comportamentale
- asigurarea unui aport alimentar în funcție de necesități
- asigurarea unui somn corespunzător din punct de vedere cantitativ și calitativ
- prevenirea accidentării
- prevenirea complicațiilor imobilizării voluntare
- redobândirea interesului pentru desfășurarea unor activități
reluarea relațiilor interpersonale

2)Administrarea oxigenului pe masca

Scop:asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi princombaterea hipoxiei
determinata de:scaderea oxigenului alveolar,diminuarea hemoglobinei,tulburari in sistemul circulator
probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
Surse de oxigen
statie centrala de oxigen,microstatie,butelie cu oxygen
prin masca (cusau fara reinhalarea aerului expirat)
permite administrarea oxigenului in concentratie de
este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei
SUBIECTUL 6.

1)Interventiile asistentei in bolile psihice.

Intervențiile proprii și delegate ale asistentei medicale :

Asigurarea microclimatului corespunzător - să ofere siguranță, contact cu realitatea ; cameră liniștită,
lipsită de excitanți, temperatură optimă, posibilități de a asigura semiobscuritatea
Utilizarea comunicării terapeutice :
- mesajul verbal să fie clar
- pacientul să fie ascultat atent, să fie lăsat să-și exprime sentimentele, să spună ce-l preocupă
- să fie încurajat pentru comunicarea cu alții (familie, ceilalți pacienți)
- să se mențină pacientul la subiectul discuției , să nu intre și mai mult în confuzie
- dacă nu vrea să vorbească, i se va oferi alt moment
- în timpul discuției, se va ține cont de starea pacientului : pentru cei depresivi se va folosi un dialog
încurajator.
Orientarea permanentă în timp și spațiu.
Supravegherea atentă a pacientului pentru a observa apariția unor modificări de comportament sau
modificări fiziologice: crearea stărilor de tensiune în relația cu ceilalți pacienți, apariția intențiilor de
agresiune sau a tentativelor de suicid , apariția stării de depresie , tulburări digestive: vărsături,
constipație.
Asigurarea alimentației în funcție de necesitățile și preferințele pacientului ; se va stimula apetitul ; se
vor oferi cantități mici de alimente, la intervale scurte de timp; în caz de agitație psihomotorie se va
recurge la alimentație prin sondă; în caz de refuz alimentar, se utilizeaza alimentația parenterala ; se vor
corecta carențele vitaminice .
Supravegherea somnului în vederea asigurării perioadelor de repaus reconfortant:
- nu va fi lăsat în timpul zilei să se odihnească prea mult timp
- la nevoie, i se vor administra medicamentele prescrise de medic (sedative, somnifere) și se va urmări
efectul terapeutic al acestora
- se vor afla de la pacient motivele neliniștii din timpul nopții
- vor fi înlăturați factorii iritanți
Asigurarea îngrijirilor igienice:
- se va stimula pacientul să se spele, să se îmbrace, acordându-i-se timp suficient
- va fi îndrumat în efectuarea îngrijirilor igienice (la nevoie, va fi ajutat)
- se va schimba lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie
În caz de agitație psihomotorie:
- imobilizarea pacientului (manuală, cu cearceafuri, chingi)
- montarea de apărători sau plase pe lateralele patului
- protejarea împotriva lezării prin așezarea de pături, perne în jurul pacientului
- hidratarea pacientului ținând cont de pierderile de lichide prin transpirație, tahipnee
Stimularea pacientului în efectuarea unor activități :
- se va stabili un program de activități agreate de pacient, pentru a preveni plictiseala
- activitatea va fi dozată conform cu posibilitățile pacientului
- se vor evita elementele competiționale în activitate
- se va începe cu activități individuale, apoi, treptat, se va trece la activități în grup
- pacientul va fi recompensat prin laude
Prevenirea izolării prin stimularea relațiilor interpersonale :
- organizarea de activități recreative în grup
- să se intervină atunci când pacientul are senzația că nu este acceptat de ceilalți pacienți
În caz de agresivitate când pacientul devine periculos pentru el și pentru ceilalți pacienți :
- identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului
- liniștirea pacientului
- izolare temporară, dacă situația devine amenințătoare
Urmărirea funcțiilor vitale și vegetative :
- puls, T.A., temperatură, respirație
- pierderile de lichide prin diureză, transpirație, tahipnee
- tranzitul intestinal (combaterea constipației)
Aplicarea măsurilor de prevenire a complicațiilor imobilizării voluntare (escare, hipotensiune
ortostatică, constipație, tromboflebite etc.)
Participarea la măsurile terapeutice aplicate:
- insulinoterapie , șoc electric , somnoterapie
- psihoterapie (individuală, în grup, meloterapie, ergoterapie)
Administrarea tratamentului medicamentos (neuroleptice, antidepresive, tranchilizante, hipnotice) :
- se va explica pacientului necesitatea tratamentului și cooperării
- se va manifesta răbdare și blândețe
- se va urmari dacă pacientul ia tratamentul oral (pot stoca medicamentele în scop suicidar)
Menținerea legăturii cu familia și încurajarea familiei pentru a se implica în suportul emoțional al
pacientului, vizite cât mai frecvente.

2)Injectia intravenoasa
Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia
venoasa.
Scop
-terapeutic
-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic

Solutii administrate
- sol izotone;
-sol hipertone.
Resorbtia este instantanee.

Loc de electie
-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului
pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
-evitam regiunile care prezinta ;
-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor
mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor
-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori
consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;

Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul
unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care
trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;

Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in
mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de
tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica
pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.

Injectarea substantei medicamentoase

-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele
apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a
venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea generala

Incidente si accidente Interventii

-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin
gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului
-evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa
-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a extremitatilor,durere exacerbata,albirea
mainii,degete cianotice
-se intrerupe de urgenta injectarea
SUBIECTUL 7.

1)Circumstante de aparitie in bolile psihice.

Circumstanțe de apariție sau factori de risc:

- condiții nefavorabile ale mediului extern (calamități naturale, război)
- factori genetici
- afecțiuni în timpul sarcinii: lues, rubeolă
- traumatisme obstetricale
- traumatisme și infecții care produc leziuni ale creierului
- stări conflictuale, tensionate în familie, la locul de muncă
- evenimente pe parcursul vieții: decesul persoanelor dragi, divorț, schimbarea locului de muncă,
pensionare, șomaj
- profesii cu responsabilități crescute, desfășurate în zgomot și încordare psihică
- surmenaj intelectual, ore de somn insuficiente
- perioade critice ale vieții : pubertate, sarcină, lactație, menopauză
- boli metabolice, endocrine, neurologice, infecțioase, intoxicații
- consum de alcool, droguri

2)Injectia intramusculara

Injectia intramuscularaconstituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante

coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop–terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase

Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid

Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul
din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului
se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care
trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul
si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.

Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o
intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la
seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda
si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost
introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de
fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele
sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Incidente si accidente Interventii

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea
injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi
pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin verificarea pozitiei
acului
SUBIECTUL 8.

1)Intarzierea mintala (definitie).

Intarzierea mintala se defineşte ca stare funcţională specială care apare în copilărie şi care se
caracterizează prin valoarea scăzută a coeficientului de inteligenţă (IQ) şi limitarea funcţiilor
adaptative.

2)Injectia subcutanata( s.c.)

Scop
-terapeutic

Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.

Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante

Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta

administrata

Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un aspect
particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul
din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului
se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care
trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul
si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara

Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea
-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
-se pun manusile
-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre exterior
prin miscari circulare
-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul
injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos
-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita
fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la
heparina poate produce hematom)
-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita
absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze

Consideratii speciale

-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic

-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni complicatiile
(lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii repetate
in acelasi loc)
-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Se va
evita masarea zonei de injectare
-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa
injectare si apoi se face compresie
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite
SUBIECTUL 9.

1)Paranoia (definitie)

Psihopatia paranoidă:
- personalitate dizarmonică, bănuitoare, suspicioasă, interpretativă;
- orgoliu excesiv;
- profund interesați de putere și titluri, geloși și invidioși pe cei cu statut social ridicat;
- psihorigiditate și perseverare inflexibilă în propriile convingeri eronate;
- ajung la procese, scandaluri, reclamații (inclusiv față de îngrijirile medicale);
- pe acest fond evoluează de obicei paranoia.

2)Injectia intradermica
Injectia intradermica ( i.d.)

Scop
-terapeutic- anestezie locala;
-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele
alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea
pacientului la medicamentul respectiv)

Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de
antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de
portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua tehnica
de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul
injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile
semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta
injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice

Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit

Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

Consideratii speciale:
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de
antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
SUBIECTUL 10.

1)Psihopatia de tip obsesiv.

2)Recoltarea sangelui in sistem vacutainer pentru

biochimie(glicemie,sideremie,uree,creatinina,acid uric)
Glicemia reprezintă concentrația glucozei în sânge
Cei doi hormoni care regleaza in mod direct nivelul glucozei in sange sunt glucagonul si insulina.
Pregatirea pacientului in functie de tipul probei À jeun (absenta aportului caloric in ultimele 8 ore)
Specimen recoltat–sange venos
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant
Valori normale:60-99mg/dL
Sideremie
Cantitatea totala de fier din organism difera in functie de varsta si sex.
Pregatire pacient– à jeun dimineata (cand valorile sideremiei sunt cele mai mari), inaintea
administrarii de preparate de fier/transfuzii de sange; daca pacientul a fost transfuzat, determinarea
sideremiei se face dupa 4 zile2;8. De asemenea trebuie evitate deprivarea de somn, stres-ul extrem
(care scad sideremia) sau chelatorii de fier (deferoxamina)
Specimen recoltat– sange venos
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator
Valori normale:barbati59-158mg/dL femei:37-145mg/dL
Ureea este sintetizată în ficat din amoniac, ca produsul final al metabolismului proteic
De la nivelul ficatului ureea sintetizată este transportată prin sânge la rinichi și excretată în urină.
Prin urmare nivelul de uree serică este direct legată de funcția metabolică a ficatului și de funcția
excretoare a rinichilor.
Concentrația normală a ureei se menține constantă datorită echilibrului dintre productie si excretie.
Pregatire pacient–à jeun (pe nemancate) sau postprandial4.
Specimen recoltat-sange venos4.
Recipient de recolta– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator

Varsta Valoare(mg/dL)

< 1 an <41

1-18 ani <39

18-60 ani <43

60-90ani <49
Acidul uric rezulta din degradarea acizilor nucleici, reprezentand produsul final al metabolismului
purinelor.
Pregatire pacient

• à jeun (ideal) sau sa nu manance patru ore inainte de recoltare;

• exista variatii diurne – dimineata valoarea obtinuta pentru acidul uric seric este mai mare decat seara
Specimen recoltat– sange venos
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
Valori de referinta

Barbati: < 7 mg/dL Femei: <5.7 mg/dL.

Creatinina este cel mai fix constituent azotat al sangelui, neinfluentat de majoritatea alimentelor, de
efort, ritmul circadian sau de alte constante biologice si este corelata cu metabolismul muscular
Creatina este sintetizata in ficat si dupa eliberare este preluata la nivelul musculaturii in procent de
98%6, unde au loc fosforilari, sub aceasta forma avand rol important in stocarea energiei musculare
Pregatire pacient– preferabil à jeun (pe nemancate)4.
Specimen recoltat– sange venos4.
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Valori de referinta– sunt dependente de varsta si sex4:

Vârstă Valori (mg/dL)

Femei <1
Barbati < 1.2

SUBIECTUL 11.

1)Personalitate structurata dizarmonic de tip schizoid.

Personalitatea structurată dizarmonic de tip schizoid:
- incapacitatea subiecților de a stabili relații sociale, izolare, retragere în sine;
- indiferență și răceală afectivă;
- insuficiență pulsională;
- bărbații, din lipsa abilității sociale, reușesc cu greu să se căsătorească;
- funcționalitatea socială este sever limitată;
- înclinați spre speculații abstracte, dar lipsiți de creativitate;
- bizarerii în gândire și tendință de a adera la convingeri excentrice religioase;
se consideră acest tip de personalitate ca o fază prodromală a psihozei

2)Prevenirea escarelor
ESCARELE DE DECUBIT
Definiţie:Escara este o leziune profundă a ţesuturilor prin irigareainsuficientă datorită compresiunilor
lor mai îndelungate,întreproeminenţele osoase şi un plan dur.
Escarele pot să apară în câteva ore sau în câteva zile în funcţie de factorul de risc şi de toleranţa pielii la
tensiune îndelungată.
Cauzele escarelor:Escarele sunt cauzate de: umezeală, căldură excesivă, cutelelenjeriei, resturi
alimentare sau de aparat gipsat.
Cauzele escarelor pot fi: generale, locale, favorizante.Escara apare la vârstnici cu afecţiuni neuro-
psihice sau la bolnaviicu accidente vasculare cerebrale repetate.
Regiunile predispuse la escare sunt:
În decubit dorsal:Regiunea occipitală. Regiunea omoplaţilor.Regiunea sacrală. Regiunea
fesieră.Regiunea coatelor. Regiunea călcâielor.
În decubit lateral:Regiunea temporală şi retroauriculară. Umăr.Regiunea trohanteriană.Regiunea
internă şi externă a genunchilor. Regiunea maleolarăinternă şi externă.
În poziţie decubit ventral:Regiunea claviculară. Regiunea sternală. Crestele iliace.
Genunchi.Haluce.În poziţie şezând:Regiunea ischiatică.
Metode de prevenire a escarelor:Toaleta zilnică a regiunilor predispuse escarelor. Spălarea zilnicăcu
apă şi săpun, masarea şi ungerea regiunilor predispuse escarelor, deoarece pielea unsă se macerează
mai greudecât pielea umedă sau uscată.Fricţionarea cu alcool a regiunilor predispuse. Pudrarea cu
talc,local.La bolnavii cu incontinenţă de urină, inconştienţă, se foloseştesondajul à demeure cu sonda
Foley. Se schimbă lenjeriaori de câte ori este necesar.Schimbarea poziţiei bolnavului la un interval de
30 minute 1 oră,succesiv: decubit dorsal, decubit lateral drept şistâng, decubit ventral.Se face la 2-3 ore
sau mai des, întorcându-se o foaie desupraveghere a escarelor în care se notează orele de schimbare

SUBIECTUL 12.

1)Personalitate de tip antisocial si pervers sexual.

Personalitatea structurată dizarmonic de tip antisocial și pervers sexual:

- lipsă de adaptare constantă la normele sociomorale ale societății (conflict direct cu societatea);
- afectivitate primitivă, cu tulburări instinctuale și reacții brutale;
- debutează sub vârsta de 18 ani prin chiul, exmatriculări, fugi de acasă, delincvență juvenilă, minciună
persistentă, vandalism;
- ca adult, absentează de la locul de muncă și are ocupații ilegale: prostituție, furturi, vânzare de
droguri;
- perversiunile sexuale sunt frecvent practicate; sunt frecvent predispuși la infectare cu HIV.

2)Dizolvarea si aspirarea pulberilor

Dizolvarea pulberilor

• se aspiră solventul în seringă

• se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul decauciuc, se aşteaptă

evaporarea alcoolului

• se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea desolvent prescrisă

• se scoate acul din flacon şi se agită până la completa dizolvare
Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc

• se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

• se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ceurmează a fi aspirată

• se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon, până la nivelul dopului şi se introduce aerul-
• se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului înseringă sub
presiunea din flacon
• acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru injecţie
SUBIECTUL 13.

1)Alcolismul (definitie)

Definiție. Dependența de alcool și ansamblul manifestărilor patologice datorate acestei dependențe sau
pierderea libertății de a se abține de la alcool

2)Reguli generale de administrare a medicamentelor

Prin respectarea unor reguli se evita greselile care pot avea efecte nedorite
Respecta medicamentul prescris de medic,identifica medicamentul prescris dupa etichet,forma de
prezenta , culoare , miros , consistenta ,Verifica calitatea medicamentului , observand integritatea ,
respecta caile de administrare prescrise de medic , respecta doza de medicament , informeaza pacientul
asuprea medicamentului si respecta masurile de asepsie , de igiena
SUBIECTUL 14.

1)Particularitati de ingrijire a pacientilor in abstinenta de alcool.

Particularități de îngrijire a pacientului în abstinență de alcool :
- se măsoară funcțiile vitale;
- se monitorizează echilibrul hidroelectrolitic al pacientului;
- se efectuează rehidratarea orală sau parenterală intravenoasă la indicația medicului;
- se administrează sulfat de magneziu pentru scăderea iritabilității și prevenirea convulsiilor;
- pentru tratarea deficitului nutrițional se aplică vitaminoterapia, în special vitamina B 1, și se asigură
aportul de principii nutritive;
- regimul alimentar va fi bogat în proteine, jumătate din necesarul de calorii va fi asigurat de glucide, în
funcție de toleranța pacientului;
- se administrează medicația prescrisă în funcție de protocolul tratamentului de dezintoxicare;
- se testează frecvent orientarea temporo-spațială;
- se orientează, după nevoi, pacientul asupra cadrului temporospațial și a persoanelor din jur;
- se asigură luminozitate corespunzătoare în cameră;
- se explică îngrijirile și tratamentul care se aplică pentru a obține colaborarea pacientului;
- se evită zgomotele puternice sau alți stimuli neplăcuți;
- se discută cu pacientul, se încurajează și se calmează;
-se implică familia să rămână în preajma pacientului;
- se previn accidentele ce se pot solda cu leziuni ale pacientului și ale altora;
- se tratează toate bolile cronice cauzate de consumul de alcool : afecțiuni respiratorii, cardiace și
inflamatorii;
- se realizează reabilitarea socială a pacientului alcoolic
- se asigură o relație de încredere, acceptare și ajutor, evitând tendința de a judeca, a respinge sau a
disprețui pacientul;
-se stabilesc, de comun acord cu pacientul obiective clare care să contureze responsabilitatea acestuia
față de problemele identificate. Se ajută pacientul pentru soluționarea lor.
Pacientul și familia sa sunt instruiți cu privire la simptomele biologice, sociale și psihologice precum și
la consecințele abuzului de alcool (reacțiile adverse ale alcoolului, evoluția dependenței și a consumui
cronic, rata recăderilor, efectul asupra relațiilor maritale, familiei, simptomele, tratamentul etc.)
Pacientul este îndrumat să participe la reuniunile diferitelor grupuri de psihoterapie (de exemplu
alcoolicii anonimi) care creează o atmosferă de încredere și respect:
-se încurajează pacientul să-și exprime sentimentele;
- se încurajează autoanaliza gândirii și sentimentelor defectuoase și a celorlalte comportamente de
inadaptare;
- se ajută pacientul în indentificarea și în întărirea punctelor forte personale și în învățarea unor noi
modalități de gândire, de simțire și de acțiune;
- se îndrumă pacientul să își dezvolte capacități psihice ce îi vor permite afirmarea, ca și adaptarea în
societate. Se apelează la terapia individuală, de familie sau prin diferite grupuri de întrajutorare pentru
promovarea și menținerea abstinenței.

2)Administrarea medicamentelor pe cale orala

Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putandu-se resorbi la nivelul
mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.
SCOP: Obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:-
EFECTE LOCALE:
-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive-protejeaza mucoasa gastrointestinal-inlocuieste
fermentii digestive,secretia gastric,in cazul lipsei acestora-dezinfecteaza tubul digestive
EFECTE GENERALE:
-medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoaseidigestive ,patrund in sange si
apoi actioneaza asupra unor organe ,sisteme,aparate(antibiotic,vasodilatatoare,cardiotonice,sedative)
CONTRAINDICATII:
Administrarea medicamentelor pe cale orala:
-medicamentul este inactivat de secretiiledigestive
-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastice
-pacientul refuza medicamentele
-se impune o actiune prompta a medicamentelor
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestive
-se impune evitarea circulatiei portale
SUBIECTUL 15.

1)Toxicomaniile (definitie,manifestari de dependenta)

Definiție: Intoxicația cu doze crescute de droguri (opioide, cocaina, amfetamină). Dozele crescute
de opioide apar în urma folosirii heroinei și sunt cele mai frecvent accidentale, iar în anumite
situații sunt folosite în scop suicidar.
Manifestări ale toxicității sunt respirația superficială sau apneea , în foarte puține cazuri apar
hipotensiune și tahicardie. Temperatura corpului este normală, febra sugerând prezența unei
infecții prin seringă nesterilă. Pacientul este stuporos sau comatos. Pupilele sunt miotice, pielea
cianotică, observându-se locul de injectare intravenoasă a drogului. Pot apărea zgomote
pulmonare anormale, orientând medicul asupra unui edem pulmonar necardiogen sau a
prezenței unei pneumonii bacteriene.

2)Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic al bacilului koch

DefinitieSputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii
prin tuse.
Scop – explorator
pentru examinari macroscopice,citologice,bacteriologice, parazitologice,in vederea stabilirii
diagnosticuluiSint necesare 3 probe de sputa pentru pacientii suspecti de tuberculoza si 2
probe de sputa pentru pacientii aflati sub tratament antituberculos pentru urmarirea rezultatelor
chimioterapiei;Probele de sputa se vor recolta fie ``pe loc``(produs extemporaneu), fie dimineata
devreme(produs matinal);
Materiale necesare:
sterile:cutie Petri, recipiente din plastic transparent(3-4 cm diametru, 5-6 cm inaltime si 30-50ml
capacitate) cu capac cu filet
nesterile:pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare
Pregatirea pacientului:Psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea recoltarii- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie- sa
expectoreze numai in recipientul special- sa nu introduca in recipient si saliva

fizica:- p a c i e n t u l e s t e s f a t u i t s a - s i c l a t e a s c a g u r a c u a p a p e n t r u a
i n d e p a r t a r e s t u r i l e alimentare; I se arata cum se deschide recipientul, sa
r e a l i z e z e c a t e v a i n s p i r a t i i profunde urmate de cateva secunde de apnee pentru o buna
mobilizare a secretiilor traheo-bronsice si inducerea tusei
Colectarea propriu-zisa- A s i s t e n t a i n m a n e a z a p a c i e n t u l u i r e c i p i e n t u l
-Pacientul este condus in camera de recoltare ,cand camera de recoltare nu
exista ,afara( in aer liber), unde este supravegheat prin vizor /geam sau direct
d e c a t r e u n c a d r u sanitar
-La intoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifica
c a n t i t a t e a s i c a l i t a t e a sputei(3-5ml sputa purulenta);daca aceasta nu
c o r e s p u n d e s e r e p e t a m a n e v r a d e recoltare;
-Pacientul este informat cand sa aduca urmatorul esantion(conform PNCT,pacientul da
unesantion la prezentarea la medic ,recoltat sub supraveghere, al doilea a doua zi dimineta,s p u t a
matinala auto-recoltata si al 3-lea cand se prezinta cu al 2-lea, recoltat tot
s u b supraveghere);
-Dupa ce colecteaza al 3-lea esantion, apcientul este informat cand sa se
p r e z i n t e p e n t r u rezultat.
- La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau inghit expectoratia(copii,femei)se vor
aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei:
-Aerosoli expectoranti cu cu solutie de NaCl 10%
-Lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril
- Tu b a j u l g a s t r i c f o l o s i n d s o n d e N e l a t o n s a u E i n h o r n - A s p i r a t u l b r o n s i c s a u
lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie
SUBIECTUL 16.

1)Tulburari in perioada post-partum(lactatia)

Lãuzia poate fi asimilatã unei „mici menopauze” și determinã, la toate femeile, o stare de depresie
psihicã de duratã variabilã (dar nu de intensitate psihoticã). În postpartumul precoce (pânã la 42 de
zile), se pot instala stãri anxioase, confuzionale, chiar delirante, apãrute fãrã o perioadã premonitorie și
în absența simptomatologiei infecțioase. Modul de producere pare a fi dezechilibrul hidroelectrolitic,
hormonal și efortul secretor al laptelui. De cele mai multe ori, prognosticul este favorabil.
Uneori, un episod confuzional sau delirant poate precede chiar instalarea unei stãri psihotice afective,
ca, de exemplu, depresia. Incidența depresiei postnatale variazã între 5 și 10% dintre lãuze.

2)PERFUZIA INTRAVENOASA
Definitie:Reprezinta introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura ,a solutiei medicamentoase
pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica sivolemica a organismului.
Scop:
-hidratarea si mineralizarea organismului.-administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul
imediatsi prelungit.-depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilortoxici.-
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine .-alimentarea pe cale parenterala.
Pregatirea Materialelor:
Sterile:
-dezinfectante-alcool medicinal- perfuzor- seringi- solutie de perfuzat
Pregatirea psihica a pacientului:
-il linistim, ii explicam tehnica.
Pregatirea fizica a pacientului:
-il asezam intr-o pozitie favorabila pentru a avea acces la vena.
Tehnica:
-Pregatirea perfuziei.
-Se introduce acul in punga de perfuzie.
-Se inchide prestubul (reglatorul de picaturi).
-Comprimam picatorul pana se umple, pe jumate.
-Deschidem prestubul (reglatorul de picaturi),eliberand aerul din perfuzie.
-Se fixeaza durata picaturilor.
-Asistenta Medicala va executa punctia venoasa.
Accidente si Incidente:
-Hiperhidratarea- se intrerupe perfuzia, se reduce ritmul.
-Embolia Gazoasa- prin patrunderea aerului in curentul circulator.
-Revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase ce poate da nasterela feblite si necroze.
-Coagularea sangelui pe ac sau branula.
-Se desfunda cu presiune mai mare

SUBIECTUL 17.

1)Modificari psihice in bolile endocrine hipotiroidiene.

Hipotiroidia duce la conturarea unor tablouri nevrotice. Hipertiroidia determinã iritabilitate, anxietate,
oscilații mari ale dispoziției. Se contureazã tablouri de tip maniacal.
2)RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

DEFINITIE:exudatul faringian este un lichid , rezultat in urma unui proces inflamator faringian
SCOP:-EXPLORATOR :-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea
tratamentului-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
PREGATIREA MATERIALULUI NECESAR :
- d e p r o t e c t i e : m a s c a d e t i f o n
- s t e r i l e : - s p a t u l a l i n g u a l a -eprubeta cu tampon-eprubeta de cultura-ser
fiziologic sau glicerina 15%3 -nesterile:-tavita renala-stativ pentru eprubete-lampa de spirt si chibrite
PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI:-psihica: se anunta pacientul si I se explica
tehnica-fizica:-se anunta sa nu manance si sa nu bea apa-sa nu se instileze solutii dezinfectante in nas,
si sa nu faca gargara-se aseaza pacientul pe un scaun
TEHNICA
-se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide
-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
-isi pune masca de protectie
-invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
-deschide epubreta cu tamponul faringian
-flambeaza gatul eprubretei si o inchide cu dop steril
-apasa limba cu spatula linguala
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele
membrane(cand este cazul)
-flambeaza gura eprubetei care se inchide cu dopul flambat
-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame se sticle frotiuri colorate sau insemanteaza
imediat pemedii de cultura
-se spala pa maini cu apa si sapun
SUBIECTUL 18.

1)Tulburari psihice din infarctul de miocard acut.

- bolnav cu infarct miocardic, trimis la psihiatrie pentru crizã de anxietate sau de agitație psihomotorie

2)RECOLTAREA ASEPTICĂ A URINEI-UROCULTURA

OBIECTIVELE PROCEDURII - Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor şi
efectuarea antibiogramei
PREGĂTIREA MATERIALELOR
• pentru prelevarea fără sondaj pregătiţi: - apă şi săpun pentru toaleta genito-urinară - antiseptic
pentru dezinfecţia meatului uretral - comprese sterile - recipient pentru colectarea sterilă a
urinei - bazinet dacă este necesar - container pentru deşeuri.
PREGĂTIREA PACIENTULUI
PSIHICĂ: - explicaţi pacientului necesitatea prelevării; - asiguraţi pacientul de inofensivitatea
procedurii; - instruiţi pacientul conştient şi valid cum să recolteze singur
FIZICĂ: - îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului, poziţionarea adecvată, respectarea intimităţii si a
pudorii, recomandari privind alimentaţia , toaleta regiunii, dezinfecţia organelor genitale externe,
asigurarea confortului fizic.
EFECTUAREA PROCEDURII: - verificaţi prescripţia medicală; - identificaţi pacientul; - prelevaţi
prin una din metodele enumerate mai jos în funcţie de starea pacientului sau recomandarea medicală;
a)prelevarea fără sondaj: - spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun (lavaj simplu) - recoltaţi urina de la bărbat
sau femeie după toaleta genito-urinară cu apă şi săpun şi clăti e abundentă; uscaţi regiunea, dezinfectaţi
meatul uretral cu comprese sterile îmbibate în antiseptic - colectaţi urina, în recipientul steril, din
mijlocul jetului - acoperiţi tubul steril.
SUBIECTUL 19.

1)Modificari psihice in diabetul zaharat.

Diabet zaharat decompensat generând crize “epileptice” sau sindrom confuzional

2)Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este sincronă
cu sistola ventriculară.

Scop:evaluarea funcţiei cardiovasculare.

Se apreciază:

Ritmul,Amplitudine,frecvenţa,Celeritatea

Loc de măsurare:oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:

a.temporală_superficială (la copii),a.carotidă,regiunea apicală (vârful

inimii),a.humerală,a.radială,a.femurală,la nivelul regiunii poplitee(în spatele
genunchiului),a.tibială,a.pedioasă

Materiale necesare:

pix culoare roşie,ceas cu secundar

Tehnica
pregătirea psihică

se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute,reperarea arterei,fixarea degetelor index, medius şi inelar
pe traiectul arterei,se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până la
perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului,se numără pulsaţiile timp de 1 minut

Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele documente
se notează cifric.
Frecvenţa

•n.n. 130-140 p/m

•copil mic 100-120 p/m
•la 10 ani 90-100 p/m
•adult 60-80 p/m
•vârstnic >80-90 p/m

modificări de frecvenţă a pulsului

tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului

bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului

Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

SUBIECTUL 20.

1)Tulburãri psihice în traumatismele cranio-cerebrale

În traumatismele cranio-cerebrale se pot întâlni tulburãri psihice acute și cronice sechelare. Pe prim
plan se situeazã pierderea stãrii de conștențã cu duratã variabilã și intensitate de la obnubilare la comã.
La ieșirea din comã sau chiar în comoțiile mai ușoare se poate instala o stare de confuzie mintalã și
agitație psihomotorie, uneori delir traumatic cu halucinații vizuale. Dupã delirul traumatic poate urma
sindromul Korsakov, caracterizat prin tulburãri de memorie și confabulație. Acesta se poate vindeca în
2 – 3 sãptãmâni ori se poate croniciza.
Tulburãrile psihice tardive posttraumatice sunt: cerebrastenia posttraumaticã (sindromul subiectiv al
traumatizatului cranian), demența posttraumaticã, epilepsia posttraumaticã.

2)Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop:evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de

elasticitatea şi calibrul vaselor).

elemente de evaluat-se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă

loc de măsurare:artera humerală,a.radială(electronic)

Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vată
alcool
pix de culoare roşie

metode:auscultatorie,palpatorie,oscilometrică
Tehnică

metoda auscultatorie

pregătire psihică

repaus timp de 5 minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie

se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată continuându-
se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)

Valori normale

•Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

•Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
•Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
•Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
•Valori sub cele normale -hipotensiune.hTA
notare:se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii
verticale şi se haşurează spaţiul rezultat,în alte documente medicale se notează cifric.
SUBIECTUL 21.

1)Nevrozele.
Definiție. Reprezintă un grup de afecțiuni cu determinare psihogenă, exprimate clinic printr-o
simptomatologie cu debut insidios și intensitate redusă, resimțită neplăcut de bolnav. Nevroticul
nu are halucinații, este orientat temporo-spațial și la propria persoană.

2)Masurarea si notarea respiratiei

Scop:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor
complicaţii şi al prognosticului
•Elemente de apreciat
Tipul respiraţiei,Amplitudinea mişcărilor respiratorii,Ritmul,Frecvenţă

•Materiale necesare
Ceas cu secundar,Creion de culoare verde/pix cu pastă verde

•Intervenţiile asistentei
Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
Numărarea inspiraţiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii
reprezintă o respiraţie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei in alte documente
medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
SUBIECTUL 22.

1)Isteria(tratament)
Isteria (nevroza isterică)
Crizele isterice se dezlănțuie secundar unor condiții stresante.

Tratamentul crizei de isterie:

- Nu se susține bolnavul.
- Nu se crează agitație în jurul lui, se îndepărteaza publicul spectator.
- Se transportă bolnavul într-o cameră liniștită.
- Se administreaza sedative injectabil (Clorpromazin, Diazepam).
- Se poate injecta și apă distilată, intradermic, perimamelonar (neindicat) sau suprapubian, în scopul
creării unei alte dominante corticale.
- Se sustrage atenția pacientului de la preocuparea sa asupra crizei.
Trebuie evitată accentuarea simptomelor prin:
- reducerea situațiilor generatoare de conflict și anxietate din jurul pacientului;
- centrarea pe trăirea sufletească și nu pe simptomele somatice;
- distragerea atenției de la acuzele somatice;
- antrenarea pacientului în activități relaxante;
- abordarea bolii psihice cu calm și blândețe.

2)Masurarea si notarea temperaturii in axila

Scop:evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare:axila,plica inghinala,cavitatea bucala,rect, vagin

Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii),tampoane de vata si comprese sterile,tava
medicala,lubrefiant,alcool medicinal,ceas

Interventiile asistentei:pregatirea materialelor langa pacient,pregatirea psihica a pacientului,spalarea

pe maini,se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre
asistenta
termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa
decat cea centrala
•valori normale
n.n. şi copil mic 36,1-37,8 ºC
adult 36-37 ºC în axilă
vârstnic 35-36 ºC
SUBIECTUL 23.

1)Tulburari de personalitate.
Tulburarea de personalitate de tip paranoid

Indivizii care aparțin acestei grupe sunt exagerat de suspicioși și neîncrezători, preocupați de a nu fi
manipulați, înșelați. Ei sunt secretoși în legătură cu existența lor, prudenți, interpretativi. Persoana
paranoidă deseori devine certăreață și critică față de celalți pentru a menține distanța din jurul ei, evită
să-și exteriorizeze sentimentele, cu excepția celor impulsive, de furie. Acești indivizi nu se pot relaxa,
deoarece ei se află în mod constant într-o stare de tensiune, temându-se că alții ar putea să le controleze
activitățile. Așteptându-se să fie jigniți de ceilalți, ei se îndoiesc de loialitatea și devotamentul
prietenilor și familiei.

2)Administrarea oxigenului pe masca

Scop:asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi princombaterea hipoxiei

determinata de:scaderea oxigenului alveolar,diminuarea hemoglobinei,tulburari in sistemul circulator
probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
Surse de oxigen
statie centrala de oxigen,microstatie,butelie cu oxygen
prin masca (cusau fara reinhalarea aerului expirat)
permite administrarea oxigenului in concentratie de
este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei
SUBIECTUL 24.

1)Depresia.
Definiție. Depresia psihotică este o stare afectivă de intensă încărcătură negativă,trăită de bolnav
ca o durere morală profundă

Pacientul cu depresie prezintă o privire stinsă, lipsită de strălucire, mimica ștearsă, expresia feței
trădează tristețe, îndurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratării.
Vestimentația poate fi în dezordine, murdară sau necălcată, întotdeauna în culori închise, sumbre.
Stabilește cu dificultate un contact verbal, vorbește monoton cu voce stinsă, atenția este redusă, se
concentreaza cu greu asupra discuției.

2)Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este sincronă
cu sistola ventriculară.

Scop:evaluarea funcţiei cardiovasculare.

Se apreciază:Ritmul,Amplitudine,frecvenţa,Celeritatea

Loc de măsurare:oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:
a.temporală_superficială (la copii),a.carotidă,regiunea apicală (vârful
inimii),a.humerală,a.radială,a.femurală,la nivelul regiunii poplitee(în spatele
genunchiului),a.tibială,a.pedioasă

Materiale necesare:pix culoare roşie,ceas cu secundar

Tehnica
pregătirea psihică se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute,reperarea arterei,fixarea degetelor
index, medius şi inelar pe traiectul arterei,se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra
peretelui arterial până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului,se numără pulsaţiile timp de 1
minut

Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele documente
se notează cifric.

Frecvenţa
•n.n. 130-140 p/m
•copil mic 100-120 p/m
•la 10 ani 90-100 p/m
•adult 60-80 p/m
•vârstnic >80-90 p/m
modificări de frecvenţă a pulsului
tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului
bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului
Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

SUBIECTUL 25.

1)Schizofrenia.
Definiție. Schizofrenia este o boală psihică caracterizată prin două sau mai multe simptome,
fiecare din ele dureaza cel puțin o lună. Aceste simptome sunt: idei delirante, halucinații, vorbire
dezorganizată (incoerență, întrerupere bruscă în exprimarea unei idei), simptome negative
(aplatizarea afectivă, alogie).

Simptomele caracteristice schizofreniei trebuie să fie însoțite de o incapacitate de adaptare socială și

ocupațională pentru o perioadă importantă de timp, bolnavul prezentând relații interpersonale alterate
(neînțelegeri la serviciu și în familie) sau să aibă în timpul copilăriei sau adolescenței un comportament
modificat.

2)Masurarea si notarea tensunii arteriale

• TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop:evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de

elasticitatea şi calibrul vaselor).

elemente de evaluat-se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă

loc de măsurare:artera humerală,a.radială(electronic)

Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
 stetoscop biauricular
tampon de vată
alcool
pix de culoare roşie

metode:auscultatorie,palpatorie,oscilometrică

Tehnică:metoda auscultatorie

-pregătire psihică
-repaus timp de 5 minute
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie
-se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a
manşetei
-se introduc olivele stetoscopului în urechi
-se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată
continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)

Valori normale

•Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

•Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
•Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
•Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
•Valori sub cele normale -hipotensiune.hTA
notare:se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii
verticale şi se haşurează spaţiul rezultat,în alte documente medicale se notează cifric.