Curs T Briciu 2013 2014 PDF

lOMoARcPSD|3627303
Curs T Briciu 2013-2014
Drept procesual civil I (Universitatea din Bucuresti)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)
lOMoARcPSD|3627303
DREPT PROCESUAL CIVIL

Conf. univ. dr. Traian Briciu 2013-2014

lOMoARcPSD|3627303
SEMESTRUL I

lOMoARcPSD|3627303
Curs 1 – 2 octombrie 2013

Traian Briciu
ProȘeșur Șivil
- examen: 1 subieȘt șe teorie (tratare exhaustiv a problematiȘii respeȘtive,

poate fi o Șompara ie, analiz șesȘriptiv ), 10 întreb ri gril șesȘhis Șu 1, 2, 3, 4 sau
niȘio variant ȘoreȘta (nu se punȘteaz par ial), 1 spe
Bibliografie:
1. V.M. Ciobanu, Traian Briciu, Claudiu Dinu, Curs de drept procesual civil 2012,
eș. Na ional
2. Coșul șe proȘeșur Șivil Șomentat coordonat de V.M. Ciobanu, ed. Universul
JurișiȘ (exist șoar primul volum șeoȘamșat )
3. M. T bârȘ , Tratat șe șrept proȘesual Șivil, eș. Universul JurișiȘ
4. Coșul șe proȘeșur Șivil Șomentat sub Șoorșonarea prof. Boroi, eș. Hamangiu
5. Coșul șe proȘeșur Șivil Șomentat șe Deleanu
Forma, materia i metoșa proȘesului Șivil
Forma procesului civil (cuprinde 3 elemente)
- proȘesul înȘepe prin sesizarea instan ei, Șontinu Șu șezbaterile i se finalizeaz

prin hot râre
1. sesizarea: procesul civil, spre deosebire șe proȘesul penal, NU înȘepe ex
officio, fiinș manifestarea unor interese, șe regul , private; Șa regul , nu vor exista
pronun ri, învestiri șin ofiȘiu (instan a se pronun șaȘ i se soliȘit șe Ș tre partea
interesat )
- sunt situa ii exȘep ionale Șânș instan a se înveste te șin ofiȘiu, îns valorile
oȘrotite în aȘest Șaz nu sunt tipiȘe pentru proȘesul Șivil, spre exemplu:
a) art. 165 șispozi ie prin Șare se arat Ș Șererea șe punere sub interșiȘ ie se poate
faȘe șe Ș tre instan , șin ofiȘiu
b) art. 918 (în materia șivor ului) instan a se va pronun a, Șhiar șaȘ p r ile nu au
Șerut, asupra exerȘit rii autorit ii p rinte ti, a Șontribu iei p rin ilor, a șrepturilor
Șare pot fi exerȘitate, preȘum i asupra numelui pe Șare so ii îl vor purta șup șivor
c) art. 17 Coș șe proȘeșur penal /Șivil , solu ionarea Șivil a laturii Șivile atunȘi
Șânș partea v t mat este un minor f r ȘapaȘitate șe exerȘi iu sau Șu ȘapaȘitate șe
exerȘi iu restrâns
[1]

lOMoARcPSD|3627303
2. dezbaterile reprezint Șea mai ampl parte a proȘesului (așministrarea șe

probe, șisȘutarea șe exȘep ii i aspeȘte șe punere a ȘonȘluziilor pe fonș)
3. hot rârea este aȘtul final i Șuprinșe 2 componente:
1) o Șomponent Șare are valoarea unui comandament (obliga ia pus în sarȘina
p r ilor șe Ș tre instan ) ȘaraȘterizat prin executio
2) o Șomponent șe ra ionament logiȘ Șare o expliȘ pe prima – cognitio sau
considerentele
- OUG 1998 – hot rârile nu se mai motivau șeȘât în Șazul în Șare erau ataȘate (s-
a renun at la aȘest luȘru în 2001)
Materia procesului
- este Șompus șin ȘonfliȘtul șintre p r i, raportul litigios șeșus jușeȘ ii, șe fapt,
reprezint rașiȘalizarea unei ȘontrașiȘtorialit i latente, permanent existent în
soȘietate, toat lumea este într-un raport șe ȘontrașiȘtorialitate latent , atunȘi Șânș
șevine aȘut , intervine proȘesul
Metoda procesului
- persoana Șare vrea s șeșuȘ jușeȘ ii o Șauz , șe regul , angajeaz un avoȘat,

iar avoȘatul faȘe o prim înȘașrare a Șauzei
- întâmpinarea reprezint aȘtul prin Șare pârâtul î i exprim pozi ia fa șe
preten iile reȘlamantului
a) jușeȘ torul, Șhiar șaȘ trebuie s afle așev rul, este supus el însu i legii, a așar,
pentru a ajunge la rezultatul final, jușeȘ torul se supune legii, iar nu propriei
Șon tiin e, art. 7 NCPC prinȘipiul legalit ii
b) jușeȘ torul NU se poate pronun a pe Șale șe reglementare, așiȘ jușeȘ torul
apliȘ legea la Șazuri partiȘulare, el nu se poate substitui legiuitorului Șreânș șrept,
întruȘât s-ar cauza un exces de putere, art. 5 alin. (4) exces de putere
- textul are i neajunsuri șin moment Șe fieȘare jușeȘ tor poate s interpreteze
legea Șum șore te, f r a fi inut șe interpret rile altor jușeȘ tori, fapt Șare șuȘe la o
praȘtiȘ neunitar
- element șe ȘoreȘ ie a praȘtiȘii neunitare: reȘursul în interesul legii (ÎCCJ
stabile te Șare este interpretarea ȘoreȘt a unui text de lege, interpretare care devine
obligatorie pentru Șelelalte instan e, jușeȘ torii șe la ÎCCJ ajung s fie un fel șe
legiuitor, îns , nu se Șreeaz o lege, Și se ș o interpretare legii, legiuitorul poate
moșifiȘa oriȘânș un text șe lege, iar reȘursul în interesul legii devine caduc)
- Șânș exist o problem nou șe importan șeosebit i o instan Șare se afl
în ultimul graș, aȘeast instan poate sesiza ÎCCJ pentru dezlegarea problemei de
drept noi sau dificile; șup șezlegarea problemei șate Ș tre solu ionare ÎCCJ, instan a
șe fonș solu ioneaz Șauza în Șonformitate Șu interpretarea șat șe ÎCCJ
c) situa ia în Șare legea ș posibilitatea jușeȘ torului s aib o apreȘiere suveran
asupra unor elemente, spre exemplu:
[2]

lOMoARcPSD|3627303
1) str mutarea unei Șauze, aȘeast hot râre nu se motiveaz , este un șrept suveran
de apreciere
2) în Șazul reȘursului art. 498 NCPC
3) orșonan a pre eșin ial , în aȘest Șaz jușeȘ torul motiveaz , șar benefiȘiaz șe
o apreȘiere larg
Procesul
- este o aȘtivitate înf ptuit șe instan e, p r i i angaja ii instan ei (spre exemplu:

grefieri) în veșerea înf ptuirii justi iei șe Ș tre instan e pentru ap rarea șrepturilor i
intereselor legitime ale persoanelor, fie în veșerea pronun rii unor hot râri
jușeȘ tore ti, fie pentru exeȘutarea unor hot râri sau a altor titluri
- caracteristici:
a) justi ia se înf ptuie te șe Ș tre instan e
b) justi ia presupune i realizarea unor interese legitime, iar nu numai a unor
drepturi
c) proȘesul are 2 p r i: partea șe jușeȘat (pronun area unei hot râri) i partea șe
executare (punerea în apliȘare a hot rârilor sau a altor titluri)
d) nu se ap r șoar șrepturi, Și i interese
e) no iunea șe proȘes nu se refer numai la Șeea Șe se întâmpl în instan
- uneori, e posibil s existe numai una șintre aȘeste faze, spre exemplu: atunci
Șânș un șintre p r i exeȘut șe bun voie obliga ia sa i astfel nu mai este nevoie șe
faza de executare
- faza jușeȘ ii are mai multe etape:
1. faza sȘris : Șererea șe Șhemare în jușeȘat i întâmpinarea
2. etapa ȘerȘet rii: jușeȘ torul așministreaz probele propuse șe p r i i rezolv
cereri
3. faza de dezbatere a procesului: p r ile pun ȘonȘluzii finale, în ȘontrașiȘtoriu
4. faza șeliber rii: instan a așopt solu ia, șup Șare o pronun
5. faza Ș ilor șe ataȘ
Izvoarele proȘeșurii Șivile i normele șe proȘeșur

Șivil
Izvoare
1) Constitu ia, spre exemplu: șreptul la ap rare, aȘȘesul liber la justi ie,
inșepenșen a instan elor
2) tratate i Șonven ii interna ionale la Șare România este parte (CEDO art. 6
paragraful 1), spre exemplu: Conven ia șe la Haga 1954
3) norme de drept comunitar: Regulamentul 1215/2011, se apliȘ atunȘi Șânș
exist un element șe extraneitate
[3]

lOMoARcPSD|3627303
4) Coșul șe proȘeșur Șivil , spre deosebire de VCPC, NCPC este mai amplu,
preluânș foarte mult șin șoȘtrin , struȘtura nu șifer mult, p strânș trași ia
proȘesual , fiinș inspirat, în prinȘipal, șin regulile proȘeșurale elve iene, are 7 Ș r i
- domeniul de aplicare al Șoșului șe proȘeșur Șivil : art. 2 – aplicare
general , așiȘ reprezint șreptul Șomun în materie Șivil , șar i în alte materii șaȘ
legile Șare le reglementeaz nu sunt Șontrare; nu exist proȘeșur ȘontenȘioas sau
Șontraven ional , Și aȘestea sunt șerog ri șe la proȘeșura Șivil , Șoșul se apliȘ i în
materie penal atunȘi Șânș regulile proȘeșurii penale las nereglementat o anumit
situa ie
- alte legi: contencios administrativ, legea expertizei tehnice, legea
Șontraven ional , legea șialogului soȘial pentru litigii șe munȘ i seȘuritate soȘial ,
Legea soȘiet ilor, legea funșa iilor i asoȘia iilor etȘ.
Raportul dintre normele procesuale
- specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant

- Șânș regula speȘial nu preveșe, se Șompleteaz Șu șreptul Șomun
- o norm speȘial anterioar nu poate fi abrogat printr-o norm general
ulterioar șeȘât șaȘ se preveșe aȘest luȘru în moș expres, spre exemplu: art. 83 lit. k)
șin Legea șe punere în apliȘare 76/2013
ClasifiȘarea normelor șe proȘeșur

- exist 3 categorii de norme:
1. norme șe organizare jușeȘ toreasȘ
- stabilesȘ organizarea sistemului jușiȘiar, în ansamblu, preȘum i Șompunerea
i constituirea completelor de jușeȘat
- normele șe organizare se reg sesȘ atât în Coșul șe proȘeșur
(inȘompatibilitate, spre exemplu), Șât i în Legea 304/2004 sau Legea 303/2004
2. norme șe Șompeten , stabilesȘ atribu iile statului, fie în raport Șu alte
organe alte statului, fie între ele
- atribu ii între instan e șe graș șiferit sau șe aȘela i graș, șar șistribuite
teritorial diferit
3. normele șe proȘeșur propriu-zise Șare stabilesȘ regulile șe jușeȘat ,
formele aȘtelor i termenele în Șare aȘtele pot fi f Șute, sunt Șele mai multe, se reg sesȘ
în mare parte în Coșul șe proȘeșur , șar i în legi speȘiale
- ȘlasifiȘarea Șererilor are o anumit importan praȘtiȘ atunȘi Șânș se refer la
caracterul reglementar
- dreptul procesual civil este un drept reglementar, astfel, foarte multe dintre
normele sale sunt imperative, șe i ne afl m în sfera șreptului privat, are rolul șe a
ordona lucrurile
- exist i norme șispozitive, îns sunt numite norme șe orșine publiȘ i norme
șe orșine privat
[4]

lOMoARcPSD|3627303
- normele șispozitive permit p r ilor s șeroge în avans, iar normele de

proȘeșur Șivil se ȘaraȘterizeaz prin posibilitatea invoȘ rii
- pentru normele șispozitive, înȘ lȘarea sa poate fi invoȘat numai șe Ș tre partea
v t mat i numai la termenul imeșiat urm tor înȘ lȘ rii respeȘtive, spre șeosebire șe
normele imperative a Ș ror înȘ lȘare poate fi invoȘat șe oriȘine i oriȘânș
- normele de organizare sunt, în general, norme șe orșine publiȘ
a) exist norme șe inȘompatibilitate absolut , spre exemplu: jușeȘ torul
Șare a pronun at o hot râre nu poate jușeȘa în apel sau recurs
b) exist norme șe inȘompatibilitate relativ , spre exemplu: jușeȘ torul
este so ul unei p r i, jușeȘ torul s-a antepronun at
- norme șe Șompeten :
a) norme de Șompeten general , sunt norme absolute
b) norme de Șompeten material , care sunt tot absolute
c) norme de Șompeten teritorial , Șare au ȘaraȘter relativ, avânș ȘaraȘter șe
orșine publiȘ numai atunȘi Șânș legea preveșe aȘeasta, spre exemplu: capacitatea
persoanelor (șivor , șeȘlararea mor ii)
- norme șe proȘeșur propriu-zis :

a) șe orșine publiȘ
b) șe orșine privat
- se șeosebesȘ în funȘ ie șe interesul oȘrotit, valoarea pe Șare o protejeaz
- spre exemplu: termenele șe apel i șe reȘurs (șe orșine publiȘ )
- spre exemplu: în materia probelor se preveșe în moș expres Ș sunt permise
Șonven iile asupra aȘestora art. 256 (șe orșine privat ), art. 315 (persoane Șare nu pot
fi ascultate ca martori)
ApliȘarea în timp a legii
Neretroactivitatea legii
- proȘesul Șivil nu presupune un aȘt, Șa în Șivil, Și o suȘȘesiune șe aȘte Șare au
leg tur între ele, generând efecte unele asupra altora
1) Șonform Noului Coș șe proȘeșur Șivil , proȘesele în Șurs șe jușeȘat ,
preȘum i exeȘut rile silite înȘepute sub legea veȘhe, r mân supuse legii veȘhi; prin
urmare, legea sub Șare a înȘeput proȘesul va guverna aȘest proȘes pân la Șap t,
inșiferent șe sȘhimb rile Șare apar pe parȘurs (Șonform veȘhiului Șoș se apliȘ legea
nou )
2) în Șeea Șe prive te Șompeten a: proȘesele în Șurs la șata sȘhimb rii
Șompeten ei printr-o lege nou vor fi jușeȘate în Șontinuare șe instan ele legal
[5]

lOMoARcPSD|3627303
învestite sub legea veȘhe (la fel Șa în veȘhiul Șoș), în plus, r mân investite instan ele
Șhiar i în Șaz șe Șasare Șu trimitere, spre șeosebire șe veȘhiul Șoș Șare preveșea faptul
Ș în Șazul Șas rilor Șu trimitere se trimit la instan ele Șompetente Șonform noii legi
3) în ambele Șoșuri este prev zut faptul Ș în Șazul în Șare se șesfiin eaz o
instan legat învestit , șosarele se trimit instan ei Șompetente potrivit legii noi
4) hot rârile sunt supuse Ș ilor șe ataȘ, motivelor i termenelor sub legea
Ș ruia a înȘeput proȘesul, inșiferent șe moșifiȘ rile ulterioare, spre șeosebire șe
veȘhiul Șoș Șare preveșea Ș hot rârile sunt supuse Ș ilor șe ataȘ șe la momentul
pronun rii fieȘ reia
5) în Șeea Șe prive te probele se pun urm toarele probleme:
a) admisibilitatea probelor
b) administrarea probelor
c) puterea doveditoare
- în Șeea Șe prive te așmisibilitatea i puterea șoveșitoare a probelor
preȘonstituite i a prezum iilor legale se apliȘ legea Șare era în vigoare la șata
proșuȘerii ori s vâr irii faptelor Șe faȘ obieȘtul proba iunii (nu se apliȘ în Șazul unui
șeliȘt Șivil, nu poate fi vorba șe probe preȘonstituite, în Șazul tuturor Șelorlalte probe
Șare nu sunt preȘonstituite sau nu sunt prezum ii legale se apliȘ regula șe la
momentul înȘeputului proȘesului, regula general )
- legea șe la momentul soliȘit rii așministr rii probelor se apliȘ numai în Șeea
Șe prive te așministrarea aȘestora, este singura șerogare șe la regula general (potrivit
Ș reia se apliȘ regula șe la înȘeputul proȘesului), art. 26 alin. (2)
Principiile fundamentale ale procesului civil
- VCPC nu avea un Șapitol șeșiȘat prinȘipiilor, majoritatea prinȘipiilor prev zute

în NCPC erau ȘunosȘute i sub veȘhiul Șoș
AȘȘesul liber la justi ie

- prinȘipiul reglementat la nivel Șonstitu ional (art. 21), Șonven ional (art. 6
paragraful 1 CEDO), legal (art. 2 Legea nr. 304/2004)
- nu este un drept absolut, statul are șreptul s organizeze Șonși iile în Șare s se
exerȘite aȘȘesul la justi ie (limitarea aȘȘesului la justi ie s aib un sȘop legitim i s fie
propor ional Șu sȘopul urm rit)
- pentru a șeȘlan a un proȘes este nevoie a se pl ti taxe jușiȘiare șe timbru, nu
reprezint în prinȘipiu o înȘ lȘare a aȘestui prinȘipiu, șar statele trebuie s se asigure
Ș aȘestea nu au ȘaraȘter prohibitiv (CEDO, hot rârea Kreuz Șontra Poloniei 2001,
CEDO, hot rârea Brezeanu Șontra României2009)
[6]

lOMoARcPSD|3627303
- existen a unor proȘeșuri prealabile nu reprezint o îngr șire a aȘȘesului la

justi ie, șar șurata lor s fie exȘesiv , Șostisitoare șin punȘt șe veșere finanȘiar
- concluzie: legisla ia noastr se înȘașreaz în limitele aȘȘeptabile Șu o men iune:
în materia taxelor șe timbru, aȘel eȘhilibru nu este respeȘtat, spre exemplu: cauzele de
partaj jușiȘiar se timbreaz exȘesiv, merge pân la 5% șin masa partajabil , taxele
prohibitive au sȘopul șe a înȘuraja partajul amiabil la notar
PrinȘipiul șublului graș șe jurisșiȘ ie

- nu se reg se te în Coș, niȘi în Conven ia European , poate fi șeșus șin
Conven ia European pentru Drepturile Omului șin no iunea șe proȘes eȘhitabil,
no iune ȘonsaȘrat i în Șonstitu ia noastr i în NCPC, ar putea intra i șreptul șe a
Șontesta solu ia, nu este reglementat expresis verbis în materie Șivil , Și numai în
materie penal
- presupune gruparea instan elor șe rang șiferit, șou Șâte șou , pentru
asigurarea parȘurgerii a șou jușeȘ i în fonș
- șublu graș șe jurisșiȘ ie: reȘursul nu este o jușeȘat șe fonș, se verifiȘ
exȘlusiv apliȘarea legii, iar nu i faptele pe Șare legea se apliȘ , șeȘi nu poate fi vorba
șe un triplu graș șe jurisșiȘ ie, nu import faptele, ci doar care este interpretarea
textului șe lege, șublul graș presupune jușeȘarea în fonș șe șou instan e
- niȘioșat jușeȘ torul șin reȘurs nu se va preoȘupa șe existen a sau nu a bunei-
Șreșin e, Și Șonteaz , spre exemplu: care sunt efectele bunei-Șreșin e în materia
uzuȘapiunii, șaȘ un text mai este sau nu în vigoare, șaȘ r spunșerea șeliȘtual este
solișar sau nu, jușeȘ torul șin reȘurs nu este un jușeȘ tor al moșului în Șare au
jușeȘat Șeilal i jușeȘ tori fapta
- nu este un jușeȘ tor al faptelor, Și al moșului în Șare au fost jușeȘate faptele
- NCPC reȘunoa te impliȘit aȘest prinȘipiu, șeoareȘe în majoritatea Șazurilor se
preveșe șreptul la apel; în situa ia în Șare o Șauz nu neȘesit 3 jușeȘ i, se renun la
recurs, nu la apel
Dreptul la un proȘes eȘhitabil în termen optim i previzibil

- art. 6 paragraful 1 CEDO „termen eȘhitabil i rezonabil”, îns , Șuvântul
rezonabil ar trebui s însemne „optim i previzibil”, astfel Șum este prev zut în prezent
în NCPC
- în legisla ia na ional exist în art. 21 șin Constitu ie, în Legea 303/2004 în art.
6 i 10, iar NCPC îl preveșe în art. 6
- presupune existen a unui proȘes Șare s asigure respeȘtarea prinȘipiilor
funșamentale preȘum, ȘontrașiȘtorialitatea, egalitatea i șreptul la ap rare
- judecarea unui proces eȘhitabil nu are leg tur Șu ȘonȘeptul șe „jușeȘare a
Șauzei în eȘhitate” – neraportare la Șauze, Și la prinȘipiile generale ale eȘhit ii, pe Șare
le va apliȘa potrivit Șon tiin ei sale, luȘru Șare nu este posibil, întruȘât în art. 5 se
preveșe Ș jușeȘ torul trebuie s se bazeze pe prinȘipii legale, spre șeosebire șe
arbitraj, unșe se poate stabili moșul șe jușeȘat șe Ș tre p r i
[7]

lOMoARcPSD|3627303
- termenul optim i previzibil șeȘurge șin prinȘipiul Șonstitu ional i

Șonven ional șe a „jușeȘa Șauza într-un termen rezonabil”
- stabilirea respeȘt rii prinȘipiului nu se faȘe în moș abstraȘt, Și se va ine seama
șe anumi i ȘoefiȘien i, precum: complexitatea procesului, dificultatea dezbaterilor,
atitușinea p r ilor, Ș ile șe ataȘ Șe se pot exerȘita etȘ.
- termen optim presupune asigurarea unui termen adecvat
- spre exemplu: partea Șare a provoȘat amân ri, șin Șulpa ei, nu va putea s
invoȘe în instan a intern sau interna ional faptul Ș proȘesul nu a respeȘtat un
termen optim
- Șonși ia termenului rezonabil este o obliga ie șe rezultat pentru stat, nu de
șiligen , astfel, statul nu se poate prevala șe argumente preȘum înȘ lȘarea rolului
instan elor, num rul miȘ șe jușeȘ tori, proȘesitatea sporit în rânșul oamenilor
pentru a înȘ lȘa aȘest termen
- termenul poate fi îns înȘ lȘat i șin cauza numeroaselor procese aflate pe rol
la un moment dat
- Șânș se vorbe te șespre un termen „optim i previzibil” se face referire la
faza șe jușeȘat , faza șe exeȘutare, iar atunȘi Șânș exist proȘeșuri prealabile, șurata
aȘestora intr în ȘalȘul , tot Șeea Șe presupune jușeȘata în ansamblul ei
- previzibilitatea este una dintre regulile care au stat la baza NCPC, spre exemplu:
la apliȘarea legii în timp, legea Șare se apliȘ întregului proȘes este legea în vigoare șe
la înȘeputului aȘestuia
- previzibilitatea este, îns , praȘtiȘ imposibil , șar se faȘe șiferen între a nu avea
niȘio raportare șe timp i a înȘ lȘa o raportate
- reprezint ȘonȘretiz ri ale aȘestui prinȘipiu estimarea duratei necesare pentru
cercetarea procesului art. 238, perimarea art. 416 – 422, termenul în Șuno tin art.
229, Șontesta ia privinș tergiversarea proȘesului art. 522 – 526
- Șererea șe Șhemare în jușeȘat Șuprinșe, printre multe altele, i probele,
întâmpinarea presupune i exȘep iile i probele pe Șare le așuȘe pârâtul, astfel înȘât
jușeȘ torul î i poate faȘe un plan asupra șuratei proȘesului
- perimarea este o sanȘ iune pentru l sarea în neluȘrare a proȘesului, astfel,
șup treȘerea unui timp șe 6 luni, șosarul este Șonsișerat înȘhis – are un caracter
peremptoriu
- termenul în Șuno tin este o fiȘ iune a legii atunȘi Șânș ar trebui s se faȘ
citarea, astfel, are scopul de a facilita curgerea procesului
- Șontesta ia privinș tergiversarea proȘesului are tot scopul de a respecta
termenul optim i previzibil, proȘeșura este introșus tot ca urmare a unei
jurisprușen e formale la nivel european (regula Șonform Ș rora trebuie s se faȘ
așresarea întâi la instan ele na ionale avea o șefiȘien , astfel, statele au Șreat
meȘanisme Șonform Ș rora s se permit așresarea la instan a european , Șhiar f r
terminarea proȘesului, șar Șu Șonși ia s se fi finalizat Șontesta ia la tergiversarea
proȘesului în instan a na ional )
[8]

lOMoARcPSD|3627303
Instan a trebuie s fie inșepenșent i impar ial , stabilit șe

lege
- art. 6 NCPC
- inșepenșen a este șe 2 feluri:
a) funȘ ional , așiȘ organele Șare jușeȘ , instan ele, nu trebuie s apar in niȘi
legislativului, niȘi exeȘutivului, șar niȘi s aȘ ioneze sub influenta aȘestora, fapt Șare
este înșeplinit
b) personal , aȘeasta șeȘurge șin statutul jușeȘ torului Șare trebuie s fie
impregnat șe Șontrolul Șelorlalte puteri (astfel, este important Șine te nume te, Șine te
promoveaz i Șine te șemite) – moșul șe numire, șurata funȘ iei, inȘompatibilit ii i
interșiȘ ii în funȘ ie etȘ.
- în România numirea se faȘe șe pre eșinte, șar prin propunerea CSM,
promovarea se faȘe numai șe Ș tre CSM, iar șemiterea se faȘe în Șonși ii impuse șe
lege, la decizia CSM
- impar ialitatea este:
a) obieȘtiv , reprezint aparen a șe impar ialitate, este neȘesar s nu existe o
suspiȘiune Șreșibil șe impar ialitate, spre exemplu: rușenia sau faptul Ș jușeȘ torul
s-a antepronun at)
b) subieȘtiv , forul interior al jușeȘ torului
- inșepenșen a este o garan ie Ș po i fi impar ial, șar șe multe ori se poate
ajunge la situa ia în Șare un jușeȘ torul este p rtinitor toȘmai șatorit ȘaraȘterului
independent
- efeȘtul impar ialit ii obieȘtive: în VCPC existau anumite Șauze striȘt prev zute
șe lege, șe inȘompatibilitate, list exhaustiv , NCPC la art. 41 i 42 enumer anumite
Șazuri șe reȘuzare în Șaz șe impar ialitate, preȘum i orice alte cazuri care pot fi
asimilate, lista nemaifiinș astfel exhaustiv
- incompatibilitatea poate fi Șerut prin reȘuzare șe Ș tre parte sau se poate
exprima prin ab inere șin partea jușeȘ torului
- mijloaȘele proȘesuale șe Șombatere a afeȘt rii impar ialit ii:
incompatibilitatea
- Șompeten a instan elor se stabile te prin lege (art. 126 alin. (2) șin Constitu ie)
PrinȘipiul legalit ii
- justi ia se șesf oar în numele i Șonform legii
- art. 124 alin. (1) șin Constitu ie (justi ia se înf ptuie te în numele legii), art. 7
NCPC (proȘesul se șesf oar Șonform șispozi iilor legii), art. 4 șin Legea 303/2004
(asigurarea suprema iei legii)
- presupune faptul Ș jușeȘ torul jușeȘ potrivit legii, iar nu potrivit
Șonvingerilor sale atunȘi Șânș aȘestea sunt Șontrare, nu se poate jușeȘa în eȘhitate,
îns jușeȘ torul poate s interpreteze legea
[9]

lOMoARcPSD|3627303
- legea este totșeauna laȘunar pentru Ș vizeaz elemente șe maxim

generalitate, partiȘularizare Șare se faȘe șe Ș tre jușeȘ tor, astfel, aȘesta trebuie s
interpreteze legea
PrinȘipiul ȘontrașiȘtorialit ii
- art. 14 NCPC
1. înseamn posibilitatea p r ilor șe a șezbate oriȘe problem șe șrept sau
de fapt pus în șisȘu ie în Șauza respeȘtiv ; instan a nu poate îns hot rî șeȘât șup
Șitarea sau înf i area p r ilor; astfel, Șontradictorialitatea nu presupune prezenta
obligatorie a p r ilor la jușeȘat , Și șoar obliga ia șe Șitare a aȘestora, r mânânș la
alegerea acestora dreptul de a se prevala
- exist i anumite exȘep ii:
a) proȘeșura neȘontenȘioas
b) proceduri urgente (orșonan a pre eșin ial , asigurarea unor șovezi Șe ar putea
s șispar )
c) atunȘi Șânș efiȘien a proȘeșurii ine șe ȘaraȘterul seȘret al acesteia (sechestrul
asigur tor sau poprirea asigur torie)
2. p r ile trebuie s î i faȘ ȘunosȘute reȘiproȘ i în timp util motivele șe

fapt i șe șrept pe Șare î i întemeiaz preten iile sau ap r rile sau mijloaȘele șe prob
- trebuie s existe reciprocitatea Șunoa terii probelor i, șe asemenea, trebuie
s existe un termen util, astfel, probele trebuie s fie anun ate
- apliȘa ii: cererea de chemare în jușeȘat se ȘomuniȘ pârâtului Șare șepune o
întâmpinare în termenul șe 25 șe zile, aȘeasta se ȘomuniȘ reȘlamantului Șare șepune,
în 10 zile, un r spuns la întâmpinare (art. 201)
- în VCPC nu era prev zut aȘest prinȘipiu al termenului util, aȘum îns textul
oblig instan a s aȘorșe p r ii un termen pentru preg tire, șaȘ aȘesta îl Șere
3. obliga ia p r ilor șe a expune ȘoreȘt i Șomplet situa ia șe fapt sau

obliga ia șe a expune un punȘt șe veșere fa șe afirma iile p r ii așverse, atunȘi Șânș
acestea sunt relevante
- ȘontrașiȘtorialitatea impliȘ nu numai șrepturi, Și i obliga ii
4. șreptul p r ilor șe a șisȘuta i argumenta oriȘe problem șe fapt sau șe

drept invoȘat șe un partiȘipant la proȘes sau șe instan șin ofiȘiu; Șorelativ, instan a
are obliga ia șe a pune în șisȘu ia p r ilor toate Șererile, exȘep iile i împrejur rile șe
fapt sau de drept invocate
- apliȘa ii: art. 244 NCPC, art. 254 alin. (5) NCPC, art. 259 NCPCP
- instan a poate propune șin ofiȘiu șisȘutarea anumitor aspeȘte sau a anumitor
exȘep ii
[10]

lOMoARcPSD|3627303
- ȘontrașiȘtorialitatea vizeaz atât p r ile, Șât i jușeȘ torii
5. hot rârea va fi întemeiat numai pe motive, expliȘa ii sau probe supuse

în prealabil, șezbateri p r ilor
- apliȘa ii: art. 400 NCPC, art. 425 alin. (1) lit. b)
- nu pot fi puse în șisȘu ie probele șup înȘhișerea șezbaterilor; în situa ia în
care s-au descoperit anumite probe sau fapte noi, se dispune repunerea pe rol a cauzei
pentru a pune în șisȘu ia p r ilor în șezbatere
6. absen a ȘontrașiȘtorialit ii
- p r ile nu st ruiesȘ în jușeȘat , se șispune suspenșarea i, ulterior, perimarea
cauzei
- în situa ia în Șare p r ile nu- i mai sus in niȘi ataȘul, niȘi ap rarea sau în situa ia
în Șare se Șer termene șe fieȘare șat , Șânș se Șere amânare
- sanȘ iunea înȘ lȘ rii ȘontrașiȘtorialit ii este nulitatea hot rârii
Dreptul la ap rare
- art. 24 șin Constitu ie, art. 13 NCPC, art. 15 șin Legea 304/2004
- șreptul la ap rare presupune:
a) în sens material: Șrearea unui Șomplex șe șrepturi i garan ii Șare asigur
posibilitatea Șa partea s - i sus in interesul în instan , posibilitatea șe a- i ap ra
interesele (șreptul șe a fi Șitat, șe a faȘe Șereri, șe a reȘuza jușeȘ torii, șe a partiȘipa
la șezbateri, șe a exprima punȘtul șe veșere Șu privire la afirma iile p r ii așverse sau
ale instan ei)
- în general, aȘeste garan ii se reg sesȘ în prinȘipiul ȘontrașiȘtorialit ii
b) în sens formal: presupune posibilitatea șe a reȘurge la un avoȘat sau, în Șazul

persoanelor juridice, la un consilier juridic
- în Șivil, în prinȘipiu, prezenta avoȘatului reprezint o op iune pentru parte,
numai în penal, în anumite Șazuri, prezenta avoȘatului este obligatorie
- în faza recursului, Șhiar i în Șivil, prezenta avocatului este obligatorie sub
sanȘ iunea nulit ii Șererilor (sau, șup Șaz, a Șonsilierului jurișiȘ) art. 13 șin NCPC,
dar i în art. 83, 84 în materia reprezent rii; regula se apliȘ i în Ș ile extraorșinare
șe ataȘ șe retraȘtare (Șontesta ia în anulare i revizuirea); exȘep iile sunt strict
limitativ prev zute șe lege:
a) art. 13 alin. (2) p r ile pot fi reprezentate în reȘurs i șaȘ manșatarul aȘestuia,
so sau ruș apropiat (grașul 2, Șel mult) este liȘen iat în șrept sau șaȘ partea în sine
este liȘen iat în șrept
b) Legea șe punere în apliȘare a Coșului șe proȘeșur Șivil – instan ele sau
parȘhetele pot s fie reprezentate în justi ie i șe Ș tre pre eșintele instan ei sau șe
[11]

lOMoARcPSD|3627303
proȘurorul ef al parȘhetului ori șe o persoan șesemnat șe aȘe tia șin interiorul

institu iei pentru Ș aȘestea sunt prezumate a Șunoa te șreptul
- pentru situa ia în Șare partea nu are resurse finanȘiare, se poate acorda ajutor
publiȘ jușiȘiar prin numirea unui avoȘat șin ofiȘiu, Șonși iile sunt fixate prin OUG nr.
51/2008
- Șânș Șel Șhemat în jușeȘat este Șitat prin publiȘitate, instan a nume te un
Șurator jușiȘiar șintre avoȘa ii șesemna i șe barou, care va reprezenta interesele
pârâtului; aȘest fapt este posibil atunȘi Șânș șomiȘiliul este neișentifiȘat, iar
reȘlamantul sus ine Ș nu îl Șunoa te; Șuratorul va sus ine, pe Șât posibil, argumentele
favorabile p r ii în lips
- statul nu poate garanta ap rarea f Șut șe avoȘat sub aspeȘtul ȘonȘep iilor
șezvoltate șe Ș tre aȘesta, șreptul la ap rare este un șrept formal, îns nu trebuie s
se Șonsișere faptul Ș statul nu are șreptul șe a stabili un stanșarș, în limitele
posibilit ii
Principiul rolului aȘtiv al jușeȘ torului

– nu se reg se te sub aȘeast șenumire în Șoș
JușeȘ torul trebuie s st ruie pentru jușeȘarea amiabil a Șauzei
- istoric, sunt 2 proceduri:

a) Șea aȘuzatorial (în aȘest Șaz jușeȘ torul asȘult i taȘe, aȘȘept sau nu
aȘȘept probele impuse șe p r i)
b) Șea inȘhizitorial se ȘaraȘterizeaz printr-un rol aȘtiv al jușeȘ torului, aȘesta
rișiȘ probleme noi, propune probe noi Șhiar șaȘ p r ile nu le-au propus sau chiar
șaȘ aȘestea se împotrivesȘ, în sȘopul afl rii așev rului, sugereaz argumente pentru
ajutarea uneia șintre p r i
- în legisla ia noastr este un o situa ie mixt , jușeȘ torul are un rol aȘtiv, șar
aȘesta este ponșerat pentru Ș a nu exista p rtinire șin partea aȘestuia
- rolul activ Șonst în:
1) st ruirea pentru rezolvarea amiabil a cauzei
- apliȘa ii: art. 227 NCPC (prezenta personal a p r ilor în veșerea solu ion rii
amiabile a litigiului), art. 14 alin. (2) NCPC, art. 920, 982 NCPC
- art. 21, art. 227 jușeȘ torul are șreptul șe a asista la împ Șarea p r ilor
2) jușeȘ torul are obliga ia șe a informa faptul Ș exist meșierea i șe a asigura
partiȘiparea la o eșin prin Șare sunt așuse în veșere avantajele meșierii
- în situa ia în Șare meșierea nu a fost un suȘȘes, jușeȘ torul, în veșerea afl rii
așev rului, pune în șisȘu ia p r ilor aspeȘte șe fapt i șe șrept, Șhiar șaȘ aȘestea nu
sunt men ionate în Șere i în întâmpinare
3) șe asemenea, poate așministra șin ofiȘiu probe, Șhiar șaȘ p r ile nu le-au cerut
i Șhiar șaȘ p r ile se împotrivesȘ, totu i, exist anumite limite:
a) punerea prealabil în șisȘu ia p r ilor faptul probator
b) nu se pot administra probe care nu sunt legale
[12]

lOMoARcPSD|3627303
- p r ile nu se pot plânge în Ș ile șe ataȘ șe faptul Ș instan a nu a așministrat

probe din oficiu
4) jușeȘ torul poate, în anumite Șazuri, s introșuȘ șin ofiȘiu în proȘes ter e
persoane (Șonși iile sunt prev zute la art. 78 NCPC, în materie neȘontenȘioas , unșe
nu exist pârât sau în materie ȘontenȘioas îns în anumite Șazuri prev zute, spre
exemplu: art. 436 Coș Șivil); i în Șazurile în Șare nu exist o preveșere expres a legii
Ș trebuie Șa o anumit parte s fie în proȘes, șar șaȘ șin natura proȘesului prezenta
unei anumite persoane este neȘesar , jușeȘ torul poate pune în șisȘu ia reȘlamantului
introducerea acestei persoane, spre exemplu: la partaj judiciar, dar, în aȘest Șaz partea
este Șea Șare introșuȘe ter a persoan , iar nu jușeȘ torul șin ofiȘiu
5) poate s șea ȘalifiȘare jurișiȘ ȘoreȘt aȘtelor sau faptelor prezentate șe p r i,
Șhiar șaȘ aȘeste poart o șenumire gre it
- nu poate sȘhimba șenumirea i temeiul jurișiȘ în Șazul în Șare p r ile se opun,
șaȘ nu se înȘalȘ interesele legitime ale altora – în alt moș s-ar înȘ lȘa prinȘipiul
șisponibilit ii
- nu poate șep i limitele învestirii, așiȘ nu poate sȘhimba obieȘtul Șererii șe
Șhemare în jușeȘat – extra sau plus petita, poate sȘhimba ȘalifiȘarea i temeiul jurișiȘ
al cererii, dar nu poate schimba obiectul care este fixat de reclamant, nu are dreptul de
a jușeȘa mai mult șeȘât i se Șere, șar niȘi mai pu in – aplicare a principiului
șisponibilit ii
- rolul aȘtiv al jușeȘ torului trebuie s in Șont șe prinȘipiul ȘontrașiȘtorialit ii
i este limitat șe prinȘipiul șisponibilit ii
PrinȘipiul șisponibilit ii
- are la baz ișeea Ș proȘesul Șivil este o afaȘere privat a p r ilor, Șeea Șe
înseamn Ș înȘeputul, mersul i sfâr itul aȘestuia sunt impuse șe p r i
- astfel, jușeȘata nu poate s porneasȘ șin ofiȘiu, proȘesul porne te numai la
Șererea p r ii interesate judex ne procedat ex officio; exist anumite exȘep ii:
a) atunȘi Șânș se preveșe în moș expres, proȘesul poate înȘepe i la cererea unei
organiza ii sau institu ii (art. 92 situa ia în Șare proȘurorul poate înȘepe proȘesul în
numele minorilor sau șisp ru ilor, șar este o exȘep ie par ial , sub aspeȘtul sesiz rii,
dar tot nu este ex officio sau organiza ii șe proteȘ ie a Șonsumatorilor etȘ.)
b) punerea sub interșiȘ ie (art. 165 coroborat cu art. 111 NCC)
c) instituirea curatelei (art. 182 NCC)
- obiectul procesului este stabilit șe p r i, prin Șererile pe Șare le formuleaz ,

instan a este obligat s se pronun e numai asupra obiectului procesului astfel cum a
fost stabilit șe p r i; exȘep ie: art. 918 alin. (2) i (3) NCPC sau în materia șivor ului
- p r ile au șreptul șe a pune Șap t proȘesului prin renun are la jușeȘat sau la
șreptul subieȘtiv, tranzaȘ ie, aȘhiesare
[13]

lOMoARcPSD|3627303
- p r ile sunt Șele Șare șeȘiș s formuleze sau nu Șalea șe ataȘ; exȘep ie:
procurorul art. 92 NCPC
- partea Șare a Șâ tigat proȘesul șeȘișe s soliȘite exeȘutarea jușeȘ rii; exȘep ie:
procurorul art. 92 NCPC
- proȘurorul poate introșuȘe oriȘe exȘep ie atunȘi Șânș Șonsișer Ș exist o
înȘ lȘare
AȘ iunea Șivil
- aȘ iunea Șivil este șefinit în art. 29 al NCPC care este o preluare a șefini iei
doctrinei VCPC i reprezint ansamblul mijloaȘelor proȘesuale prev zute șe lege
pentru proteȘ ia șreptului subieȘtiv sau a unei situa ii jurișiȘe, preȘum i pentru
asigurarea ap r rii p r ilor în proȘes
- nu se Șonfunș Șu Șererea șe Șhemare în jușeȘat , nu se Șonfunș niȘi Șu
dreptul subieȘtiv, pentru Ș în Șoș spune Ș e "pentru protejarea dreptului subiectiv",
astfel, pare Ș e Șompus șintr-un ansamblu de mijloace procesuale – dreptul de a
reȘuza, șreptul șe a pune Șonși ii, șreptul a exeȘuta hot rârea
Raportul șintre șreptul subieȘtiv i șreptul la aȘ iune

- raportul, ca drept subiectiv, este alȘ tuit șin 3 elemente:
1. Șel Șare ș șreptul la o anumit aȘ iune
2. pretinderea unei anumite conduite din partea subiectului pasiv
3. șreptul subieȘtului aȘtiv șe a reȘurge la aȘ iune atunȘi Șânș subieȘtul pasiv nu
are aȘea Șonșuit pe Șare ar trebui s o aib – șreptul la aȘ iune
- sunt i autori Șare sus in Ș șreptul la aȘ iune nu șeȘurge șin șreptul șe aȘ iune,
Și șin Constitu ie, șin șreptul la justi ie, este în exteriorul șreptului subieȘtiv, aceast
opinie nu poate fi aȘȘeptat
- șreptul material la aȘ iune (în viziunea unor autori ai Codului Civil), art.
2500 NCC vorbe te șe șreptul material la aȘ iune f Șânș șistinȘ ie între șreptul
material i șreptul proȘesual la aȘ iune
- conform art. 2500, dreptul material la aȘ iune este supus presȘrip iei, nu îns i
dreptul proȘesual la aȘ iune; aȘeast șefini ie arat Ș se presȘrie șreptul șe a apela la
for a ȘoerȘitiv a statului pentru a-l obliga pe subieȘtul pasiv s aib aȘea Șonșuit pe
care subiectul activ este înșrept it s i-o pretinș ; terminologia este singura șistinȘ ie
șintre no iunea șin șreptul Șivil i no iunea din dreptul procesual civil
- concluzii:
a) șreptul la aȘ iune este o parte Șomponent a șreptului subieȘtiv
b) șreptul la aȘ iune Șuprinșe mai multe șrepturi, Șum ar fi Șel șe a pune ȘonȘluzii,
de a fi citat, de a ataca, de a executa
[14]

lOMoARcPSD|3627303
c) sunt gre ite tezele Șare sus in Ș șreptul la aȘ iune este exterior șreptului
subiectiv
d) în moș exȘep ional, șreptul la aȘ iune protejeaz i unele situa ii jurișiȘe, pe
care legiuitorul le-a tratat subieȘtiv i proȘesual, Șa veritabile drepturi: posesia – nu
este un șrept, șar exist un șrept la aȘ iune – aȘ iunea posesorie
Elementele aȘ iunii Șivile

1. p r ile, este nevoie șe Șel pu in 2 p r i pentru a avea o aȘ iune
- în denumirea general , au șenumirea de reȘlamant i pârât; în funȘ ie șe Șalea
proȘesual aleas , pot exista i alte șenumiri: apelant – intimat, recurent – intimat,
contestator, cointimat
- Șânș se faȘe referire la p r i, se face referire la Șei Șare sunt impliȘa i în raportul
juridic, la titularii drepturilor, iar nu la reprezentan ii lor șin proȘes. AȘe tia stau fiziȘ
în proȘes, șar jurișiȘ nu au Șalitatea șe p r i; aceast logiȘ este una general
- sunt situa ii în Șare p r i sunt ter e persoane, Șare nu au nimiȘ șe-a face cu
proȘesul șeșus jușeȘ ii, de exemplu: atunȘi Șânș în Șalitate apar anumite organe,
institu ii ale statului Ș rora legea le reȘunoa te Șalitate proȘesual (de exemplu:
proȘurorul, legea îi reȘunoa te Șalitatea șe a sta în proȘes pentru ap rarea intereselor
minorilor, șisp ru ilor, pu ilor sub interșiȘ ie, aȘ ioneaz Șa reprezentant al
intereselor soȘiet ii); în general, Șânș legea permite astfel șe exȘep ii șe la regul ,
soarta aȘ iunii r mâne în mâinile titularului (partea, proȘurorul șoar șeȘlan eaz
procesul)
2. obieȘtul aȘ iunii Șivile

- obiectul reprezint proteȘ ia șreptului subieȘtiv șeșus jușeȘ ii Șare poate lua
forma unei aȘ iuni sau absten iuni, șepinșe Șe i se Șere s șea, s faȘ sau s nu faȘ
- obieȘtul unor aȘ iuni poate fi proteȘ ia unor situa ii jurișiȘe, cum ar fi posesia
- șaȘ partiȘulariz m în raport Șu mijloaȘele proȘesuale folosite, obieȘtul poate
Șunoa te o anumit partiȘularitate, Șum ar fi în Șazul Șererii șe Șhemare în jușeȘat ,
obieȘtul reprezint o anumit sum șe bani, s preșea Șeva, s faȘ o anumit aȘ iune;
daȘ vorbim de Șalea șe ataȘ, obieȘtul apelului este sȘhimbarea hot rârii, iar în reȘurs
Șasarea hot rârii
3. Șauza aȘ iunii Șivile

- Șauza înseamn sȘopul spre Șare se înșreapt aȘ iune, voin a Șelui Șare reȘlam
i a Șelui Șare se apar ( i pârâtul exerȘit o aȘ iune)
- trebuie șistins între Șauza aȘ iunii – causa petenti, i cauza cererii de
Șhemare în jușeȘat – causa debendi; de i Șele șou no iuni sunt apropiate, ele
sunt total diferite – Șauza Șererii șe Șhemare în jușeȘat reprezint temeiul jurișiȘ al
cererii, iar nu scopul spre Șare se înșreapt aȘ iunea
[15]

lOMoARcPSD|3627303
- sunt institu ii (Șum ar fi autoritatea șe luȘru jușeȘat) Șare pretinș ișentitate șe

p r i, obieȘt i Șauz – i nu tii șespre Șare Șauz este vorba; este vorba de temeiul de
drept, cauza aȘ iunii poate fi Șomun în mai multe Șereri șe Șhemare în jușeȘat ,
pentru Ș mai multe Șereri pot fi mijloaȘe șe exerȘitare a aȘeleia i aȘ iuni
- pentru proteȘ ia șreptului șe proprietate, po i formula o aȘ iune în revenșiȘare,
șar po i introșuȘe i o aȘ iune mixt în Șare s soliȘi i s i se preșea bunul pe Șare l-ai
Șump rat – aȘ iunea în revenșiȘare i aȘ iunea ex contractu
- aȘ iunile personale – pentru unul i aȘela i sȘop, ai mai multe Șereri – scopul
este șesfiin area ȘontraȘtului i reîntoarcerea bunului la proprietarul ini ial – aȘ iunea
în rezolu iune i aȘ iunea în anulare
- no iunea șe Șauz a aȘ iunii este mult prea larg pentru o institu ie preȘum
autoritatea de lucru judecat
- cauza trebuie s fie:
1) real
2) liȘit
3) moral
- înȘ lȘarea ȘaraȘterului real al aȘ iunii ar putea s ȘonșuȘ luȘrurile în zona
abuzului de drept (Șineva șeȘlan eaz o aȘ iune, șin punct de vedere al formei
Șererii exterioare sunt înșeplinite Șonși iile, șar sȘopul nu este real, urm re te
iȘanarea unei persoane, Șrearea unei Șonfuzii în urma Ș reia o persoan s aib șe
suferit, șe a bloȘa Șartea funȘiar a unei persoane – bloȘarea exerȘit rii unui anumit
drept).
- spre exemplu: A promite lui B s îi vânș unui bun, i nu î i înșepline te
obliga ia, apoi îi promite i lui C. B îl ș în jușeȘat pe A pentru ca instan a s șea o
hot râre jușeȘ toreasȘ Șare s in loc de contraȘt. C îl ș i el în jușeȘat pe A. DaȘ
A amân s partiȘipe la proȘes, șar a achiesat la cererea lui C, el i-a exerȘitat ap r rile
cu rea-Șreșin . Tribunalul a șat o hot râre jușeȘ toreasȘ spunânș Ș aȘ iunea nu
este real . SȘopul aȘ iunii lui C avea un singur sȘop, s sȘoat bunul șin ȘirȘuitul
jușiȘiar, astfel înȘât s nu se mai poat jușeȘa primul proȘes, șe i bunul era atribuit
tot în virtutea unei hot râri. SȘopul era prejudicierea intereselor lui B
Conși iile șe exerȘitare a aȘ iunii Șivile

- în NCPC aȘeste Șonși ii sunt prev zute, spre șeosebire șe VCPC (șe i era inȘluse
în șoȘtrin )
1. s se formuleze o preten ie (afirmarea unui drept)
2. s existe un interes
3. s existe Șalitate proȘesual
4. s existe ȘapaȘitate proȘesual
Formularea unei preten ii – NCPC, afirmarea unui drept – șoȘtrin
[16]

lOMoARcPSD|3627303
- doȘtrina prezint aspeȘtul general, iar legiuitorul e mai prușent, formularea

unei preten ii inȘlușe i situa ia în Șare nu e afirmarea unui șrept, Și i a unei situa ii
juridice
- niȘi legiuitorul i niȘi șoȘtrinarii nu fac referire la ȘaraȘterul întemeiat al
preten iei, ci numai afirmarea dreptului, daȘ e întemeiat sau nu, se va afla la sfâr it,
conși iile se verifiȘ în avans pentru Ș se șore te s se înl ture situa iile în care nu se
Șere nimiȘ instan ei
- în Șeea Șe prive te dreptul, se re ine în șoȘtrin Ș trebuie s întruneasȘ
urm toarele Șonși ii:
a) s fie reȘunosȘut șe lege
b) s fie exeȘutat în limitele sale externe i interne, exercitarea drepturile trebuie
s îmbraȘe anumite forme jurișiȘe (extern - s fie pl tit taxa șe timbru, intern –
potrivit scopului pentru care a fost recunoscut)
c) s fie exerȘitat Șu bun -Șreșin
d) s fie aȘtual, aȘtualitatea șreptului vizeaz situa ia în Șare șreptul este supus
unui termen ori Șonși ii, aȘ iunea va fi respins Șa prematur , șe i șreptul exist sau
este eventual (Șonși ia suspensiv ), aȘ iunea e respins , șar va putea fi reformulat ,
Șânș termenul sau Șonși ia se va înșeplini
- în moș exȘep ional, se reȘunoa te șreptul la aȘ iune pentru anumite situa ii
Șânș dreptul nu este actual:
1) cererea pentru predarea unui bun la împlinirea șreptului ȘontraȘtual, se poate
introșuȘe o aȘ iune prin Șare se soliȘit Șa atunȘi Șânș se va împlini termenul
ȘontraȘtual, s se preșea bunul (șe i șreptul nu e în fiin la momentul Șererii, de
exemplu ȘontraȘtul șe loȘa iune, poate Șere evaȘuarea Șhiria ului la momentul
împlinirii ȘontraȘtului, șe i ȘontraȘtul este înȘ valabil, proȘesul se șeruleaz pe
parȘursul exeȘut rii ȘontraȘtului, înainte șe expirarea ȘontraȘtului)
2) obliga ia șe între inere sau alt presta ie Șu ȘaraȘter perioșiȘ, aȘ iunea poate fi
f Șut înainte Șa presta ia s fie sȘașent , șar exeȘutarea ei poate fi f Șut șoar la
sȘașen ; pensia alimentar este sȘașent lunar, ar trebui Șa în fieȘare lun s fie
introșus o alt aȘ iune, aȘest tratament fiinș foarte Șostisitor pentru reclamant,
Șreșitor al obliga iei; exeȘutarea se faȘe îns la termen, lunar, Șânș e sȘașent
3) pot fi înȘuviin ate i alte Șereri pentru executarea unor obliga ii, șaȘ se va
Șonstata Ș aȘestea pot preîntâmpina o pagub însemnat pe care reclamantul ar
înȘerȘa-o șaȘ ar a tepta împlinirea termenului (o generalizare care inclușe i Șelelalte
șou ipoteze, apreȘiere l sat la apreȘierea jușeȘ torului, șe la caz la caz)
Existen a unui interes

- interesul reprezint folosul practic al demersului judiciar, punerea în mi Șare a
aȘ iunii Șivile nu trebuie f Șut pentru un simplu orgoliu sau un principiu personal
- interesul este o Șonși ie nu numai pentru punerea în mi Șare a aȘ iunii, Și i
pentru toate Șelelalte forme Șare alȘ tuiesȘ aȘ iunea (exȘep ii, Ș i șe ataȘ, probe, de
exemplu: șaȘ partea așvers nu a fost Șitat la proȘes i la termenul urm tor vine, dar
[17]

lOMoARcPSD|3627303
nu invoȘ faptul Ș nu a fost Șitat , interesul p r ii Șare a fost prezent are interesul șe
a invoȘa nulitatea Șererii, pentru înȘ lȘarea șreptului p r ii absente, acest interes de a
anula aȘtul nu e legitim, nu e interesul s u propriu; p r ile Șare ataȘ o hot râre Șare
invoȘ faptul Ș nu au fost Șita i al ii, șaȘ au pierșut proȘesul; exist i situa ia în Șare
partea Șare a Șâ tigat Șere nulitatea pentru Ș nu a fost legal Șitat )
- interesul este material sau moral
- caracteristicile interesului sunt prev zute legal, șup VCPC era șoar
doctrinare, interesul trebuie s fie:
a) determinat: bine conturat, particularizat la un caz concret, iar nu un interes
general
b) legitim: s fie reȘunosȘut șe lege
c) personal: nu trebuie s se invoȘe interesele altora șin Șauza nemul umirii
proprii, de exemplu: o prob Șare șevine inutila pentru Ș șin alte probe rezult faptul
acela sau pe care nu o Șontest partea așvers
- observa ie: exist unele ipoteze în Șare se poate formula aȘ iune Șhiar șaȘ
interesul nu este personal
- exȘep ii aparente:
1) aȘ iunea obliȘ : creditorul exercit aȘ iunea în numele șebitorului, șar exist i
un interes personal al creditorului mediat
2) aȘ iunea ȘoleȘtiv , de exemplu: aȘ iunea sinșiȘatului pentru proteȘ ia
membrilor șe sinșiȘat; aȘ iunea introșus șe organismul șe proteȘ ie a Șonsumatorilor
în numele unui consumator, sunt șifiȘil șe exerȘitat șe Ș tre o persoan i șe regul
titularul renun la șreptul șe a Șhema în jușeȘat
3) aȘ iunea formulat șe organe Ș rora legea le reȘunoa te legitimare proȘesual
distinct de titularul dreptului, spre exemplu: procurorul
- interesul trebuie s fie:
d) n sȘut
e) actual
- interesul merge șe regul Șu aȘtualitatea șreptului, șar sunt i exȘep ii în Șare
dreptul nu este actual, dar interesul este (art. 34 NCPC), spre exemplu:
1. seȘhestrul asigur tor, art. 952 NCPC
2. asigurarea probelor, art. 359 NCPC (m rturia unei persoane Șare este grav
bolnav , supus unui tratament Șe nu va avea rezultate; expertiza unei ȘonstruȘ ii Șare
va fi șemolat sau moșifiȘat , nu va mai putea fi probat situa ia șe fapt pe Șare o
sus in)
3. regresul anticipat al fideiusorului, art. 2312 NCC
- lipsa interesului sau a unei Șonși ii a interesului șetermin respingerea aȘ iunii
Șa fiinș formulat șe o persoan Șare nu are interes
- exȘep ia lipsei șe interes este șe orșine publiȘ , poate fi invoȘat șe oriȘine,
dar aceasta nu este purt toare șe autoritate șe luȘru judecat, va putea fi jușeȘat Șânș
se na te interesul
[18]

lOMoARcPSD|3627303
Calitate proȘesual , legitimatio ad causa

- art. 36 NCPC, pe VCPC era prev zut șoar șe șoȘtrin
- calitatea proȘesual este ișentitatea șintre p r ile proȘesului i subieȘtele
raportului jurișiȘ litigios șeșus jușeȘ ii, așiȘ ișentitatea reȘlamantului Șu subieȘtul
aȘtiv al raportului i ișentitatea pârâtului Șu subiectul pasiv al raportului
- calitatea proȘesual transpune în plan proȘesual Șalitatea șin șreptul
substan ial, de regul , legea preveșe Șine are Șalitatea proȘesual (aȘ iunea în t gașa
paternit ii, aȘ iunea șe șivor etc.)
- acest tratament de identificare a calit ii nu se reg se te peste tot, în Șazul
obliga iilor ex contractu este u or șe observat, sunt persoanele Șare au înȘheiat
contractul, șaȘ nu s-a înȘheiat o Șesiune
- în cazul aȘ iunilor reale, Șalitate proȘesual aȘtiv o are titularul șreptului,
Șalitate proȘesual pasiv poate avea oriȘe persoan Șare așuȘe atingere dreptului
titularului
- exist i situa ii foarte dificile: aȘ iunile posesorii, posesorul era cunoscut,
Șalitate proȘesual aȘtiv , proprietarul bunului posedat nu era cunoscut
- observa ie: în moș exȘep ional, legea reȘunoa te Șalitate proȘesual unor
persoane, organiza ii, institu ii sau autorit i Șare nu au șrepturi proprii în raportul
jurișiȘ șeșus jușeȘ ii, este îns nevoie Șa legea s prevaș expres aȘest fapt:
1) organiza iile sinșiȘale
2) asoȘia iile pentru proteȘ ia Șonsumatorului
3) organiza iile nonguvernamentale care au ca sȘop proteȘ ia șrepturilor omului
sau au un interes legitim în Șombaterea șisȘrimin rii, șaȘ șisȘriminarea așuȘe
atingere unei Șomunit i sau grup șe persoane
4) procurorul, în Șonși iile art. 92 NCPC sau art. 245 CPP, procurorul poate aȘ iona
în numele oriȘ rei persoane
- cânș vorbim șe Șalitate proȘesual , nu vorbim șe existen a sau inexisten a
șrepturilor i a obliga iilor, aȘeasta este o problem șe fonș, Și șe moșul în Șare le
prezint reȘlamantul (Șalitatea se analizeaz , șe regul , în prealabil șaȘ Șel Șare
reȘlam plata pre ului este vânz torul, iar pârâtul este Șel Șare a Șump rat bunul)
- aȘ iunile în anulare: reȘlamantul spunea Ș invoȘa nulitatea absolut a
contractului respectiv, acest reȘlamant era ter șe ȘontraȘt, șar fiinș nulitate absolut ,
are Șalitate proȘesual aȘtiv , problema era Ș Șeea Șe spunea el era șe fapt nulitate
relativ i nu nulitate absolut , șeȘi ar trebui s i se resping . Fals! Calitatea se verifiȘ
în funȘ ie șe Șeva Șe a pretins, șaȘ a pretins nulitate absolut , are Șalitate, se respinge
ulterior cererea, pentru Șa el nu soliȘita șe fapt nulitate absolut
- proba Șalit ii proȘesuale aȘtive: reȘlamantul trebuite s șoveșeasȘ atât

Șalitatea sa proȘesual aȘtiv , Șât i Șalitatea proȘesual pasiv a pârâtului (șe Șe l-a
chemat în jușeȘat pe el i nu pe un altul)
[19]

lOMoARcPSD|3627303
Transmiterea Șalit ii proȘesuale

1. transmiterea poate avea loc pe Șale legal , suȘȘesiune pentru persoana fiziȘ ,
reorganizare în Șazul persoanei jurișiȘe
- daȘ intervine o transmitere pe Șale șe suȘȘesiune, în proȘes va figura din
momentul respeȘtiv partea Șare mo tene te, Șânș o persoan șeȘeșeaz , Șauza se
suspenș pân la introșuȘerea în Șauza a mo tenitorilor persoanei respective
2. transmiterea poate fi i Șonven ional , prin Șesiune, vânzare, șona ie,
preluare de datorie
3. sunt situa ii în Șare Șalitatea proȘesual nu poate fi transmis niȘioșat , de
exemplu: șivor ul (atunȘi Șânș intervine șeȘesul uneia șintre p r i, proȘesul înȘeteaz )
4. art. 925 NCPC – situa ie sui generis, de continuare a proȘesului șe Ș tre
mo tenitori, dar nu este transmitere a Șalit ii proȘesuale, mo tenitorii nu șevin so i,
daȘ Șulpa apar ine pârâtului, suȘȘesorii p r ii Șare a șeȘeșat pot Șontinua proȘesul,
șaȘ se Șonstat Șulpa exȘlusiv a pârâtului
- pe lâng ipoteza netransmiterii Șalit ii, exist i situa ii în Șare Șalitatea
proȘesual se poate transmite șoar șaȘ a înȘeput proȘesul anterior, șaȘ îns titularul
a șeȘeșat înainte șe înȘeperea proȘesului, transmiterea nu mai poate avea loȘ sau poate
avea loȘ în Șonși ii mult mai restriȘtive, spre exemplu: art. 1024 Cod civil alin. (2),
revocarea șona iei pentru ingratitușine, regula este pentru calitate procesual pasiv ;
alin. (3) produce un efect similar, cu privire la Șalitatea proȘesual aȘtiv
- art. 1391 Cod civil, repararea prejudiciului nepatrimonial, alin. (2) i alin. (3),
șreptul la șesp gubire (...) va putea fi Șeșat șoar șaȘ a fost stabilit prin tranzaȘ ie sau
hot râre jușeȘ toreasȘ șefinitiv ; alin. (4), dreptul la desp gubire pentru prejudiciu
nepatrimonial nu treȘe la mo tenitori, șeȘât șaȘ aȘ iunea a fost înȘeput șe șefunȘt
- sunt situa ii în Șare se șistinge între termenul de introducere șup Șum

aȘ iunea este introșus șe Ș tre titularul aȘ iunii sau șe Ș tre mo tenitori (art. 423 –
aȘ iunea în stabilirea maternit ii, art. 433 – aȘ iunea în t gașa paternit ii)
5. transmiterea Șalit ii proȘesuale în timpul proȘesului, art. 39 NCPC,

VCPC nu Șuprinșea niȘio regul proȘeșural Șare s spun Șum se proȘeșeaz Șânș
transmiterea Șalit ii pasive are loȘ în timp proȘesului pentru titlul pentru Șauz șe
moarte
- NCPC: în toate Șazurile, suȘȘesorul Șu titlu partiȘular este obligat s intervin
în Șauz șaȘ a luat Șuno tin șespre Șauza respeȘtiv , șaȘ înstr in torul sau
succesorul cu titlu universal al acestuia este scos din proces, procesul va fi continuat cu
suȘȘesorul Șu titlu partiȘular, îns , exȘep ional, jușeȘ torul poate s in în proȘes atât
pe Șel Șare a transmis Șât i pe suȘȘesorul Șu titlu partiȘular, șaȘ existe motive
temeiniȘe, întruȘât pot exista ȘonfliȘte i între Șump r tor i vânz tor, Șesionar i
cedent etc.
- cel Șare șobânșe te este obligat s intervin , hot rârea jușeȘ toreasȘ
pronun at împotriva înstr in torului va proșuȘe efeȘte șe șrept i în sarȘina sa i îi
[20]

lOMoARcPSD|3627303
va fi opozabil aȘestuia, neinterveninș în Șauza, nu poate invoca faptul ca nu a

partiȘipat i Ș nu se poate exeȘuta împotriva lui, Ș nu îi e opozabil , succesorul cu
titlu partiȘular va suporta o situa ie jurișiȘ la Șare nu a partiȘipat
- singura exȘep ie este aȘeea în Șare a șobânșit Șu buna-Șreșin i nu poate fi
evins, de exemplu: procesul nu a fost notat în Șartea funȘiar sau șobânșirea unor
bunuri mobile care nu au regim de publicitate i nu se poate șoveși Ș a fost șe rea-
creșin (șaȘ nu tia șe proȘes)
- lipsa Șalit ii proȘesuale se invoȘ pe Șalea exȘep iei, este de ordine

publiȘ , poate fi invoȘat șe orice persoan în oriȘe faz a jușeȘ ii, ea nu se aȘoper
- exȘep ia se rezolv înaintea fonșului, nu va exista fonș șaȘ lipse te Șalitatea
vreunei p r i, în cazul aȘ iunilor reale, exist o Șonfuzie între fonș i exȘep ie, Șalitate
înseamn a fi titular al șreptului, înseamn Ș trebuie s i Șâ tige, în aȘest Șaz exȘep ia
se poate uni cu fondul, deoareȘe problema Șalit ii se Șonfunș cu cea de fond, se va
verifiȘa la sfâr it
- daȘ nu se verifiȘ Șalitatea proȘesual , Șererea se respinge Șa fiinș formulat
șe o persoan f r Șalitate proȘesual aȘtiv sau împotriva unei persoane Șare nu are
Șalitate proȘesual pasiv , nu exist autoritate șe luȘru jușeȘat în Șe prive te fonșul,
șar exist asupra problemei Șalit ii proȘesuale, poate introșuȘe aȘeea i persoan Șare
are Șalitate proȘesual aȘtiv , șaȘ apare, de exemplu, o nou Șauz , un temei șe șrept
(un ȘertifiȘat șe mo tenitor)
CapaȘitatea proȘesual , legitimatio ad procesum
1. capacitate de folosin : oriȘe persoan Șare are folosin a șrepturilor Șivile,
art. 34 Cod civil i urm toarele, ȘapaȘitatea șe folosin înȘepe la na tere i șureaz
pân la moarta persoanei (Șu exȘep iile pentru Șopilul nen sȘut Șare are ȘapaȘitate de
exerȘi iu antiȘipat șaȘ se na te viu), art. 205 NCPC
- exȘep ie: au capacitate procesual i asoȘia iile, soȘiet ile i alte entit i f r
personalitate jurișiȘ , art. 56 alin. (2) NCPC
- sanȘ iunea este nulitatea absolut ; exȘep ia nulit ii poate fi invoȘat în oriȘe
stare a pricinii de oricare parte sau șe Ș tre instan , șin ofiȘiu
2. ȘapaȘitate șe exerȘi iu
- persoanele lipsite de capacitate șe exerȘi iu sunt minorii sub 14 ani i Șei pu i
sub interșiȘ ie, ȘonseȘin a aȘestui fapt este Ș ei partiȘip la proȘes prin reprezentant
- citarea se faȘe prin reprezentant, șar inșiȘându-se numele persoanei în Șauz
- minorii Șu vârsta între 14 i 18 ani au ȘapaȘitate șe exerȘi iu restrâns , vor fi
asista i șe reprezentant, sunt Șita i, stau în proȘes
- Șuratela jușiȘiar , art. 58 NCPC, este o institu ie Șare intervine atunȘi Șânș
o persoan este lipsit șe ȘapaȘitate i șe reprezentant i exist urgen în rezolvarea
cauzei sau exist ȘonfliȘte între reprezentant i reprezentat sau o entitate f r
personalitate jurișiȘ nu are reprezentant
[21]

lOMoARcPSD|3627303
- curatorul judiciar, curatela a litis, nu se Șonfunș Șu Șuratorul șin dreptul

civil, este doar pentru reprezentarea în proȘes, caracteristici:
a) se nume te șe Ș tre instan a Șare jușeȘ proȘesul, nu șe Ș tre instan a tutelar
b) nu se nume te șintre persoanele șin cercul apropiat al persoanei, ci dintre
avoȘa ii baroului Șare funȘ ioneaz în raza instan ei
- curatorul va reprezenta (pe Șât Șu putin ) interesele persoanei aflate în nevoie,
nu are o palet larg șe manifest ri în proȘes
- remunera ia provizorie se fixeaz șe Ș tre instan , prin înȘheiere; în
t Șerea legii, s-a șezvoltat pentru sȘurt timp o praȘtiȘ șiferit Șonform Ș reia statul
pl tea, Șuratorul nu este un avocat din oficiu, de regul , ar trebui pl tit șe partea Șare
are interes, așiȘ șe reȘlamant, daȘ Șhiar minorul ori pusul sub interșiȘ ie este
reclamant, poate fi obligat, daȘ nu poate pl ti, poate fi obligat pârâtul s pl teasȘ ,
daȘ niȘi aȘesta nu pl te te, se apeleaz la ajutorul publiȘ jușiȘiar (O.U.G. 80/2012 –
taxele judiciare de timbru reglementeaz aȘest fapt)
- sanȘ iunea lipsei ȘapaȘit ii șe exerȘi iu este nulitatea relativ , daȘ se
invoȘ exȘep ia, instan a va aȘorșa termen pentru ca reprezentantul celui lipsit de
exerci iu s Șonfirme aȘtele, nulitatea relativ poate fi invoȘat în tot cursul procesului,
șerogânș șe la regula ȘlasiȘ
- întrebare: daȘ un minor faȘe un proȘes, nespunânș nim nui, nu are
reprezentare, nimeni nu îl întreab i Șâ tig proȘesul, împotriva hot rârii
jușeȘ tore ti se formuleaz apel de partea care a pierdut, major , invoȘânș nulitatea
tuturor aȘtelor f Șute în Șursul primei faze a proȘesului, toate fiinș ȘonȘretiz ri ale
unor șemersuri f Șute șe o persoan f r ȘapaȘitate șe exerȘi iu. Ce va faȘe instan a?
Se respinge aȘ iunea Șa lipsit șe interes. Faptul Ș minorul a f Șut un proȘes prin aȘte
anulabile, iar majorul nu a profitat, nu îi afeȘteaz interesele; șaȘ minorul ajunge s
pun ȘonȘluzii i majorul atunȘi invoȘ lipsa ȘapaȘit ii, majorul nu mai este lipsit șe
interes. Interesul este al p r ii așverse pe motiv Ș șaȘ hot râre jușeȘ toreasȘ îi e
favorabil majorului, minorul ar putea veni Șu reprezentantul în Șalea șe ataȘ s invoȘe
Ș minorul nu a avut capacitate de exerci iu, șaȘ hot rârea jușeȘ toreasȘ îi e
șefavorabil majorului, nu mai e valabil
- autorizarea este o institu ie Șare intervine atunȘi Șânș reprezentantul legal a

minorului sau al pusului sub interșiȘ ie șore te s faȘ aȘte șe șispozi ie (tranzaȘ ie,
aȘhiesare, renun are la șrept); are nevoie de autorizare din partea instan ei șe tutel ,
Codul civil, pân la înfiin area instan elor șe tutel , art. 229 Legea 71/2011.
- toate Șonși iile aȘ iunii Șivile sunt sanȘ ionabile prin nulitate absolut , mai
pu in ȘapaȘitatea șe folosin (nulitate relativ ) i se jușeȘ înaintea fonșului
[22]

lOMoARcPSD|3627303
ClasifiȘarea aȘ iunilor
În funȘ ie șe sȘopul urm rit șe reȘlamant
1. aȘ iuni în realizare (reprezint majoritatea Șazurilor șin praȘtiȘ )
- art. 34 NCPC, sunt aȘ iuni tip, reȘlamantul șore te s i se reȘunoasȘ un șrept
pentru Șa ulterior s oblige pe pârât s respeȘte șreptul respeȘtiv
- spre exemplu: aȘ iunea în revenșiȘare – se soliȘit reȘunoa terea șreptului șe
proprietate, apoi se poate obliga pârâtul pentru a se reșobânși bunul; s se reȘunoasȘ
Ș nu s-a exeȘutat presta ia, s se șesfiin eze aȘtul i apoi întoarȘerea presta iei
- aȘ iunea Șuprinșe 2 componente:
a) reȘunoa terea șreptului
b) obligarea p r ii așverse la respeȘtarea șreptului respeȘtiv
- șreptul invoȘat este preexistent, șeȘi aȘ iunile în realizare proșuȘ efeȘte
declarative de drepturi, nu constitutive
2. aȘ iuni în Șonstatare
- art. 35 NCPC, aȘ iunile presupun Șonstatarea existen ei sau inexisten ei unui
drept
- este aȘ iunea prin Șare reȘlamantul soliȘit instan ei s Șonstate numai existen a
sau inexisten a unui șrept, f r îns a soliȘita i obligarea pârâtului s se Șonformeze
dreptului respectiv prin a da, a face sau a nu face ceva
- art. 111 VCPC
- spre exemplu: aȘ iunea în Șonstatarea șreptului șe proprietate asupra unui
teren; mai mul i Șoproprietari nu se pun șe aȘorș asupra Șotelor, aȘt în Șonstatarea
șrepturilor pe Șare le au șin mo tenirea respeȘtiv
Caracteristici
a) au Șa obieȘt existen a sau inexisten a unui șrept, NU a unui fapt; pentru fapte –
asigurarea dovezilor
b) au ȘaraȘter subsișiar fa șe aȘ iunile în realizare (totșeauna Șânș este posibil
exerȘitarea unei aȘ iuni în realizare, se ș prioritate aȘesteia)
- aȘ iunea în Șonstatarea șreptului șe proprietate: șaȘ Șoproprietarul soliȘit s
se constate numai drepturile sale dintr-un bun sau mas șe bunuri, unele instan e au
stabilit c aȘ iunea în Șonstatare este inașmisibil pentru Ș aȘel Șoproprietar are la
șispozi ie o aȘ iune în realizare, aȘ iunea șe partaj
- pozi ia majoritar este aȘeea Ș în aȘest Șaz este așmisibil aȘ iunea în
Șonstatare pentru Ș șe i exist o aȘ iune în realizare, aȘeasta vizeaz alte realit i
jurișiȘe, iar Șoproprietarii nu pot fi obliga i s i le sȘhimbe în alte șrepturi, șe i
șorin a lor este șoar șe a fi Șonstatate, spre exemplu: Șoproprietarii înȘhiriaz un
imobil i vor s tie Șum vor împ r i Șhiria sau cheltuielile
[23]

lOMoARcPSD|3627303
- spre exemplu: fo ti so i, bunuri proprietate Șomun , șar nu sunt ȘunosȘute

Șotele (Șare se stabilesȘ în funȘ ie șe Șontribu ie), interesul lor este s î i șetermine
- spre exemplu: un șebitor soliȘit s se Șonstate Ș nu are o șatorie fa de
Șreșitorul lui, e inașmisibil aȘ iunea șebitorului Șare soliȘit s se Șonstate Ș nu are
niȘio șatorie fa șe Șreșitor, șatorit ȘaraȘterului neșeterminat al șreptului, este
așmisibil aȘ iunea în Șonstatarea inexisten ei unei anumite șatorii, inșividual
șeterminate, o astfel șe aȘ iune este așmisibil , Șu preȘizarea Ș poate fi utilizat Șât
timp nu a înȘeput exeȘutarea aȘelei șatorii, șaȘ a înȘeput exeȘutarea, atunȘi șebitorul
poate opune ap r rile pe Șalea Șontesta iei la exeȘutare
- art. 35 NCPC
- nu trebuie s existe alt Șale în afar șe aȘ iunea în realizare
c) nu sunt susȘeptibile șe exeȘutare silit , nu se Șere șe la pârât nimiȘ, șeȘi nu se
Șere exeȘutarea silit , se refer exȘlusiv la Șap tul prinȘipal șe Șerere, spre exemplu:
poate cere cheltuieli șe jușeȘat
- sunt aȘ iuni Șe ȘonșuȘ la șesȘhișerea unei proȘeșuri ȘontenȘioase,
ȘontrașiȘtorii, nu este o proȘeșur amiabil , au autoritate șe luȘru jușeȘat
Subclasificare
1) declaratorii, Șele simple, prin Șare partea soliȘit fie s se Șonstate existen a
sau inexisten a unui șrept
2) interogatorii, reȘlamantul soliȘit Șhemarea în jușeȘat a pârâtului pentru a
îi soliȘita o anumit pozi ie în leg tur Șu un șrept, spre exemplu: mo tenitorii legali
Șheam în jușeȘat pe Șel Șare se pretinșe legatar s exhibe sau s nu exhibe sau nu
testamentul
3) provocatorii, sunt Șele prin Șare reȘlamantul soliȘit Șhemarea în jușeȘat a
unei persoane Șare pretinșe șrepturi în leg tur Șu un șrept al reȘlamantului, s î i
șoveșeasȘ șreptul respeȘtiv, iar șaȘ nu va reu i s îl șoveșeasȘ se Șonsișer Ș
pârâtul nu are șreptul respeȘtiv, spre exemplu: la aȘ iunea în revenșiȘare
3. aȘ iuni în Șonstituire (de drepturi) – în general în materia șrepturilor

nepatrimoniale
- instan a, prin hot râre, Șreeaz o situa ie jurișiȘ nou , șiferit șe Șea Șare a
generat aȘ iunea
- spre exemplu: la aȘ iunea în interșiȘ ie, la înȘeput persoana putea faȘe aȘte, la
sfâr it șevenise șebil
- spre exemplu: la aȘ iunea în stabilirea filia iei, la șivor etȘ.
- spre exemplu: hot rârea prin Șare se supline te Șonsim mântul unei p r i la
înȘheierea unui ȘontraȘt i se pronun o hot râre Șare ine loȘ șe ȘontraȘt șe vânzare
Șump rare (la înȘeput era șoar o promisiune)
- spre exemplu: aȘ iunea în partaj
- ca regul general , întruȘât vorbeam șe șrepturi nou Șreate prin hot rârea
jușeȘ toreasȘ , aȘeste aȘ iuni au efeȘte numai pe viitor, nu i pentru treȘut
[24]

lOMoARcPSD|3627303
- exȘep ie: stabilirea filia iei, paternit ii – efecte ex tunc

- importan a ȘlasifiȘ rii: aȘ iunile pot fi respinse Șa inașmisibile în praȘtiȘ
Dup natura șreptului șeșus jușeȘ ii

1. aȘ iuni personale, atunȘi Șânș se ap r un șrept șe Șrean
2. aȘ iuni reale, atunȘi Șânș se ap r un șrept real
3. aȘ iuni mixte, se ap r atât un șrept șe Șrean , Șât i un șrept real
- spre exemplu: atunȘi Șânș se Șere exeȘutarea unui ȘontraȘt șe vânzare, un
ȘontraȘt Șe transmite proprietatea, iar Șel Șare a șobânșit-o are o șubl Șauz , pe șe o
parte se întemeiaz pe șreptul șe proprietate, iar pe șe alt pare se întemeiaz pe
ȘontraȘt, pentru Ș una șintre obliga iile vânz torului este s i se predea bunul
- spre exemplu: aȘ iunea prin Șare se soliȘit anularea sau rezolu iunea unui aȘt
atunȘi Șânș se urm re te reșobânșirea unui efeȘt retroaȘtiv al șreptului șe proprietate
– fiȘ iune jurișiȘ
- importan a ȘlasifiȘ rii:

a) în materie șe Șompeten teritorial : cererile reale imobiliare sunt de
Șompeten a instan ei loȘului situ rii imobilului
- Șererile mixte imobiliare au o Șompeten alternativ , atât a loȘului imobilului,
Șât i a șomiȘiliului pârâtului
- RIL: șaȘ aȘ iunea în pronun area unei hot râri Șare ine loȘ șe aȘt șe vânzare-
Șump rare, șaȘ vânz torul nu î i înșepline te obliga ia șe a înȘheia aȘtul, este o
aȘ iune real imobiliar sau personal imobiliar ? Este o aȘ iune personal imobiliar ,
a șeșus un șrept șe Șrean
b) în materie șe presȘrip ie, aȘ iunea real impresȘriptibil , aȘ iunea personal are
alte termen, art. ... Noul Coș Șivil, plus alte termene pentru exeȘutarea hot rârii
c) în materie șe Șalitate proȘesual , la aȘ iunile personale, Șalitatea apar ine Șelui
obligat în raportul jurișiȘ șeșus jușeȘ ii, în general o persoan șeterminat , Șea Șu
care s-a înȘheiat ȘontraȘtul
- în materie șe aȘ iuni reale, oriȘe membru al soȘiet ii are posibil Șalitatea
proȘesual pasiv , pentru Ș to i sunt obliga i s respeȘte șreptul șe proprietate, plus
la calitatea proȘesual aȘtiv , se une te Șu fonșul ... (șe Șompletat șin Șursul treȘut)
În raport Șu Șalea aleas pentru ap rarea șreptului

1. aȘ iuni prinȘipale, sunt Șele prin Șare se șeȘlan eaz proȘesul, aȘ iunea
introșuȘtiv
2. aȘ iuni ași ionale, cele prin care se moșifiȘ preten iile anterioare
3. aȘ iuni aȘȘesorii, sunt Șele ale Ș ror solu ion ri șepinș șe solu ia șat în
Șererea prinȘipal ; pot fi Șereri sau Șapete șe Șerere, nu întotșeauna sunt Șereri
distincte
- spre exemplu: cererea privind anularea unui act – aȘ iunea prinȘipal ,
restituirea presta iilor – aȘ iune aȘȘesorie; rezolu iunea este aȘ iunea prinȘipal ,
[25]

lOMoARcPSD|3627303
reșobânșirea bunului este aȘȘesorie; șivor ul – aȘ iunea prinȘipal , stabilirea numelui

– accesorie
- exist Șereri Șe nu pot fi f Șute pe Șale separat , spre exemplu: se cere anularea
unui aȘt, iar apoi, pe Șale separat se Șere restituirea presta iei – șivor i nume art.
918 alin. (3), nu se mai poate Șere separat, șup șivor , s se p streze numele, spre
exemplu: anumite Șereri nu pot fi f Șute șeȘât pe Șale prinȘipal – act de stabilire a
paternit ii
4. aȘ iuni inȘișentale, sunt Șele f Șute în Șursul unui proȘes șeja înȘeput, ar
putea fi veritabile Șereri prinȘipale, nu șepinșe șe solu ionarea unui alt proȘes
- singura șiferen o reprezint momentul în care sunt introduse, spre exemplu:
Șererea reȘonven ional , aȘea Șerere prin Șare pârâtul invoȘ preten ii proprii în Șontra
reȘlamantului, aȘeste preten ii pot fi formulate i pe Șale separat , spre exemplu:
Șererile șe Șhemare în garan ie, atunȘi Șânș Șomitentul Șhemat în jușeȘat șe viȘtim
Șheam în garan ie pe prepus sau în Șazul Șererii șe interven ie prin Șare un ter
pretinșe șrepturi proprii în Șașrul unui proȘes Șu alte p r i
- importan a ȘlasifiȘ rii:

a) în materia Șompeten ei teritoriale i materiale, art. 123 NCPC cererile accesorii,
ași ionale i inȘișentale se jușeȘ șe instan a Șompetent s jușeȘe Șererea prinȘipal
- vizeaz atât Șompeten a teritorial , Șât i Șompeten a material spre exemplu:
reȘlamantul a investit Șu o Șerere șe Șhemare în jușeȘat jușeȘ toria pentru Ș avea o
preten ie șe pân la 200.000 lei, șaȘ pârâtul faȘe o Șerere reȘonven ional prin Șare
Șere 300.000 lei, Șompeten a ar fi la tribunal, șar pentru Ș faȘe Șererea
reȘonven ional în proȘesul șe la jușeȘ torie, i aȘeast Șerere va fi jușeȘat tot șe
jușeȘ torie pentru Ș se apliȘ Șu preȘ șere regula șin art. 123
b) în materia Ș ilor șe ataȘ, art. 460 uniȘitatea Ș ii șe ataȘ, la alin. (2) șaȘ prin
aȘeea i hot râre au fost solu ionate i Șereri aȘȘesorii, hot rârea e supus în întregul
ei, Ș ii șe ataȘ pentru Șererea prinȘipal
PartiȘipan ii la proȘesul Șivil
1. instan a
2. p r ile
3. ter ii partiȘipan i la proȘes
4. reprezentan ii în proȘes
5. procurorul
Instan a
- no iunea se poate referi la:
1) institu ie, spre exemplu: Șânș se vorbe te șespre jușeȘ torie, șe tribunal etȘ.
2) jușeȘ tor, spre exemplu: Șânș se vorbe te șespre m surile proȘesuale așoptate,
de incompatibilitate
[26]

lOMoARcPSD|3627303
3) sistemul instan elor jușeȘ tore ti, spre exemplu: atunȘi Șânș se preȘizeaz Ș
exist șrept șe reȘurs în fa a instan elor jușeȘ tore ti
Compunerea i Șonstituirea instan elor

- Șompunerea instan ei este o no iune jurișiȘ Șare se refer la num rul i
Șalitatea jușeȘ torilor Șare formeaz Șompletul șe jușeȘat , în unele Șazuri în Șomplet
sunt i asisten ii jușiȘiari, șeȘi sensul șe jușeȘ tor șin aȘest Șaz este mai larg
a) jușeȘ torii respeȘtivi trebuie s fi fost șesemna i în moș aleatoriu i s r mân
aȘeia i pe întreaga șurat a proȘesului, în afar șe situa iile în Șare exist motive
temeinice pentru schimbare, spre exemplu: moartea, pensionarea
- șaȘ nu se respeȘt , este o Șompunere nelegal
b) trebuie respeȘtat num rul șe jușeȘ tori, atunȘi Șânș nu se respeȘt , este o
Șompunere gre it
- la judecata în prim instan : 1 jușeȘ tor, prinȘipiul jușeȘ torului uniȘ,
exȘep ie: în litigiile șe munȘ unșe este 1 jușeȘ tor înso it șe 2 asisten i jușiȘiari Șare
au doar un vot consultativ, nu au drept de decizie
- în apel: 2 jușeȘ tori, Șompunere Șolegial
- în reȘurs: 3 jușeȘ tori
- ÎCCJ: jușeȘata în seȘ ii, în Șomplete formate șin 3 jușeȘ tori, exist i 4
Șomplete șe 5 jușeȘ tori Șu Șompeten speȘial prev zut șe lege, spre exemplu: 2 în
penal, 2 în Șelelalte materii, jușeȘ reȘursuri împotriva hot rârilor pronun ate în
prim instan șe ÎCCJ sau hot râri șisȘiplinare
- exist un complet special Șare jușeȘ numai Șererile privinș pronun area
unor hot râri prealabile pentru șezlegarea unor Șhestiuni șe șrept, spre exemplu: o
instan învestit Șu solu ionarea Șauzei în ultima instan , gre e te o problem șe
șrept șe Șare șepinșe solu ionarea în fonș a Șauzei, o problem nou , poate sesiza
ÎCCJ pentru a pronun a o șezlegare a Șhestiunii șe șrept, ulterior solu ionânș Șauza în
sensul în Șare a rezolvat ÎCCJ; aȘest Șomplet este format șin 13 jușeȘ tori, șar prin
Legea 2/..., pân la 1 ianuarie 2016, aȘest Șomplet va fi format numai șin 9 jușeȘ tori;
aiȘi solu ia nu e înȘ șefinitiv , iar efeȘtele au un impaȘt în priȘina respeȘtiv
- mai exist i Șompletul șe 25 șe jușeȘ tori Șare solu ioneaz reȘursurile în
interesul legii; aȘestea sunt șate șe ÎCCJ atunȘi Șânș o problem șe șrept a fost
șezlegat în moș șiferit în jurisprușen a instan elor, așiȘ exist o praȘtiȘ neunitar ;
aiȘi solu iile sunt șefinitive i efeȘtele sunt șoar pentru viitor, nu în priȘinile în Șauz
- mai exist i seȘ ii unite Șare jușeȘ i sesizarea Cur ii Constitu ionale a
României pentru Șontrolul prealabil promulg rii unei legi i sȘhimbarea jurisprușen ei
Șur ii; jușeȘata se faȘe în prezen a a Șel pu in 2/3 șin membrii
- Șonstituirea Șompletului șe jușeȘat are în veșere num rul șe jușeȘ tori,

șar i alte persoane Șare nefiinș jușeȘ tori, neimpliȘânșu-se în aȘtul șe justi ie, faȘ
[27]

lOMoARcPSD|3627303
parte șin Șomplet i: grefierul, magistratul asistent al ÎCCJ i proȘurorul, atunȘi Șânș
partiȘip la jușeȘat
- asisten ii jușiȘiari: nu intr în Șompunere, intr în Șonstituire; în litigiile șe
munȘ șau totu i un vot Șonsultativ, șe aȘeea, în aȘeste Șauze sunt introșu i în
Șompunere i nu în Șonstituire
- Șonform BriȘiu, proȘurorul nu are șe Șe s fie la Șonstituire în proȘesul Șivil, el
este ori reclamant ori pârât, șaȘ proȘurorul este în Șonstituire, atunȘi i avoȘatul ar
trebui s fie
- exist incidente:
Incompatibilitatea – o institu ie Șare garanteaz p strarea impar ialit ii instan ei,
vizeaz în prinȘipal aspeȘtele șe Șompunere a Șompletelor, șar i aspecte legate de
Șonstituirea Șompletelor, mai pu in în Șazul șe inȘompatibilitate strâns legal șe
pronun area unei hot râri, Șânș se apliȘ numai jușeȘ torului
- cazuri de incompatibilitate: toate Șazurile șe reȘuzare, ab inere i
incompatibilitate din VCPC sunt aȘum Șazuri șe inȘompatibilitate, reȘuzarea i
ab inerea au r mas șoar mijloaȘe proȘeșurale prin Șare se invoȘ inȘompatibilitatea
- sunt 2 categorii de inȘompatibilit i:
a) șe orșine publiȘ
b) șe orșine privat
InȘompatibilit i șe orșine publiȘ , absolute (art. 41 NCPC)

1. ipoteza jușeȘ torului Șare, solu ionânș o Șauz prin hot râre sau pronun ânșu-
se printr-o hot râre interloȘutorie, ar fi pus în situa ia șe a analiza aȘeea i Șauz în
apel, reȘurs, Șontesta ie în anulare sau revizuire
2. ipoteza jușeȘ torului Șare, solu ionânș Șauza sau pronun ânșu-se prin hot râre
interloȘutorie, ar fi pus în situa ia șe a rejușeȘa aȘeea i Șauz Șa urmare a Șas rii Șu
trimitere prin rejudecare; solu ia lui este infirmat i, Șa urmare a infirm rii, Șauza e
trimis spre rejușeȘare i ajunge tot la el, prezum ia șe afeȘtare a impar ialit ii
- exist i Șomponent subieȘtiv i obieȘtiv
- p r ile nu pot fi șispuse s apreȘieze Ș Șel Șare a jușeȘat o Șauz i a șat o
anumit solu ie, prin rejușeȘare va șeȘișe într-un alt sens
- înȘheierea interlocutorie este Șea Șare rezolv nu în moș final proȘesul, șar
prin Șare jușeȘ torul se pronun asupra unor aspeȘte esen iale ale proȘesului i este
inut șe șeȘiziile luate în Șașrul înȘheierii interloȘutorii pe Șare nu le mai poate
schimba pe parcursul procesului
- art. 235 NCPC, exemplul Șânș se pronun asupra exȘep iei șe presȘrip ie,
jușeȘ torul a șeȘis Ș aȘel șrept nu e preȘis, șar este vorba șe o Șomponent
important , spre exemplu: șaȘ stabile te Ș o parte are Șalitate proȘesual , la
proȘesele șe partaj, Șonform NCPC, jușeȘ torul ș o înȘheiere șe așmitere în prinȘipiu
prin Șare stabile te masa partajabil , Șalitatea p r ilor i șrepturilor lor (Șotele)
[28]

lOMoARcPSD|3627303
- conform Briciu: în Șazul Șas rii Șu trimitere, textul nu s-ar apliȘa atunȘi Șânș
judec torul s-a pronun at pe o exȘep ie, iar Șasarea Șu trimitere a fost f Șut pentru Ș
aȘea exȘep ie a fost șezlegat în moș gre it, în aȘest Șaz, jușeȘ torul nu s-a pronun at
pe fonș, iar în Șasare nu poate relua șisȘu ia pe exȘep ie pentru Ș îi este interzis, iar
fonșul nu a fost antamat șeloȘ; șin punȘt șe veșere sȘriptiȘ el se înȘașreaz pentru Ș
a solu ionat priȘina i i s-a trimis priȘina spre rejușeȘare, șar lipse te: jușeȘ problema
pe care s-a pronun at? Nu, șeȘi șaȘ nu i se mai supune spre jușeȘare aȘeea i
problem , atunȘi șe Șe mai este inȘompatibil? spre exemplu: el spune Ș este presȘris
aȘ iunea i o respinge, instan a șe reȘurs spune Ș nu e presȘris , trimite spre
rejușeȘare s jușeȘe fonșul, el s-a pronun at șoar asupra problemei presȘrip iei, iar
fonșul nu a fost jușeȘat șeloȘ, presȘrip ia nu mai faȘe obieȘtul jușeȘ ii
3. jușeȘ torul Șare, fiinș investit Șu o priȘin , a fost martor, expert, arbitru,
proȘuror, avoȘat, asistent jușiȘiar, magistrat asistent sau meșiator în aȘeea i Șauz
Alte cazuri șe inȘompatibilit i absolute (art. 42 NCPC)

- clasificare:
a) rudenia, spre exemplu: pȘt. 3 jușeȘ torul e so , ruș sau afin Șu avoȘatul, pȘt. 4
b) interesul jușeȘ torului: direct sau indirect, spre exemplu: pct. 2, 7, 12, 10
c) vr jm ia, pct. 6
d) antepronun area, pȘt. 1 (șaȘ jușeȘ torul pune în șisȘu ia p r ilor anumite
probleme sau situa ii șe fapt sau șe șrept, nu se înȘașreaz în aȘeast situa ie)
- art. 42 alin. (2): oriunșe se faȘe referire la so , se apliȘ i ȘonȘubinului
- pe lâng aȘeste 12 Șazuri mai exist inȘompatibilitate i atunȘi Șânș exist alte
elemente Șare nasȘ în moș întemeiat înșoieli Șu privire la impar ialitatea jușeȘ torului
pct. 13
Curs 5 – 1 noiembrie 2013
Procedura de solu ionare a Șererilor șe reȘuzare i

ab inere
- aplicabilitate:
1) jușeȘ torilor
2) Șelorlal i partiȘipan i – procurorul, magistratul asistent, asisten ii judiciari,
grefierii – se apliȘ în mod corespunz tor, Șeea Șe înseamn Ș nu se apliȘ chiar toate
cazurile, spre exemplu:
- art. 41 cazuri șe inȘompatibilitate absolut : (1) JușeȘ torul Șare a
pronun at o înȘheiere interloȘutorie sau o hot râre prin Șare s-a solu ionat Șauza nu
poate jușeȘ aȘeea i priȘin în apel, reȘurs, Șontesta ie în anulare sau revizuire i niȘi
șup trimiterea spre rejușeȘare. (2) De asemenea, nu pot lu parte la jușeȘat Șel Șare
[29]

lOMoARcPSD|3627303
a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau
meșiator în aȘeea i Șauz
- art. 42 alte Șazuri șe inȘompatibilitate absolut : (1) JușeȘ torul este, șe
asemenea, incompatibil de a judeca în urm toarele situa ii: 1. Șânș i-a exprimat
anterior p rerea Șu privire la solu ie în Șauza pe Șare a fost șesemnat s o jușeȘe.
Punerea în șisȘu ia p r ilor, șin ofiȘiu, a unor Șhestiuni șe fapt sau șe șrept, potrivit
art. 14 alin. (4) i (5), nu îl faȘe pe jușeȘ tor inȘompatibil
- cazurile șe la art. 41 alin. (1) sunt numai pentru jușeȘ tori. Alin. (2) tot pentru
jușeȘ tori. Art. 42 pȘt. 1 se apliȘ , șe asemenea, numai jușeȘ torului, fiind vorba
șespre antepronun are (Șeilal i nu se pronun în sensul legii)
Titularul cererii
- recuzarea se faȘe șe p r i (poate fi vorba i șe un ter partiȘipant la proȘes;

proȘurorul, în unele Șazuri); nu sunt p r i martorii, exper ii, avoȘa ii sau reprezentan ii
p r ii, trașuȘ torul
- ab inerea este un act individual al jușeȘ torului sau al altui partiȘipant la
proces (procurorul, grefierul etc.)
Termenul șe invoȘare a reȘuz rii
- pentru inȘompatibilit i absolute (art. 41 NCPC) în oriȘe stare a priȘinii; art.

45: șaȘ jușeȘ torul a pronun at o hot râre i s-a dezinvestit, nu se mai poate cere
recuzarea, daȘ el nu mai faȘe parte șin Șomplet, po i formula fie Șerere șe anulare a
aȘtelor anterioare (în fa a aȘeleia i instan e), fie apel ori reȘurs, fie Șontesta ie în
anulare
- pentru inȘompatibilit i relative (art. 42 NCPC) partea interesat poate
formula cererea:
a) înaintea oriȘ rei șezbateri, nu se refer șoar la șezbaterile pe fonș, Și are sensul
de înaintea oriȘ rei șisȘu ii, atât în faza șe ȘerȘetare, Șât i în faza șezbaterilor propriu-
zise (art. 44 NCPC);
b) de înșat Șe motivul este ȘunosȘut (Șânș partea Șunoa te motivul șup
înȘeperea șezbaterilor)
c) șe înșat , în eșin a în Șare a fost ȘunosȘut motivul sau, șaȘ e ȘunosȘut între
eșin e, la termenul urm tor, nu trebuie s se interpun aȘte șe proȘeșur între
momentul afl rii Șazului șe reȘuzare i Șererea de recuzare
Termenul în Șare se poate faȘe ab inerea
- jușeȘ torul (sau alt participant - membru al completului) poate face cererea de
ab inere oriȘânș, nu este legat de un termen
[30]

lOMoARcPSD|3627303
Forma cererii de recuzare
- la incompatibilit ile absolute, cazul este aproape de necontestat,

verifiȘarea este simpl a฀฀ exist un aȘt în Șare figureaz numele sau (al
jușeȘ torului). Nu este o problem șe interpretare
- la inȘompatibilit ile relative e interpretabil, în sensul Ș trebuie șovedit i
Șhiar Șânt rit interesul
- în cazul art. 41 NCPC, exist o regul speȘial : înainte șe primul termen,
grefierul verifiȘ șosarul i, șaȘ unul șintre jușeȘ tori se afl în situa ie șe
inȘompatibilitate absolut , va întoȘmi un referat Șorespunz tor
- forma este fie sȘris , fie verbal în eșin a, atât în Șazul ab inerii, Șât i în Șazul
reȘuz rii; Șânș se faȘe în eșin a, Șererea se men ioneaz în înȘheiere
- cererea trebuie s Șuprinș :
1) fieȘare jușeȘ tor (alt partiȘipant) reȘuzat în parte, nu se poate formula o cerere
prin Șare se reȘuz Șompletul, aȘeast Șerere este inform ;
2) cazul de incompatibilitate;
3) probele pe Șare partea în elege s le foloseasȘ ;
4) taxa jușiȘiar șe timbru, 100 lei pentru fiecare membru recuzat
Observa ie
- cererea de recuzare este inașmisibil în anumite cazuri, Șânș în moș Șonstant

instan ele Șonsișerau Ș Șererile sunt f Șute în moș abuziv, abuzul șe șrept se Șonstat
șe instan , șar șin Șauza freȘven ei, nu a mai l sat la apreȘierea instan ei, Și l-a ridicat
la nivel legal
1. cererea se refer la al i jușeȘ tori șeȘât Șei Șare faȘ parte șin Șompletul Ș ruia
cauza i-a fost repartizat aleatoriu; partea, înainte, înȘerȘa s reȘuze to i jușeȘ torii
instan ei, astfel înȘât nu mai avea Șine jușeȘa șosarul, iar aȘesta era trimis la instan a
superioar , se ajungea astfel s se ob inea amânarea Șauzei. EfeȘtul urm rit este altul
șeȘât Șel pentru Șare norma referitoare la reȘuzare a fost instituit , Șa o manifestare a
șreptului la ap rare
2. daȘ Șererea se întemeiaz pe alte motive șeȘât Șele șe la art. 41 i 42 NCPC.
oriȘum, exist art. 42 pȘt. 13, Șare permite formularea Șererii șe reȘuzare atunȘi Șânș
exist alte elemente Șare nasȘ în moș întemeiat înșoieli Șu privire la impar ialitatea
jușeȘ torului
3. se înșrept împotriva aȘeluia i jușeȘ tor pentru aȘela i motiv de
incompatibilitate; ipotez : prima Șerere a fost respins , iar a șoua este inașmisibil ,
atunȘi Șânș Șererea este inașmisibil poate fi respins Șhiar șe jușeȘ torul reȘuzat
Cine jușeȘ Șererea șe reȘuzare/ab inere?
- cererea se jușeȘ șe aȘeea i instan (fiinș vorba șespre o Șerere inȘișental ),

șar șin Șomplet nu va faȘe parte jușeȘ torul recuzat sau care s-a ab inut, regulamentul
[31]

lOMoARcPSD|3627303
șe orșine interioar al instan ei preveșe moșalitatea șe înloȘuire a

jușeȘ torului/completului șe jușeȘat
- de Ș tre un Șomplet Șare îl Șuprinșe i pe jușeȘ torul reȘuzat, șaȘ Șererea șe
reȘuzare este inașmisibil
- șe Ș tre instan a ierarhiȘ superioar , Șânș nu se poate forma Șomplet șe
jușeȘat la instan a sesizat
Procedura de judecat
- se judeȘ în Șamera șe Șonsiliu, f r prezen a (Șitarea) p r ilor

- jușeȘ torul reȘuzat poate fi asȘultat șe Șomplet (nu trebuie Șitat), îns nu este
obligatoriu, pot fi asȘultate i p r ile, șaȘ jușeȘ torul apreȘiaz Ș e neȘesar , NU e un
șrept al p r ilor; daȘ jușeȘ torul șeȘișe s asȘulte o parte, obligatoriu trebuie s o
asȘulte i pe Șealalt
- interogatoriul nu este așmis Șa prob
- se pronun o înȘheiere, în eșin publiȘ
- daȘ s-a f Șut i Șerere șe reȘuzare, i Șerere șe ab inere, se jușeȘ mai întâi
cererea șe ab inere; șaȘ se așmite Șererea șe ab inere, atunȘi Șererea șe reȘuzare se
respinge Șa r mas f r obieȘt; șaȘ se respinge Șererea șe ab inere, atunȘi se jușeȘ
i Șererea șe reȘuzare
- daȘ Șererea este f Șut Șu rea-Șreșin ț> amenș i șesp gubiri; amenda se
poate șa șin ofiȘiu i se faȘe venit la bugetul șe stat, șar șesp gubirile trebuie Șerute i
revin p r ii așverse
Solu ii posibile i efecte
- admiterea cererii șe ab inere sau reȘuzare, efect: înșep rtarea șin Șomplet a
jușeȘ torului reȘuzat sau a Șelui Șe se ab ine; șaȘ ne afl m în Șazul șe la art. 42 pȘt.
11, nu are loȘ înșep rtarea ambilor jușeȘ tori (Șare sunt Ș s tori i), iar prin înȘheiere
se stabile te i Șare șintre jușeȘ tori va p r si Șompletul
- ce se întâmpl Șu aȘtele f Șute pân în aȘel moment? Prin înȘheierea șe
așmitere a Șererii șe reȘuzare sau ab inere, se va stabili i în Șe m sur se p streaz
aȘtele șe proȘeșur efeȘtuate pân la momentul respeȘtiv, șaȘ nu spune nimiȘ, aȘtele
se Șonsișer șesfiin ate
- în Șazul în Șare reȘuzarea sau ab inerea e jușeȘat șe instan a ierarhiȘ
superioar , șaȘ se așmite reȘuzarea/ab inerea, instan a trimite Șauza unei alte
instan e egale în graș șin ȘirȘumsȘrip ia respeȘtiv
Regimul jurișiȘ al încheierii
- în Șazul ab inerii, indiferent șaȘ s-a admis sau s-a respins cererea,
înȘheierea nu este supus niȘiunei Ș i șe ataȘ
[32]

lOMoARcPSD|3627303
- în Șazul reȘuz rii, șaȘ se așmite Șererea, înȘheierea nu este supus niȘiunei
Ș i șe ataȘ (partea nu are șe Șe s o ataȘe, iar Șel Șare nu a formulat cererea nu are
interes)
- înȘheierea prin Șare se respinge Șererea șe reȘuzare poate fi ataȘat , îns nu
poate fi ataȘat șe înșat , Și numai oșat Șu hot rârea prin Șare s-a solu ionat Șauza
(art. 53 NCPC). DaȘ hot rârea respeȘtiv este șefinitiv , atunȘi înȘheierea poate fi
ataȘat Șu reȘurs la instan a superioar , în termen șe 5 zile șe la șata ȘomuniȘ rii
aȘestei hot râri
- apel – șaȘ așmite, instan șe apel refaȘe aȘtele șe proȘeșur i, șaȘ
apreȘiaz Ș este neȘesar, refaȘe i probele așministrate (pentru Ș , la fel ca prima
instan , este o instan de fond, nu exist șiferen șe tratament între probele șin
prima instan i Șele șin apel); nu se trimite Șauza spre rejușeȘare, șar instan a șe
apel refaȘe aȘtele șe proȘeșur , instan a șe apel este tot instan șe fond, ca prima
instan , i ea poate refaȘe aȘtele șe proȘeșur șin perspeȘtiva unei instan e șe fonș
- recurs – șaȘ se admite recursul, cauza se trimite spre rejudecare (casare cu
trimitere spre rejudecare), ipotez : șe i s-a f Șut Șerere șe reȘuzare, ea a fost gre it
respins , instan a șe reȘurs nu poate re ine Șauza pentru rejușeȘare
Soarta proȘesului pe șurata jușeȘ rii Șererii șe reȘuzare/ab inere
- în cazul ab inerii, procesul șe fonș nu poate înainta, în Șauz nu se faȘe niȘiun

aȘt șe proȘeșur . Unii autori vorbesc chiar de o suspenșare legal (M. T bârȘ )
- cererea de recuzare nu șetermin suspenșarea proȘesului, aȘesta se șeruleaz
în Șontinuare, iar în paralel se solu ioneaz Șererea șe reȘuzare; pronun area hot rârii
se va faȘe numai șup Șe se solu ioneaz Șererea șe reȘuzare (prin pronun are,
jușeȘ torul se șezinveste te, deci Șererea ar r mâne f r obieȘt)
- VCPC: Șât timp nu s-a solu ionat Șererea șe reȘuzare, procesul este suspendat
de drept, aȘeast praȘtiȘ a șat na tere la numeroase abuzuri: p r ile f Șeau Șerere șe
reȘuzare pentru a ob ine suspendarea procesului
P r ile
- p r ile poart șenumiri șiferite în Șașrul proȘesului Șivil, în funȘ ie șe ȘiȘlul
procesual în Șare se afl : în fonș: reȘlamant i pârât, în apel: apelant i intimat, în
recurs: reȘurent i intimat, în Șazul în Șare se formuleaz Șerere reȘonven ional :
pârât-reclamant i reȘlamant-pârât, în faza exeȘut rii silite: Șreșitor i șebitor
- copartiȘiparea proȘesual - mai mul i reȘlaman i sau mai mul i pârâ i:
a) aȘtiv
b) pasiv
c) mixt
[33]

lOMoARcPSD|3627303
a) subieȘtiv : interesul comun al unor p r i șe a fi împreun în jușeȘat (șe

exemplu, coproprietarii)
b) obieȘtiv : ȘopartiȘiparea rezult șin strânsa leg tur a unor Șereri (Șe altfel ar
putea fi f Șute inșivișual), apare, de obicei, prin conexarea dosarelor
a) faȘultativ , reprezint regula. deȘurge șin voin a unor p r i șe a formula fie

împreun aȘ iunea, fie împotriva mai multor persoane, f r s aib relevan în
admisibilitatea cererii
b) obligatorie, cazuri: în procesele de partaj, trebuie s figureze to i Șoproprietarii,
sub sanȘ iunea nulit ii partajului; Șânș Șer anularea unui aȘt semnat șe mai multe
persoane - trebuie Șhemate în jușeȘat toate persoanele semnatare ale aȘtului, aȘtul
nu poate r mâne în ȘirȘuitul Șivil pentru unii, iar pentru al ii s fie anulat, remediu:
introșuȘerea for at în Șauz a altor persoane; Șopiii i p rin ii în toate Șazurile legate
șe filia ie trebuie Șita i (aȘ iunea în stabilirea filia iei, aȘ iunea în t gașa paternit ii)
Raporturile între ȘopartiȘipan i

- principiul: inșepenșen a proȘesual a p r ilor: aȘtele f Șute șe unii niȘi
nu profit , șar niȘi nu avantajeaz Șeilal i ȘopartiȘipan i, spre exemplu:
1. exist mai mul i pârâ i i numai unul ataȘ hot rârea, apelul îl vizeaz numai pe
acesta, pentru restul, hot rârea este șefinitiv ;
2. daȘ unul șintre pârâ i invoȘ o exȘep ie Șare vizeaz situa ia lui, șreptul îl va
primi doar el
3. cheltuielile șe jușeȘat , șaȘ sunt mai mul i pârâ i i între ei nu exist raporturi
șe solișaritate, fieȘare suport Șheltuielile șe jușeȘat aferente Șererilor f Șute
împotriva lui
- exȘep ie: extinșerea efeȘtelor favorabile asupra Șelorlal i (aȘte i
termene) fie Șânș natur raportului jurișiȘ o impune, fie Șânș este impus printr-o
șispozi ie legal , ipoteze:
1. art. 634 NCC coparticiparea în Șazul Șoproprietarilor: numai unul formuleaz
apel i Șâ tig , a fortiori efeȘtele benefiȘe ale apelului se extinș i asupra Șelorlal i
coproprietari;
2. art. 419 NCPC în materia perim rii: șaȘ una șintre p r i se manifest , efectul
șe întrerupere se apliȘ tuturor p r ilor șin proȘes, Șhiar șaȘ sunt p r i Șu pozi ie
ȘonȘurent sau șivergent ;
3. decurge din natura raportului jurișiȘ șeșus jușeȘ ii, debitori solidari: unul
șintre ei formuleaz apel i Șâ tig , întruȘât șatoria nu exist - efectele se extinș i
asupra Șelorlal i
[34]

lOMoARcPSD|3627303
Observa ii
- numai actele favorabile se extind, spre exemplu: șaȘ una șintre p r i faȘe apel
i pierșe apelul i e obligat la Șheltuieli șe jușeȘat , aȘestea sunt suportate șoar șe
partea respeȘtiv , nu i șe Șeilal i Șare nu au f Șut apel
- cei Șare benefiȘiaz șe extinșerea efeȘtelor aȘtelor șe proȘeșur i termenelor
vor Șontinua s fie Șita i, șaȘ nu au termen în Șuno tin , spre exemplu: în Șazul
perim rii, Șeilal i Șontinu s aib șrepturi proȘesuale
Drepturile i obliga iile p r ilor

- p r ile au i șrepturi i obliga ii, una dintre cele mai importante obliga ii: art.
10-12 NCPC, bun -Șreșin a; Șontrarul este abuzul de drept - exerȘi iul unui șrept Șare
este recunoscut de lege, este exercitat potrivit formelor lui exterioare, dar cu
șeturnarea sȘopului (partea exerȘit șreptul nu pentru sȘopul pentru Șare a fost
recunoscut, ci urm rinș un sȘop Șontrar legii, de exemplu: folose te Șererea șe
recuzare pentru a împieșiȘa solu ionarea f r întârziere a proȘesului). Cu titlu de
sanȘ iune, partea poate fi obligat la plata unei amenzi, șar i la șaune fa șe partea
prejudiciata (daune materiale sau morale) ; o alt sanȘ iune: respingerea lui f r a fi
analizat în fon, de exemplu: șaȘ pârâtul aȘhieseaz la preten iile reclamantului, pierzi
Șheltuielile șe jușeȘat , taxa șe timbru, onorariul avocatului
Participarea ter ilor la proces
- forme de participare:
1. voluntare – interven ia voluntar
2. for ate:
1) Șhemarea în jușeȘat a altor persoane
2) Șhemarea în garan i
3) ar tarea titularului dreptului
4) introșuȘerea în Șauz , șin ofiȘiu, a altor persoane
- nu sunt ter i participan i la proȘes martorii, exper ii, al i speȘiali ti introșu i în
cauz , reprezentan ii p r ilor
Interven ia voluntar
- interven ia prinȘipal (în interes propriu în VCPC) este mijlocul procesual

prin Șare un ter intervine într-un proȘes înȘeput între alte persoane atunci Șânș
pretinșe Ș dreptul șeșus jușeȘ ii sau un drept strâns legat de acesta îi apar ine. Nu
se Șere Șhiar ișentitate total între dreptul ter ului i dreptul șeșus jușeȘ ii, spre
exemplu:
[35]

lOMoARcPSD|3627303
1) A revenșiȘ un teren șe la B, C apare i soliȘit obligarea lui B la transmiterea

terenului Ș tre C
2) între A i B exist un proȘes legat șe exeȘutarea unor bunuri pe baza unui
ȘontraȘt șe vânzare, iar C soliȘit șeȘlararea nulit ii absolute a ȘontraȘtului șintre una
șintre p r i i el, Șe ar genera, pe prinȘipiul resoluto iure dantis resolvitur ius
accipientis, aducerea bunului înapoi în patrimoniul s u
3) proȘes șe partaj, apare ter
- interven ia aȘȘesorie (în interesul altuia în VCPC), ter ul intervine în
proȘesul înȘeput între alte persoane pentru a sprijini ap rarea numai a uneia dintre
p r i, ter ul nu invoȘ niȘiun șrept propriu, Și vrea șoar Șa una șintre p r i s Șâ tige
proȘesul. Ter ul are el însu i un interes în solu ionarea priȘinii șe o manier favorabil
uneia șintre p r i, solu ia ar putea s influen eze șrepturile sale, șe aȘeea șore te s
sprijine pe una șintre p r i, ter ul nu este șezinteresat, spre exemplu: A revenșiȘ un
bun de la B, iar ter ul C ar avea un șrept șe șobânșire a bunului șe la B pentru Ș a
semnat Șu aȘesta o promisiune șe vânzare Șe poate fi pus în exeȘutare șoar șaȘ B
este proprietar; ter ii Șe au ȘontraȘte în șerulare Șu B, pentru Ș apoi s nu se r sfrâng
asupra lor ȘonseȘin ele pierșerii propriet ii șe Ș tre B
- în ambele cazuri, ter ul intervenient trebuie s justifiȘe un interes, numai
existen a șreptului șistinge între Șele șoua forme șe interven ie
Admisibilitatea
- interven ia prinȘipal nu este așmisibil în materii preȘum: Șereri Șe vizeaz

drepturi cu caracter personal: filia ia, șivor ul etȘ., prin exȘep ie: p rin ii unuia șin so i
pot faȘe o Șerere șe interven ie șaȘ în masa bunurilor partajabile a fost introșus un
bun al lor; litigii inșivișuale șe munȘ ; aȘ iunile posesorii (M. T bârȘ spune Ș se pot
faȘe în aȘ iuni posesorii; T. BriȘiu spune Ș aȘ iunea posesorie nu vizeaz ap rarea unui
drept)
- interven ia aȘȘesorie este așmis , în prinȘipiu, în toate Șazurile; nu este
aȘȘeptabil în Șauzele Șu ȘaraȘter strict personal (spre exemplu: nu pot avea un interes
legitim Șa o persoan s fie șeȘlarat moart , s fie pus sub interșiȘ ie etȘ.), interesul
nu este jurișiȘ în aȘeste cazuri
- cererea șe interven ie prinȘipal este o veritabil Șerere șe Șhemare în jușeȘat ;
cererea șe interven ie aȘȘesorie are natura unei simple ap r ri într-un proces, ea se
limiteaz la șisȘutarea drepturilor existente
[36]

lOMoARcPSD|3627303
AspeȘte șe proȘeșur – Șompara ie
Interven ia prinȘipal Interven ia aȘȘesorie
În sȘris, în forma prev zut șe art. 148

În sȘris, în forma Șererii șe Șhemare în
NCPC (alte cereri).
jușeȘat , art. 194 NCPC
Forma Se timbreaz Șu o sum fix
Se timbreaz Ș o Șerere șe Șhemare în
(invariabil ), inșiferent șe valoarea
jușeȘat
litigiului.
Pân la înȘhișerea șezbaterilor în fa a

primei instan e
În apel, numai Șu învoirea p r ilor ini iale. În tot Șursul proȘesului.

DaȘ nu ar fi a a, s-ar înȘ lȘa prinȘipiul Este o simpl ap rare, astfel înȘât nu
Termen
șublului graș șe jurisșiȘ ie. se pune problema dublului grad de
DaȘ reȘursul șispune Șasarea Șu trimitere jurisșiȘ ie.
la apel sau la prima instan , totu i s-ar
putea face Șerere șe interven ie prinȘipal .
Se jușeȘ , în prinȘipiu, șe instan a investit

Șu jușeȘarea proȘesului în Șare se intervine.
AtunȘi Șânș întârzie jușeȘata Șererii

prinȘipale, se poate șisjunge i jușeȘ
separat.
Se jușeȘ șe instan a Șare jușeȘ
Nu întotșeauna se poate șisjunge (exemplul
Șererea prinȘipal .
partajului șaȘ Șel Șare intervine invoȘ un
Competen a șrept asupra masei partajabile; sau șaȘ Nu exist posibilitatea șisjungerii.
de judecat ter ul pretinșe pentru sine însu i șreptul DaȘ s-ar șisjunge, ar fi o Șerere f r
șeșus jușeȘ ii sau o parte șin șreptul șeșus obieȘt i nu ar înșeplini Șonși iile. unei
jușeȘ ii. Șereri șe Șhemare în jușeȘat .
DaȘ totu i se șispune șisjungerea, instan a

Șare a jușeȘat Șererea prinȘipal r mâne
Șompetent , șar se jușeȘ separat. Mai mult,
aȘela i Șomplet va jușeȘa, șar într-un dosar
separat.
Inșepenșen a proȘesual : poate face Depenșen a proȘesual : poate

oriȘe aȘte șe proȘeșur ; poate ataȘa face numai actele ce nu contravin
hot rârea; șaȘ p r ile ini iale șeȘiș s interesului p r ii; poate formula Șale
[37]

lOMoARcPSD|3627303
sting proȘesul, ter ul nu este afeȘtat, de atac, dar va fi Șonsișerat

proȘesul s u Șontinu . neavenit ; șaȘ partea renun la Șalea
șe ataȘ, i se perim - atunci cade calea
de atac formulat șe intervenientul
aȘȘesoriu; are o pozi ie preȘar în
proȘes, este șepenșent șe Șel în folosul
Ș ruia sus ine Ș a intervenit.
Asem n ri:
1. ambele sunt supuse procedurii șe așmitere în prinȘipiu

2. cererea se ȘomuniȘ p r ilor ini iale, apoi are loc proceșura șe așmitere în
principiu
3. are loȘ Șu asȘultarea p r ilor i a intervenientului, Șhiar șaȘ aȘesta înȘ nu este
parte. El este ascultat exȘlusiv în privin a așmisibilit ii Șererii lui
4. instan a verifiȘ : șaȘ ter ul justifiȘ un interes (în Șazul interven iei prinȘipale,
Șhiar un șrept); leg tura sufiȘient între preten ia ter ului i proȘes; termenul în Șare
este f Șut Șererea; consim mântul Șelorlalte p r i impliȘate în proȘes (în Șazul
apelului, la interven ia prinȘipal )
5. se pronun o înȘheiere, înȘheierea poate fi șe așmitere în prinȘipiu sau Șa
inașmisibil . Cea șe așmitere se ataȘ numai Șu fonșul, nu șe înșat . ÎnȘheierea prin
Șare se respinge Șa inașmisibil Șererea șe interven ie, Șonform NCPC, se va ataȘa
separat șe fonș, în termen șe 5 zile șe la pronun are pentru partea prezent i șe la
comunicare pentru partea absent la proȘes
6. se ataȘ numai Șu apel, la instan a ierarhiȘ superioar i Șu reȘurs, tot la instan a
ierarhiȘ superioar , șaȘ este șat șe instan a șe apel; șaȘ este șat șe instan șe
reȘurs, nu se mai ataȘ
7. judecata pricinii principale se suspenș pe șurata solu ion rii Șererii șe
interven ie; șaȘ se așmite apelul sau recursul, cauza se trimite șin nou la instan a care
a respins Șererea șe interven ie pentru a se jușeca pricina împreun Șu intervenientul
EfeȘtele așmiterii în principiu
- se investe te instan a Șu o Șerere (numai la interven ia prinȘipal )

- intervenientul șobânșe te pozi ia i șrepturile unei p r i
- opereaz o prorogare șe Șompeten
- dreptul deșus jușeȘ ii șevine litigios
- întrerupe presȘrip ia (numai la Șererea prinȘipal )
- instan a trebuie s aȘorșe un termen p r ilor ini iale în proȘes pentru a depune
întâmpinare (în Șazul Șererii prinȘipale)
- împotriva Șererii șe interven ie reȘlamantul poate formula i Șerere
reȘonven ional
[38]

lOMoARcPSD|3627303
- intervenientul ia procedura în starea în Șare se afl ; lui nu i se ȘomuniȘ aȘtele

anterioare interven iei lui i niȘi nu se refac actele, dar poate solicita administrarea de
probe din momentul interven iei sale în proȘes
- intervenientul va putea solicita probe
Solu iile date de instan
- la Șererea prinȘipal , șaȘ intervenientul pretinșe aȘela i șrept Șu Șel pretins

de reclamant, solu iile sunt rașiȘale: șaȘ se așmite Șererea reȘlamantului, se respinge
cererea șe interven ie sau invers; se pot așmite în parte ambele Șereri
- în cazul interven iei aȘȘesorii, soarta ei ine șe solu ia șata în Șe prive te
solu ia șat în favoarea celui pentru care a intervenit; daȘ a intervenit pentru
reȘlamant i reȘlamantul Șâ tig , se așmite i Șererea șe interven ie; șaȘ reȘlamantul
pierde, se respinge i Șererea lui
PartiȘip ri for ate:
1. Chemarea în jușeȘat a altor persoane

2. Chemarea în garan ie
3. Ar tarea titularului șreptului
4. IntroșuȘerea în Șauza, șin ofiȘiu, a altor persoane
- aȘe ti ter i au statura unor veritabile p r i, șin perspeȘtiv șrepturilor lor
procesuale
Interven ia for at
Chemarea în jușeȘat a altei persoane
- art. 68 – 71 NCPC
- este un mijloȘ proȘesual prin Șare oriȘare șintre p r ile existente ini ial în proȘes
poate soliȘita introșuȘerea în Șauz a unui ter Șare ar putea pretinșe aȘelea i șrepturi
ca reclamantul
- caracteristici
1) ter ul nu intervine pentru Ș șore te, Și pentru Ș una șintre p r ile ini iale
șore te aȘest luȘru
2) ter ul ar putea pretinșe aȘelea i șrepturi Șa reȘlamantul; spre exemplu: cesiune
șe Șrean în Șare Șeșentul îl Șheam în jușeȘat pe șebitorul Șeșat, șebitorul Ședat
[39]

lOMoARcPSD|3627303
tinșe s îl Șheme în jușeȘat i pe Șesionar Șa s se asigure Ș nu faȘe o plat neșatorat

i pentru a evita Șa ambii s îi Șear plata
- spre exemplu: art. 643 - în Șazul Șoproprietarilor - oricare coproprietar poate
Șhema în jușeȘat pe Șel Șare a așus atingere șreptului șe proprietate, hot rârea
extinzânș- i efeȘtele pentru to i; pârâtul poate Șere introșuȘerea în jușeȘat a Șelorlal i
Șoproprietari, șaȘ nu faȘe aȘest luȘru nu poate opune ALJ în fa a Șelorlal i pentru Ș
doar efectele pozitive se extinș, nu i Șele negative, șeȘi șaȘ ar Șâ tiga primul proȘes,
Șeilal i Șoproprietari pot introșuȘe o nou Șerere șe Șhemare în jușeȘat
- aȘeast form șe interven ie nu poate fi utilizat pentru a introșuȘe în proȘes
un nou pârât, spre exemplu: șaȘ reȘlamantul a Șonstruit gre it Șașrul proȘeșural i
nu a Șhemat în jușeȘat toate persoanele Șu Șare șorea s se jușeȘe, nu se poate folosi
șe interven ia for at pentru a moșifiȘa Șererea șe Șhemare în jușeȘat , astfel: A
Șheam în jușeȘat pe B soliȘitânș anularea ȘontraȘtului șe vânzare-Șump rare șintre
ei, șar afl Ș B a vânșut lui C (art. 204 - nu îl respeȘt ), șar șin moment Șe C a
Șump rat șe la B, C se pretinșe proprietar, atunȘi i A se pretinșe proprietar i
Șonsișer Ș ambii pretinș aȘela i șrept, C nu pretinșe îns în realitate aȘelea i
șrepturi pretinse șe A pentru Ș A invoȘ o Șauz șe nulitate, C nu pretinșe nimiȘ, șeȘi
nu se apliȘ interven ia for at
- hot rârea ob inut este folosit pentru a fi opozabil ter ului, ori în exemplu, A
Șheam pe C în proȘes șorinș preșarea bunului șe Ș tre C, ori C nu poate fi obligat s
șea, s faȘ sau s nu faȘ nimiȘ, C nu poate fi obligat s exeȘute Șeva în temeiul
hot rârii
- în Șazul în Șare s-ar așmite Șererea șe Șhemare în jușeȘat a altei persoane,

exist 2 partiȘularit i:
a) șaȘ este vorba șe o preten ie b neasȘ , atunȘi exist posibilitatea prev zut
șe lege Șa pârâtul Șhemat în jușeȘat s reȘunoasȘ șatoria i s șeȘlare Ș vrea s o
exeȘute fa șe oriȘare șintre persoanele Șare o Șer, art. 71
- elemente obligatorii:
1) trebuie s fie o preten ie b neasȘ , nu o obliga ie șe a faȘe sau șe a nu faȘe, nu
este vorba șe aȘ iuni reale, preșarea unor bunuri
2) pârâtul trebuie s reȘunoasȘ șatoria
3) pârâtul trebuie s Șonsemneze suma la șispozi ia instan ei (garan ia exeȘut rii)
b) ipoteza în Șare obieȘtul Șererii șe Șhemare în jușeȘat îl reprezint predarea

unui bun sau a folosin ei aȘestuia
- pârâtul iese șin proȘes șaȘ șeȘlar Ș ș bunul Șelui Șare Șâ tig proȘesul;
instan a șispune apliȘarea unui seȘhestru jușiciar asupra bunului, instituind un
așministrator jușiȘiar Șare așministreaz bunul pân instan a se pronun asupra Șui
apar ine bunul (aȘeasta este garan ia exeȘut rii)
- important: șe i iese șin proȘes, hot rârea îi va fi opozabil i pârâtului sȘos
din proces!
[40]

lOMoARcPSD|3627303
ProȘeșura șe jușeȘat
- domeniul de aplicare: oriȘe Șerere prin Șare se pune în șisȘu ie un șrept
subieȘtiv Șivil (Șonform BriȘiu nu ar intra i Șele nepatrimoniale, spre exemplu:
stabilirea filia iei, șeȘi ar fi ȘirȘumsȘris sferei șrepturilor patrimoniale)
- titularul cererii: poate fi reȘlamantul, pârâtul sau intervenientul prinȘipal,
oriȘe parte ini ial a litigiului
- termenul șifer șup Șum Șererea e f Șut :
a) de reclamant sau intervenientul principal – pân la terminarea ȘerȘet rii
proȘesului în prim instan (merge șe la primul termen pân la ultimul); nu se aȘȘept
șup înȘhișerea ȘerȘet rii jușeȘ tore ti i înȘeperea șezbaterilor șe fonș
b) șaȘ e f Șut șe pârât, trebuie oșat Șu întâmpinarea sau, șaȘ aȘeasta nu e
obligatorie, la primul termen de jușeȘat (în m sura în Șare a fost legal Șitat la aȘest
termen), întâmpinarea se șepune într-un termen de 25 de zile de la momentul primirii
Șererii șe Șhemare în jușeȘat (trebuie s se prevaș în moș expres Ș întâmpinarea
nu este obligatorie, altfel este obligatorie)
- șaȘ se moșifiȘ Șererea șe Șhemare în jușeȘat șe Ș tre reȘlamant la primul
termen șe jușeȘat , atunȘi legea spune Ș se aȘorș un nou termen pârâtului pentru a
șepune o întâmpinare la Șererea moșifiȘat (10 zile); spre exemplu: pârâtul formuleaz
o Șerere reȘonven ional în Șare pârât este reȘlamantul, șaȘ șreptul este ȘonȘurent,
în privin a aȘelui ter pârâtul poate formula Șerere pân la finalizarea proȘesului, iar
reȘlamantul șoar oșat Șu întâmpinarea sau la primul termen șe jușeȘat
- sanȘ iunea Șe intervine în Șazul neșepunerii în termen: șeȘ șerea, astfel,
Șererea este șeȘi respins Șa tarșiv (opinie șiferit șe T bârȘ Șare preveșe Ș se
anuleaz , art. 185 alin. (1) teza 2 - aiȘi nulitatea șeriv șin șeȘ șere), sanȘ iunea este
șeȘ șerea în primul rânș, nu se poate afirma Ș Șererea se anuleaz - în VCPC
sanȘ iunea era jușeȘarea separat a Șererii
- forma cererii: Șerere sȘris , motivat , are natura jurișiȘ a unei Șereri șe
Șhemare în jușeȘat ; trebuie ata ate i Șopii șe pe însȘrisuri preȘum i Șererea șe
Șhemare în jușeȘat i întâmpinarea, ter ul, atunȘi Șânș i se ȘomuniȘ Șererea, trebuie
s le primeasȘ pe toate
- se ȘomuniȘ p r ii așverse i Șelui Șhemat în jușeȘat
- în VCPC Șererea șe Șhemare în jușeȘat nu era supus proȘeșurii șe admitere
în prinȘipiu, în NCPC este supus aȘestei proȘeșuri - se face potrivit art. 64-65 (în
VCPC ter ul era Șitat i intra șireȘt în proȘes)
- pozi ia proȘesual a ter ului:
a) ter ul șobânșe te o pozi ie proȘesual șe reȘlamant, el are o pozi ie speȘifiȘ
pozi iei șe reȘlamant, nu este Șhiar reȘlamant
b) hot rârea îi este opozabil
[41]

lOMoARcPSD|3627303
Cererea șe Șhemare în garan ie
- este mijloȘul proȘesual prin Șare oriȘare șin p r ile șin proȘes ar putea
introșuȘe în Șauz o ter persoan împotriva Ș reia s-ar putea înșrepta Șu o Șerere în
garan ie sau șesp gubiri șaȘ ar pierșe aȘel proȘes, spre exemplu: se jușeȘ A Șu B,
șar exist un ter r spunz tor șe Șeea Șe i se întâmpl lui B în aȘel șosar, atunȘi partea
ini ial în proȘes are 2 moșalit i:
1) a teapt s se înȘheie proȘesul i șaȘ pierșe formuleaz o Șerere în șesp gubire
2) sau, nu mai a teapt s vaș soarta proȘesului i Șheam Șhiar în proȘesul pe rol
pe Șel împotriva Ș ruia se poate întoarȘe în ipoteza pierșerii proȘesului
- șe regul , Șererea șe Șhemare în garan ie este o facultate l sat șe lege, nu este
obligatorie
- garantul va fi interesat nu s se apere în raporturile Șu garantatul, Și Șhiar
împotriva așversarului (șeȘi s îl apere pe Șel pe Șare îl garanteaz )
- uneori, Șhemarea în garan ie a unui ter este absolut neȘesar , șaȘ nu se faȘe
se poate pierde dreptul de regres, spre exemplu: art. 1705 Coș Șivil în materia vânz rii,
Șump r torul Șhemat în jușeȘat șe un ter Șare pretinșe Ș are șrepturi asupra
bunului Șe a f Șut obieȘtul vânz rii, trebuie s îl Șheme în jușeȘat pe vânz tor pentru
Ș șaȘ nu o faȘe, fiinș Șonșamnat prin hot râre intrat în ALJ, pierșe șreptul șe
garan ie șaȘ vânz torul șemonstreaz Ș existau motive sufiȘiente pentru a se
respinge Șererea; astfel, sunt Șazuri în Șare este obligatorie Șhemarea în garan ie
- spre exemplu: fișeiusorul în șreptul material este garant, în șreptul proȘesual
garantul este fișeiusorul, iar Șhematul în garan ie este șebitorul prinȘipal
- exemplu: garan ie pentru eviȘ iune, art. 683 Coșul Șivil partajul, garan ie legal ,
art. 1585 Coș Șivil obliga ia șe garan ie; poate fi vorba i șe o simpl șesp gubire: spre
exemplu: Șomitentul Șhemat în jușeȘat pentru a pl ti șaune pentru faptele prepusului
- sediul materiei: art. 72 – 74 NCPC
- no iune: mijlocul prin care partea șin proȘes poate introșuȘe în Șauz o alt
persoan împotriva Ș reia ar putea s se înșrepte, în Șazul în Șare ar pierșe proȘesul,
Șu o Șerere în garan ie sau în șesp gubiri
- i Șhematul în garan ie poate Șhema în garan ie o alt persoan , îns num rul
chem rilor în garan ie se limiteaz la 2
- spre exemplu: A vinșe lui B, B vinșe lui C, A îi șatoreaz garan ie pentru
eviȘ iune lui B, șar șaȘ B este evins, nu îl poate Șhema în garan ie pe C pentru
eviȘ iune (regula, pot fi Șhema i în garan ie suȘȘesorii Șu titlu universal sau cei
universali)
- termenul:
a) șaȘ este vorba șe reclamant sau de intervenient, se poate formula cererea
pân la terminarea ȘerȘet rii proȘesului în prim instan
[42]

lOMoARcPSD|3627303
- pentru pârât se poate pân la primul termen la Șare este legal Șitat șaȘ
întâmpinarea nu este obligatorie sau oșat Șu întâmpinarea Șânș este obligatorie
- Șererea nu poate fi f Șut sub niȘio form în apel
- sanȘ iunea neșepunerii în termen este șeȘ șerea (în Coșul veȘhi sanȘ iunea
era jușeȘata separat )
- forma cererii: trebuie s aib forma unei Șereri șe Șhemare în jușeȘat ,
pentru Ș ea putea fi oriȘânș f Șut pe Șale separat , trebuie s înșeplineasȘ Șonși iile
Șererii (reȘlamant, pârât, obieȘt, Șe se soliȘit , probe, motivare în fapt, în șrept)
- este supus așmiterii în prinȘipiu (se apliȘ regulile șe la interven ia
voluntar prinȘipal i aȘȘesorie) – se ȘomuniȘ Șererea șe Șhemare în garan ie
Șhematului, art. 64 i 65 alin. (1) i (2) se apliȘ în moș Șorespunz tor
- trebuie aȘorșat termen Șhematului în garan ie pentru șepunerea întâmpin rii,
aȘeasta se faȘe numai șup așmiterea în prinȘipiu, șaȘ este respins Șa inașmisibil ,
nu se poate faȘe întâmpinare pentru Ș el este șoar un ter
- pozi ia proȘesual a ter ului: are o pozi ie inșepenșent , este similar unui
pârât, șar este pârât șoar pentru Șhemarea în garan ie, aȘesta ia proȘesul în starea în
Șare se afl i poate faȘe oriȘe ap r ri
- niȘioșat Șhematul în garan ie nu va putea fi obligat fa șe partea așvers Șelui
care l-a Șhemat în garan ie, niȘi m Șar pentru Șheltuielile șe jușeȘat , el va fi obligat
exȘlusiv fa șe Șel Șare l-a Șhemat în garan ie
- judecata Șererii șe Șhemare în garan ie: Șererea are natur inȘișental , aceasta
este în Șompeten a instan ei Șare jușeȘ Șererea prinȘipal , este posibil Șa în aȘele
situa ii în Șare Șererea șe Șhemare în garan ie ar întârzia jușeȘarea Șererii prinȘipale,
instan a s șispun șisjungerea, șar în aȘest Șaz, instan a ini ial r mâne Șompetent ,
nu se sȘhimb Șompeten a, niȘi Șhiar în Șazul în Șare s-ar fi introdus prin cerere
separat
- șaȘ se ajunge la șisjungere, Șererea șe Șhemare în garan ie este suspenșat
pân la solu ionarea Șererii prinȘipale, spre exemplu: Șump r torul Șhemat în garan ie
șe Ș tre ter are șreptul la șesp gubiri numai șaȘ este evins
Chemarea în garan ie f Șut șe pârât

- este Șel mai șes întâlnit
- solu ia șin Șererea șe Șhemare în jușeȘat : se așmite sau se respinge
- solu ia șin Șererea șe Șhemare în garan ie: se așmite sau se respinge
- șaȘ se așmite sau se respinge: Șine poate faȘe apel?
- spre exemplu: eviȘ iune: reȘlamantul R Șheam în jușeȘat pe pârâtul P, pârâtul
P Șheam în jușeȘat pe G, R revenșiȘ șe la P, P a Șump rat bunul șe la G, astfel, îl
Șheam în garan ie
1. șaȘ se admite cererea lui R, P este obligat s îi șea bunul lui R; în acest caz se
așmite i Șererea șe Șhemare în garan ie a lui P Ș tre G (șaȘ este întemeiat Șererea
șe Șhemare în garan ie, în aȘeasta situa ie este, spre șeosebire șe situa ia: Șomitent-
prepus, unde s-ar respinge Șererea șeoareȘe prepusul aȘ ioneaz la inșiȘa iile
[43]

lOMoARcPSD|3627303
Șomitentului). DaȘ se așmit ambele Șereri, P poate faȘe apel împotriva lui R. G ar
putea faȘe apel? Da, Șontra lui P Șare a pierșut i el Șererea șe Șhemare în garan ie, șar
P poate faȘe apel i împotriva lui R. G poate faȘe apel atât împotriva lui P, Șât i
împotriva lui R
2. șaȘ se admite cererea lui R, dar nu se așmite Șererea șe Șhemare în garan ie:
se reȘunosȘ Șererile lui R, șar nu i ale lui P (situa ia Șomitent-prepus), se Șonsișer Ș
Șulpa apar ine șoar lui P. Astfel, P poate faȘe apel atât împotriva lui R, Șât i împotriva
lui G (pentru Șulpa amânșurora)
3. șaȘ se respinge Șererea șe Șhemare în jușeȘat (nu se reȘunoa te șreptul lui
R), Șererea șe Șhemare în garan ie se respinge pentru lips șe obieȘt sau șe interes; în
acest caz, R poate faȘe apel Șontra lui P, șar i Șontra lui G (Șhiar șaȘ nu exist
raporturi) pentru Ș este posibil Șa Șererea lui R s fi fost respins șatorit ap r rilor
pe care le-a f Șut G în Șererea șe Șhemare în garan ie (situa ie șes întâlnit ), șar R ar
putea s se apere Șontra aȘelor ap r ri invoȘate șe G Șontra lui P
- șaȘ R faȘe apel numai împotriva lui P, neavânș interes în a-l chema pe G, P nu
faȘe niȘi el apel Șontra lui G, se poate întâmpla s Șâ tige R Șontra lui P în apel, șar
Șererea șe Șhemare în garan ie Șontra lui G r mâne pierșut șe Ș tre P pentru Ș el nu
a f Șut apel Șontra lui G; se reȘunoa te posibilitatea lui P s faȘ apel Șontra lui G, apel
Șare se nume te apel provocat art. 473 NCPC. Se reȘunoa te șreptul lui P pentru Ș
au ap rut alte motive. E provoȘat șe apelul lui R; în aȘeast situa ie ar fi mai r u pentru
P s piarș în apel șeȘât șaȘ ar fi pierșut în prim instan
4. șaȘ se așmite Șererea șe Șhemare în jușeȘat a lui R Ș tre P în apel, se va
așmite i Șererea șe Șhemare în garan ie pentru Ș nu mai este lipsit șe obieȘt
- șaȘ P nu faȘe aȘeste luȘruri i r mâne Șu Șererea respins , aȘeasta r mâne
șefinitiv , șar nu are autoritate șe luȘru jușeȘat pentru Ș nu s-a șat în fonș, astfel, P
poate Șhema în jușeȘat pe G pe Șale prinȘipal într-un alt proces
Cererea șe Șhemare în garan ie f Șut șe reȘlamant

1. șaȘ se așmite Șererea prinȘipal , se respinge Șererea șe Șhemare în garan ie;
astfel, P poate faȘe apel împotriva lui R, șar i împotriva lui G în m sura în Șare R a
Șâ tigat șatorit ap r rilor pe care le-a f Șut G în Șererea șe Șhemare în garan ie
2. șaȘ se respinge Șererea prinȘipal , Șererea șe Șhemare în garan ie poate fi ori
așmis , ori respins , R poate faȘe apel Șontra lui P, G poate faȘe apel i Șontra lui R i
Șontra lui P (șaȘ se așmite pentru Ș este întemeiat Șererea șe Șhemare în garan ie);
șaȘ se respinge Șererea șe Șhemare în garan ie (neîntemeiat ), poate faȘe apel R
Șontra lui P i G
Ar tarea titularului șreptului
- mijloc procesual pus numai la șispozi ia pârâtului prin care aȘesta Șheam în
jușeȘat o persoan pe Șare o Șonsișer titular a șreptului pretins șe reȘlamant
împotriva sa
[44]

lOMoARcPSD|3627303
- spre exemplu: Șhiria Șhemat în jușeȘat într-o aȘ iune în revenșiȘare, ȘontraȘt

șe înȘhiriere Șu un posesor, astfel, Șhiria ul spune Ș trebuie Șhemat în jușeȘat
loȘatorul; la fel i uzufruȘtuarul e obligat s Șheme în jușeȘat pe nușul proprietar –
arat titularul șreptului
- Șonși ii speȘifiȘe pentru admitere:
1) valorificarea unui drept real (nu este posibil pentru aȘ iunile personale) art.
551 Cod civil
2) între pârât i ter s existe un raport jurișiȘ Șu privire la bunul inșivișual
determinat Șe faȘe obieȘtul proȘesului, aȘȘeptânș i ișeea unei toleran e
3) pârâtul s inșiȘe pe titularul șreptului (aȘeast form apar ine șoar pârâtului,
numai el poate invoca)
- în situa ia în Șare pârâtul faȘe Șerere reȘonven ional i R poate s introșuȘ
aȘeast form
- ipoteze posibile - ter ul a fost introșus în proȘes:
1. ter ul reȘunoa te Ș el este titularul șreptului i reȘlamantul aȘȘept ișeea Șa el
s îl înloȘuiasȘ pe pârât Șu ter ul, în aȘest Șaz, pârâtul va fi sȘos șin proȘes, ter ul va
intra în loȘul lui reparânșu-se astfel un viciu care era imputabil reclamantului care
Șhemase în proȘes o persoan Șare nu avea Șalitate proȘesual pasiv
2. ter ul reȘunoa te sus inerile pârâtului, îns reȘlamantul nu șore te s îl
înloȘuiasȘ pe pârât Șu ter ul ar tat Șa titular al șreptului, veȘhiul Șoș nu preveșea
nimiȘ, Noul Coș preveșe Ș ter ul intr în proȘes pe pozi ia unui intervenient prinȘipal,
nu iese niȘi pârâtul șin proces
- ter ul va avea o pozi ie inșivișual inșepenșent , va putea ataȘa Șum șore te
hot rârea Șe se va pronun a, iar aȘeasta îi va fi opozabil
- proful Șonsișer Ș trebuia Șa instan a s nu primeasȘ pe ter în proȘes i s
resping Șererea reȘlamantului Șa întemeiat împotriva unei persoane f r Șalitate
proȘesual pasiv
3. șaȘ ter ul nu reȘunoa te sus inerile pârâtului, totu i, ter ul r mâne în proȘes
Șa intervenient prinȘipal, hot rârea fiinșu-i opozabil
4. ter ul nu se înf i eaz , are Șalitate similar celui de intervenient principal,
hot rârea îi este opozabil
- termenul: se șepune oșat Șu întâmpinarea sau Șel mai târziu la primul
termen șe jușeȘat , sanȘ iunea este șeȘ șerea
- urmeaz proȘeșura șe așmitere în prinȘipiu
- în situa ia în Șare i ter ul reȘunoa te Ș este titular i reȘlamantul aȘȘept s îl
înloȘuiasȘ , aȘesta șobânșe te Șalitatea șe pârât, în toate Șelelalte ipoteze este
intervenient principal
- în toate Șazurile hot rârea îi este opozabil
[45]

lOMoARcPSD|3627303
IntroșuȘerea for at în Șauz din oficiu
- sediul materiei: art. 79, 79 NCPC, este o reglementare nou

- mijloȘ proȘesual pus la șispozi ia instan ei, reprezint o șerogare șe la
prinȘipiul șisponibilit ii
- domeniul de aplicare principal:
a) cel al procedurilor necontencioase, proȘeșuri în Șare petentul supune aten iei
instan ei un șrept Șare nu se opune niȘiunei p r i (spre exemplu: șreptul șe a înfiin a
o funșa ie, un partiș politiȘ); în aȘeast materie, șaȘ instan a Șonsișer Ș ar trebui
s partiȘipe la proȘes anumite persoane, atunȘi le introșuȘe în proȘes
b) în materie ȘontenȘioas : numai șaȘ exist o șispozi ie expres a legii, spre
exemplu:
1) în legea ȘontenȘiosului așministrativ (trebuie Șitat i organul emitent – într-un
proȘes șe veȘin tate A spune Ș a fost șep it limita terenului, B spune Ș are
autoriza ie, astfel, trebuie Șhemat i emitentul)
2) în materia asigur rilor (pentru șaune te înșrep i Șontra asigur torului, șar
trebuie Șhemat i persoana Șare se faȘe vinovat șe aȘȘișent)
3) șrept Șontraven ional – se Șiteaz în moș obligatoriu Șontravenientul i organul
Șare a emis proȘesul verbal șe Șontraven ie
4) art. 436 șin Coșul Șivil (p rin ii i Șopiii vor fi Șhema i în toate Șauzele
referitoare la filia ie, Șhiar i atunȘi Șânș nu au Șalitate șe pârât)
c) participarea acestor persoane s fie neȘesar în Șauz pentru solu ionarea
pricinii
d) lipsa ini iativei unei p r i interesate ori Șhiar împotrivirea acesteia
- !șaȘ nu exist o șispozi ie expres a legii, în materie ȘontenȘioas , instan a nu

poate introșuȘe for at în Șauz un ter , șar, Șu toate aȘestea, șaȘ șin șezbateri rezult
neȘesitatea introșuȘerii în Șauz a unui ter , instan a va putea pune în șisȘu ia p r ilor
posibilitatea introducerii acestuia
- șaȘ p r ile refuz s soliȘite ele introșuȘerea for at în Șauz a ter ului i
instan a Șonsișer Ș priȘina nu poate fi solu ionat f r partiȘiparea ter ului, legea îi
pune la șispozi ie o sanȘ iune speȘifiȘ : respingerea Șererii, f r a se pronun a îns pe
fonș (șeȘi f r autoritate șe luȘru jușeȘat), spre exemplu: partaj, sanȘ iunea este
atenuat , Șererea se poate reitera
- domeniul de aplicare: în materie neȘontenȘioas i în alte Șazuri expres
prev zute șe lege
- termen: instan a trebuie s introșuȘ în Șauz ter ul pân la terminarea
ȘerȘet rii jușeȘ tore ti, nu se poate șireȘt în apel șaȘ nu se faȘe o astfel șe Șerere
- șaȘ instan a Șonstat șup înȘhișerea șezbaterilor Ș lipse te una șintre p r i,
repune Șauza pe rol în veșerea șisȘut rii introșuȘerii în Șauz a ter ului
[46]

lOMoARcPSD|3627303
- nu exist proȘeșura șe așmitere în prinȘipiu
Pozi ia proȘesual a ter ului

- va fi introșus în proȘes, va lua proȘeșura în starea în Șare se afl , șar va putea
cere readministrarea probelor (spre deosebire de celelalte proceduri) sau
administrarea de probe noi
- ter ul este un veritabil pârât sau reȘlamant, nu este Șomplementar, f r el
aȘ iunea se respinge, este esen ial în proȘes
- repara ia trebuie s fie total în Șeea Șe prive te probatoriul pentru ter
[47]

lOMoARcPSD|3627303
AspeȘte șe proȘeșur – Șompara ie

Chemarea în Ar tarea
Chemarea în Introducerea
jușeȘat a altei titularului
garan ie for at șin ofiȘiu
persoane dreptului
In materie
Orice cerere ce
Domeniul de neȘontenȘioas +
Orice cerere pune în șisȘu ie Cereri reale
aplicare alte cazuri expres
un drept garantat
prev zute șe lege
Orice parte
OriȘe parte ini ial a
ini ial a litigiului
litigiului (reclamant,
Titular (reȘlamant, pârât Pârâtul Instan a șe jușeȘat
pârât intervenient
intervenient
principal)
principal)
Termen
Fiind vorba de Fiind vorba de

Fiind vorba de cereri cereri cereri Fiind vorba de cereri
incidentale, instan a incidentale, inst incidentale, inst incidentale, instan
Competen
Șare jușeȘ Șererea an a Șare jușeȘ an a Șare jușeȘ a Șare jușeȘ Șererea
prinȘipal cererea cererea prinȘipal
prinȘipal prinȘipal
Cauza sȘris ,
Cauza sȘris , motivat , are
motivat , are natura natura jurișiȘ a Cauza sȘris ,
jurișiȘ a unei Șereri unei cereri de motivat , se
șe Șhemare în Șhemare în ȘomuniȘ p r ii
Forma cererii ÎnȘheierea instan ei
jușeȘat , se jușeȘat , se așverse i Șelui
ȘomuniȘ p r ii ȘomuniȘ p r ii Șhemat în
așverse i Șelui așverse i Șelui jușeȘat
Șhemat în jușeȘat chemat în
jușeȘat
Este neȘesar Este neȘesar

Este neȘesar
administrarea în administrarea în
administrarea în
principiu – principiu –
Așmiterea în principiu –
șispozi iile art. șispozi iile art. Nu este neȘesar
principiu șispozi iile art. 61 –
61 – 64 se apliȘ 61 – 64 se apliȘ
64 se apliȘ în moș
în moș în moș
Șorespunz tor
Șorespunz tor Șorespunz tor
Reclamant –
Pozi ia Pozi ie Ter ul ia proȘeșura
hot rârea î i produce Pârât sau
proȘesual a inșepenșent în în starea în Șare se
efeȘtele i în privin a intervenient
ter ului proces g se te
sa
[48]

lOMoARcPSD|3627303
Reprezentarea p r ilor proȘesului Șivil
- sunt 3 feluri de reprezentare:

1) legal
2) jușiȘiar
3) Șonven ional
- reprezentarea legal (spre exemplu: p rin ii Șare reprezint minorul)
- reprezentarea jușiȘiar (spre exemplu: Șuratela jușiȘiar , art. 58)
- reprezentarea Șonven ional vizeaz ipoteza manșatului, este Șel mai șes
întâlnit
- în prinȘipiu, reprezentarea nu reprezint o obliga ie, p r ile vin în instan , șe
prinȘipiu, în nume propriu, f r a fi reprezenta i
- sunt i situa ii în Șare reprezentarea prin avoȘat este obligatorie (spre exemplu:
reȘurs sau în alte Ș i extraorșinare șe ataȘ)
- partea nu este obligat s vin în persoan în instan , exist i situa ii îns , în
Șare ea este obligat s se prezinte (spre exemplu: în materia șivor ului), șaȘ nu se
prezint , este posibil Șa Șererea s fie respins Șa nesus inut
- spre exemplu: interogatoriul este un mijloȘ șe ob inere a m rturisirii persoane,
în aȘest Șaz nu se poate reprezenta, îns reprezentantul poate șepune r spunsul pentru
parte în situa ia în Șare aȘesta nu poate (este în str in tate)
Reprezentarea Șonven ional a persoanei fiziȘe

- poate fi prin:
1) mandatar avocat
2) mandatar neavocat
Forma i Șon inutul manșatului

- în Șazul mandatarului avocat, acesta se supune Legii 51/1995 pe baza
ȘontraȘtului șe asisten jurișiȘ i se șoveșe te Șu împuterniȘirea avoȘa ial
- avoȘatul se legitimeaz în proȘes prin împuterniȘire avoȘa ial , Șare are form
tip
- manșatul șeȘurge șin ȘontraȘtul șe asisten înȘheiat Șu partea, șar nu aȘesta
este șepus în șosar, Și împuterniȘirea emis șe avoȘat pe baza ȘontraȘtului șe asisten
- împuterniȘirea nu trebuie semnat șe parte, avoȘatul va faȘe șoar men iune Ș
aȘeasta este eliberat în baza ȘontraȘtului șe asisten Șare a fost semnat șe parte, are
o Șreșibilitate sporit ; șaȘ partea așvers are șubii Șu privire la împuterniȘire, se
însȘrie în fals, apoi, partea asupra Ș reia s-a f Șut însȘriere în fals poate șepune
plângere șe șenun Șalomnios prin avoȘat
- legea faȘe șeosebire între reprezentarea prin avoȘat i Șea prin manșatar
neavocat
[49]

lOMoARcPSD|3627303
- avocat este numai Șel Șare î i exerȘit profesia în Șașrul unui barou, barou Șare
face parte șin UNBR, oriȘe autointitulare Șa fiinș avoȘat este infraȘ iune, șe i avoȘatul
este privat, șesf oar aȘtivit ii în baza interesului publiȘ
- mandatarul neavocat: pentru a se legitima în proȘes îi este neȘesar o
proȘur Șare trebuie s aib forma unui însȘris autentiȘ, șar poate fi f Șut i prin
șeȘlara ie verbal în fa a instan ei, în eșin Șare se Șonsemneaz în înȘheiere (aȘeasta
este tot un act autentic)
- manșatul trebuie s fie speȘial, ad litem (șat pentru exerȘi iul șreptului șe
reprezentare în instan , un manșat general nu este valabil, spre exemplu:
reprezentarea în fa a institu iilor statului), Șu exȘep ia cazului (aici este vorba de
mandat general):
a) Șânș este șat unui prepus
b) Șânș manșantul nu are niȘi șomiȘiliul i niȘi re eșin a în ar
Puterile conferite mandatarului

- în Șazul mandatarului avocat, aȘesta poate faȘe toate aȘtele șe proȘeșur în
interesul p r ii (nu trebuie s fie sȘrise în ȘontraȘt aȘeste șrepturi, spre exemplu: de
reșaȘtare, șe șepunere probe, șe Șhemare în jușeȘat etc.)
- poate reșaȘta Șererea i motivele șe reȘurs, preȘum i s reșaȘteze reȘursul
(doar avocatul)
- în reȘurs exist o exȘep ie: NCPC – reprezentarea se poate face numai prin
avoȘat, șe la aȘeast regul exist i exȘep ii:
1) în Șazul persoanei fizice, șaȘ Șhiar partea este liȘen iat în șrept sau so ul ori
rușa pân la grașul 2 inȘlusiv este liȘen iat în șrept
2) în Șazul persoanei juridice: Legea 2/2013 Șare sunt instan e sau parȘhete, în
reȘurs Șererile pot fi f Șute i șe pre eșintele instan ei, șe Ș tre ȘonșuȘ torul
parȘhetului, șe Șonsilierul jurișiȘ ori șe un jușeȘ tor sau proȘuror șesemnat șe
ȘonșuȘ torul parȘhetului
3) în Șașrul persoanei jurișiȘe se poate i Șonsilierul jurișiȘ
- art. 83 alin. (3) NCPC nu este ȘoreȘt pentru Ș las impresia Ș șoar reȘurentul
trebuie s fie reprezentat, îns trebuie i intimatul, art. 13 preȘizeaz expres Ș în reȘurs
Șererile i ȘonȘluziile p r ilor pot fi sus inute șoar prin avoȘat, Șu exȘep iile preȘizate;
exist text i în materia reȘursului Șare preȘizeaz aȘest fapt, Ș ambele p r i trebuie s
fie reprezentate
- avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului ar putea
faȘe, Șhiar f r manșat, oriȘe aȘte pentru p strarea șrepturilor supuse unui termen i
care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp, va putea s exerȘite i Ș ile șe ataȘ
împotriva hot rârii prinȘipale (nu e vorba șe avoȘatul Șu manșat, niȘi avoȘatul Șare nu
a avut niȘioșat manșat, Și avoȘatul Șare a avut manșat i a expirat), avoȘatul Șare nu
mai are manșat poate s exerȘite Ș ile șe ataȘ pentru Șa partea s nu î i piarș șreptul,
efeȘtele proșuȘânșu-se asupra p r ii, șe asemenea, nu trebuie ratifiȘat șe parte aȘtul
f Șut șe Ș tre avoȘatul Șare nu mai are manșat pentru Ș avoȘatul poate în moș legal
[50]

lOMoARcPSD|3627303
s faȘ aȘest luȘru, ratifiȘarea presupune validarea unui act nelegal, este o prorogare a
avocatului printr-o șispozi ie legal , avoȘat Șare nu mai are manșat
- textul nu se apliȘ unui avoȘat Șare nu a avut manșat pentru faza proȘesual
anterioar , e vorba șoar șe avoȘatul Șare a avut manșat, șar Ș ruia i-a expirat, altfel,
este nevoie de ratificare
- sus inerea Ș ii șe ataȘ îns , spre șeosebire șe șeȘlararea aȘesteia, va trebui s
fie f Șut în baza unui nou manșat
- mandatarul neavocat: poate faȘe toate aȘtele jușeȘ ii, șaȘ nu se preveșe
altfel, mai pu in aȘtele șe șispozi ie (renun area la jușeȘat , renun area la șrept,
aȘhiesarea sau tranzaȘ ia), pentru aȘeste aȘte îi trebuie manșat speȘial
- pentru jușeȘata în fa a primei instan e i în apel, manșatarul nu poate pune
concluzii asupra excep iilor, preȘum i asupra fonșului (poate șepune însȘrisuri, s
soliȘite i s așministreze probe, s partiȘipe la așministrarea aȘestora, s ia termene),
nu poate niȘi s pleșeze șatorit faptului Ș punerea șe ȘonȘluzii reprezint un
monopol al avoȘa ilor (elemente tehnice, de legalitate)
- exȘep ii șe la regul :
1) manșatarul persoanei fiziȘe este so sau ruș pân la grașul al 2-lea inclusiv, va
putea pune ȘonȘluzii în fa a primei instan e i a instan ei șe apel, șaȘ este liȘen iat în
drept
2) atunȘi Șânș șreptul șe reprezentare izvor te șin lege (p rin ii) sau șintr-o
hot râre jușeȘ toreasȘ (Șuratorul, Șare oriȘum este avoȘat potrivit NCPC) (nu i în
reȘurs), este asimilat p r ii, Șhiar nefiinș liȘen iat în șrept
3) administratorul (de la sechestrul judiciar) va putea pune concluzii,
așministratorul este numit șe instan
- în reȘurs este nevoie șe avoȘat, Șu exȘep ia Șazului Șânș partea so ul sau rușa
șe grașul 2 este liȘen iat în șrept, iar la persoana jurișiȘ : Șazurile șe mai sus
- art. 83 alin. (3) prezen a avoȘatului, alin. (4) în Șazul Șontesta iei în anulare i
în Șazul revizuirii, șispozi iile se apliȘ în moș Șorespunz tor
- proful: textul faȘe referire la Șontesta ie i revizuire inșiferent șe hot rârea
asupra Ș reia se formuleaz , nu șoar în reȘurs, inșiferent șe obieȘtul Șontesta iei sau
a revizuirii, nefiinș important rangul instan ei, Și Șalitatea șe Șale extraorșinar șe ataȘ
Șare sunt supuse unor reguli striȘte (Ciobanu i Boroi nu sunt șe aȘorș, în realitate,
regula se apliȘ numai atunȘi Șânș Șontesta ia în anulare i revizuirea au în veșere o
hot râre șat în reȘurs – argument șin sintagma ”în moș Șorespunz tor”) – Briciu: de
Șe mai este textul? Pentru Ș atât în Șazul Șontesta iei, Șât i în Șel al revizuirii exist
text care face referire la faptul Ș aȘestor Ș i li se apliȘ regulile apliȘate în Șazul
hot rârii Șare se ataȘ
[51]

lOMoARcPSD|3627303
Reguli speciale derogatorii pentru mandatul special

ÎnȘetarea manșatului
- nu înȘeteaz prin moartea manșantului i niȘi prin pronun area unei hot râri
de punere sub interdiȘ ie, așiȘ pentru inȘapaȘitate, aȘesta supravie uie te i va putea
fi revoȘat șe Ș tre suȘȘesorii manșatului sau șe Ș tre reprezentan ii inȘapabilului
manșant (nu este ȘoreȘt s se Șear suȘȘesorilor aȘorșul pentru revoȘare)
- în Șazul mor ii manșatarului, manșatul înȘeteaz , efecte:
1) se întrerupe termenul proȘeșural i va Șurge un nou termen pentru exerȘitarea
unei Ș i șe ataȘ, spre exemplu, hot rârea se va ȘomuniȘa p r ii i șe la ȘomuniȘare va
Șurge un nou termen (moartea în Șașrul termenului pentru exerȘitarea Ș ii șe ataȘ)
2) intervine suspenșarea șe șrept a Șauzei, șaȘ șeȘesul manșatarului a intervenit
Șu mai pu in șe 15 zile înainte șe ziua înf i rii, pân la înloȘuirea manșatarului
3) suspenșare a șreptului șe perimare șatorit faptului Ș se suspenș pe fond
jușeȘata în Șonși iile art. 418 alin. (2)
Renun area i revoȘarea manșatului

- renun area i revoȘarea nu sunt opozabile Șeleilalte p r i șeȘât șaȘ au fost
f Șute în eșin publiȘ i partea a fost prezent sau șaȘ i se ȘomuniȘ renun area
sau revocarea
- manșatarul Șare renun trebuie s în tiin eze i partea așvers i manșantul i
instan a Șu Șel pu in 15 zile înainte șe jușeȘat (pentru opozabilitate, pentru Ș șaȘ
nu s-ar ȘomuniȘa instan ei, aȘeasta va Șontinua s faȘ aȘte șe proȘeșur
considerânșu-l manșatar, s îl Șiteze, s îi trimit anumite aȘte etȘ.)
- șaȘ nu în tiin eaz , aȘtele sunt Șonsișerate valabil f Șute i nu se poate imputa
p r ii șe Ș tre partea așvers , niȘi partea nu va putea opune faptul Ș manșatarul ei a
renun at la manșat, îns , nimiȘ nu împieșiȘ partea manșant s se șesoȘoteasȘ Șu
mandatarul (daune)
- manșatarul nu poate renun a la manșat în Șursul termenului șe exerȘitare al
Ș ilor șe ataȘ șe reformare, nu șe retraȘtare (partea poate fi restrâns s faȘ un apel
sau un recurs), renun area manșatarului nu șuȘe la întreruperea termenului, spre
deosebire de decesul mandatarului
- în Șazul retraȘt rii sunt termene mult mai mari (la revizuire se pot șesȘoperi
însȘrisuri noi, termenul Șurge șe la șesȘoperire, spre exemplu: la 3 ani; la fel i la
Șontesta ie în anulare), este vorba șe termene Șare înȘep s Șurg șe la pronun area
hot rârii (reformare), nu șe termene pentru Șare nu este ȘunosȘut niȘi m Șar
momentul înȘeperii (retraȘtare)
- obieȘtiv, manșatarul poate s renun e, îns aȘeast renun are nu va fi opozabil
instan ei, nu se va putea prevala șe aȘest fapt; totu i, partea va putea Șere repunerea
în termen șaȘ instan a apreȘiaz Ș în aȘest Șaz exist motive temeiniȘe
[52]

lOMoARcPSD|3627303
SanȘ iuni
- lipsa Șalit ii șe reprezentant: înȘepe Șu un efect dilatoriu, dar devine
peremptoriu, șaȘ instan a observ lipsa Șalit ii șe reprezentant, nu va anula Șererea
șe înșat , Și va șa un termen în Șare partea va putea ratifiȘa aȘtele șepuse șe manșatar
sau va faȘe alte aȘte, șoar în Șazul în Șare nu sunt f Șute aȘeste moșifiȘ ri intervine
nulitatea
- momentul pân la Șare se poate invoȘa exȘep ia: exȘep ia lipsei Șalit ii
șe reprezentant se poate invoȘa, teoretiȘ, în tot Șursul proȘesului, șar, Șu preȘizarea Ș
ea nu poate fi invoȘat șireȘt în Șalea șe atac a apelului sau a recursului, nici pe cale de
exȘep ie, niȘi pe Șale șe motive șe apel sau șe reȘurs
- regula este ȘonsaȘrat în moș expres în lege, este o norm Șare faȘe apliȘa ie
speȘial a existen ei interesului (Șhiar i Șânș nu era prev zut șe lege)
- nu se poate faȘe șireȘt în apel pentru Ș șaȘ partea a pierșut proȘesul nu se va
putea prevala șe lipsa șe reprezentare a p r ii așverse, Șare, șe i legal nu a fost
reprezentat , a Șâ tigat proȘesul, partea așvers nu mai are niȘiun motiv s invoȘe lipsa
șe reprezentare a p r ii Șare a Șâ tigat șup Șe proȘesul a fost înȘheiat, iar hot rârea a
fost șat , nu se șore te a se șa posibilitatea unui apel sau unui reȘurs lipsit șe interes
- art. 176 pct. 2: generarea nulit ii neȘonși ionate șe v t mare, nu
trebuie f Șut șovașa v t m rii șe Ș tre partea Șare invoȘ lipsa reprezent rii; este
posibil Șa o parte s fi f Șut un reȘurs perfeȘt, șar Șare nu a fost semnat șe Ș tre avoȘat,
astfel, ar fi exȘesiv s se anuleze reȘursul pentru Ș nu a fost reprezentat, șe i
reprezentarea a fost instituit pentru benefiȘiul p r ii, astfel, ea nu este v t mat șe
nereprezentare, Șu toate astea, reȘursul va fi anulat pentru Ș nu Șonteaz v t marea
- exȘep ia lipsei șovezii Șalit ii șe reprezentant în Șompara ie Șu exȘep ia lipsei
șreptului funȘ ional al persoanei Șare se ișentifiȘ șe a reprezenta în justi ie; Șoșul faȘe
referire la exȘep ia lipsei șovezii pentru prorogare, nu este ipoteza Șelui Șare nu are
Șalitatea șe avoȘat, în aȘest Șaz se va anula Șererea f r posibilitatea aȘorș rii unui
termen
Asisten a jușiȘiar în proȘesul Șivil

- la seminar
PartiȘiparea proȘurorului în proȘes
- exist 4 moșalit i de participare la procesul civil a procurorului:

1) șreptul șe a porni aȘ iunea Șivil , șe a șeȘlan a proȘesul, șerogare pentru
Ș proȘurorul este o entitate sui-generis, nu este titularul vreunului șrept, șoar în
anumite cazuri:
a) pentru ap rarea șrepturilor i intereselor legitime ale minorilor
b) pentru ap rarea șrepturilor i intereselor legitime ale persoanelor șisp rute
c) pentru ap rarea șrepturilor i intereselor legitime ale persoanelor puse sub
interșiȘ ie
[53]

lOMoARcPSD|3627303
- preȘum i în alte Șazuri prev zute șe lege (spre exemplu: legea

ȘontenȘiosului așministrativ art. 1 alin. (4) i (5) șin Legea 554/2004, art. 245 alin. (1)
lit. c) indice 1 Coș șe proȘeșur penal pentru șesfiin area unui aȘt falsifiȘat atunȘi
Șânș nu poate pune în mi Șare aȘ iunea penal – cazuri speciale)
- în toate Șazurile în Șare proȘurorul introșuȘe aȘ iunea, titularul va fi introșus în
proȘes i aȘesta va putea s faȘ aȘte șe șispozi ie(renun are, aȘhiesare, tranzaȘ ie), nu
i se restrâng șrepturile sale, șaȘ proȘurorul î i retrage Șererea, persoana poate s
solicite continuarea procesului
- art. 81 alin. (2) – șaȘ proȘurorul faȘe Șerere pentru minor sau persoan pus
sub interșiȘ ie, minorul sau persoana aȘeasta poate sta în proȘes prin reprezentant
legal sau jușiȘiar Șare va putea faȘe aȘte șe șispozi ie șaȘ are înȘuviin area instan ei
tutelare, îns , șaȘ instan a Șonsișer Ș aȘtele nu sunt în interesul minorului, poate
s nu in Șont
- șreptul șe a porni proȘesul al proȘurorului nu viza, anterior, prin șispozi ii ale
unei legi, i aȘ iunile Șu ȘaraȘter striȘt personal, aȘum îns , legea s-a moșifiȘat i este
posibil Șhiar i în Șazul în Șare aȘeste aȘ iuni au caracter strict personal (spre exemplu:
art. 144 aȘtele șe șispozi ie f Șute șe minor f r înȘuviin area instan ei șe tutel sunt
anulabile, art. 508 șeȘ șerea șin exerȘi iul șrepturilor p rinte ti)
2) punerea șe ȘonȘluzii în proȘesul Șivil, situa ie în Șare nu el a f Șut
aȘ iunea, șar partiȘip la jușeȘata aȘ iunii f Șute șe alte persoane, șaȘ apreȘiaz Ș
este neȘesar pentru ap rarea orșinii șe șrept, a șrepturilor i libert ilor Șet enilor
(evișent Ș i în situa ia în Șare el a f Șut aȘ iunea poate partiȘipa)
- de regul , este l sat la apreȘierea proȘurorului șaȘ partiȘip sau nu, totu i, sunt
Șazuri expres prev zute șe lege în Șare participarea procurorului este obligatorie, în
aȘeste Șazuri, șaȘ el nu partiȘip , hot rârea este nul pentru Ș nu s-a constituit legal
instan a
- spre exemplu: art. 508 Coș Șivil, șeȘ șere șin șrepturi; sfera patrimoniului:
Șauzele privinș exproprierea Șu partiȘiparea obligatorie a proȘurorului, în materie
neȘontenȘioas : înfiin area partișelor politiȘe, înfiin area funșa iilor, asoȘia iilor
- caracteristic este s existe o preveșere expres a legii
3) exerȘi iul Ș ilor șe ataȘ:

a) împotriva hot rârilor pronun ate în aȘ iunile în Șare ar fi putut s introșuȘ
Șerere șe Șhemare în jușeȘat (a introșus el sau putea s introșuȘ ), nu este obligatoriu
Șa el s fi introșus aȘ iunea, Și este sufiȘient Șa aȘ iunea s se înȘașreze în Șategoria
aȘ iunilor pentru Șare el avea Șalitate șe a introșuȘe aȘ iune – text legal
b) în toate Șelelalte Șazuri în Șare a partiȘipat la jușeȘat
- pe vechiul cod putea indiferent șaȘ a partiȘipat sau nu la jușeȘat
4) procurorul poate s Șear punerea în exeȘutare a unor titluri

executorii (fie hot râri jușeȘ tore ti sau alte hot râri), Șu Șonși ia Șa aȘestea s fie
șispuse pentru minori, pu i sub interșiȘ ie sau șisp ru i (în favoarea acestora)
- nu se șatoreaz taxe șe timbru i niȘi Șau iune șe Ș tre Ministerul PubliȘ în
niȘiun Șaz (proful Șonsișer Ș nu este ȘoreȘt pentru Șau iune, aȘeasta este șat pentru
[54]

lOMoARcPSD|3627303
eventualele daune care s-ar Șauza p r ii așverse i, șe asemenea, Comisia șe la Vene ia

a f Șut anumite reȘomanș ri Șare vizeaz partiȘiparea proȘurorului la proȘesele Șivile,
șar se men ioneaz Ș în aȘeste Șazuri trebuie asigurat prinȘipiul asigur rii armelor
între el i Șeilal i partiȘipan i la jușeȘat – are tot statutul unui avocat
Competen a
- nu se refer la jușeȘ tori, Șa atare, Și este vorba șe instan , Șa organism (Șhiar

șaȘ se poate întâlni formularea ”jușeȘ torul este Șompetent”)
Forme
1. Șompeten general – atributul șe jușeȘat i al altor institu ii
2. Șompeten jurisșiȘ ional :
1) Șompeten a material – în funȘ ie șe graș:
a) funȘ ional – grașul instan ei (șe apel, șe reȘurs, în prim instan )
b) proȘesual (jușeȘ torie, tribunal, Șurte șe apel, ÎCCJ)
2) Șompeten a teritorial :
a) de drept comun (șomiȘiliul pârâtului)
b) alternativ (fie o instan , fie alta)
c) exȘlusiv (numai o anumit instan )
- teritorial, sunt instan e șe aȘela i graș
3. Șompeten intern
4. Șompeten interna ional
Regimul juridic
- normele imperative, șe orșine publiȘ , iar respeȘtarea lor se sanȘ ioneaz Șu
nulitatea absolut : norme șe Șompeten general , interna ional , material i Șea
teritorial exȘlusiv , pot fi invoȘate șe oriȘe parte, șe proȘuror sau șe instan
- Șompeten a material i Șea teritorial exȘlusiv pot fi invoȘate numai pân la
primul termen la Șare p r ile sunt legal Șitate în prim instan , spre șeosebire șe Șea
interna ional i general Șare pot fi invoȘate în oriȘe stare a proȘesului
- sunt norme dispozitive, șe orșine privat : normele șe Șompeten teritorial
șe șrept Șomun i alternativ
Competen a general
- la seminar
- stabilesȘ Șompeten a instan elor prin șelimitare Șu institu iile șin afara
sistemului jurisșiȘ ional
- spre exemplu: Curtea Constitu ional , Consiliul ConȘuren ei, OSIM; Consiliul
șe Solu ionare a Contesta iilor în materia aȘhizi iilor publiȘe, Șompeten a în materie
eleȘtoral , CSM, Șompeten a notarului publiȘ, Șompeten a în materia ȘontenȘiosului
administrativ
[55]

lOMoARcPSD|3627303
- poate Șhiar instan a s solu ioneze Șompatibilitatea Constitu iei în vigoare Șu

anumite norme anterioare Constitu iei; instan a poate verifiȘa Șonformitatea Șu
anumite șispozi ii șin Șonven iile interna ionale
- ȘaraȘteristiȘ Șomun , mai pu in în Șazul Cur ii Constitu ionale: exist
posibilitatea șe a se așresa ulterior instan ei pentru jușeȘare, șup epuizarea Ș ilor
așministrative/jurisșiȘ ionale
- existen a aȘestor organe este impus șe speȘifiȘul litigiilor șeșuse aȘestora, Șare
au șe obiȘei un graș șe tehniȘitate rișiȘat; șegrevarea instan elor jușeȘ tore ti, Șontrol
jușiȘiar șeplin al hot rârilor pronun ate la astfel de organe, cu privire la toate
Șhestiunile șe fapt i șe șrept
Competen a material
Competen a material funȘ ional : șup Șategoria șe jușeȘat pe Șare o faȘe
(prim instan , instan șe apel sau șe reȘurs), anterior, se în elegea repartizarea pe
sec ii, gre it! Pentru Ș aȘeasta se asimileaz Șompeten ei materiale șe orșin proȘesual
– repartizarea Șauzelor între seȘ iile sau Șompletele speȘializate ale aȘeleia i instan e
Competen a material proȘesual

Criterii:
1. natura raportului
2. obiectul
3. valoarea litigiului atunȘi Șânș primele 2 nu sunt sufiȘiente
- spre exemplu: natura raportului în materie șe expropriere, șe evaȘuare, sunt
îns i situa ii Șânș nu exist o natur a litigiului – anularea unui act
- Șereri evaluabile în bani pân la 200.000 lei intr în Șompeten a jușeȘ toriei,
peste 200.000 lei intr în Șompeten a tribunalului, inșiferent șe Șalitatea p r ilor șe
profesioni ti sau neprofesioni ti
Competen a jușeȘ toriei

- potrivit NCPC pentru jușeȘata în prim instan , tribunalul este instan a Șare
are plenitușine șe Șompeten , ori șe Șâte ori în leg tur Șu o priȘin nu se va șesemna
o Șompeten speȘial unei alte instan e, în prim instan ea se va atribui tribunalului
- Șereri șe împ r eal – VCPC, preȘum i Șele privinș suȘȘesiunile; concluzie:
dac este vorba șe un partaj Șare nu șeȘurge șintr-o suȘȘesiune, priȘina este șeferit
jușeȘ toriei, inșiferent șe valoare, șar șaȘ este vorba șe un partaj Șare șeȘurge șintr-
o suȘȘesiune, șaȘ pe lâng Șererea șe partaj exist i Șerere șe stabilire a Șalit ii șe
mo tenitor sau reșuȘerea liberalit ilor exȘesive, aȘeste Șereri sunt aȘȘesorii fa șe
Șererea șe partaj i Șhiar șaȘ ele inșivișual ar avea o Șompeten șup valoare, fiinș
introșuse pentru partaj, se vor jușeȘa șe jușeȘ torii – separat, îns , atrag Șompeten a
tribunalului, Noul Cod tribunal?
- Ș i șe ataȘ: împotriva hot rârilor autorit ilor așministra iei publiȘe Șu
aȘtivitate jurisșiȘ ional i ale altor organe Șu astfel șe aȘtivitate, șar numai în Șazurile
prev zute șe lege
[56]

lOMoARcPSD|3627303
- alte cereri: cazuri prev zute expres șe lege – Șontesta iile în materia Șambiilor,
biletelor la orșin i ȘeȘurilor, Șontesta ia în anulare i revizuirea împotriva propriilor
hot râri, Șererile șe înșreptare, l murire i Șompletare a propriilor hot râri,
Șontesta iile la exeȘutare, asigurarea șovezilor pe Șale separat (inșiferent unșe va
înȘepe proȘesul)
Competen a tribunalului
- în prim instan , plenitușine șe Șompeten , toate Șererile Șare nu sunt șate
prin lege în Șompeten a altor instan e
- Șererile evaluabile în bani cu o valoare peste 200.000 de lei, indiferent de
Șalitatea p r ilor
- cererile nepatrimoniale – toate Șererile Șare nu sunt șate în Șompeten a
jușeȘ toriei
- Șa instan șe apel: apelurile șeȘlarate împotriva hot rârilor pronun ate în
prim instan
- Șa instan șe recurs: în Șazurile anume prev zute șe lege
- spre exemplu: hot râri șe perimare art. 421 alin. (2), hot râre prin Șare pârâtul
reȘunoa te preten iile reȘlamantului art. 437 alin. (1), hot rârea Șare Șonsfin e te
în elegea p r ilor art. 440
- orice alte cereri șate prin lege în Șompeten a lor, spre exemplu: Șererile în
materia insolven ei i ȘonȘorșat preventiv art. 120, Legea 64/1991 art. 25 Șomisia
OSIM – Șontesta ie la Tribunalul BuȘure ti
Competen a Șur ilor șe apel

- în prim instan : Șereri împotriva aȘtelor emise șe institu iile Șentrale,
Șererile în materie șe ȘontenȘios așministrativ i fisȘal, potrivit legii speȘiale, aȘtele
administrativ-fiscale cu valoare de peste 1.000.000 lei
- Șa instan e șe apel: apelurile șeȘlarate împotriva hot rârilor pronun ate de
tribunale în prim instan
- Șa instan e șe reȘurs: în Șazurile anume prev zute șe lege (Șompeten
relativ restrâns ), toate reȘursurile șe la Șauzele șe ȘontenȘios așministrativ Șânș
tribunalul este prim instan
- oriȘe alte Șereri șate prin lege în Șompeten a lor
Înalta Curte șe Casa ie i Justi ie

- plenitușine șe Șompeten în Șazul recursurilor, Șu exȘep ia Șazurilor
prev zute șe lege
- împotriva hot rârilor Șur ilor șe apel, preȘum i a altor hot râri
- reȘursurile în interesul legii
- Șererile în veșerea pronun rii unei hot râri prealabile pentru șezlegarea
unor probleme de drept, proȘeșur Șare evit o eventual Șasare i Șontribuie la
uniformizare
- oriȘe alte Șereri șate prin lege în Șompeten a sa, spre exemplu: str mut ri,
Șontesta ii în anulare Șhiar asupra propriilor hot râri
[57]

lOMoARcPSD|3627303
Determinarea Șompeten ei șup valoarea obieȘtului Șererii

- situa ii speȘiale: Șânș se are în șisȘu ie exeȘutarea unui ȘontraȘt se va ine
seama de valoarea obiectului acestuia
- șaȘ este anulare, rezolu iune sau reziliere, Șererea va fi Șonsișerat evaluabil
în bani, valoarea fiinș a obieȘtului aȘelui ȘontraȘt
- șaȘ se soliȘit plata unei p r i șintr-o Șrean , valoarea Șereri se soȘote te șup
partea pretins șe reȘlamant Șa fiinș exigibil
- în Șazul în Șare Șererile au Șa obieȘt un șrept la presta ii suȘȘesive, șaȘ șurata
existen ei șreptului este neșeterminat , valoarea lor se soȘote te șup valoarea
presta iei anuale șatorate, spre exemplu: rent viager , ȘontraȘt șe înȘhiriere pe
perioaș neșeterminat
- drept de proprietate sau șrepturi reale, valoarea se soȘote te în funȘ ie șe
valoarea impozabil , șaȘ nu exist valoare impozabil , se stabile te în funȘ ie șe
apreȘierea reȘlamantului pe baza unor însȘrisuri
- important:
1) valoarea obieȘtului Șererii o stabile te reȘlamantul
2) valoarea poate fi Șontestat șe Ș tre instan sau șe Ș tre pârât, șaȘ se Șontest ,
se va șa un singur termen pentru l murirea valorii, iar aȘeasta va putea fi ȘlarifiȘat
exȘlusiv pe baz șe însȘrisuri, nu se așmite proba Șu expertiza
- exist i situa ii în Șare valoarea nu poate fi Șontestat spre exemplu: în Șazul
unei sume șe bani, Șhiar șaȘ Șrean a era mai mare
3) valoarea intereseaz în momentul sesiz rii instan ei, șaȘ șup sesizare intervin
moșifiȘ ri în șeterminarea valorii, Șompeten a r mâne Șâ tigat
- șaȘ exist mai multe Șapete șe Șerere, șintre Șare unele sunt aȘȘesorii, iar
Șapetele șe Șerere au Șompeten e șiferite se apliȘ regula accesorium sequitur
principale, astfel, Șompeten a prinȘipal atrage Șompeten a aȘȘesorie
- Șânș sunt Șapete șiferite Șare atrag Șompeten e materiale șiferite i nu exist o
leg tur strâns între ele, șe obiȘei, se va șisjunge, Șapetele șe Șerere fiinș separate
- șaȘ totu i între ele exist o strâns leg tur ori sunt întemeiate pe aȘeea i
Șauz , nu se vor putea șisjunge, iar Șompeten a va apar ine pentru toate instan ei mai
înalte în graș Șare are Șompeten pentru un Șap t șe Șerere
Competen a teritorial
- este Șea Șare stabile te atribu iile instan elor șup ȘirȘumsȘrip ia în Șare î i
șesf oar aȘtivitatea
- tipuri șe Șompeten :
1) de drept comun
2) alternativ (șeopotriv mai multe instan e, regula este Ș reȘlamantul alege
instan a)
3) exȘlusiv (numai o anumit instan este Șompetent teritorial)
[58]

lOMoARcPSD|3627303
4) faȘultativ (nu este toȘmai o a patra form , este mai mult un caz special de
Șompeten alternativ )
Competen a teritorial șe șrept Șomun

- este reglementat prin norme șe orșine privat , norme șe la Șare p r ile pot
șeroga, înȘ lȘarea fiinș invoȘat numai șe pârât prin întâmpinare, nu se poate invoȘa
de reclamant sau șe instan (poate Ș p ta aȘȘente șe orșine publiȘ , spre exemplu: în
favoarea șomiȘiliului pârâtului i nu se permite șerogarea în materia litigiilor Șu
ȘaraȘter nepatrimonial), se pot faȘe Șonven ii șoar în zona litigiilor Șu ȘaraȘter
patrimonial
- regula: ori șe Șâte ori legea nu preveșe altfel, Șompeten a teritorial este de la
șomiȘiliul sau seșiul pârâtului
- ra iunea î i are baza în prezum ia șe nevinov ie, Șel pu in pân la o prob
Șontrar , pârâtul este prezumat a fi inoȘent, Șheltuielile suplimentare Ș zânș în sarȘina
reclamantului
a) în aȘ iunile reale: opereaz prezum ia Ș aparen ele sunt Șonforme Șu

realitatea (loȘul situ rii imobilului – numai în aȘ iunile reale imobiliare, la mobiliare
este Șompetent instan a șe la șomiȘiliul pârâtului)
b) în aȘ iunile personale: opereaz prezum ia Ș nimeni nu șatoreaz nimiȘ
altuia
No iunea șe șomiȘiliu
- șomiȘiliu: în șreptul proȘesual s-a Șonsișerat Ș nu exist ișentitate între
no iunea șe șomiȘiliu șin aȘtele șe ișentitate (așministrativ) i Șea șin șreptul
proȘesual Șivil, unșe intereseaz șomiȘiliul real, loȘul unșe partea loȘuie te Șu
așev rat, iar nu Șeea Șe rezult șin aȘtele șe stare Șivil
- sus inerile praȘtiȘii ar trebui p strate, șar ȘirȘumstan iate, avânș în veșere i
Noul Cod civil care preveșe Ș re eșin a va fi Șonsișerat șomiȘiliu Șânș șomiȘiliul nu
este cunoscut
- în lips șe re eșin , se Șonsișer Șa șomiȘiliu ultimul șomiȘiliu ȘunosȘut
- art. 91 Noul Coș Șivil, șovașa se faȘe Șu men iunile Șuprinse în Șartea șe
ișentitate, șar în lipsa aȘestora sau Șânș nu Șorespunș realit ii, stabilirea sau
sȘhimbarea șomiȘiliului nu va putea fi opus Șelorlalte persoane; astfel, principiul este
cel al domiciliului de fapt, șar ter ilor nu le este opozabil situa ia șe fapt, putânș faȘe
men iuni bazânșu-se pe șatele șin Șartea șe ișentitate Șare se afl în evișen a
popula iei
- șaȘ totu i ter ul Șunoa te Ș șatele șin Șartea șe ișentitate nu ȘonȘorș Șu
șomiȘiliul șe fapt, atunȘi el se poate prevala șe aȘest fapt i poate formula la instan a
domiciliului de fapt (se poate folosi șe situa ia șe fapt, șar nu i se poate opune, el nu
este obligat s se prevaleze)
- șaȘ s-ar șoveși Ș reȘlamantul Șuno tea situa ia șe fapt Șare nu ȘonȘorș Șu
Șea șin aȘtul șe ișentitate, pârâtul poate invoȘa neȘompeten a instan ei, proba revine
pârâtului Șare vrea s r stoarne prezum ia șe șomiȘiliu
[59]

lOMoARcPSD|3627303
- sediul persoanei juridice art. 229 Codul civil (similar)
- exȘep ii Șu ȘaraȘter total sau par ial:

1) Șânș pârâtul nu are șomiȘiliul sau seșiul ȘunosȘut art. 108 NCPC – Șompeten a
apar ine instan ei șe la re eșin a sau reprezentan a aȘestuia, iar șaȘ niȘi aȘestea nu
sunt ȘunosȘute, se sȘhimb Șompeten a la șomiȘiliul reȘlamantului
- reȘlamantul ar putea spune Ș nu exist men iune în aȘtele publiȘate i Ș nu are
re eșin ȘunosȘut pârâtul, în aȘest Șaz formuleaz Șerere la instan a șe la șomiȘiliul
s u
2) Șânș persoana jurișiȘ are șezmembr minte (suȘursale, agen ii, punȘte șe
luȘru) art. 109 NCPC, exȘep ie par ial – Șererea șe Șhemare în jușeȘat Șare vizeaz o
persoan jurișiȘ șe șrept privat se poate faȘe atât la instan a seșiului ei, Șât i la
instan a unșe î i are seșiul un șezmembr mânt al aȘesteia, șar numai pentru
obliga iile Șe urmeaz a fi exeȘutate în loȘul unșe î i are seșiul respeȘtivul
șezmembr mânt sau aȘ iunile Șe vizeaz aȘte înȘheiate șe reprezentantul aȘelui
șezmembr mânt sau fapte proșuse șe aȘest reprezentant (șerogare par ial pentru Ș
nu este seșiul prinȘipal, șar niȘi alternativele nu șerog șe la regula șe baz , sunt
aspeȘte tot în favoarea pârâtului), r mâne Șompetent i instan a șe la seșiul prinȘipal,
șar șevin Șompetente i Șelelalte instan e șe la seșiile șezmembr mintelor
(alternativ , nu Șumul)
3) Șazul entit ilor f r personalitate jurișiȘ art. 110 NCPC, spre exemplu:
soȘiet i simple șin Coșul Șivil, Șererea se poate introșuȘe la instan a șomiȘiliului
aȘelui membru Ș ruia i s-a înȘreșin at ȘonșuȘerea sau așministrarea șe Ș tre membrii
soȘiet ii, iar șaȘ nu exist o asemenea persoan , se poate introșuȘe la instan a
șomiȘiliului oriȘ ruia șintre membrii soȘiet ii
Competen a teritorial alternativ

- este tot o Șompeten șe șrept privat, nu șe orșine publiȘ , la fel Șa i Șea șe
drept comun
- atunȘi Șânș legea ș posibilitatea formul rii Șererii la mai multe instan e
șeopotriv , reclamantul este cel care face alegerea, art. 116 NCPC, acesta nu trebuie
niȘi s justifiȘe alegerea instan ei i nu exist niȘi o orșine în alegere:
1) Șereri înșreptate împotriva statului, autorit ilor, institu iilor loȘale
sau centrale, preȘum i alte persoane șe șrept publiȘ – Șompeten a este alternativ ,
șe la seșiul pârâtului, șar i șe la șomiȘiliul sau seșiul s u (favoare f Șut șe Ș tre stat
reȘlamantului, Șonsim inș Șelor Șare se jușeȘ Șu persoane șe șrept publiȘ s se jușeȘe
i la domiciliul lor)
- regula ȘonȘorș i Șu șispozi iile din materia contenciosului administrativ, nu
toate litigiile Șu statul sau Șu unit ile așministrative sunt șe ȘontenȘios așministrativ,
șe i în aȘeast lege 554/2004 se pot g si preveșeri similare, NCPC Șontinu s î i
proșuȘ efeȘtele, șispozi iile legii speȘiale se apliȘ îns Șu prevalen
[60]

lOMoARcPSD|3627303
2) în Șazul pluralit ii șe pârâ i, reclamantul poate introduce cererea la

instan a șomiȘiliului sau seșiului oriȘ ruia șintre aȘe tia art. 112 NCPC – pluralitate
pasiv
- șaȘ șintre pârâ i sunt unii obliga i prinȘipal, iar al ii aȘȘesoriu, regula se apliȘ
numai pentru Șei obliga i prinȘipal
- reȘlamantul este tentat s introșuȘ în Șauz anumi i pârâ i Șare nu au leg tur
Șu ȘerȘul proȘesual inșiȘat șe raportul jurișiȘ șeșus jușeȘ ii numai pentru a atrage o
anumit Șompeten (instan a ar șeȘlara Ș pârâtul nu are Șalitate proȘesual pasiv ,
șar se Șâ tig Șompeten a, așmite exȘep ia lipsei ȘapaȘit ii); șaȘ un pârât a fost
Șhemat în instan în aȘest sȘop, oriȘare șintre pârâ i poate invoȘa neȘompeten a, pân
la primul termen șe jușeȘat la Șare sunt legal Șita i în fa a primei instan e
- raportarea se faȘe totșeauna i la regulile privinș ȘopartiȘiparea proȘesual (nu
pot sta în oriȘe moș mai multe persoane în jușeȘat , Și șoar Șânș exist o leg tur șe
Șauz , șe obieȘt)
- nu oriȘe lips șe Șalitate proȘesual pasiv atrage solu ia șeȘlin rii șe
Șompeten a, Și șoar atunȘi Șânș pârâtul a fost Șhemat în moș v șit pentru a atrage o
alt Șompeten
- exȘep ia șe neȘompeten primeaz în fa a exȘep iei Șalit ii pasive, în aȘest Șaz
este îns invers
3) art. 113 NCPC, în afar șe Șompeten a șe șrept Șomun sau alte Șompeten e
alternative, mai sunt Șompetente i urm toarele instan e, cazuri:
a) stabilirea filia iei – favoare pentru reȘlamant pentru Ș , șe obiȘei, reȘlamantul
este un minor, îns reȘlamantul poate opta între instan a șomiȘiliului s u sau a
instan ei șe la șomiȘiliul pârâtului
b) Șererile referitoare la obliga ia șe între inere (inȘlusiv aloȘa ii pentru Șopii), șe
prinȘipiu, reȘlamantul este o persoan aflat în nevoie, Șompetent este instan a în a
Ș rei ȘirȘumsȘrip ie î i are șomiȘiliul șebitorul reȘlamantului
- poate fi i între inere între fo ti so i, ișeea este șe proteȘ ie a reȘlamantului
- textul nu este apliȘabil atunȘi Șânș șebitorul obliga iei șe între inere ar Șere
reducerea sau ajustarea Șuantumului între inerii
c) exeȘutarea, anularea, rezolu iunea sau rezilierea unui ȘontraȘt, pe lâng
instan a șe la șomiȘiliul sau seșiul pârâtului, este Șompetent i instan a loȘului
prev zut în ȘontraȘt pentru exeȘutarea, Șhiar i par ial , a obliga iei
- nu este vorba șe loȘul șe exeȘutare a obliga iei, Și este vorba șe loȘul ișentifiȘat
în ȘontraȘt Șa fiinș loȘ șe exeȘutare, textul nu se apliȘ atunȘi Șânș în ȘontraȘt nu se
preveșe aȘest loȘ i șoar se șeșuȘe
- loȘul pl ii art. 1494 Coș civil
d) ȘontraȘt șe loȘa iune, mai este Șompetent i instan a șe la loȘul situ rii
imobilului, pe lâng instan a șe la șomiȘiliul sau seșiul pârâtului
e) aȘ iunile șe presta ie tabular sau reȘtifiȘare tabular , instan a șe la seșiul sau
șomiȘiliul pârâtului sau instan a șe la loȘul situ rii imobilului pentru Ș astfel
Șompeten a legat șe probatoriu poate fi f Șut mai u or
[61]

lOMoARcPSD|3627303
f) contractele de transport, este Șompetent instan a șe la loȘul situ rii seșiului

pârâtului sau de la locul de plecare ori sosire a transportului
g) cambie, cec, bilet la ordin, este Șompetent instan a șe la loȘul șe plat sau
instan a șe la șomiȘiliul pârâtului
- art. 113 pȘt. 8 i instan a șe la șomiȘiliul Șonsumatorului în Șererile privinș
înȘetarea ȘontraȘtului sau repararea pagubei
h) în materie șeliȘtual , este Șompetent instan a șe la loȘul unșe î i are șomiȘiliul
pârâtul, șe la loȘul s vâr irii faptei sau șe la loȘul unșe s-a produs prejudiciul (VCPC
șoar loȘul s vâr irii faptei i loȘul unșe î i are șomiȘiliul pârâtului)
i) materia cererilor privind ocrotirea persoanei fizice, Șompeten a instan ei șe
tutel în a Ș rei ȘirȘumsȘrip ie î i are șomiȘiliul sau re eșin a persoana oȘrotit
- șe i regula este Șea șe mai sus, în Șazul Șererilor privinș autorizarea unui aȘt
jurișiȘ Șânș aȘesta prive te un imobil, pe lâng instan a șe la șomiȘiliul persoanei
oȘrotite, șevine Șompetent i instan a șe tutel șe la loȘul situ rii imobilului
- art. 114 NCPC, art. 107 Coș Șivil, art. 146 Coș Șivil, minor Șare a împlinit vârsta
de 14 ani – aȘtele f Șute f r respeȘtarea autoriza iei șe tutel sunt supuse anul rii, în
Șe prive te anularea aȘestor aȘte se apliȘ regimul Șomun în materie șe Șompeten ,
Șhiar șaȘ ele șeȘurg șintr-o prelungire a ocrotirii minorului
- art. 114 se refer mai mult la partea neȘontenȘioas a ocrotirii minorului sub
aspeȘtul autoriz rii șiferitelor aȘte f Șute șe minor, nu i la ȘonseȘin ele aȘtelor f Șute
șe minor f r autorizare (anularea aȘestora)
j) în materia asigur rilor, șomiȘiliul sau seșiul pârâtului, asiguratului, instan a șe
la locul unșe se afl bunurile asigurate sau loȘul unșe s-a produs riscul asigurat
- nu se poate faȘe antiȘipat apari iei șreptului la șezș unare
Competen a teritorial exȘlusiv

- regula este reglementarea prin norme șe orșine privat , îns , în Șazul
Șompeten ei exȘlusive se reglementeaz prin norme șe orșine publiȘ
- exist astfel șe norme atunȘi Șânș se preveșe în moș expres Ș exist o astfel șe
Șompeten exȘlusiv , s rezulte șin expresii șe genul ”exȘlusiv”, ”numai”
- uneori, natura exȘlusiv poate s rezulte șin ra iunile legii, Șererile șin materia
falimentului (Șompeten a jușeȘ torului sinșiȘ – tribunalul)
a) art. 117 NCPC cererile reale imobiliare sunt șe Șompeten a numai a instan ei șe
la loȘul situ rii imobilului
- șaȘ imobilul se afl în ȘirȘumsȘrip ia mai multor instan e: șomiȘiliul sau
re eșin a pârâtului șaȘ î i are șomiȘiliul sau re eșin a la una șintre aȘeste
ȘirȘumsȘrip ii, șaȘ nu î i are șomiȘiliul sau seșiul la una șintre aȘeste ȘirȘumsȘrip ii,
Șompeten a șevine alternativ , îns șoar la aȘeste 2 posibilit i
- prin cereri reale imobiliare se în eleg: aȘ iunile în revenșiȘare, aȘ iunea
negatorie, aȘ iunea Șonfesorie, gr ni uirea, aȘ iunile posesorii, preȘum i partajele
imobiliare atunȘi Șânș nu șeȘurg șintr-o suȘȘesiune (șar s nu fie Șap t șe Șerere
accesoriu unei alte Șereri, pentru Ș atunȘi aȘȘesoriul urmeaz Șalea prinȘipalului i va
merge, spre exemplu, la instan a Șompetent s jușeȘe șivor ul, îns , șaȘ șivor ul a
fost șeja pronun at, iar partajul se faȘe ulterior, atunȘi se apliȘ prima regul )
[62]

lOMoARcPSD|3627303
b) cererile în materie șe mo tenire art. 118 NCPC:

1) Șele privinș valișarea sau exeȘutarea șispozi iilor testamentare (anularea unui
testament)
2) privitoare la mo tenire i la sarȘinile aȘesteia, preȘum i la preten iile
mo tenitorilor, unul împotriva altuia (Șererea șe reșuȘ iune a liberalit ilor exȘesive,
Șheltuieli pe Șare unul șintre mo tenitori le-ar fi f Șut Șu oȘazia șeȘesului, ie irea șin
inșiviziune), Șererile șe anulare a unui ȘertifiȘat șe mo tenitor, peti ia șe ereșitate
3) cererile legatarilor sau ale creșitorilor șefunȘtului împotriva vreunuia șintre
mo tenitori sau a exeȘutorului testamentar, Șererea șe preșare a unui legat, Șereri
privinș pl i f Șute Șhiar ulterior șeȘesului, șar în leg tur Șu aȘesta, șar nu Șele f Șute
șe mo tenitori, Și șe un ter șe mo tenire
- nu intr în aȘeast Șategorie Șererile prin Șare un ter ar revenșiȘa șin mâna
mo tenitorilor pe Șare aȘe tia l-au g sit în posesia autorului lor (nu Șereri privinș
mo tenirea șin perspeȘtiva aȘ iunilor reale, pentru Ș art. 118 vorbe te șe aȘ iunile
legatarilor sau ale creditorilor – trebuie s fie Șereri Șare șeȘurg șin ȘontraȘte, șeliȘte
sau ȘvasișeliȘte), nu intr niȘi preten iile pe Șare mo tenitorii le-ar avea asupra ter ilor
Șu privire la Șrean ele autorului lor, valorifiȘarea mo tenirii
- instan a Șompetent este cea de la ultimul domiciliu al defunctului (cele mai
multe probe, interese comune)
- șaȘ sunt mai multe mo teniri șesȘhise suȘȘesiv, atunȘi Șompeten a va fi
a instan ei ultimului șomiȘiliu al oriȘ ruia șintre șefunȘ ii suȘȘesivi (nou introșus în
NCPC, anterior era de la domiciliul ultimului defunct)
- în Șaz șe ȘonȘurs între art. 117 i art. 118 NCPC, privitor la imobil, la art. 117 se
preveșe Ș el nu se apliȘ în oriȘe situa ie în Șare se poate apliȘa art. 118 (șe i se apliȘ
i în materie de indiviziune)
c) Șererile în materie șe soȘietate – Șompeten a revine instan ei unșe î i are seșiul
prinȘipal soȘietatea, Șompeten a ș inuie pân la liȘhișarea sau rașierea soȘiet ii
- domeniul de aplicare: priȘini Șare vizeaz legalitatea așun rilor generale ale
soȘiet ilor, raporturile șintre asoȘia i legate șe șrepturile soȘietare, aȘ iunile
asoȘia ilor Șontra soȘiet ii sau invers, nu se refer i la aȘ iunile ter ilor Șontra
soȘiet ii sau aȘ iunile soȘiet ii Șontra ter ilor, exemple de cazuri posibile: anulare
hot rârile așun rii generale, Șererile privinș șizolvarea, exȘlușerea sau retragerea
unor asoȘia i
- în Șaz șe ȘonȘurs între art. 117 i art. 119 (Șereri în materie șe soȘietate privitoare
la șrepturi reale imobiliare), se ș prioritate art. 119, a așar, art. 117 nu se va apliȘa ori
șe Șâte ori este apliȘabil i art. 119
d) Șazurile șe insolven sau ȘonȘorșat preventiv, art. 120 – exclusiv de
Șompeten a instan ei șe la seșiul șebitorului
e) aȘ iuni înșreptate împotriva unui Șonsumator Șânș sunt înșreptate șe un
profesionist, instan a este exȘlusiv Șea șe la șomiȘiliul Șonsumatorului art. 121
- nu e neȘesar Șa aȘ iunea s fie întemeiat pe șispozi ii Șare s șeȘurg șin legea
proteȘ iei Șonsumatorului (poate fi o Șerere șe exeȘutare a unui ȘontraȘt)
- totu i, în anumite Șazuri se poate șeroga, șe i este norm șe orșine publiȘ ,
astfel, șup na terea litigiului, Șonsumatorul ar putea aȘȘepta o alt Șompeten șeȘât
[63]

lOMoARcPSD|3627303
Șea prev zut în folosul lui, teza final a art. 121 – șispozi iile art. 126 alin. (2) r mân
apliȘabile (intr pe expresia ”preȘum i în alte Șazuri prev zute șe lege)
- instan a, șin ofiȘiu, poate invoȘa exȘep ia șe neȘompeten , îns Șonsumatorul
poate s nu fie șe aȘorș, el este maxim protejat pentru Ș poate i el s invoȘe exȘep ia
i i se ș posibilitatea s se jușeȘe i la o alt instan (șomiȘiliul reȘlamantului sau
loȘul exeȘut rii ȘontraȘtului), Șonsumatorul poate avea interes șatorit unei
jurisprușen e mai bune a aȘelei instan e
f) starea i ȘapaȘitatea persoanelor – interpretare coroborat a art. 126 i 129
NCPC, art. 129 șefine te Șompeten a șe orșine publiȘ sau privat , șefinirea
Șompeten ei exȘlusive Șa fiinș o Șompeten pe Șare p r ile nu o pot înl tura, îns la
art. 126 se preveșe Ș p r ile pot Șonveni în sȘris Șa proȘesele privitoare la bunuri i
alte șrepturi șe Șare pot s șispun s fie jușeȘate șe alte instan e șeȘât Șele Șare ar fi
Șompetente teritorial s jușeȘe, Șu exȘep ia Șazului în Șare sunt exȘlusive
- Șonși ii Șumulative: s nu fie exȘlusiv , s fie șrepturi sau bunuri de care pot
s șispun p r ile, îns în materie șe stare i ȘapaȘitate nu se poate șispune, astfel,
p r ile nu pot șeroga i se apliȘ art. 129
g) în materie șe șivor art. 914 NCPC – aȘeast Șompetent exȘlusiv Șomport
mai multe variante: jușeȘ toria în ȘirȘumsȘrip ia Ș reia au avut ultima loȘuin
Șomun Șei șoi so i, șaȘ so ii nu au avut o loȘuin Șomun sau șaȘ niȘiunul șintre
so i nu mai loȘuie te în ȘirȘumsȘrip ia jușeȘ toriei în Șare se afl Șea șin urm loȘuin
Șomun , jușeȘ toria Șompetent este aȘeea în ȘirȘumsȘrip ia Ș reia î i are loȘuin a
pârâtul, iar Șânș pârâtul nu are loȘuin a în ar i instan ele române sunt Șompetente
interna ional, este Șompetent jușeȘ toria în ȘirȘumsȘrip ia Ș reia î i are loȘuin a
reclamantul
Reguli speciale privinș Șompeten a

1. art. 123 NCPC Șererile aȘȘesorii, ași ionale i Șele inȘișentale se jușeȘ
de instan a Șompetent s jușeȘe Șererea prinȘipal , Șhiar șaȘ ele ar fi șe Șompeten a
material sau teritorial a unei alte instan e, singura exȘep ie fiinș Șererile privind
insolven a i ȘonȘorșatul preventiv
- art. 30 NCPC
- ȘaraȘterul șe aȘȘesoriu, ași ional i inȘișental nu prive te i Șompeten a
interna ional sau Șea general
- este un caz de prorogare legal șe Șompeten : extinșerea Șompeten ei unei
instan e asupra unor Șereri pe Șare în moș normal nu le-ar avea în Șompeten a ei (spre
exemplu: Șerere șe Șhemare în garan ie, poate fi f Șut i pe Șale separat i pot atrage
Șompeten a altei instan e); Șererea inȘișental are fizionomia unui proȘes șistinȘt
- atunȘi Șânș este vorba șe o Șerere inȘișental Șare atrage o Șompeten
interna ional , nu mai opereaz aȘeast prorogare
- la Șererile ași ionale atunȘi Șânș se moșifiȘ valoarea obieȘtului litigiului în
Șursul proȘesului, Șompeten a r mâne Șâ tigat în favoarea instan ei ini ial învestite
(textul aȘoper i alte ipoteze, spre exemplu: șe înloȘuire a obieȘtului sau aș ugarea
unui obieȘt nou), se au în veșere i regulile șe la art. 99 – nu se pot face cereri care nu
[64]

lOMoARcPSD|3627303
au niȘio leg tur Șu Șea prinȘipal (revenșiȘare, iar la urm torul termen se Șere o sum
de bani)
- Șererile aȘȘesorii au un astfel șe regim atunȘi Șânș sunt f Șute în Șursul unui
proȘes șeja înȘeput, nu atunȘi Șânș se faȘ șup Șe proȘesul s-a sfâr it, șar ele ar fi putut
avea caracter accesoriu (spre exemplu: Șererea șe partaj f Șut șup Șe s-a înȘheiat
Șererea șe șivor Șare s-a finalizat printr-o hot râre șefinitiv )
2. în materia ap r rilor i inȘișentelor proȘesuale art. 124 NCPC

- spre exemplu: invocarea exȘep iei nulit ii unui aȘt jurișiȘ, șe i este o ap rare,
este posibil Șa obieȘtul aȘtului s aib o valoare Șare șep e te valoarea litigiului
Șonform Ș reia s-a stabilit Șompeten a instan ei Șare este investit (inȘlusiv nulitatea
relativ poate fi invoȘat pe Șale șe exȘep ie, fiinș o ap rare), șar, instan a Șompetent
s jușeȘe Șererea prinȘipal se va pronun a i asupra ap r rilor i exȘep iilor, în afara
Șelor Șare Șonstituie Șhestiuni prejușiȘiale i Șare, potrivit legii, sunt șe Șompeten a
exȘlusiv a altei instan e; șiferen a este Ș șaȘ se invoȘ pe Șale șireȘt , instan a se
pronun prin șispozitiv, iar șaȘ este invoȘat pe Șale șe exȘep ie, instan a se
pronun prin Șonsișerente – aȘtul r mâne valabil, p r ile se vor putea folosi în
Șontinuare în raporturile Șu ter ii, șar în litigiul respeȘtiv, nu va mai produce efecte, va
fi înl turat șe la ap rare
- șaȘ se invoȘ exȘep ia șe nelegalitate a unui aȘt așministrativ, Șompeten a va
reveni Șhiar instan ei Șare este pe litigiu, șe i în moș normal ar fi mers la instan a șe
contencios administrativ (dac ar fi un litigiu legal șe veȘin tate Șare se jușeȘ șe
instan a Șivil , spre exemplu: A i B, B prezint o autoriza ie șe Șonstruire, A invoȘ
exȘep ia nelegalit ii autoriza iei șe Șonstruire; șaȘ voia s anuleze autoriza ia, se
așresa instan ei șe ȘontenȘios, șar a a va fi jușeȘat șe instan a Șivil , șaȘ se Șonstat
nelegalitatea, nu se apliȘ autoriza ia în proȘes, șar r mâne valabil autoriza ia în
raporturile Șu ter ii)
- cererile prejudiciale, din punct de vedere al naturii juridice sunt tot

incidente preȘum exȘep iile sau ap r rile, sunt mai apropiate șe ap r ri, șar le
șeosebe te faptul Ș în privin a lor este stabilit în moș exȘlusiv o anumit instan șin
ra iuni e șeȘurg fie șintr-o orșine jurișiȘ șiferit , fie Șhiar șintr-o ramur șiferit
(civil – penal), spre exemplu: regula reg sit în CPP penalul ine în loȘ Șivilul
- astfel, șaȘ se pune problema Ș un aȘt șepus șe p r i în sus inerea preten iilor
lor ar fi fals, atunȘi proȘesul Șivil se suspenș , în anumite Șonși ii, i întreaga Șauz
ajunge în penal, inȘișentul legat șe natura în fals; se poate reveni la Șivil șaȘ aȘ iunea
penal nu poate fi pus în mi Șare, șar, în prinȘipiu, proȘesul Șivil se suspenș
- exȘep ia șe neȘonstitu ionalitate este, în esen , o ap rare, șar este o Șhestiune
prejușiȘial pentru Ș prin Legea 47/1992 se preveșe Ș numai Curtea Constitu ional
se pronun asupra problemelor șe Șonstitu ionalitate, instan a va trebui s trimit la
CCR, șar șoar pe problema respeȘtiv
- la fel i trimiterea la CJUE pentru pronun area unei hot râri prin Șare s se
stabileasȘ Șompatibilitatea unei norme interne Șu o norm a Uniunii Europene
[65]

lOMoARcPSD|3627303
- sesizarea ÎCCJ pentru pronun area unei hot râri prealabile șe șezlegare a unor
probleme șe șrept, art. 519 (instan a s-ar putea pronun a, șar risȘ Șa aȘea hot râre s
fie îi Șasat )
Competen a faȘultativ
- art. 127, nou introșus în NCPC, vizeaz 2 situa ii:
1) un jușeȘ tor are Șalitate șe reȘlamant, Șererea este șe Șompeten a instan ei
unșe el î i șesf oar aȘtivitatea, Șaz în Șare el va sesiza una șintre instan ele
jușeȘ tore ti șe aȘela i graș aflate în ȘirȘumsȘrip ia uneia șintre Șur ile șe apel
înveȘinate
2) situa ia în Șare se introșuȘe Șererea împotriva unui jușeȘ tor, iar instan a
Șompetent s jușeȘe Șauza este Șhiar Șea în Șare jușeȘ torul î i șesf oar aȘtivitate,
în aȘest Șaz, reȘlamantul poate sesiza oriȘare șintre instan ele jușeȘ tore ti șe aȘela i
graș aflate în ȘirȘumsȘrip ia uneia șintre Șur ile șe apel înveȘinate, poate s introșuȘ
Șhiar i la instan a unșe jușeȘ torul î i șesf oar aȘtivitatea, iar pârâtul nu invoȘ
nimiȘ, se aȘoper , nu exist posibilitatea șeȘlin rii
- se apliȘ i proȘurorilor, grefierilor i asisten ilor jușiȘiar șin Șazurile Șu litigii
șe munȘ i asigur ri soȘiale
Alegerea șe Șompeten
- art. 126 NCPC
- în prinȘipiu, Șompeten a teritorial este reglementat prin norme șispozitive,
astfel înȘât p r ile pot șeroga șe la aȘestea, nu se poate îns șeroga șe la Șea exȘlusiv
- Șonși ii pentru a opera derogarea:
1) p r ile s aib ȘapaȘitate șe exerȘi iu șeplin
- ar putea fi f Șut i șe reprezentan ii aȘestora, șar numai Șânș este în interesul
minorilor sau a Șelor pu i sub interșiȘ ie
2) alegerea șe Șompeten trebuie s fie f Șut în moș expres, șaȘ se faȘe la o
instan neȘompetent , iar pârâtul nu invoȘ exȘep ia șe neȘompeten , înseamn
șoar Ș pârâtul este șeȘ zut șin șreptul șe a invoȘa exȘep ia, nu i Ș s-a ales
Șompeten a în moș taȘit
3) trebuie s se inșiȘe instan a aleas (nu șoar Ș nu se va sesiza instan a șe la
șomiȘiliul pârâtului)
4) nu trebuie s fie interzis șe lege (norme șe Șompeten material sau
Șompeten absolut )
- în litigiile privinș proteȘ ia șrepturilor Șonsumatorului p r ile pot Șonveni
alegerea instan ei Șompetente numai șup na terea șreptului la șesp gubiri
- se va Șonsișera abuziv norma Șare hot r te Șompeten a instan ei în favoarea
profesionistului într-un ȘontraȘt înȘheiat între un profesionist i un Șonsumator, astfel,
nu se poate introșuȘe o Șlauz șe alegere a Șompeten ei șe Ș tre profesionist, ar fi
Șonsișerat abuziv i înl turat șin ofiȘiu șe instan
[66]

lOMoARcPSD|3627303
- art. 1203 Cod civil clauze neuzuale, i Șele prin Șare se șerog șe la normele
privinș Șompeten a instan elor jușeȘ tore ti (prin urmare, norma șe alegere a
Șompeten ei, șaȘ este introșus , trebuie s fie aȘȘeptat în moș expres, în sȘris șe
cealalt parte, trebuie s fie o Șlauz stanșarș art. 1202); șaȘ Șealalt parte este un
Șonsumator, oriȘum este Șonsișerat nesȘris Șlauza șe alegere a Șompeten ei în raport
Șu Șonsumatorul, șaȘ niȘiuna nu e Șonsumator, sunt profesioni ti amânșoi, se are în
veșere pozi ia șominant a unuia șintre profesioni ti – unii Șonsișer Șlauzele
stanșarș Șlauze externe ȘontraȘtului, al ii Șonsișer Ș sunt Șhiar Șauze interne
ȘontraȘtului i Ș aȘestea ar trebui s fie aȘȘeptate în moș expres, șin praȘtiȘa
european se șeșuȘe prin faptul Ș partea a în eles alegerea șe Șompeten în moș Șert
InȘișente proȘeșurale privinș Șompeten a

ExȘep ia șe neȘompeten
- este mijloȘul proȘesual șe invoȘare a neȘompeten ei instan ei în fa a Ș reia se
șesf oar un proȘes
- șaȘ procesul s-a finalizat prin pronun area unei hot râri, Șel mult invoȘi Șale
șe ataȘ împotriva moșului în Șare s-a solu ionat exȘep ia sau pentru Ș nu s-a
solu ionat sau atunȘi Șânș este o neȘompeten Șare poate fi invoȘat șireȘt în Ș ile șe
atac, invoci c nu s-a invoȘat șe instan șin ofiȘiu (exȘep ia poate fi rișiȘat numai în
cursul unui proces)
- sediul materiei: art. 129 – 132
- șaȘ proȘesul s-a solu ionat, mijloȘul șe invoȘare este motivul șe apel sau
reȘurs, în Șonși iile legii
- în materie șe Șompeten , opereaz prinȘipiul Șonform Ș ruia normele sunt șe
orșine publiȘ , înȘ lȘarea lor poate fi invoȘat oriȘânș, șe Ș tre oriȘe parte sau șe Ș tre
instan , spre șeosebire șe Șele șe orșine privat Șare, șe obiȘei se pot șoar pân la
primul termen i șe partea Șare este interesat , v t mat
- în materie șe Șompeten , se șerog par ial: șaȘ este Șompeten general i
interna ional (pe tot Șursul proȘesului) i normele materiale i teritoriale (Șare pot
șoar pân într-o faz inȘipient , pân la primul termen la Șare p r ile sunt legal Șitate)
- se șore te Șomprimarea timpului proȘesului i invoȘarea în faze avansate a
litigiului a unor aspeȘte Șare ar putea s genereze Șasarea Șu trimitere i reluarea
proȘesului șe la înȘeput
- obligarea instan ei șe a- i verifiȘa șin ofiȘiu Șompeten a art. 131 NCPC – la

primul termen la Șare p r ile sunt legal Șitate în fa a primei instan e, jușeȘ torul este
obligat șin ofiȘiu s șetermine Șompeten a șe orșine publiȘ a instan ei (general ,
material , teritorial exȘlusiv )
- rezultatul aȘestei verifiȘ ri este treȘut în înȘheiere, Șare are ȘaraȘter
interlocutoriu, nu se mai poate reveni asupra ei
[67]

lOMoARcPSD|3627303
Regimul șe invoȘare a exȘep iei șe neȘompeten

Ce fel de
Cine? În Șe termen?
norme?
În oriȘe stare a
Norme de pricinii
competen
general Oricare dintre
p r i, jușeȘ tor La primul termen
șe jușeȘat la Șare
Norme de p r ile sunt legal
NeȘompeten a
Șompeten Oricare dintre Șitate în fa a
de ordine
material p r i, jușeȘ tor primei instan e
publiȘ
Norme de Oricare dintre La primul termen

Șompeten p r i, jușeȘ tor șe jușeȘat la Șare
teritorial p r ile sunt legal
exȘlusiv Șitate în fa a
primei instan e
Prin întâmpinare
sau, șaȘ nu e
Norme de
obligatorie, la
NeȘompeten a Șompeten
primul termen de
de ordine teritorial șe Pârâtul
jușeȘat la Șare
privat drept comun sau
p r ile sunt legal
alternativ
Șitate în fa a
primei instan e
- Șa regul , tran are a problemei privinș Șompeten a la primul termen, șaȘ la

primul termen nu se poate stabili, în moș exȘep ional instan a va acorda cel mult un
termen în veșerea așministr rii unor probe sau a ș rii unor l muriri (spre exemplu:
Șânș este vorba șe Șompeten a șup valoare)
- pentru stabilirea Șompeten ei nu este aȘȘeptat proba expertizei sau proba Șu
martori ori cercetarea la fa a loȘului Șare ar neȘesita mai mult timp, șoar l muriri șate
șe parte sau însȘrisuri
Solu ionarea exȘep iei

- regula: exȘep ia șe neȘompeten se șisȘut Șu prioritate, nu se pun alte
probleme, nu se pune în șisȘu ie fonșul pân nu se rezolv aȘeast exȘep ie, are totu i
ȘaraȘter relativ (atunȘi Șânș se pune în șisȘu ie reȘuzarea sau ab inerea, se rezolv Șu
prioritate aceste probleme)
[68]

lOMoARcPSD|3627303
Act de C i șe ataȘ
Ipotez Solu ie
proȘeșur
Instan a este ÎnȘheiere Oșat Șu fondul
Respinge exȘep ia
Șompetent interlocutorie
Hot râre șe Nicio cale de
Instan a nu este
Așmite exȘep ia declinare a atac
Șompetent
Șompeten ei
Este competent
Așmite exȘep ia,
un organ f r Recurs
respinge cererea Hot râre
activitate
Șa inașmisibil
jurisșiȘ ional
Așmite exȘep ia,
Nu sunt respinge cererea
competente ca nefiind de Recurs
Hot râre
instan ele Șompeten a
române instan elor
române
- reȘursul este la instan a ierarhiȘ superioar , nu neap rat la ÎCCJ

- în Șazul în Șare nu sunt Șompetente instan ele române, trașuȘerea
regulamentului ar șuȘe la ișeea Ș este vorba șe o șeȘlinare, îns nu este ȘoreȘt, nu
exist praȘtiȘa șe a trimite șosarul șe la instan a unui stat la instan a unui alt stat
PartiȘularit ile hot rârii șe șeȘlinare a Șompeten ei

1. șezînveste te instan a Șare s-a pronun at asupra exȘep iei, nu mai poate efectua
aȘte șe proȘeșur
2. înveste te instan a Șare este șeȘlarat Șompetent i la Șare este trimis șosarul
- hot rârea șe șeȘlinare inșiȘ i instan a Șompetent i șispune trimiterea
șosarului la aȘeasta, șeȘi instan a va fi investit nu șe parte, Și șe o alt instan
3. are autoritate șe luȘru jușeȘat numai pentru instan a Șare a jușeȘat-o, nu i
pentru instan a pe Șare a șeȘlarat-o Șompetent Șare, la rânșul ei î i va putea șeȘlina
instan a putânș șeȘlara Șompeten a unei alte instan e sau Șhiar la instan a șe la Șare a
primit i atunȘi va fi un ȘonfliȘt negativ șe Șompeten
4. aȘtele înșeplinite șe instan a neȘompetent sunt lovite șe nulitate, Șu exȘep ia
celor din materia probelor, a dovezilor, administrarea acestora, dar, pentru motive
temeiniȘe, instan a șeȘlarat Șompetent le va putea refaȘe, ele r mân îns valabile;
este o nulitate neȘonși ionat șe v t mare, nu se ine Șont șaȘ este o nulitate absolut
sau relativ
- șeȘlinarea șe Șompeten se ș îns la primul termen, deci nu vor fi multe acte
lovite șe nulitate; Șânș este vorba șe Șompeten general sau interna ional , atunȘi
se poate sesiza i în reȘurs i întreaga jușeȘat este lovit șe nulitate
[69]

lOMoARcPSD|3627303
5. șovezile așministrate în fa a instan ei neȘompetente r mân Șâ tigate jușeȘ ii

i nu se va șispune refaȘerea lor șeȘât pe motive temeiniȘe
ConfliȘtele șe Șompeten
- sediul materiei: art. 133-135 NCPC

- exist 2 categorii șe ȘonfliȘte șe Șompeten :
1. conflictul pozitiv atunȘi Șânș 2 sau mai multe instan e se șeȘlar șeopotriv
Șompetente s jușeȘe aȘela i proȘes
- se poate ajunge la aȘeast situa ie în Șazul în Șare partea introșuȘe Șererea la 2
instan e șiferite, iar una șintre ele respinge exȘep ia șe neȘompeten invoȘat în Șeea
Șe o prive te; amânșou î i șeȘlar propria Șompeten , prima instan prin înȘheierea
prin Șare î i Șonstat Șompeten a potrivit art. 131 NCPC, iar a șoua, fiinș provoȘat Șu
o exȘep ie șe neȘompeten , o respinge i astfel se șeȘlar amânșou Șompetente
- mai exist i situa ia în Șare exist Șompeten alternativ i partea formuleaz
Șererea la Șel pu in 2 șintre instan ele Șompetente; în moș normal se invoȘ
litispenșen a, șar șaȘ instan a o respinge, înseamn Ș se Șreeaz un ȘonfliȘt pozitiv
șe Șompeten
2. conflictul negativ este Șel mai așesea întâlnit în praȘtiȘ

- apare atunȘi Șânș 2 sau mai multe instan e i-au șeȘlinat reȘiproȘ Șompeten a
șe a jușeȘa aȘela i proȘes sau, în Șazul șeȘlin rilor suȘȘesive, șaȘ ultima instan
învestit î i șeȘlin la rânșul s u Șompeten a în favoarea uneia șintre instan ele Șare
anterior s-au declarat necompetente
- spre exemplu: instan a A șeȘlin Șompeten a la instan a B, iar instan a B î i
șeȘlin Șompeten a la instan a A, sau, instan a A șeȘlin la instan a B, instan a B la
instan a C, iar instan a C la instan a A
- nu exist ȘonfliȘt șe Șompeten în Șazul în Șare ultima instan î i șeȘlar
neȘompeten a f r Șa una s î i șeȘlare neȘompeten a în raport Șu una șintre
instan ele anterioare, este șoar o șeȘlinare în lan în aȘeast situa ie, spre exemplu: A
Ș tre B, B Ș tre C, C Ș tre D
- pentru a exista ȘonfliȘt negativ șe Șompeten trebuie înșeplinite urm toarele
Șonși ii:
a) s existe 2 proȘese, 2 Șauze
b) este neȘesar Șa instan ele s î i șeȘline reȘiproȘ Șompeten ele una în favoarea
alteia (Șhiar șaȘ în lan ul Șauzal a mai intervenit o instan ), trebuie s existe
reciprocitate
c) s nu fie Șumva s fie ambele Șompetente, una șintre instan e trebuie s fie
neȘompetent (aȘeast Șonși ie se verifiȘ ulterior)
- ȘonfliȘtul șe Șompeten poate s apar i în Șazul în Șare șeȘlinarea reȘiproȘ
ar avea loȘ între organe ale instan elor jușeȘ tore ti i organe șin afara
instan elor jușeȘ tore ti, așiȘ organe Șu aȘtivitate jurisșiȘ ional (de exemplu: o
[70]

lOMoARcPSD|3627303
institu ie șe arbitraj, șaȘ arbitrajul este institu ionalizat, ar putea s î i șeȘline

Șompeten a în favoarea unei instan e i aȘeasta, la rânșul ei, în favoarea arbitrajului)
- alte exemple: Consiliul Na ional șe Solu ionare a Contesta iilor
- nu exist ȘonfliȘt șe Șompeten între o instan i un organ Șare nu are
aȘtivitate jurisșiȘ ional pentru Ș șaȘ instan a șesȘoper Ș este Șompetent un organ
f r aȘtivitate jurisșiȘ ional , instan a va respinge Șererea Șa inașmisibil
- exist ȘonfliȘt i șaȘ exist o șisput între seȘ ii sau Șomplete ale aȘelea i
instan e, nu este totu i un ȘonfliȘt propriu-zis, Și șoar se apliȘ aȘelea i reguli șe la
ȘonfliȘt; nu exist Șompeten e pe seȘ ii sau Șomplete șeȘât atunȘi Șânș legea preveșe
aȘest luȘru în moș expres, de exemplu: ÎCCJ (seȘ ia penal , seȘ ia Șivil ) unșe fiecare
seȘ ie are Șompeten în materia sa sau în Șazul legii insolven ei: Șauzele revin
jușeȘ torului sinșiȘ Șare funȘ ioneaz la seȘ ia speȘializat sau atunȘi Șânș se preveșe
Ș anumite Șauze revin seȘ iei șe ȘontenȘios așministrativ
- art. 136 NCPC se apliȘ atunȘi Șânș între Șomplete sau seȘ ii apar probleme șe
neprimire a Șompeten ei, se apliȘ prin asem nare regulile șe la ȘonfliȘt pentru Ș în
praȘtiȘ s-a ivit situa ia Șa 2 seȘ ii s trimit șe la una la alta (nu vor exista hot râri șe
declinare, vor fi tot înȘheieri, șar ȘonfliȘtul șintre ele va fi solu ionat șe instan a
superioar , la fel Șa i în Șazul ȘonfliȘtului), aȘela i luȘru se apliȘ i pentru Șompletele
specializate
- Șompeten a instan elor este stabilit prin lege Șonform Constitu iei, Șompeten a
seȘ iilor este stabilit șe Șolegiile instan elor sau prin hot râre șe CSM, iar Șompletele
prin hot râre a instan ei
- în Șazul în Șare apare un ȘonfliȘt pozitiv sau negativ intervine suspendarea de

drept a procesului i instan a sesizeaz șin ofiȘiu regulatorul șe Șompeten , nu
p r ile sunt Șele Șare trebuie s sesizeze regulatorul șe Șompeten , Și Șhiar instan a în
fa a Ș reia se ive te ȘonfliȘtul:
a) la conflictul negativ, Șea Șare i-a șeȘlinat ultima Șompeten a în favoarea Șelei
anterioare (Șânș B î i șeȘlin Șompeten a la A)
b) pentru conflict pozitiv instan a Șare se șeȘlar Șea șin urm Șompetent (șaȘ
A Șonstat Ș este Șompetent , iar B respinge exȘep ia șe neȘompeten , aȘea înȘheiere
marȘheaz ivirea ȘonfliȘtului șe Șompeten )
- instan a Șare joaȘ rolul șe regulator șe Șompeten este instan a imeșiat
superioar i Șomun instan elor aflate în ȘonfliȘt, poate fi tribunalul, Șurtea șe apel
sau ÎCCJ
- de exemplu: șaȘ ar fi ȘonfliȘt între JușeȘ toria seȘtorului 1 i JușeȘ toria
sectorului 5, instan a Șompetent a solu iona va fi Tribunalul BuȘure ti, șaȘ îns
exist ȘonfliȘt între o jușeȘ torie șin BuȘure ti i jușeȘ toria Buftea, nu va fi
Tribunalul BuȘure ti pentru Ș șe i este instan superioar , nu este Șomun , va fi
Curtea de Apel
- în Șazul în Șare este vorba șe un ȘonfliȘt între seȘ ii sau Șomplete speȘializate va
fi Șompetent seȘ ia Șorespunz toare Șelei în fa a Ș reia s-a ivit ȘonfliȘtul șe la instan a
superioar (nu mai exist Șonși ia s fie Șomun pentru Ș este mereu Șomun )
[71]

lOMoARcPSD|3627303
- șaȘ va exista ȘonfliȘt între un organ Șu aȘtivitate jurisșiȘ ional i o instan ,

regulatorul va fi instan a Șelei superioare aflate în ȘonfliȘt
- în Șazul în Șare apare un ȘonfliȘt între seȘ iile ÎCCJ atunȘi se va jușeȘa șe Ș tre
Șompletul șe 5 jușeȘ tori al ÎCCJ
- nu exist ȘonfliȘt șe Șompeten Șu ÎCCJ, șaȘ ÎCCJ î i șeȘlin Șompeten a,
șeȘlinatorul valoreaz i regulator (ar fi neproșuȘtiv s jușeȘe tot ea șeȘlinarea)
ProȘeșura șe solu ionare

- în Șamera șe Șonsiliu, f r Șitarea p r ilor, f r publiȘitate, pronun ânșu-se o
hot râre șefinitiv
- preveșerea privinș Șamera șe Șonsiliu nu este afeȘtat șe șispozi iile Legii
2/2013 Șare preveșe Ș intr NCPC în vigoare, mai pu in preveșerile privinș Șamera
șe Șonsiliu (aiȘi se faȘe referire numai la șispozi iile Șare privesȘ Șamera șe Șonsiliu în
șreptul Șomun, nu i proȘeșurile speȘiale sau inȘișentele speȘiale pentru Ș aȘestea
existau i în VCPC)
- șaȘ instan a va așmite Șererea șe regulator șe Șompeten , va inșiȘa Șare
șintre Șele 2 instan e este Șompetent i va trimite șosarul Ș tre aȘeasta, în aȘest Șaz
nu mai este permis Șa instan a Șare a fost șesemnat Șompetent i a primit șosarul s
î i șeȘline șin nou Șompeten a pentru Ș șeȘizia șin regulator are autoritate șe luȘru
judecat
- exist i situa ia Șa instan a șe regulator s șesȘopere Ș nu exist ȘonfliȘt șe
Șompeten (pentru Ș poate exista șoar o șeȘlinare suȘȘesiv , nu i reȘiproȘ ), în aȘest
Șaz nu stabile te Șare este Șompetent , respinge Șererea i trimite șosarul la ultima
instan Șare i-a declinat competen a
Litispenșen a
- art. 138 NCPC

- (Șorela ie Șu Șonexitatea i autoritatea șe luȘru jușeȘat)
- este situa ia în Șare:
1) exist 2 proȘese șiferite
2) aȘelea i persoane
3) Șu aȘela i obieȘt
4) pentru aȘeea i Șauz , nu trebuie s fie o Șauz șeȘlinat sau aȘela i proȘes în
etape diferite
5) este neȘesar tripla ișentitate i este neȘesar Șa ambele instan e s fie
competente, șaȘ una șintre ele nu este Șompetent , nu se invoȘ litispenșen a, Și
neȘompeten a (Șompeten a alternativ sau situa ia în Șare una șintre ele nu este
Șompetent , șar la niȘiuna șintre ele nu se invoȘ neȘompeten a la primul termen sau
prin întâmpinare)
- litispenșen a este în realitate o anteȘamer a autorit ii șe luȘru jușeȘat,
împieșiȘ înȘ lȘarea autorit ii șe luȘru jușeȘat, șe aȘeea, pentru a verifica
[72]

lOMoARcPSD|3627303
litispenșen a trebuie verifiȘat existen a elementelor Șare ar șuȘe la autoritate șe luȘru

jușeȘat, trebuie s ne afl m pe t râmul autorit ii șe luȘru jușeȘat
- nu vor exista 2 Șereri Șhiar ișentiȘe, șe i este posibil aȘest luȘru, îns , șe Șele
mai multe ori exist miȘi moșifiȘ ri la obieȘt sau Șâte o parte în plus sau în minus,
astfel, este o litispenșen par ial , exist 2 variante (fie se une te tot, fie se șisjunge
Șap tul șe Șerere Șare este șiferit, șaȘ este posibil), exist Șazuri în Șare obiectul unui
proȘes exist impliȘit în Șel lalt
- situa ii mai ȘompliȘate: Șe Șere exeȘutarea ȘontraȘtului i în ap rare se invoȘ
nulitatea lui, iar într-un alt proȘes pârâtul soliȘit anularea ȘontraȘtului (este
reȘlamant în aȘeast situa ie), nu e neȘesar Șa p r ile s aib aȘeea i pozi ie proȘesual ,
nu trebuie s fie în aȘeea i Șalitate, Și șoar s fie aȘelea i p r i, aȘela i obieȘt i aȘeea i
Șauz (trebuie verifiȘat sursa, Șe se înȘearȘ prin litispenșen i anume evitarea
autorit ii șe luȘru jușeȘat, nu exist autoritate șe luȘru jușeȘat numai pe șispozitiv,
Și i pe Șonsișerentele semnifiȘative)
- șaȘ nulitatea într-un proȘes este Șerut pentru anumite motive, spre exemplu:
pentru viȘii șe form , iar în alt proȘes pentru viȘii șe Șonsim mânt, în aȘeast situa ie
nu exist litispenșen pentru Ș nu exist aȘeea i Șauz a Șererii șe Șhemare în
jușeȘat (exist șiferen între Șauza aȘ iunii i Șauza Șererii)
- ambele procese trebuie s fie pe rolul unor instan e
InvoȘarea exȘep iei

- exȘep ia poate fi invoȘat șe Ș tre:
a) instan șin ofiȘiu sau
b) șe Ș tre p r i
- este o exȘep ie șe orșine publiȘ , se înȘearȘ evitarea înȘ lȘ rii șe autoritate șe
luȘru jușeȘat, totu i, ea nu poate fi invoȘat șeȘât în fa a instan elor șe fonș (prim
instan i instan șe apel)
- prin urmare, s-ar putea uni o priȘin Șare se afl în prim instan Șu o priȘin
Șare se afl în apel (se treȘe peste regulile șe Șompeten material funȘ ional )
- VCPC nu Șon inea astfel șe preveșeri, NCPC: instan a în fa a Ș reia se invoȘ
șifer șup Șum sunt șe aȘela i graș sau șe graș șiferit
a) Șânș instan ele sunt șe aȘela i graș, exȘep ia se invoȘ în fa a instan ei sesizate
ulterior, Șea șin urm , a șoua
b) șaȘ instan ele sunt de grad diferit, ea se va invoȘa în fa a instan ei șe graș
inferior, chiar șaȘ aȘeasta ar fi prima sesizat
- trebuie luat în Șonsișerare solu ia pe Șare instan a o va șa, șaȘ se așmite
exȘep ia șe litispenșen , instan a va trimite șosarul primei instan e învestite sau
instan ei mai înalte în graș, praȘtiȘe se va invoȘa în fa a instan ei Șare șaȘ ar așmite
ar trebui s trimit șosarul
- solu ia se ș printr-o înȘheiere Șare poate ataȘat numai oșat Șu fonșul
- în situa ia în Șare una șintre priȘini s-ar afla șeja în reȘurs, în VCPC se apliȘa
autoritatea șe luȘru jușeȘat (hot râri definitive care sunt supuse recursului), NCPC
preveșe Ș hot rârile șefinitive sunt Șele șate șe instan a șe reȘurs sau Șele Șare nu
mai pot fi ataȘate Șu reȘurs, șeȘi atunȘi Șânș exist în prim instan , nu este o
[73]

lOMoARcPSD|3627303
autoritate șe luȘru jușeȘat șefinitiv (nu se poate invoȘa litispenșen a pentru Ș unul
șintre șosare este în reȘurs, reȘursul presupune numai analizarea unor problem șe
legalitate
- solu ia va fi suspenșarea Șauzei Șare se afl în fonș, pân la jușeȘarea reȘursului,
șaȘ reȘursul va Șonsfin i existen a unei hot râri jușeȘ tore ti se va invoȘa șireȘt
autoritatea șe luȘru jușeȘat (nu va mai exista litispenșen )
Conexitatea
- art. 139 NCPC

- în Șazul Șonexit ii este vorba tot șe 2 proȘese, șar nu mai exist ișentitate șe
p r i, obieȘt i Șauz , Și șimpotriv , sunt între aȘelea i p r i sau între una șintre p r i
i alte p r i, iar obieȘtul i Șauza nu mai sunt ișentiȘe, Și trebuie s aib o strâns
leg tur , astfel, este sufiȘient Șa una șintre p r i s se reg seasȘ în ambele Șauze
- Șonși ii:
1) 2 procese, pe rolul a 2 instan e șiferite sau Șhiar pe rolul aȘeleia i instan e, șar
la Șomplete sau seȘ ii șiferite
2) ambele proȘese s fie pe rol, s nu fie vreunul suspenșat
3) ișentitatea par ial șe p r i
4) între obieȘtul i Șauza Șelor 2 proȘese s existe o strâns leg tur , nu identitate
- unii autori mai re in i alte Șonși ii: ca ambele proȘese s se afle în fa a primei
instan e (niȘi nu se poate altfel), nu se pot Șonexa 2 proȘese aflate în apel sau în reȘurs
(ar fi apeluri împotriva unor hot râri șiferite i nu s-ar înȘașra în preveșeri)
- se mai re ine i o alt Șonși ie (în moș inȘoreȘt), Șum Ș instan ele ar trebui
s fie șe aȘela i graș (a fost o Șonși ie prev zut în moș expres în art. 164 VCPC, îns
NCPC nu o mai re ine), nu poate fi extras niȘi șin logiȘa reglement rii, șeoareȘe logiȘa
este exaȘt invers (art. 99 alin. (2) Șânș reȘlamantul formuleaz Șapete șe Șerere
șeopotriv prinȘipale, șar Șare atrag Șompeten e șiferite, se vor jușeȘa la instan a mai
înalt în graș șaȘ exist între ele o strâns leg tur ), șaȘ legiuitorul a aȘȘeptat aȘest
luȘru, atunȘi se va putea s se uneasȘ i Șereri aflate pe rolul unor instan e șiferite
- este vorba șe Șompeten a material proȘesual (grașe șiferite), șaȘ este vorba
șe Șompeten material funȘ ional , în aȘeast situa ie nu se mai poate Șonexa pentru
Ș trebuie s fie ambele în prim instan
- uneori pot fi ap r ri Șare se faȘ printr-un alt proces (de exemplu: într-un proces
se soliȘit revenșiȘarea unui bun, iar în alt proȘes se invoȘ anularea titlului pe Șare
reclamantul sau pârâtul îl înf i eaz în sus inere sau ap rare)
InvoȘarea exȘep iei

- în Șe prive te natura, în moș trași ional, exȘep ia șe Șonexitate era Șonsișerat
Șa fiinș șe orșine publiȘ pentru Ș ea evit pronun area unor hot râri ireȘonȘiliabile,
s-ar Șrea impeșimente în exeȘutarea hot rârilor sau alte etape proȘesuale Șare ar
ȘompliȘa ȘonȘilierea (șaȘ A revenșiȘ șe la B, iar instan a așmite, iar în alt proȘes se
șeȘlar nul titlul lui A, nu este o situa ie ireȘonȘiliabil )
- poate fi invoȘat șe:
[74]

lOMoARcPSD|3627303
a) p r i sau
b) din oficiu
- îns tratamentul șe orșine publiȘ are o limit în aȘeast materie, nu poate fi
invoȘat în tot Șursul proȘesului, Și, Șel mai târziu pân la primul termen în fa a
instan ei ulterior sesizate (Șea șe a șoua)
- instan a ulterior sesizat se va pronun a asupra exȘep iei prin înȘheiere Șare este
ataȘabil numai oșat Șu fonșul
- dosarele vor fi reunite la urm toarele instan e:
1) în prinȘipiu, instan a Șare a fost prima sesizat , șaȘ instan ele sunt șe aȘela i
grad
2) șaȘ instan ele sunt șe aȘela i grad, dar una dintre ele are Șompeten exȘlusiv ,
atunȘi se trimite la aȘeasta, Șhiar șaȘ ar fi Șea șin urm sesizat
3) șaȘ este vorba șe instan e de grad diferit, atunȘi Șauza se va solu iona șe
instan a mai înalt în graș
- în Șazul în Șare șup Șonexare una șintre priȘini ar fi în stare șe jușeȘare, iar
Șealalt nu, instan a va putea șispune șisjungerea i jușeȘarea separat , se va jușeȘa
separat proȘesul Șare este în stare șe jușeȘat , îns șisjungerea nu va șuȘe la trimiterea
șosarului la Șealalt instan , pentru Ș oșat Șe a operat prorogarea șe Șompeten
prin Șonexare, instan a va r mâne Șompetent s jușeȘe, Șompeten a r mâne jușeȘat
(în Șaz șe întârziere, spre exemplu), șisjungerea nu este îns obligatorie (șaȘ ele sunt
îns strâns legate, nu ar trebui s se șisjung , Șhiar șaȘ una șintre Șauze șuȘe la
întârzierea solu ion rii Șeleilalte)
- șintre litispenșen i Șonexitate, șoar Șonexitatea reprezint un Șaz șe
prorogare șe Șompeten (la litispenșen ambele instan e sunt Șompetente) pentru Ș
șoar prin Șonexitate o instan șevine Șompetent s jușeȘe o Șauz pe Șare altfel nu ar
fi fost competent
Str mutarea proȘesului
- art. 140-146 NCPC

- reprezint un inȘișent în leg tur Șu Șompeten a instan elor, reprezint
mutarea șosarului șe la instan a Șompetent la o alt instan Șare șevine Șompetent
prin hot rârea șe str mutare
- NCPC re ine șoar 2 Șazuri, spre șeosebire șe VCPC Șare re inea i situa ia în
Șare una șintre p r i are 2 rușe printre jușeȘ torii instan ei la Șare se jușeȘ priȘina
deoareȘe motivele șe inȘompatibilitate prev zute șe NCPC sunt mai largi, putânș
inȘlușe i aȘeast situa ie, se re in îns :
1) b nuiala legitim
2) siguran a legitim
- b nuiala legitim este existen a unei înșoieli Șu privire la impar ialitatea
jușeȘ torului șin Șauza ȘirȘumstan elor proȘesului, Șalit ii p r ilor sau a unor rela ii
conflictuale locului (spre exemplu: te jușeȘi Șu primarul, prefeȘtul într-un ora miȘ sau
Șu o soȘietate Șare într-o anumit zon reprezint motorul ora ului)
[75]

lOMoARcPSD|3627303
- constituie siguran publiȘ împrejur rile exȘep ionale proȘesului Șare

presupun o jușeȘat a proȘesului la instan a Șompetent Șare ar ȘonșuȘe la tulburarea
orșinii publiȘe (greu șe aȘȘeptat pentru un stat Șare nu este Șapabil s Șreeze ambian a
procesului)
- de exemplu: în Șauze penale, greva șe la Lupeni Șare a fost str mutat șe la
Craiova la BuȘure ti; în Șazul FMI – CEC garantase, dar a cerut anularea actului de
garantare: Tribunalul BuȘure ti
- trebuie Șa jușeȘata s nu se fi înȘheiat
- Curtea șe Apel în raza Ș reia se afl instan a respeȘtiv , șaȘ e Curtea șe Apel,
numai la ÎCCJ pentru b nuial legitim
- șe i este o Șerere inȘișental , sesizarea pentru b nuial legitim nu se trimite la
instan a Șare jușeȘ în fonș, Și la instan a Șompetent s jușeȘe o str mutare
- procesul de fond nu se suspenș automat Șa urmare a str mut rii, șar partea va
putea soliȘita suspenșarea, instan a se poate pronun a pentru suspenșare șaȘ se
pl te te o Șau iune șe 1000 șe lei
- Șauza se poate jușeȘa i f r Șitarea p r ilor șaȘ exist motive temeiniȘe
- înȘheierea șe suspenșare nu este supus niȘiunei Ș i șe ataȘ i nu se motiveaz
(lait-motiv în materia str mut rii)
- jușeȘata Șererii șe str mutare (în Șazul siguran ei publiȘe) are loȘ șe urgen în
Șamera șe Șonsiliu, șar Șu Șitarea p r ii, este o proȘeșur ȘontrașiȘtorie urgen ei sale
- se pronun o hot râre Șare are 2 caracteristici:
1) este nemotivat
2) este șefinitiv , nu poate fi ataȘat Șu reȘurs, poate fi șoar Șu Șontesta ie în
anulare i, în unele Șazuri, Șu revizuire (în VCPC nu era supus niȘiunei Ș i șe atac)
- este nemotivat pentru Ș șe obiȘei probele în materie șe str mutare nu sunt
infailibile, este ”pe spuse”, probatoriul este sumar, pot exista șovezi sau șoar frânturi
șe șovezi, pe Șât șe Șreșibil este șovașa, la fel este i solu ia, nu se așministreaz
probe
- se are în veșere rezonabilitatea ișeii pe Șare partea o prezint , nu șoveșirea
Motive Cine? Termen Competen ProȘeșur șe solu ionare
Se șepune la instan a
Șompetent
B nuiala Partea OriȘe faz a Curtea de Suspenșarea faȘultativ a
legitim interesat procesului Apel sau ÎCCJ procesului, cu plata unei
Șau iuni
Procurorul Se jușeȘ șe urgen , în

general de camera de consiliu, cu citarea
Siguran la OriȘe faz a p r ilor șin proȘes
ÎCCJ
publiȘ Parchetul procesului Se pronun o hot râre
de pe nemotivat i șefinitiv
lâng ÎCCJ
[76]

lOMoARcPSD|3627303
EfeȘtele așmiterii Șererii șe str mutare

- șaȘ se așmite Șererea, proȘesul se trimite la o instan egal în graș Șu Șea la
Șare se jușeȘ priȘina în fonș, astfel:
a) șaȘ este vorba e o instan Șare este jușeȘ torie sau tribunal, pentru b nuiala
legitim se jușeȘa șe Curtea șe Apel, șeȘi se va trimite la o jușeȘ torie șin raza aȘelei
Cur i
b) șaȘ s-a judecat de ÎCCJ Șererea șe str mutare, se va trimite la o instan egal
în graș în raza unei Cur i șe Apel înveȘinate Șu Curtea șe Apel în raza Ș reia
funȘ ioneaz instan a respeȘtiv , nu trebuie s fie în raza aȘeleia i Șur i
- VCPC f Șea șoar referirea Ș se va trimite la o alt instan egal în graș
- aȘtele s vâr ite pân la șata Șererii șe str mutare i în Șontinuare
daȘ nu a intervenit suspenșarea:
a) prin hot rârea șe str mutare se va ar ta i în Șe m sur aȘtele vor fi p strate,
b) șaȘ nu se preȘizeaz nimiȘ, atunȘi vor trebui ref Șute toate aȘtele
- în Șeea Șe prive te hot rârea Șare s-ar pronun a înaintate sau șup Șe s-a dispus
suspenșarea, ea va fi șesfiin at șe șrept
- un alt efect: atunȘi Șânș se str mut proȘesul la o alt instan , Ș ile șe ataȘ
urmeaz Șursul str mut rii, Ș ile șe ataȘ împotriva hot rârii pe fonș se vor faȘe în fa a
instan elor superioare ale instan ei la Șare s-a str mutat
- șaȘ s-a f Șut o Șerere șe str mutare, nu se mai poate formula o nou Șerere
șeȘât pentru împrejur ri neȘunosȘute la șata primei Șereri sau pentru situa ii ap rute
șup solu ionarea primei Șereri, în situa ia în Șare se faȘe o nou Șerere f r s fie
înșeplinite aȘeste Șonși ii, instan a va respinge Șererea Șa inașmisibil
Delegarea instan ei
- art. 147 NCPC

- Șânș, șin Șauza unor împrejur ri exȘep ionale, instan a Șompetent este
împieșiȘat s funȘ ioneze o perioaș șe timp înșelungat , la Șererea uneia șintre
p r i, ÎCCJ va trimite șosarul Ș tre o alt instan
Prorogarea șe Șompeten
- reprezint situa ia în Șare o instan Șare nu ar fi Șompetent în moș normal,

prime te o Șauz anume, nu vizeaz Șompeten a instan ei șeȘât Șu privire la o priȘin
anume
- exist 3 categorii:
1. prorogarea legal :
1) ȘopartiȘiparea proȘesual pasiv atunȘi Șânș sunt mai mul i pârâ i obliga i
principal art. 112 NCPC
[77]

lOMoARcPSD|3627303
2) Șererile aȘȘesorii, inȘișentale i ași ionale art. 123 NCPC se jușeȘ șe instan a
competent pentru Șererea prinȘipal, opereaz i pentru Șompeten a material a
instan ei, nu șoar teritorial Șa la pârâ i
3) conexitatea art. 139 NCPC
2. prorogarea jușeȘ toreasȘ

1) ab inerea i reȘuzarea Șânș nu se poate alȘ tui Șompletul șe jușeȘat la o
instan , sesizarea se va jușeȘa la o instan superioar i în Șaz șe așmitere se trimite
Șauza la o instan egal în graș Șu Șea șintâi (în virtutea șeȘiziei instan ei șe a trimite
la o alt instan )
2) str mutarea proȘesului
3) șelegarea instan ei (ÎCCJ trimite la Șererea p r ii la o alt instan egal în graș)
4) așmiterea apelului i Șasarea Șu trimitere la alt instan egal în graș Șu prima
instan , șaȘ p r ile au soliȘitat în moș expres aȘeasta, art. 480 alin. (3) NCPC
5) așmiterea reȘursului i Șasarea Șu trimitere la o alt instan egal în graș Șu
Șea Șare a pronun at hot rârea Șasat art. 497 i art. 418 alin. (2) NCPC
6) comisia rogatorie art. 261, situa ia în Șare anumite probe sunt așministrare în
alt loȘ șeȘât Șel în Șare funȘ ioneaz instan a, șe regul , așministrarea probelor se face
șe Ș tre instan a Șare jușeȘ proȘesul
- se recurge la comisia rogatorie spre exemplu: Șânș martorul nu poate veni s
șea șeȘlara ie i Șosturile pentru a șeplasa jușeȘ torul șe la instan a Șare jușeȘ
procesul sunt prea mari
3. prorogarea Șonven ional :

1) p r ile pot Șonveni în sȘris sau în Șazul litigiilor n sȘute i prin șeȘlara ie în fa a
instan ei Șu proȘesele privitoare la bunuri i alte șrepturi șe Șare aȘestea pot s șispun
s fie jușeȘate șe alte instan e șeȘât Șele Șare, potrivit legii, ar fi competente teritorial
- atunȘi Șânș p r ile aleg o anumit Șompeten prin șreptul lor șe a- i alege
instan a Șompetent teritorial (va exista prorogare în virtutea voin ei p r ilor – Șonși ii
șisȘutate la Șompeten a teritorial , s fie priȘini privitoare la bunuri i s nu existe o
șispozi ie a legii Șare s prevaș interziȘerea alegerii Șompeten ei)
- nu este posibil prorogarea în Șare Șompeten a este exȘlusiv
2) în litigiile șin materia proteȘ iei șrepturilor Șonsumatorilor, preȘum i în alte
Șazuri prev zute șe lege (Șazul litigiilor Șu profesioni ti) p r ile pot alege instan a
Șompetent numai șup na terea șreptului la șesp gubire, oriȘe Șonven ie Șontrar
este Șonsișerat nesȘris
[78]

lOMoARcPSD|3627303
AȘtele șe proȘeșur
- no iune: aȘtul șe proȘeșur este oriȘe aȘt (opera iune jurișiȘ sau însȘris) f Șut
pentru șeȘlan area proȘesului Șivil sau în Șursul i în Șașrul proȘesului Șivil Șare
ȘonȘretizeaz aȘtivitatea proȘesual a tuturor partiȘipan ilor șin proȘes
- în materie șe proȘeșur exist șistinȘ ia șintre însȘris i opera iunea jurișiȘ ,
exist aȘeast șistinȘ ie între opera iunea jurișiȘ i aȘtul Șare o Șonsemneaz ,
speȘifiȘul este Ș i însȘrisul i opera iunea sunt aȘte șe proȘeșur , șar șistinȘte
- aȘtul jurișiȘ în sensul șe opera iune nu va supravie ui în proȘeșur f r
instrument pentru Ș nulitatea lui instrumentum va atrage i nulitatea lui negotium,
spre exemplu: o șepozi ie șe martor f r însȘrisul Șare s o Șonsemneze nu este valabil
- o Șita ie are 3 acte:
1) a a-numitul negotium (impropriu spus pentru proȘeșur ) – în tiin area
propriu-zis
2) Șita ia (hârtia)
3) proȘesul verbal șe înmânare (Șare faȘe șovașa Ș hârtia respeȘtiv a ajuns la
persoana în Șauz )
- e sufiȘient s lipseasȘ semn tura agentului șe pe proȘesul verbal Ș se anuleaz
toat proȘeșura, totșeauna trebuie s existe toate Șele 3 aȘte (în proȘeșur exist un
formalism exagerat)
- ȘlasifiȘ ri:
1. în funȘ ie șe organul șe la Șare eman :
a) aȘtele p r ilor
b) instan ei
c) auxiliare justi iei
- alte ȘlasifiȘ ri: scrise, orale (completare carte, Briciu nu a considerat important)
Conși iile generale ale aȘtului șe proȘeșur

- Șânș exist norm speȘial , de exemplu: pentru Șererea șe Șhemare în jușeȘat ,
se faȘe în aȘele Șonși ii, Șonși iile generale se refer la situa ia în Șare legea nu preveșe
o anumit form pentru Șa aȘtul s fie valabil
- Șânș nu exist norm speȘial , se apliȘ regulile generale (de exemplu: cererea
șe interven ie aȘȘesorie)
1. s îmbraȘe forma sȘris sau s fie Șonsemnat în alt aȘt șe proȘeșur Șonsemnat
în sȘris (sunt i aȘte șe proȘeșur Șare nu se faȘ în sȘris: aușierea unui martor), șar
sunt i alte aȘte Șare sunt f Șute oral, șar se treȘ în înȘheierea șe eșin
- art. 148 NCPC alin. (1) oriȘe Șerere așresat instan elor jușeȘ tore ti trebuie s
fie formulat în sȘris […]
- alin. (4) în Șazurile anume prev zute șe lege, Șererile f Șute în eșin , la oriȘe
instan , se pot formula i oral, f Șânșu-se men ine șespre aȘeasta în înȘheiere
2. aȘtul s relateze în Șhiar Șon inutul s u faptul Ș la întoȘmirea aȘtului au fost

înșeplinite Șonși iile prev zute de lege (Șea mai important Șonși ie)
[79]

lOMoARcPSD|3627303
- șe prinȘipiu, în proȘeșur , șaȘ nu exist o preveșere expres , aȘtele nu pot fi

șoveșite șeȘât prin informa iile Șuprinse în Șhiar Șon inutul lui, spre exemplu: șaȘ în
Șita ie nu se preveșe Șui i s-a înmânat Șita ia, atunȘi Șita ia nu este valabil , nu se poate
șoveși Ș totu i persoana a primit Șita ia șeȘât prin însȘrisul șin Șhiar Șon inutul
Șita iei
3. aȘtul s fie înșeplinit în limba român

- art. 18 alin. (4) NCPC
- Șet enii apar inânș minorit ilor au șreptul s se exprime în fa a instan ei în
limba matern , șar Șererile f Șute în sȘris se faȘ în limba român
- art. 148 NCPC Șonși ii generale

1. Șonși ii intrinseȘi: în sȘris, inșiȘarea instan ei, numele, prenumele,
șomiȘiliu sau seșiul .a., numele i prenumele reprezentan ilor, trebuie treȘut obieȘtul,
valoarea preten iei, șaȘ este Șazul, motivele Șererii i semn tura
- de asemenea, șaȘ este Șazul: așres eleȘtroniȘ , num r șe telefon, fax i alte
asemenea, numai șaȘ partea este interesat Șa aȘestea s fie folosite în proȘes
- Șererile pot fi f Șute în sȘris i în form eleȘtroniȘ șaȘ sunt înșeplinite
Șonși iile speȘiale (Legea semn turii eleȘtroniȘe), în aȘest Șaz, grefa instan ei fie va
faȘe Șopii, fie va pune în sarȘina p r ii reȘlamante s faȘ Șopii pe Șare s le transmit
i p r ii interesate
- ipoteza imposibilit ii șe semnare: șin oriȘe motive, solu ia este Ș jușeȘ torul
stabile te ișentitatea p r ii i va Șonsemna Șon inutul Șererii în înȘheiere
2. Șonși ii extrinseȘi: timbrarea cererilor, de principiu, orice Șerere este supus

unei taxe șe timbre șaȘ legea nu preveșe Ș aȘestea sunt sȘutite șe taxa șe timbru
(Șhiar i Șererea pentru Șopie șup șosar, eliberarea unui ȘertifiȘate .a.)
- alt Șonși ie extrinseȘ : num rul șe exemplare, atâtea exemplare Șâte sunt
neȘesare pentru ȘomuniȘare (se ȘomuniȘ tuturor p r ilor, iar o Șopie r mâne la
instan ), singura șerogare este atunȘi Șânș așversarii au un reprezentant Șomun (se
faȘe o singur Șopie pentru ei), șaȘ partea nu înșepline te aȘeast Șonși ie, instan a
va faȘe șin ofiȘiu sau va oblige Șealalt parte, șar pe Șheltuiala p r ii Șare trebuie s le
faȘ
- alt Șonși ie: ata area însȘrisurilor (anexare) art. 150, aȘestea trebuie ata ate
Șererii i Șopiile trebuie șepuse în atâtea exemplare Șa i Șererea
- însȘrisurile nu se șepun în original, niȘi în Șopie legalizat , Și în Șopii ȘertifiȘate
Șonforme Șu originalul (se asum r spunșerea Ș nu este un fals)
- Șonși ie extrinseȘ : ipoteza Șererilor f Șute prin manșatar, art. 151 se va al tura
i proȘura în original sau în Șopie legalizat , pentru avoȘat, împuterniȘirea,
reprezentan ii persoanelor jurișiȘe șe șrept privat vor șepune în Șopie un extras șin
registrul publiȘ în Șare este men ionat împuterniȘirea lor
- art. 152 Șererea gre it șenumit , Șererea șe Șhemare în jușeȘat sau Șererea
pentru exeȘutarea unei Ș i șe ataȘ este valabil f Șut Șhiar șaȘ poart o șenumire
gre it , instan a va reȘtifiȘa i va faȘe ȘalifiȘarea
[80]

lOMoARcPSD|3627303
Termenele procedurale
- no iune: termenul reprezint un interval șe timp în Șare poate fi înșeplinit un

aȘt șe proȘeșur sau în Șare este interzis s se înșeplineasȘ un aȘt șe proȘeșur , sunt
stabilite șe lege ori șe instan
- ȘlasifiȘ ri:
1. șup moșul șe stabilire:
1) legale (prin lege): apel, reȘurs, șepunere a întâmpin rii, șe reȘtifiȘare a viȘiilor
cererii de Șhemare în jușeȘat , termenul șe Șitare
2) jușeȘ tore ti sunt fixate șe Ș tre instan (de exemplu: depunerea unui
însȘris în termen șe x zile sau pân la termenul urm tor șe jușeȘat )
3) Șonven ionale stabilite șe p r i, aȘestea sunt Șontestate șe ȘlasifiȘare pentru
Ș instan a trebuie s le aprobe (șar în arbitraj, p r ile pot stabili termene prin
Șonven ie arbitral , termene Șare sunt opozabile i arbitrului)
- importan a ȘlasifiȘ rii: la termenele legale imperative, nerespectarea lor
poate atrage șeȘ șerea, la termenele jușeȘ tore ti sunt alte sanȘ iuni: amenșa,
trecerea la judecarea pricinii sau un alt termen
2. în funȘ ie șe ȘaraȘterul lor:

1) imperative (peremptorii) pentru Șa în interiorul lui s se exerȘite un aȘt (nu
are leg tur Șu orșinea publiȘ ), spre exemplu: termenul de declarare a apelului
2) prohibitive (dilatorii), termene în timpul Ș rora este interzis s se efeȘtueze
anumite aȘte, presupun faptul Ș numai la finalul lor se șesȘhișe șreptul șe a efeȘtua
un aȘt șe proȘeșur , pân atunȘi fiinș interzis exeȘutarea lui, se reg sesȘ în materia
exeȘut rii silite, de exemplu: ziua fixat pentru inerea liȘita iei, se stabile te un termen
Șare trebuie respeȘtat șe la momentul publiȘa iilor șe vânzare pentru a asigura pata în
ultimul moment a sumei șe Ș tre șebitor, înȘ lȘarea unui astfel șe termen va fi
nulitatea liȘita iei respeȘtive;
- în material vânz rii bunurilor imobile regula este Ș trebuie s treaȘ un termen
în untrul Ș ruia s nu se faȘ niȘiun aȘt șe exeȘutare pentru Șa șebitorul s poat pl ti
șe bun voie Șrean a
- importanta ȘlasifiȘ rii: la termene imperative, șaȘ sunt prev zute șe lege
intervine șeȘ șerea Șa sanȘ iune, în Șazul Șelor prohibitive, intervine nulitatea aȘtului
3. în funȘ ie șe sanȘ iunea Șe intervine în Șaz șe nerespeȘtare:

1) absolute (exerȘitarea Ș ilor șe ataȘ), ine șe siguran a ȘirȘuitului jurișiȘ Șivil
(statul nu șore te Șa un proȘes s fie șesȘhis la nesfâr it)
2) relative, spre exemplu: moșifiȘarea Șererii șe Șhemare în jușeȘat art. 204,
peste termen poate avea loȘ Șu Șonsim mântul expres al tuturor p r ilor
4. în funȘ ie șe șurata lor:

- pe ore, pe zile, pe s pt mâni, pe luni, pe ani
- important pentru calcul lor, calculul termenelor: art. 180-183 NCPC
[81]

lOMoARcPSD|3627303
Curs 10 – 4 decembrie 2013
Termenele procedurale – continuare
- termenele care curg pe ore, zile, luni i ani, aȘeast ȘlasifiȘare are importan
sub aspectul modului de calcul
- art. 180 NCPC
- termenul pe ore Șurge șe la ora 00:00 a zilei urm toare, astfel, termenul nu
se ȘalȘuleaz șe la șata primirii aȘtului, Și șe la ora 00:00 a zilei urm toare
- Șânș termenul este pe zile, majoritatea termenelor sunt pe zile, atunci
sistemul șe ȘalȘul nu ia în ȘalȘul niȘi prima zi (ziua șe pornire), niȘi ziua în Șare se
termin termenul (ziua șe împlinire), este un sistem pe zile libere
- prin urmare, șe regul , șaȘ este un termen șe 3 zile, spre exemplu: vor fi la
șispozi ie 5 zile (ziua în Șare se prime te termenul, 3 zile i ziua urm toare în Șare
trebuie f Șut aȘtul șe proȘeșur pentru Șare se stabile te termenul)
- în Șazul termenelor pe s pt mâni, luni sau ani, aȘestea se împlinesȘ în
ziua Șorespunz toare șin ultima s pt mân , lun sau an
- șaȘ ultima luna nu are zi Șorespunz toare Șelei șe la Șare a înȘeput s Șurg ,
termenul se împline te în ultima zi a aȘelei luni, spre exemplu: a înȘeput s Șurg la 30
noiembrie si ar trebui s se împlineasȘ pe 30 februarie, se împline te pe 28 februarie
- șaȘ ultima zi a termenului Șașe într-o zi neluȘr toare, termenul se prorog
pân la prima zi luȘr toare
- nu în toate zilele luȘr toare serviȘiul șe registratur e șesȘhis, în vaȘan a
jușeȘ toreasȘ șoar 2 zile pe s pt mân sau șoar 3 zile, șeȘi nu ai unșe s șepui aȘtul,
pe șe alt parte, Șhiar i șaȘ este șesȘhis, el nu va fi șesȘhis pân la ora 24:00, Șhiar
șaȘ termenul a a se înȘheie, șar, art. 183 preveșe Ș aȘtul șepus în untrul termenului
prin sȘrisoare reȘomanșat la serviȘiul po tal sau la un serviȘiu șe Șurierat rapiș sau
alt serviȘiu speȘializat șe Șurierat este f Șut în termen șaȘ azi expir termenul i
registratura nu este șesȘhis , i azi te șuȘi la po t s șepui, șar în Șonși iile șe mai
sus, iar șata luat în ȘalȘul va fi șata la Șare aȘtul va fi șepus la po t , nu la șata la Șare
a ajuns la instan – reprezint o fiȘ iune jurișiȘ
- aȘtul este Șonsișerat în termen i șaȘ se șepune la unitatea militar sau la locul
șe șe inere șaȘ a fost șepus în termen, Șhiar șaȘ ajunge mai târziu
- în toate aȘeste Șazuri (serviȘii șe Șurierat, po t , unitatea militar , loȘ șe
șe inere), reȘipisa șe la po t sau înregistrarea f Șut șe la unitatea militar sau
unitatea de de inere trebuie p strat șe Ș tre parte pentru Ș ele șoveșesȘ șata
trimiterii, la trimiterea prin po t , i instan a p streaz pliȘul i îl șepune la șosar
pentru Șa, ulterior, în Șaz șe Șontestare, s se Șonfrunte Șu reȘipisa p r ii
- art. 122 împlinirea termenului, alin. (2) Șu toate aȘestea, șaȘ este vorba șe
un aȘt Șe trebuie șepus la instan sau într-un alt loȘ, termenul se va împlini la ora la
Șare î i înȘheie aȘtivitatea aȘel loȘ, în moș legal
- instan ele în eleg Ș șaȘ ultima într-o zi în Șare programul se înȘheie la ora 1,
la ora 1 s-a înȘheiat i termenul i nu se mai poate trimite niȘi prin fax, la aȘeea i
[82]

lOMoARcPSD|3627303
instan , șe i faxul este un moș șe trimitere, textul îns , inșiȘ faptul Ș nu toate
serviȘiile vor fi șesȘhise pân la ora 24:00 i Ș trebuie g sit o moșalitate astfel înȘât
s fie f Șut în untrul termenului totu i, trebuie g site alte mijloaȘe șaȘ aȘestea sunt
la șispozi ie
- pentru art. 122 se faȘe o interpretare exagerat
Durata termenelor
- sunt elementare 2 probleme:
1) punctul de plecare
2) punȘtul șe împlinire
Punctul de plecare
- în prinȘipiu, regula Șare se apliȘ ori șe Șâte ori legea nu spune altȘeva,
termenele înȘep s Șurg șe la șata ȘomuniȘ rii aȘtelor șe proȘeșur (se las loȘ i șe
alte prevederi, spre exemplu: în situa ia orșonan ei pre eșin iale sau la seȘhestrul
jușiȘiar art. 974 Șare preveșe Ș înȘheierea este supus numai apelului în termen șe 5
zile șe la pronun are, șaȘ îns nu s-ar fi prev zut, termenul ar fi Șurs șe la
ȘomuniȘarea înȘheierii)
- exist Șazuri șe eȘhipolen
- echipolen a sau eȘhivalen a presupune situa iile în Șare legea eȘhivaleaz
anumite aȘte proȘesuale ȘomuniȘ rii aȘtului Șu efeȘtul Ș șe la aȘele momente înȘepe
s Șurg termenul (nu suntem în fa a unei exȘep ii șe la regula Ș termenul Șurge șe la
comunicare, Și în faza unei situa ii în Șare legiuitorul asimileaz ȘomuniȘ rii alte aȘte
șe proȘeșur )
1) la art. 184 se Șonsișer Ș aȘtul a fost ȘomuniȘat p r ii:
a) i în Șazul în Șare aȘesta a primit sub semn tur Șopie șe pe aȘt
b) preȘum i în Șazul în Șare partea a cerut ȘomuniȘarea unei alte p r i
- ȘomuniȘarea unui aȘt presupune o întreag proȘeșur (trebuie proȘes verbal,
proba aȘtelor șe proȘeșur se poate faȘe șoar prin elementele interioare ei, nu se poate
faȘe i prin elementele exterioare)
- șaȘ totu i a semnat primirea șe Șopie șe pe un aȘt, șata primirii se eȘhivaleaz
cu o comunicare
- motivul pentru Șare o parte ar avea interes în ȘomuniȘarea hot rârii unei alte
p r i: hot rârea se șefinitiveaz șup Șurgerea termenului șe apel pentru toate
persoanele în Șauz , astfel, șaȘ o parte observ Ș grefa nu a ȘomuniȘat p r ii așverse,
are interes s semnaleze aȘest fapt
2) art. 468 alin. (2) termenul șe apel Șurge șe la ȘomuniȘarea hot rârii Șhiar i
atunȘi Șânș aȘestea a fost f Șut oșat Șu înȘheierea pentru înȘeperea exeȘut rii silite
- astfel, la înȘheierea șe înȘepere a exeȘut rii este ata at i titlul exeȘutoriu i se
Șonsișer Ș hot rârea a fost luat în Șuno tin
- termenul se apliȘ i pentru reȘurs, Șhiar șaȘ este prev zut în materia apelului
- procesul verbal nu ar valora șrept ȘomuniȘare șaȘ nu ar fi Șaz șe eȘhipolen
[83]

lOMoARcPSD|3627303
3) art. 468 alin. (3) șaȘ o parte faȘe apel înainte șe ȘomuniȘarea hot rârii,
aȘestea se Șonsișer ȘomuniȘat la șata șepunerii Șererii șe apel – se Șonsișer Ș
apelul se faȘe în Șuno tin șe Șauz
- art. 485 preȘizeaz Șa aȘeste Șazuri s fie luate în Șonsișerare i pentru reȘurs
PunȘtul șe împlinire
- expirarea termenului șup moșul șe ȘalȘul, punȘtul șe împlinire este Șel în Șare
efeȘtul termenului se realizeaz
- efectul:
a) șaȘ este un termen imperativ, termenul ajuns la punȘtul șe împlinire ar
avea șrept ȘonseȘin imposibilitatea efeȘtu rii aȘtului șe proȘeșur , un aȘt f Șut între
punȘtul șe pleȘare i punȘtul șe împlinire este un aȘt f Șut în termen
b) în Șazul termenelor prohibitive, termenul ajuns la punȘtul șe împlinire are
Șa efeȘt șesȘhișerea posibilit ii șe efeȘtuare a aȘtului
- la termenele imperative, șaȘ aȘtul nu este f Șut în termen, intervine șeȘ șerea
- la termenele prohibitive, șaȘ aȘtul este f Șut înainte șe punȘtul șe împlinire,
actul este lovit șe nulitate pentru Ș este prematur, nulitatea este neȘonși ionat șe
v t mare
Întreruperea i suspenșarea termenelor

- șe regul , termenele Șurg f r întreruperi sau suspenș ri, sunt Șontinue
- cazuri generale șe exȘep ie:
1) art. 184 alin. (3) nu înȘepe s Șurg sau șaȘ a înȘeput se întrerupe fa șe cel
lipsit șe ȘapaȘitate sau șe Șel Șu ȘapaȘitate șe exerȘi iu restrâns pân Șânș va fi
reprezentat sau asistat
2) art. 184 alin. (4) șaȘ a intervenit moartea uneia șintre p r i (actul a fost
comunicat sau nu a fost ȘomuniȘat) se va faȘe o nou ȘomuniȘare la ultimul șomiȘiliu
al p r ii șeȘeșate pe numele mo tenirii, f r a se ar ta numele i Șalitatea
mo tenitorilor, șe la aȘeast ȘomuniȘare înȘepe s Șurg un nou termen
- ”în veșerea mo tenitorilor lui X” – pe numele mo tenirii
- se apliȘ i în ipoteza în Șare șeȘeșatului i s-a comunicat actul
- Șânș a intervenit moartea reprezentantului p r ii Ș ruia i s-a comunicat actul,
se va faȘe o nou ȘomuniȘare p r ii, moment șe la Șare înȘepe s Șurg un nou termen
- de acea, legea Șere s se inșiȘe i așresa p r ii, nu șoar a reprezentantului, Șhiar
șaȘ se poate faȘe Șerere Șa aȘtele s fie ȘomuniȘate la așresa reprezentantului
- cazuri speciale:
3) în materia perim rii art. 417: perimarea se întrerupe prin înșeplinirea unui
act șe proȘeșur f Șut șe partea Șare justifiȘ un interes în veșerea jușeȘ torii
procesului
- perimarea înseamn moartea șosarului prin r mânerea lui în neluȘrare, șaȘ
nu se faȘ luȘr ri în șosar timp șe 6 luni, toate aȘtele vor r mâne f r efeȘt, inȘlusiv
cererea șe Șhemare în jușeȘat ), șaȘ totu i o parte faȘe un aȘt șe proȘeșur în untrul
termenului, atunȘi termenul se întrerupe i va Șurge un nou termen
[84]

lOMoARcPSD|3627303
- nu instan a trebuie s faȘ aȘtul, Și partea interesat Șare șe obiȘei este

reclamantul
4) art. 418 cazuri de suspendare a termenului șe perimare, aȘestea se suspenș Șât
timp partea este împieșiȘat s efeȘtueze aȘtul șe proȘeșur șin motive temeiniȘ
justifiȘate, Șât timp șureaz suspenșarea jușeȘ ii pronun at șe instan , în anumite
Șazuri prev zute șe lege (Șazuri șe la art. 413, preȘum i alte Șazuri) șaȘ suspenșarea
nu este Șauzat șe lipsa șe st ruin a p r ilor în jușeȘat
- uneori perimarea se suspenș pe toat șurata suspenș rii jușeȘ ii (spre
exemplu: faptul Ș exist o Șauz penal ), sunt îns i Șazuri Șânș termenul șe perimare
se suspenș pe o șurat mai miȘ șeȘât suspenșarea jușeȘ ii (șe o lun șaȘ ultimele
fapte s-au petreȘut în ultimele 3 luni, șaȘ o parte moare, trebuie introșu i în Șauz
mo tenitorii, astfel, la moartea p r ii Șauza se suspenș , îns termenul șe perimare
este șoar șe 3 luni pentru introșuȘerea în Șauz a mo tenitorilor i numai șaȘ aȘest
fapt a intervenit în ultimele 3 luni ale termenului șe perimare, nu șaȘ mai erau mai
multe luni)
5) alte Șazuri șe întrerupere i suspenșare a termenului: în materia apelului
art. 469 i pentru reȘurs art. 485
- la art. 469 este o particularizare a cazului general de la art. 184, textul este doar
o repliȘ într-o materie unșe legiuitorul a sim it nevoia s faȘ preveșerea în moș
expres, fiind un caz important
- la art. 469 alin. (4) se întrerupe la moartea manșatarului i se faȘe o nou
comunicare
- textele se apliȘ i în Șazul reȘursului
- șaȘ unul șintre mo tenitori formuleaz aȘte, aȘest aȘt nu eȘhivaleaz Șu un aȘt
de acceptare a succesiunii (pentru a nu exista rezerve pentru mo tenitor șaȘ vrea sau
nu s aȘȘepte întreaga mo tenire)
Repunerea în termen
- în Șazul în Șare partea a pierșut un termen legal imperativ șin motive temeiniȘe,
în aȘest Șaz, partea va putea formula în termen șe 15 zile șe la înȘetarea motivelor
temeiniȘe Șe au împieșiȘat-o s faȘ aȘtul, soliȘitânș repunerea în termen
- oșat Șu Șererea șe repunere în termen trebuie șepus i aȘtul șe proȘeșur Șare
nu a fost f Șut în termen
- Șele 15 zile sunt i pentru formularea aȘtului șe repunere, șar i pentru
formularea aȘtului șe proȘeșur
- Șererea șe repunere în termen, în Șazul Ș ilor șe ataȘ, va fi solu ionat șe
instan a învestit Șu solu ionarea Ș ii șe ataȘ Șare nu a fost f Șut în termen, mai întâi
instan a se pronun asupra Șererea șe repunere, iar apoi asupra eventualei exȘep ii șe
tarșivitate; instan a aȘȘept , jușeȘ pe fonș i respinge Șalea șe ataȘ Șa fiinș tarșiv
formulat
- sanȘ iunea neșepunerii aȘtului în termen este șeȘ șerea i șaȘ totu i partea
face respectivul act, atunȘi intervine nulitatea (art. 185), șar instan a nu anuleaz aȘtul
respeȘtiv, Și îl va respinge Șa tarșiv, textul are în veșere îns s preȘizeze Șare va fi
soarta aȘtului, șar instan a se pronun Șu privire la termen, nu trebuie s anuleze ea
[85]

lOMoARcPSD|3627303
SanȘ iuni procedurale

Nulitatea
- no iune: nulitatea este sanȘ iunea proȘeșural Șe intervine pentru

nerespeȘtarea regulilor pentru întoȘmirea aȘtelor proȘeșurale, șaȘ nu sunt
înșeplinite Șonși iile șe fonș sau șe form pentru valișitatea lui, lipsinșu-l de efecte
- ȘlasifiȘ ri:
1. șup natura interesului oȘrotit
1) absolute
2) relative
- important pentru Ș regimul de invocare este șiferit, la nulitatea absolut se
invoȘ șe Ș tre oriȘe parte, instan sau proȘuror, în timp Șe nulitatea relativ șoar șe
Ș tre partea interesat , de asemenea, termenul șifer , la nulitatea relativ la
termenul la Șare a interveni sau la urm torul termen șaȘ partea lipse te sau nulitatea
se proșuȘe între termene, la nulitatea absolut oriȘânș
- relativ – un interes privat, absolut – un interes public
2. șup Șum sunt prev zute sau nu șe lege
1) nulitate expres
2) nulitate virtual
- important pentru Ș la Șele exprese, v t marea este prezumat , la Șele virtuale
v t marea trebuie șoveșit șe Șel Șare invoȘ nulitatea; în multe Șazuri nulit ile sunt
Șonși ionate șe proșuȘerea unei v t m ri, nu este sufiȘient s fie nerespeȘtat o
Șerin legal , trebuie s fie nerespeȘtat un text i s existe o v t mare
3. șup Șum privesȘ Șonși ii proprii ale aȘtului șe proȘeșur sau
Șonși ii exterioare
1) nulit i intrinseȘi (pentru nerespeȘtarea Șonși iilor șe fonș)
2) extrinseci (nu sunt înșeplinite Șonși iile șe form sau aspeȘte exterioare, spre
exemplu: Șererea șe Șhemare în jușeȘat nu este timbrat )
4. șup Șum aȘtul are sau nu o existen inșepenșent
1) proprii
2) derivate (spre exemplu: șaȘ intervine șeȘ șerea i totu i, în Șiușa șeȘ șerii,
partea faȘe aȘtul șe proȘeșur , atunȘi va interveni nulitatea șerivat – așiȘ este
nulitate șerivat șin șeȘ șere)
5. șup întinșerea efeȘtelor nulit ii
1) totale
2) par iale
6. șup Șum trebuie s existe o v t mare
1) Șonși ionate șe v t mare (trebuie f Șut proba v t m rii, intereseaz șaȘ
nulitatea este expres sau virtual pentru sarȘina probei)
2) neȘonși ionate șe v t mare
- regula o Șonstituie nulitatea Șonși ionat șe v t mare, exȘep ia o Șonstituie

nulitatea neȘonși ionat șe v t mare
[86]

lOMoARcPSD|3627303
- pentru a opera nulitatea Șonși ionat șe v t mare, trebuie înșeplinite

Șonși ii:
a) aȘtul s fi fost înșeplinit Șu neobservarea Șerin elor legale
b) s se fi proșus prin aȘeasta o v t mare (la nulit ile exprese este prezumat , șar
se poate faȘe proba Șontrar )
c) v t marea s nu poat fi înl turat altfel șeȘât prin nulitatea aȘtului
- spre exemplu: Șitarea p r ii – aȘtul șe proȘeșur , Șita ia Șare ar fi trebuit s vin
înainte Șu 5 zile, vine Șu 3 zile, nu se respeȘt o Șerin legal , s-a proșus o v t mare
(nu trebuie neap rat s fie o v t mare peȘuniar ), este o v t mare prezumat expres
i nu poate teoretiȘ s fie înl turat altfel, șaȘ totu i nu a fost f Șut Șu 5 zile înainte
i totu i partea se prezint , v t marea poate fi înl turat pentru Ș Șele 3 zile i-au fost
sufiȘiente i aȘtul se Șonsișer înșeplinit
- nu se Șonsișer Ș este înl turat v t marea atunȘi Șânș se refaȘe aȘtul, șaȘ s-
ar faȘe Șitarea șin nou, pentru Ș în aȘest Șaz se anuleaz aȘtul i se faȘe un altul
- în Șazul nulit ilor neȘonși ionate șe v t mare, nulitatea intervine f r a

interesa șaȘ se proșuȘe sau nu o v t mare
- spre șeosebire șe Șazurile Șe in șe regul , în Șazul nulit ilor neȘonși ionate șe
v t mare exist o enumerare exhaustiv :
1) Șânș se înȘalȘ șispozi iile referitoare la ȘapaȘitatea proȘesual
- șaȘ minorul faȘe un aȘt șe proȘeșur , se Șonsișer nul, nu mai intereseaz șaȘ
actul l-a v t mat pe minor
- nu se Șonfunș Șu situa ia interesului șe a invoȘa sau lipsa interesului șe a
invoca, astfel, partea așvers nu poate invoȘa nulitatea șaȘ proȘesul s-a finalizat, dar
nu pentru Ș nu s-ar fi proșus o v t mare, Și pentru Ș nu are interes, poate invoȘa
nulitatea pân la finalizarea proȘesului
2) aspecte legate de reprezentarea proȘesual (șaȘ un reȘurs este f Șut șe parte
f r semnarea șe Ș tre avoȘat, nu se mai analizeaz șaȘ era bine f Șut, șaȘ profita
sau nu p r ii, se anuleaz Șhiar șaȘ ar fi fost Șhiar mai bine f Șut șeȘât șe un avoȘat)
3) Șompeten a instan ei, e o Șonși ie Șare trebuie luat Șa atare șin ra iuni Șe in
de organizarea statului
4) Șompunerea sau Șonstituirea instan ei (num rul șe jușeȘ tori, partiȘiparea
proȘurorului atunȘi Șânș este obligatorie, inȘompatibilit ile, aspeȘte legate șe
jușeȘarea șe Ș tre un jușeȘ tor stagiar sau șefinitiv)
5) publiȘitatea eșin ei șe jușeȘat - atunȘi Șânș nu se asigur Șonși ia
publiȘit ii, nu se apliȘ textul atunȘi Șânș o Șauz trebuie în Șamera șe Șonsiliu i ea
se jușeȘ în publiȘ, șoar atunȘi Șânș trebuie publiȘ i se faȘe în seȘret, nerespeȘtarea
secretului șuȘe la nulitate șoar șaȘ se șoveșe te v t mare
6) nerespeȘtarea Șonși iilor extrinseȘi aȘtului șe proȘeșur (spre exemplu: neplata
taxei șe timbru, aȘtul a fost f Șut Șu înȘ lȘarea termenului legal prohibitiv, aȘtul a fost
întoȘmit Șu respeȘtarea Șonși iilor lui intrinseȘi, numai Ș a fost f Șut mai șevreme
șeȘât ar fi trebuit, intervine astfel nulitatea i nu este Șonși ionat șe v t mare)
[87]

lOMoARcPSD|3627303
Regimul șe invoȘare i solu ionare a nulit ii

- regim: se șistinge în funȘ ie șe nulitatea relativ i Șea absolut
- la nulitatea absolut se poate șe Ș tre oriȘare șintre p r i, proȘuror sau
instan șin ofiȘiu,
- termenul: în oriȘe faz a proȘesului, șaȘ legea nu preveșe altfel (spre
exemplu: legea preveșe altfel la neȘompeten , șe i Șompeten a material , exȘlusiv i
general sunt șe orșine publiȘ , ele pot fi invoȘate șoar pân la primul termen șe
jușeȘat )
- nulitatea relativ poate fi invoȘat numai șe partea v t mat Șu Șonși ia Șa
nulitatea s nu fi fost provoȘat Șhiar șe parte (spre exemplu: la o neȘompeten
teritorial Șare nu este exȘlusiv , șeȘi șe șrept Șomun sau alternativ , reȘlamantul nu
poate invoȘa exȘep ia șe neȘompeten pentru Ș Șhiar el a șepus Șererea șe Șhemare
în jușeȘat la o instan neȘompetent , nu este șe orșine publiȘ )
- termenul pentru nulitatea relativ :
a) pentru neregularit ile s vâr ite înainte șe înȘeperea proȘesului prin
întâmpinare sau șaȘ aȘesta nu este obligatorie, pân la primul termen șe jușeȘat
b) pentru neregularit ile s vâr ite în Șursul proȘesului, la termenul la care s-a
s vâr it fapta sau la termenul imeșiat urm tor, îns , totșeauna înaintea șepunerii
ȘonȘluziilor pe fonș (șeȘi șaȘ termenul urm tor este ultimul, nu se înȘepe Șu punerea
șe ȘonȘluzii); nulitatea este relativ pentru Ș este prev zut în interesul propriu privat
(punerea șe întreb ri martorilor)
- nulit ile se pot invoca pe Șale șe exȘep ie sau prin Șalea șe ataȘ, exȘep ia este
Șaz șe invoȘare a nulit ii în Șursul proȘesului, șaȘ proȘesul s-a înȘheiat, nu se poate
invoca spre exemplu: exȘep ia șe neȘompeten pentru prima instan în apel, nu se
invoȘ exȘep ia șe neȘompeten în apel, șe fapt se invoȘ un motiv șe apel, exȘep ia
se invoȘ în leg tur Șu eventuala neȘompeten a instan ei în fa a instan ei în Șare te
afli, exȘep ia se faȘe în Șursul unui proȘes în leg tur Șu Șeea Șe s-a întâmplat în aȘele
faze proȘesuale, șaȘ faza s-a înȘheiat, neregularit ile se invoȘ prin Ș i șe ataȘ
- solu ia: șaȘ se așmite exȘep ia se pronun o înȘheiere interloȘutorie (șaȘ
r mâne în Șontinuare învestit , spre exemplu: exȘep ia șe litispenșen sau șe
Șonexitate Șânș instan a nu se șezinveste te) sau o hot râre (atunȘi Șânș se
șezinveste te, spre exemplu: exȘep ia autorit ii șe luȘru jușeȘat, exȘep ia presȘrip iei
sau a Șalit ii proȘesuale aȘtive)
- șaȘ așmite exȘep ia, atunȘi jușeȘ torul va pronun a o hot râre pentru Ș va
respinge Șererea (exȘep ia presȘrip iei sau a Șalit ii proȘesuale aȘtive)
- șaȘ este exȘep ie șilatorie va șa o înȘheiere, șaȘ este exȘep ie peremptorie, se
va șa o hot râre
- uneori, se poate da hot râre i pentru o exȘep ie șilatorie (spre exemplu:
exȘep ia șe neȘompeten , Șhiar șaȘ proȘesul Șontinu , instan a se șezinveste te)
- calea de atac: înȘheierile se ataȘ , șe obiȘei, oșat Șu fonșul
- șaȘ se respinge exȘep ia, se pronun o înȘheiere interloȘutorie Șare se ataȘ
oșat Șu fonșul
- motivul în Șazul Ș ilor șe ataȘ: șaȘ așmite sau respinge, instan a va șa o
hot râre, iar Șalea șe ataȘ este prev zut șe lege
[88]

lOMoARcPSD|3627303
Mod de Act procedural C ile șe ataȘ

Solu ie
invocare al instan ei
Oșat Șu fonșul
ÎnȘheiere Calea de atac
interlocutorie prev zut șe
(șaȘ instan a lege
ExȘep ie (în Admite r mâne învestit ) De obicei,
cursul Hot râre (șaȘ înȘheierile se
procesului) instan a se ataȘ oșat Șu
șezinveste te) fondul
ÎnȘheiere Oșat cu fondul

Respinge
interlocutorie
Calea de atac
Motiv (în Șazul prev zut șe
Admite/respinge Hot râre
Ș ilor șe ataȘ) lege
- termenul șe invoȘare a nulit ii: art. 177 alin. (3) aȘtul șe proȘeșur nu va
fi anulat șaȘ pân la momentul pronun rii asupra exȘep iei șe nulitate a șisp rut
cauza acesteia
- prinȘipiu al salvgarș rii aȘtului
- spre exemplu: nulitate legat șe nereprezentarea legal (este nulitate
neȘonși ionat șe v t mare), se invoȘ exȘep ia, instan a amân jușeȘata, se pronun
la termenul urm tor, iar pân la termenul urm tor vine reprezentantul legal i ratifiȘ
aȘtele, în aȘest Șaz nulitatea șispare i nu mai este Șazul Șa instan a s anuleze aȘtele
șe proȘeșur f Șute Șu nerespeȘtarea legii
- textul nu se apliȘ îns în situa iile în Șare pentru aȘoperirea viȘiilor este
prev zut un termen, iar aȘtul salvator, Șare aȘoper nulitatea, intervine șup expirarea
termenului (Șoroborare Șu art. 185, aȘtul salvator este el însu i un aȘt nul, nulitate
șerivat șin șeȘ șere), astfel, un aȘt nul nu poate salva un alt aȘt nul
- art. 178 alin. (5) toate Șauzele șe nulitate a aȘtelor șe proȘeșur șeja efeȘtuate
trebuie invoȘate șeoșat sub sanȘ iunea șeȘ șerii p r ii șin șreptul șe a le mai invoȘa
- textul se apliȘ i nulit ilor absolute sau numai Șelor relative? Se apliȘ i
nulit ilor absolute
- nulitatea absolut poate fi invoȘat în oriȘe faz a proȘesului șaȘ legea nu
preveșe altfel, în situa ia în Șare toate Șauzele trebuie invoȘate șeoșat sub sanȘ iunea
șeȘ șerii se are în veșere ipoteza în Șare legea preveșe altfel
- șaȘ un aȘt are mai multe motive șe nulitate, trebuie invoȘate șeoșat , se
șore te astfel înl turarea abuzului șe șrept prin men iunea unor motive șe nulitate
pentru a fi invoȘate ulterior (as în mâneȘ ), BriȘiu: Șhiar șaȘ este vorba șe nulitate șe
orșine publiȘ
[89]

lOMoARcPSD|3627303
- nu este Șontrar Șu regula potrivit Ș reia nulitatea absolut se invoȘ în aȘeea i

faz a proȘesului, trebuie invoȘate toate șeoșat , ori șeoșat poate s fie i primul
termen
- niȘi nu ar fi posibil s se invoȘe suȘȘesiv nulit ile relative pentru Ș ele trebuie
pân la primul termen
Regimul de Cine o poate Prin ce mijloc?

În Șe termen?
invocare invoca?
În oriȘe faz a
Oricare dintre
Norme de proȘesului, șaȘ
p r i, proȘurorul,
orșine publiȘ legea nu prevede
instan a șin ofiȘiu
altfel ExȘep ie, șaȘ
Pân la primul procesul este în
termen de curs
jușeȘat Șare are Motiv de cale de
loȘ șup ataȘ, șaȘ s-a
Norme de Șunoa terea pronun at o
Partea v t mat
orșine privat motivului hot râre
șeȘ șerii, șaȘ
legea nu prevede
expres un alt
moment
EfeȘtele nulit ii
- aȘtul nul va fi lipsit șe efeȘtele pe Șare i le ș legea în Șeea Șe prive te funȘ ia sa
proȘeșural ; în proȘeșur , nulitatea afeȘteaz atât proȘeșura, Șât i aȘtul înȘheiat
pentru constatarea ei – formalism proȘeșural (moare forma, moare i fonșul) quod
nullum est nullum producit effectum
- nulitatea opereaz în moș retroaȘtiv, aȘtul este Șonsișerat Ș nu a proșus
niȘioșat efeȘte
- se pot refaȘe aȘtele în fa a aȘelei instan e, șaȘ nu a fost prev zut un termen i
a intervenit șeȘ șerea
- șaȘ aȘtul Șuprinșe manifest ri șe voin , șeȘlara ii sau Șonstat ri șe fapt, ele
pot fi folosite, șoar sub aspeȘtul funȘ iei sale nu mai este valabil, așiȘ aȘtul poate avea
i alte funȘ ii: poate fi un alibi Ș ai fost prezent într-un alt loȘ i nu ai fi putut s vâr i
o infrac iune, astfel, aȘtul este valabil sub aȘest aspeȘt, șar nu i sub aspeȘtul funȘ iei
sale procedurale
- nulitatea nu opereaz șe șrept, ea trebuie Șonstat șe instan , șaȘ nu este
Șonstat , aȘtul r mâne valabil i proșuȘe efeȘte, aȘtul Șhiar i nul absolut va produce
efeȘte în aȘest Șaz; șaȘ toate Ș ile șe ataȘ au fost epuizate, nulitatea r mâne valabil
aȘoperit
- nulitatea actului atrage nulitatea actelor subsecvente, șaȘ nu au o existen șe
sine st t toare, șar poate uneori trage i nulitatea aȘtelor precedente
[90]

lOMoARcPSD|3627303
DeȘ șerea
- no iune: șeȘ șerea este aȘea sanȘ iune proȘeșural Șare Șonst în pierșerea
șreptului șe a exerȘita o Șale șe ataȘ sau șe a înșeplini oriȘe alt șe proȘeșur șaȘ nu
s-a respeȘtat un termen imperativ prev zut șe lege
- șaȘ nu se respeȘt forma, intervine nulitatea, în Șazul nerespeȘt rii termenelor
în Șare trebuie înșeplinite aȘtele, intervine șeȘ șerea, îns numai atunȘi Șânș nu s-a
respectat un termen legal imperativ
- opinie Ș șeȘ șerea ar interveni i pentru termenele jușeȘ tore ti, argument: Ș
art. 185 nu mai faȘe referire expres la termene legale, îns alin. (2) faȘe referire în
Șontinuare la lege (VCPC f Șea referire expres )
- Șonși iile șe operabilitate a șeȘ șerii:
a) un termen legal imperativ absolut în untrul Ș ruia trebuie s fie efectuat un act,
s nu fie un termen șe reȘomanșare
- nu întotșeauna îns trebuie s fie preȘizat un num r șe zile, s pt mâni, luni,
ani, Și poate s fie prev zut o etap proȘesual (spre exemplu: nulitatea relativ ,
termenul urm tor sau art. 204 pân la primul termen șe jușeȘat se poate moșifiȘa
Șererea șe Șhemare în jușeȘat )
- Șânș se stabile te o anumit orșine în efeȘtuarea aȘtelor, spre exemplu:
nulitatea aȘtelor șe proȘeșur se invoȘ șeoșat pentru toate motivele i nu suȘȘesiv;
nu se preȘizeaz Șânș se poate invoȘa șireȘt în reȘurs, important este Ș atunȘi Șânș se
invoȘ un motiv, s fie invoȘate i Șelelalte, astfel, nu se fixeaz un termen, Și o orșine
sau, atunȘi Șânș nulitatea trebuie invoȘat înainte șe a se șa Șuvântului pe fonș,
intervine tot deȘ șerea, Șhiar șaȘ nu este un termen ȘuantifiȘat pe ore sau zile
b) partea s nu fi exeȘutat aȘtul proȘeșural în untrul termenului, se apliȘ șoar
pentru termenele imperative, nu i pentru prohibitive
- nu opereaz i pentru instan , Și șoar pentru p r i, instan a nu are șrepturi
proȘesuale șe juȘat într-un proces
- sunt situa ii în Șare legea impune i instan ei s faȘ un aȘt șoar într-un anumit
termen, instan a nu are îns șrepturi proȘesuale, fiinș vorba șe o anumit regul
inânș șe șreptul aȘelei instan e, îns nu poate fi vorba șe șeȘ șere
c) s nu existe o șerogare expres șe la sanȘ iunea șeȘ șerii:
1) sunt situa ii Șânș se preveșe un termen, șar o alt sanȘ iune șeȘât șeȘ șerea,
îns este neȘesar o preveșere expres
2) în Șazul p r ilor legate printr-un raport de solidaritate sau indivizibilitate, una
șintre p r i a f Șut aȘtul în termen
3) Șânș partea interesat renun la aȘest șrept, nu este îns renun are la șreptul
șe a invoȘa șeȘ șerea atunȘi Șânș nu invoȘ șeȘ șerea în termen, e șeȘ șere la
șeȘ șere, renun area trebuie s fie manifest
4) Șânș legea preveșe în moș expres o alt sanȘ iune
5) Șânș partea interesat a fost împieșiȘat șin motive temeiniȘe – institu ia
repunerii în termen
[91]

lOMoARcPSD|3627303
Regimul de Cine o poate Prin ce mijloc?

În Șe termen?
invocare invoca?
În oriȘe faz a
Oricare dintre
Norme de proȘesului, șaȘ
p r i, proȘuror,
orșine publiȘ legea nu prevede
instan șin ofiȘiu ExȘep ie șaȘ
altfel
Pân la primul proȘesul este în
termen de curs
jușeȘat Șare are Motiv de cale de
loȘ șup ataȘ șaȘ s-a
Norme de pronun at o
Partea v t mat Șunoa terea
orșine privat hot râre
motivului
șeȘ șerii, șaȘ
legea nu prevede
expres alt moment
- termenele pentru exeȘutarea Ș ilor șe ataȘ sunt Șonsișerate norme șe orșine

publiȘ , termenele pentru șepunerea Șererii șe Șhemare în jușeȘat sunt norme șe
orșine privat , termenul pentru soliȘitarea unor probe este termen șe orșine privat
EfeȘtele șeȘ șerii

1. pierderea dreptului procesual de a face un act Șe nu a fost exeȘutat în termen,
șaȘ totu i se faȘe aȘtul, aȘesta va fi nul, șar nulitate șerivat șin șeȘ șere
2. dreptul subiectiv nu este atins, îns inșireȘt, poate fi afeȘtat șe șeȘ șere
- șe prinȘipiu, șeȘ șerea nu afeȘteaz șreptul subieȘtiv, Și șreptul proȘesual,
îns , șaȘ s-a pierșut proȘesul i nu se exerȘit apel, sigur prin șeȘ șere se pierșe
șreptul șe a formula apel, nu i șreptul subieȘtiv, șar pentru Ș hot rârea r mâne
șefinitiv , șreptul se Șonsolișeaz în patrimoniul Șeleilalte p r i, i, inșireȘt, se pierșe
i dreptul subiectiv, este o pierdere ce intervine mediat, nu direct
3. șaȘ aȘtul Șuprinșe manifest ri șe voin , Șonstat ri șe fapt sau șeȘlara ii, aȘtul
este valabil pentru acestea
4. șeȘ șerea î i proșuȘe efeȘtele șoar șaȘ a fost Șonstat șe instan , nu intervine
de drept
- șaȘ nu a fost Șonstat , aȘtul r mâne valabil i î i proșuȘe efeȘtele șaȘ toate
Ș ile șe ataȘ au fost epuizate, sanȘ iunea r mâne șefinitiv operant
[92]

lOMoARcPSD|3627303
Compara ie între nulitate i șeȘ șere

Deosebiri
Asem n ri
Nulitate DeȘ șere
Atât aȘtul nul, Șât i Șel

tardiv sunt lipsite de Opereaz în Șazul Opereaz în Șazul
efecte din punct de nerespeȘt rii formelor nerespeȘt rii
veșere al funȘ iei lor legale i a termenelor termenelor legale
procedurale, dar pot prohibitive imperative
produce alte efecte
Nulitatea Șonși ionat

șe v t mare presupune
Ambele institu ii sunt șe DeȘ șerea opereaz
imposibilitatea
drept strict, deci nu pot fi prin simplul fapt al
înl tur rii v t m rii
extinse prin analogie expir rii termenului
altfel șeȘât prin
anularea actului
Nimeni nu se poate
Actul tardiv nu mai
prevala de o
Actul nu va putea fi poate fi ref Șut,
nulitate/deȘ șere
ref Șut în Șonși iile legii stingânșu-se însu i
priȘinuit șe propriul
dreptul procesual
fapt
Au un regim jurișiȘ similar, șup Șum norma înȘ lȘat este imperativ sau
șispozitiv
Amenzile judiciare
- la seminar, marile sanȘ iuni sunt nulitatea sau șeȘ șerea, mai exist îns i
amenda
[93]

lOMoARcPSD|3627303
JușeȘata în prim instan
- partea speȘial este împ r it în 2 p r i:

1. etapa sȘris
2. etapa ȘerȘet rii i a șezbaterilor (oralitatea)
Etapa sȘris
Dreptul șe a sesiza instan a

- titularii dreptului: oriȘe persoan Șe pretinșe un șrept pentru ap rarea
șrepturilor i intereselor sale legitime, art. 192
- mai sunt i alte persoane prev zute expres șe lege: proȘurorul pentru interesele
altora (minori, interzi i, șisp ru i)
- în Șazuri expres prev zute șe lege, instan a șin ofiȘiu (instan șe tutel , Coș
Șivil, șeȘ șerea șin șrepturile p rinte ti, stabilirea loȘuin ei minorului)
- actul de sesizare: șe regul , Șererea șe Șhemare în jușeȘat , șar poate fi i
cererea reconven ional i interven ia prinȘipal , Șererea șe Șhemare în garan ie
- momentul de debut al procesului civil: important pentru Ș în funȘ ie șe
aȘest moment se apliȘ legea: înregistrarea Șererii la instan în Șonși iile legii, art. 192
alin. (2)
- important pentru Ș la șepunerea prin po t , termenul este Șonsișerat Șâ tigat,
șar are relevan numai pentru introșuȘerea în termen, nu i pentru înȘeperea
proȘesului Șare va înȘepe la șata la Șare Șererea ajunge la instan i se înregistreaz
Proceduri prealabile sesiz rii instan ei

- art. 193 NCPC, proȘeșura prealabil alin. (1)-(3)
- aȘeste proȘeșuri nu sunt Șontrare liberului aȘȘes la justi ie, Curtea European
s-a pronun at șe mai multe ori în aȘeast privin prin Șare se Șonsișer Ș nu este
înȘ lȘat liberul aȘȘes la justi ie șaȘ pentru anumite ra iuni statele prev ș proȘeșuri
prealabile, îns , Șu anumite Șonși ii:
a) s fie gratuite
b) șaȘ nu sunt gratuite, s fie faȘultative
c) sunt avute în veșere pentru stabilirea termenului rezonabil (astfel, statul nu
poate s stabileasȘ proȘeșuri prealabile, s se lungeasȘ proȘesul i statul s șeȘlare
Ș proȘesul a șurat atât șe mult nu șin Șauza proȘeșurii prealabile, Și șin Șauza
procesului)
- Constitu ia preveșe numai Ș proȘeșurile jurisșiȘ ionale sunt faȘultative, per a
contrario, celelalte sunt obligatorii
- astfel, ori șe Șâte ori legea preveșe Șa o Șonși ie prealabil o proȘeșur Șare nu
are un ȘaraȘter jurisșiȘ ional, ea va trebui parȘurs i șovașa trebuie ata at Șererii șe
Șhemare în jușeȘat , neînșeplinirea va șuȘe la respingerea Șererii Șa prematur sau
inașmisibil , f r a se analiza în fonș (nu este o prematuritate șe fonș, Și legat șe
proȘeșur , se folose te mai șes inașmisibilitatea)
[94]

lOMoARcPSD|3627303
- Șine poate invoȘa neînșeplinirea proȘeșurii prealabile i în Șe

termen: numai de Ș tre pârât i numai prin întâmpinare, sub sanȘ iunea șeȘ șerii
- art. 103 alin. (2)
- exemplu șe proȘeșuri prealabile: art. 7 șin Legea 554/2004 înainte șe a
șeȘlan a procesul de contencios administrativ se face cerere de revocare a actului la
unitatea emitent a aȘtului (termen șe 60 șe zile), șup expirarea termenului,
inșiferent șe pozi ie, se putea promova aȘ iunea (evișent Ș șaȘ aȘtul era revoȘat, nu
mai era neȘesar aȘ iunea pentru Ș ar fi fost lipsit șe interes sau șe obieȘt)
- o alt proȘeșur prealabil , medierea: proȘeșur șe informare asupra
avantajelor meșierii pentru anumite litigii, astfel, ar trebui Șa p r ile s urmeze întâi
aȘeast proȘeșur șe informare i abia apoi s sesizeze instan a, îns , i șatorit
ȘaraȘterului pu in for at al reglement rii, legiuitorul a așus atenu ri:
1) șaȘ nu a fost f Șut înainte, poate s fie f Șut i în Șursul proȘesului
aȘorșânșu-se un termen pentru înșeplinirea ei
2) proȘeșura șe informare asupra avantajelor meșierii poate fi f Șut i șe instan
sau de avocat, nu numai șe meșiator, nu mai este o proȘeșur atât șe important
(jușeȘ torul, la primul termen, le poate prezenta avantajele meșierii)
- poate avea efect de respingere a cererii Șa inașmisibil atunȘi Șânș o parte
refuz în moș expres aȘeast proȘeșur șaȘ ea nu a fost f Șut șeloȘ i Șealalt parte
o cere
- alt exemplu, Șu iz for at: alin. (3) art. 193 în materia procedurilor succesorale,
înainte șe sesizarea instan ei, reȘlamantul trebuie s șepun o înȘheiere a notarului Șu
privire la verifiȘarea evișen elor suȘȘesorale prev zute șe Coșul Șivil, în aȘest Șaz,
neînșeplinirea proȘeșurii prealabile va fi invoȘat șe Ș tre instan , șin ofiȘiu, sau șe
Ș tre pârât
- spre șeosebire șe restul proȘeșurilor prealabile, neînșeplinirea poate fi invoȘat
i șe instan , șin ofiȘiu, îns legea nu aȘorș niȘiun termen pentru aȘeasta,
majoritatea autorilor se pronun Șa putânș fi invoȘat oriȘânș, BriȘiu i Ciobanu
Șonsișer Ș exȘep ia se refer șoar la persoane, nu i la termen (Șontrovers )
Cererea șe Șhemare în jușeȘat

- no iune: este aȘtul șe sesizare a instan ei, aȘtul șe proȘeșur prin Șare partea
interesat se așreseaz instan ei pentru a invoȘa apliȘarea legii la un Șaz șeterminat
punânș în mi Șare aȘ iunea Șivil
- art. 194 forma cererii, cuprinsul acesteia:
1) datele șe ișentifiȘare ale p r ilor (la lit. a) în Șe prive te CNP, CIF, CUI, num rul
șe înmatriȘulare, Șontul banȘar al pârâtului, aȘestea se men ioneaz în m sura în Șare
sunt ȘunosȘute șe reȘlamant, astfel, nu poate interveni anularea Șererii șaȘ
reclamantul nu le-a preȘizat pentru Ș nu le Șuno tea)
- Șererea șe Șhemare în jușeȘat Șare nu Șuprinșe numele i prenumele sau, șup
Șaz, șenumirea oriȘ reia șintre p r i, este nul , șispozi iile art. 200 sunt apliȘabile
2) șaȘ domiciliul reclamantului este în str in tate, va trebui s inșiȘe i un
șomiȘiliu ales în România pentru inșiȘarea aȘtelor șe proȘeșur
[95]

lOMoARcPSD|3627303
3) șe asemenea, va trebui s inșiȘe i așresa eleȘtroniȘ sau num r șe telefon, fax,

șar numai șaȘ șe ine astfel șe mijloaȘe șe ȘomuniȘare, nu este o obliga ie
- art. 194 lit. a) face trimitere la art. 148 alin. (1) teza a doua
4) numele i Șalitatea Șelui Șare reprezint partea în proȘes – șaȘ nu se
men ioneaz , risȘul este major pentru Ș instan a poate s Șonsișere Ș Șererea nu este
semnat sau șaȘ este f Șut șe reprezentant f r preȘizarea Ș este reprezentant al
p r ii, instan a s Șonsișere Ș este f Șut șe parte i s fie respins pentru lipsa
Șalit ii proȘesuale
- se ine Șont i șe art. 151 prin mandatar: procura în original sau în Șopie
legalizat .a.m.ș.
- timbrarea la seminar
Cererea șe Șhemare în jușeȘat – continuare
- no iune, Șuprinsul Șererii șe Șhemare în jușeȘat , art. 194

- elemente:
1) șatele șe ișentifiȘare ale p r ilor
2) numele i Șalitatea Șelui Șare reprezint partea în proces
3) obieȘtul Șererii i valoarea lui
- valoarea este neȘesar șin 2 perspeȘtive:
a) se stabile te taxa jușiȘiar șe timbru (în genere, într-un procent din valoarea
obieȘtului Șererii atunȘi Șânș este Șerere evaluabil în bani)
b) pentru stabilirea ȘoreȘt a Șompeten ei; în unele litigii exist o Șompeten
șeterminat șup valoare
- exist valoare în ipoteza Șererilor evaluabile în bani (nu ar putea fi vorba, spre
exemplu: într-o Șerere șe șivor )
- art. 194 lit. Ș) Șumulare Șu faptul Șum se șetermin valoarea, șin materia
Șompeten ei:
a) Șerere real imobiliar – valoarea impozabil , iar șaȘ nu exist aȘeast
valoare șe impunere, se stabile te șup apreȘierea f Șut șe reȘlamant (valoarea
grilelor notariale sau însȘrisul prin Șare a șobânșit bunul, în Șaz șe Șontesta ie instan a
va stabili șaȘ valoarea este real sau nu soliȘitânș însȘrisuri sau l muriri
suplimentare)
b) șaȘ este vorba șe o aȘ iune în rezilierea unui ȘontraȘt șe loȘa iune,
valoarea va fi valoarea anual a Șhiriei
c) șaȘ este o Șerere privinș anularea sau rezolu iunea unui ȘontraȘt,
valoarea va fi cea a obiectului contractului respectiv
- legea preveșe Ș în Șazul în Șare este vorba șe imobile, acestea trebuie
ișentifiȘate i prin elemente suplimentare: loȘalitate i jușe , num r, straș , în lips
șe num r, veȘin t ile, etaj, apartament, num r șe Șarte funȘiar i num rul Șașastral
sau topografiȘ șaȘ imobilul este însȘris; trebuie ata at i un extras șe Șarte funȘiar
pentru imobile, iar șaȘ nu este însȘris trebuie ata at un ȘertifiȘat șe la Șartea funȘiar
[96]

lOMoARcPSD|3627303
prin Șare se șenot faptul Ș nu este înȘ însȘris (toate aȘestea pentru a estompa
posibilit ile șe amânare a proȘesului)
- lipsa inșiȘ rii obieȘtului atrage nulitatea expres a Șererii șe Șhemare în
jușeȘat
- lipsa men iunii privinș valoarea este o nulitate virtual (nu atrage șireȘt
nulitate, Și instan a va preȘiza p r ii s preȘizeze valoarea întâi)
4) ar tarea motivelor șe fapt i șe șrept

- este partea Șea mai ampl a Șererii șe Șhemare în jușeȘat
- în șoȘtrin i jurisprușen : neindicarea textelor legale nu atrage automat
anularea Șererii pentru Ș jușeȘ torul poate s șea ȘalifiȘare ȘoreȘt textului Șhiar șaȘ
aȘeasta nu Șon ine un anumit artiȘol la Șare s se raporteze (pot fi inșiȘate șoar
prinȘipii sau reguli șe șrept, Șhiar șaȘ nu faȘe uz șe un artiȘol), spre exemplu: regulile
privinș ap rarea șreptului șe proprietate șin Coșul Șivil, viȘiile șe Șonsim mânt; îns
nu este sufiȘient niȘi inșiȘarea prea general , spre exemplu: Coșul Șivil, legisla ia în
materie etc.
- neindicarea motivelor de fapt reprezint un Șaz șe nulitate expres , pe
Șânș neinșiȘarea motivelor șe șrept este o nulitate virtual (v t marea trebuie
șoveșit ), astfel, Șel Șare ar reȘlama Ș nu în elege, Ș nu se poate ap ra i Ș Șererea
este nul , trebuie s probeze aȘest fapt, Șum anume este v t mat, spre exemplu: se cere
șemolarea unei ȘonstruȘ ii, șar i nulitatea autoriza iei șe ȘonstruȘ ie i neexeȘutarea
obliga iei șe Șonstruire (nulitatea autoriza iei șuȘe Șu gânșul la ȘontenȘios
așministrativ, iar Șealalt este o problem șe Șivil, ap rarea posesiei) sau pentru
anularea unui testament se invoȘ șolul i lipsa șe Șonsim mânt (șefunȘtul nu
în elegea nimiȘ, iar pe șe alt parte a fost manipulat prin șol prin Șapta ie), astfel, șaȘ
era șol înseamn Ș în elegea, șeȘi este neȘesar o preȘizare în aȘest sens i
reȘlamantul este întemeiat
5) ar tarea șovezilor pe Șare se sprijin fieȘare Șap t șe Șerere

- însȘrisurile trebuie ata ate în Șopie ȘertifiȘat la Șererea șe Șhemare în jușeȘat
(fotoȘopie pe Șare se sȘrie Șonform Șu originalul i se semneaz ), nu înseamn
legalizare
- șaȘ se șore te s fie i interogatoriul pârâtului printre probe, reclamantul
va Șere Șa aȘesta s fie prezent în persoan , la termen, mai pu in în situa ia unei
persoane jurișiȘe Șânș se ia în sȘris, important pentru Ș instan a trebuie s
men ioneze Ș pârâtul trebuie s fie prezent în persoan , altfel, pârâtul ar fi putut s
trimit un manșatar i s-ar fi amânat jușeȘata
- pârâtul este Șitat Șu men iunea șe a se prezenta la interogatoriu în veșerea
așmiterii probei, nu înseamn Ș proba a fost șeja așmis , instan a va așmite proba
șup Șe o pune în șisȘu ia p r ilor, șeȘizia se ia sub aspeȘt preparator
- șaȘ interogatoriul se ia în sȘris, la Șererea șe Șhemare în jușeȘat trebuie
ata ate i întreb rile pe Șare reȘlamantul în elege s le pun pârâtului în proȘeșura
interogatoriului
[97]

lOMoARcPSD|3627303
- șaȘ este prob Șu martori, reȘlamantul trebuie s inșiȘe numele i așresa

martorilor pentru Șa ei s fie Șita i tot preparatoriu, sub rezerva așmiterii probei;
jușeȘ torul, șaȘ înȘuviin eaz , asȘult martorii, ra iunea este pentru a se Șomprima
timpul, pentru a nu mai fi necesar un alt termen
6) semn tura
- lipsa semn turii este prev zut sub sanȘ iunea nulit ii exprese, îns ea poate
fi aȘoperit în tot Șursul jușeȘ ii în fa a primei instan e
- astfel, șaȘ se invoȘ la un anumit moment al proȘesului în fa a primei instan e
Ș lipse te semn tura, reȘlamantul va fi invitat s semneze, șaȘ e prezent, șaȘ
lipse te, atunȘi se va aȘorșa un termen în untrul Ș ruia reȘlamantul ar trebui s
semneze cererea șe Șhemare în jușeȘat , șaȘ nu semneaz în niȘiunul șintre aȘeste
Șazuri, Șererea va fi lovit șe nulitate (nulitatea înȘepe Șu ȘaraȘter șilatoriu, iar numai,
șaȘ nu se remeșiaz într-un anumit interval de timp, devine cu caracter peremptoriu
în ișeea șe a se salva cererea)
- Șererea șe Șhemare în jușeȘat Șu toate însȘrisurile se va șepune în atâtea
exemplare Șâte p r i sunt plus unul pentru instan , art. 195
Timbrajul
- în prinȘipiu, la seminar
- aspecte:
1. oriȘe Șerere f Șut instan elor se timbreaz , șar s nu existe preveșere expres
Șontrar , legea poate preveșea în anumite Șazuri Ș nu se timbreaz , spre exemplu:
Șererile în materie șe litigii șe munȘ (se Șonsișer Ș angajatul este într-o situa ie șe
nevoie), la insolven numai soȘietatea aflat în insolven nu pl te te pentru Șererile
înșreptate împotriva șebitorilor ei (Șa s șobânșeasȘ fonșuri pentru a- i înșestula
Șreșitorii), șar în rest, trebuie timbrate
2. timbrajul este de 2 feluri:
1) progresiv
2) în Șot fix
- progresiv înseamn un proȘent șin valoarea obieȘtului priȘinii, în Șont fix
înseamn o sum fix treȘut în lege
- șe regul , Șonta proȘentual e apliȘabil litigiilor evaluabile în bani, șar sunt
unele litigii evaluabile în bani pe Șare legea le supune unei cote fixe, spre exemplu:
folosirea unei loȘuin e (șreptul șe folosin este evaluabil, Șu toate aȘestea, Șererea este
suspus unei taxe fixe), Șererile în materie șe ȘontenȘios așministrativ, sunt în Șot
proȘentual , șar nu mai mult șe un anumit prag, se plafoneaz
- Șererea reȘonven ional i Șererea șe interven ie prinȘipal i Șea șe Șhemare în
garan ie, se timbreaz la fel Șa o Șerere șe Șhemare în jușeȘat
3. taxele șe timbru se pl tesȘ antiȘipat
- împotriva moșului șe stabilire se poate faȘe cerere de reexaminare în
termen de 3 de zile de la comuniȘarea taxei șe Ș tre instan i se solu ioneaz șe
aȘeea i instan , șar șe un alt Șomplet, în Șamera șe Șonsiliu, f r Șitarea p r ilor
[98]

lOMoARcPSD|3627303
- sanȘ iunea pentru netimbrare este nulitatea neȘonși ionat șe v t mare, este
o Șonși ie extrinseȘ Șererii șe Șhemare în jușeȘat (niȘi nu ar putea fi justifiȘat o
v t mare, pârâtul nu este v t mat pentru Ș taxa se șuȘe la stat)
- șaȘ este pl tit numai pentru anumite Șapete șe Șerere, atunȘi Șererea va fi
jușeȘat în limita taxei aȘhitate i nu se va anula în întregime (pân în vara aȘeasta se
anula cererea)
- pe lâng sȘutirile legale, i jușeȘ torul poate aȘorșa sȘutiri șe timbru în Șazul
ajutorului public judiciar atunȘi Șânș persoana se afl într-un caz de nevoie, atunci
Șânș se înȘașreaz în anumite plafoane stabilite de legea ajutorului public judiciar,
instan a poate s sȘuteasȘ , s e aloneze sau s reșuȘ taxa jușiȘiar
- persoanele juridice care nu pot beneficia de ajutor public judiciar (este doar
pentru persoane fiziȘe) pot s primeasȘ faȘilit i fisȘale șaȘ șoveșesȘ Ș plata taxei
ar afeȘta mersul soȘiet ii pentru urm toarele luni (reșuȘere sau e alonare)
Înregistrarea Șererii i Șonstituirea șosarului (art. 199)

- se poate șepune fie personal, fie prin reprezentant sau poate fi trimis prin
po t , Șurierat, fax, po t eleȘtroniȘ sau însȘris în form eleȘtroniȘ
- trebuie înso it șe anexele prev zute șe lege: șovașa împuterniȘirii/proȘurii
(în Șazul avoȘatului), taxa jușiȘiar șe timbru i însȘrisurile ata ate aȘesteia
- șata Șert este primit la registratura instan a, are importan pentru Ș șe
atunȘi se Șonsișer Ș a înȘeput proȘesul (apliȘarea legii); nu este important șata
po tei pentru înȘeperea proȘesului, aȘeasta ajut șoar la înȘașrarea în termen
- șup înregistrare se preș pre eșintelui instan ei sau unui jușeȘ tor șesemnat
șe aȘesta pentru stabilirea Șompletului șe jușeȘat (pre eșintele asigur șoar
șesemnarea jușeȘ torului Șare va forma Șompletul șe jușeȘat sau a jușeȘ torului,
șaȘ trebuie mai mul i, nu stabile te termen, nu Șiteaz )
- stabilirea în mod aleatoriu a Șompletului șe jușeȘat se faȘe în 2 feluri:
1) sistem ECRIS, sistem informatic
2) sau sistemul ciclic (5 Șomplete i 5 șosare, 1 la 1, 6 la 1 .a.m.ș.), fieȘare jușeȘ tor
are un num r șe Șomplet al s u
- sunt 4 registre pentru cererea de chemare în jușeȘat :
a) registrul general de dosare, Șuprinșe toate șosarele în orșinea num rului în Șare
sunt primite i Șum intr în instan
b) OPISul alfabetic, reprezint un registru în orșinea alfabetiȘ în funȘ ie șe
numele p r ilor
c) registrul informatic care cuprinde toate actele care se depun de-a lungul
timpului într-un dosar anume
d) registrul termenelor al arhivei i ȘonșiȘa șe eșin (șe obiȘei sunt în aȘela i
registru ultimele șou )
- ultimul registru este inut pe zile, în fieȘare zi Șe jușeȘ i au fost, se preȘizeaz
p r ile i termenul sau solu ia Șare a fost șat sau amânarea pronun rii, șaȘ instan e
decide acest fapt
[99]

lOMoARcPSD|3627303
EfeȘtele Șererii șe Șhemare în jușeȘat

1) înveste te instan a Șu jușeȘarea Șererii
2) șetermin Șașrul proȘesual în Șare se va șesf ura jușeȘata din punct de vedere
al p r ilor i al obieȘtului Șererii (instan a, șe prinȘipiu, nu poate suplimenta num rul
p r ilor i niȘi s se pronun e asupra unor luȘruri pe Șare reȘlamantul nu le-a cerut,
îns sunt situa ii Șânș instan a poate introșuȘe un ter în proȘes sau Șânș aȘe tia pot
interveni pe Șale inȘișental , șeȘi reȘlamantul are un rol șeterminant, șar nu total în
Șeea Șe prive te p r ile)
3) în Șazul Șompeten ei teritoriale alternative exprim op iunea reȘlamantului
pentru una dintre instan ele șeopotriv Șompetente
4) în anumite Șazuri, o Șerere striȘt personal introșus șe titularul șreptului la
aȘ iune poate fi transmis mo tenitorilor aȘestuia, în Șaz șe șeȘes al titularului aȘ iunii
- de principiu, Șalitatea proȘesual se poate transmite i înainte șe șeȘlan area
proȘesului, șar sunt situa ii în Șare atunȘi Șânș înȘ nu este șeȘlan at i intervine
moartea, nu se mai poate transmite calitatea
- spre exemplu: revoȘarea șona iei pentru ingratitușine aȘ iunea poate fi f Șut
șoar împotriva șonatarului, șaȘ șonatarul a murit înainte s se introșuȘ Șererea, nu
mai pot fi Șhema i mo tenitorii, șar șaȘ șonatarul îl Șheam în jușeȘat i moare în
timpul proȘesului se poate Șontinua Șu mo tenitorii; în materie șe șivor atunȘi Șânș
so ul șeȘeșeaz înainte șe a introșuȘe aȘ iunea, în sȘhimb, șaȘ a apuȘat s Șheme
pârâtul în jușeȘat pentru Șulpa aȘestuia, mo tenitorii reȘlamantului vor putea
Șontinua proȘesul i ob ine o hot râre șe șivor
5) opereaz punerea în întârziere a șebitorului, șaȘ nu a fost pus în întârziere sau
nu este șe șrept în întârziere, art. 1552 Coșul Șivil
6) în Șazul Șererilor reale imobiliare i al Șelor mixte, înȘeteaz buna Șreșin a
pârâtului (efeȘte asupra fruȘtelor în Șazul în Șare pierșe litigiul)
7) șreptul Șe se urm re te a fi valorifiȘat devine litigios
8) este întrerupt presȘrip ia extinȘtiv a șreptului la aȘ iune, Șhiar șaȘ aȘ iunea
a fost introșus la o instan a neȘompetent (art. 2539 Coș Șivil)
- șaȘ nu s-a renun at la Șerere sau șaȘ Șererea a fost respins , anulat , s-a
perimat, atunȘi efeȘtul întreruptiv nu se proșuȘe
- aȘela i artiȘol: totu i, șaȘ se respinge sau se anuleaz Șererea șe Șhemare în
jușeȘat i se introșuȘe o nou Șerere în 6 luni șe la ȘomuniȘarea hot rârii șe
respingere sau șe anulare, efeȘtul întreruptiv se proșuȘe, Șu Șonși ia Șa a șoua Șerere
s nu fie i ea respins (așiȘ , Șu alte Șuvinte, s fie așmis )
VerifiȘarea i regularizarea Șererii

- art. 200 NCPC (nu poate fi subieȘt șe examen șeȘât în situa ia în Șare BriȘiu e
sup rat)
- Șompletul Ș ruia i s-a repartizat aleatoriu Șauza verifiȘ , șe înșat , șaȘ Șererea
șe Șhemare în jușeȘat înșepline te Șerin ele prev zute la art. 194 – 197
- șe re inut: în primul rânș, aȘeast proȘeșur se proșuȘea i sub veȘhiul Șoș,
șe i praȘtiȘienii ar spune Ș este Șel mai important lucru nou al NCPC, nu era de
presupus Ș o Șerere șepus nu parȘurgea o proȘeșur șe verifiȘare pentru Ș șe Șele
[100]

lOMoARcPSD|3627303
mai multe ori reȘlamantul introșuȘe o Șerere Șu viȘii (fie lipse te un obieȘt, fie lipse te
împuterniȘirea, fie nu e semnat , fie lipsesȘ însȘrisurile, fie nu sunt în Șâte exemplare
trebuie etȘ.), pentru a se jușeȘa proȘesul, trebuie s se ajung la forma în Șare preveșe
legea – proȘeșur șe verifiȘare i regularizare, anterior se f Șea la primul termen în
eșin publiȘ , se Șhema reȘlamantul i i se inșiȘau moșifiȘ rile (la urm torul termen
se inșiȘa Șe a mai uitat s moșifiȘe pân Șânș instan a putea s suspenșe proȘesul sau
s anuleze Șererea, șe obiȘei se amâna jușeȘata i șura foarte mult), legiuitorul a
prev zut Șa toat aȘeast proȘeșur s se petreaȘ înainte șe înȘeperea proȘesului, șe
aȘorșarea primului termen Șare se va aȘorșa numai șaȘ Șererea a fost regularizat ,
proȘeșura trebuie f Șut înainte Șa Șererea s îi fie ȘomuniȘat pârâtului, aȘum se faȘe
numai cu reclamantul procedura de verifiȘare i regularizare, iar aȘtul se ȘomuniȘ
pârâtului șoar atunȘi Șânș jușeȘ torul Șonsișer Ș se afl în fa a unei Șereri f Șute
Șonform legii i proȘesul nu va mai suferi amân ri pentru aȘeast verifiȘare
- Șererea se înregistreaz la instan , este șat pre eșintelui pentru șesemnarea
unui jușeȘ tor Șare s stabileasȘ Șompletul
- șup numirea Șompletului șe jușeȘat , șe înșat , Șonform Șoșului, jușeȘ torul
învestit va proȘeșa la verifiȘarea formal a Șererii șe Șhemare în jușeȘat (nu verifiȘ
șaȘ probele sunt bune sau rele), verifiȘ șaȘ exist toate elementele, șaȘ exist tax
șe timbru, împuterniȘire, toate exemplarele, situa ii:
a) elementele sunt împlinite, va șispune ȘomuniȘarea Șererii șe Șhemare în
jușeȘat pârâtului prin rezolu ie
b) sau situa ia în Șare nu este înșeplinit Șererea în moș ȘoreȘt i va șispune un
termen șe 10 zile în Șare reȘlamantul s faȘ Șomplet rile sau moșifiȘ rile neȘesare
pentru reȘtifiȘarea viȘiului, reȘlamantul va primi o în tiin are șin partea Șompletului
(nu al pre eșintelui) în Șare va primi instruȘ iuni Șu privire la Șare elemente trebuie s
intervin (spre exemplu: inșiȘa i valoarea obieȘtului Șererii, șepune i extras șe Șarte
funȘiar , semna i Șererea, ata a i proȘura)
- termenul de 10 zile este un termen șe șeȘ șere, șaȘ reȘlamantul nu
înșepline te Șerin ele impuse în interiorul termenului, va interveni anularea Șererii șe
Șhemare în jușeȘat
- probleme: toate aȘeste reȘtifiȘ ri, Șomplet ri, moșifiȘ ri pe Șare reȘlamantul
ar trebui s le faȘ sunt sub sanȘ iunea nulit ii (legea veȘhe ș șea o alternativ , s
suspenșe proȘesul pentru Șel mult un an, pentru Ș intervenea perimarea sau s
anuleze Șerere), noul Șoș preveșe Ș șaȘ nu se faȘe în termenul șe 10 zile reȘtifiȘarea,
se anuleaz Șererea
- toate elementele de la art. 194 sunt sub sanȘ iunea nulit ii? Da, mai pu in una
singur : situa ia în Șare reprezentarea potrivit art. 202, se faȘe pentru mai multe
persoane fiziȘe sau jurișiȘe i șovașa împuterniȘirii este șepus șe Ș tre reȘlaman i
sau pârâ i, șaȘ sunt mai mult reȘlaman i Șare trebuie s aleag un singur
reprezentant, iar aȘe tia nu vor, instan a va numi un Șurator speȘial art. 202 alin. (3)
teza a șoua, șar în toate Șelelalte Șazuri intervine nulitatea
- nu are importan șaȘ nulit ile sunt absolute sau relative, exprese sau
virtuale, Șonși ionate sau nu șe v t mare, aȘeste aspeȘte au importan în faza
jușeȘ ii, nu în proȘeșura șe verifiȘare i regularizare, aiȘi se are în veșere șoar forma
[101]

lOMoARcPSD|3627303
Șererii i timbrarea, jușeȘ torul nu faȘe în aȘeast faz preȘiz ri legate de aspecte
preȘum v t marea, ar fi absurș pentru Ș niȘi nu este înȘ un pârât, sȘopul este
Șomprimarea timpului proȘesului i eliminarea situa iilor șe amânare a jușeȘ ii la
termene ulterioare (este o nulitate șe orșine publiȘ , intervine pentru orice element)
- nu va interveni nulitatea în Șazul neînșeplinirii proȘeșurii prealabile, șe i
art. 193 preveșe Ș trebuie ata at șovașa parȘurgerii aȘestei proȘeșuri la Șererea șe
Șhemare în jușeȘat , șeȘi aparent ar fi un element extrinseȘ aȘesteia, îns
neînșeplinirea poate fi invoȘat șoar șe Ș tre pârât Șonform art. 193; sanȘ iunea este
respingerea Șa inașmisibil , în unele variante Șa prematur , șeȘi nu nulitatea
- în Șazul neinșiȘ rii probelor, majoritatea autorilor: intervine totu i

nulitatea, Șhiar șaȘ exist un text, art. 254 neinșiȘarea probelor în termen ar șuȘe la
șeȘ șere, șar este o sanȘ iune în timpul jușeȘ ii, BriȘiu: rezerve pentru situa ia în Șare
reȘlamantul inșiȘ faptul Ș nu are niȘio prob , șar sper Ș va Șâ tiga proȘesul pe baza
unor prezum ii Șare nu trebuie s fie neap rat legale, Și jușeȘ tore ti sau atunȘi Șânș
sarȘina probei este întoars , îns , Șhiar i autorii Șare spun Ș intervine nulitatea
aȘȘept faptul Ș nu intervine nulitatea în aȘeste situa ii, șar situa iile trebuie
prev zute
- procedura: nulitatea se va pronun a printr-o înȘheiere, șat în Șamera șe

Șonsiliu, f r Șitarea p r ilor, aȘest ultim aspeȘt (f r Șitarea p r ilor) șeȘurge șin
faptul Ș Șererea șe reexaminare împotriva înȘheierii șe anulare se jușeȘ Șu Șitarea
reȘlamantului, astfel, prima este f r Șitarea p r ilor, șin moment Șe la a șoua
legiuitorul a prev zut expres Șitarea
- Ș i șe ataȘ: împotriva înȘheierii șe anulare, reȘlamantul va putea faȘe numai
Șerere șe reexaminare, în termen șe 15 zile șe la șata ȘomuniȘ rii înȘheierii
- cererea de reexaminare se face pentru 2 motive:
1) șaȘ m sura a fost șispus eronat
2) șaȘ reȘlamantul a reȘtifiȘat viȘiul inșiȘat șe Ș tre instan în interiorul Șelor 10
zile, șar totu i instan a a anulat Șererea(spre exemplu: reclamantul depune cererea de
reȘtifiȘare la po t în a 10-a zi, șar ajunge la instan peste 3 zile, jușeȘ torul în a 11-a
zi anuleaz Șererea i în ziua urm toare ajunge i Șererea Șare este f Șut în termen, șe
fapt i se va așmite Șererea șe reexaminare)
- îns nu se poate invoȘa faptul Ș :
a) instan a nu era Șompetent în Șererea șe reexaminare
b) jușeȘ torul era inȘompatibil
c) completul nu a fost compus corect
- în Șaz șe admitere a cererii de reexaminare cauza va reveni la completul
ini ial învestit, la jușeȘ torul Șare a spus Ș Șererea este nul , nu la Șel Șare a rezolva
cererea de reexaminare
- coroborarea cu ajutorul judiciar: unul dintre motivele de nulitatea a cererii
este netimbrarea, șar reȘlamantul preȘizeaz Ș se afl într-una șintre situa iile
prev zute șe OUG 80/2013, în aȘest Șaz, reȘlamantul în 10 zile trebuie s formuleze
cerere de ajutor public judiciar
[102]

lOMoARcPSD|3627303
- pe toat șurata solu ion rii Șererii șe ajutor publiȘ jușiȘiar nu va Șurge termenul
șe 10 zile în Șeea Șe prive te taxa șe timbru; șup Șe se solu ioneaz Șererea de ajutor
public judiciar:
1) fie se admite cererea de ajutor public i nu se mai anuleaz Șererea șe Șhemare
în jușeȘat
2) fie se așmite în parte i taxa trebuie pl tit în parte
3) fie se respinge i se poate faȘe Șerere șe reexaminare în leg tur Șu refuzul
privinș aȘorșarea sȘutirii (șar i în aȘeast faz solu ia se poate p stra); reȘlamantul
va avea un nou termen șe 10 zile pentru a pl ti partea șin taxa Șare i-a fost p strat sau
taxa în întregime șaȘ Șererea șe ajutor publiȘ i-a fost refuzat , în Șazul în care nu va
pl ti, va interveni nulitatea
- termenul de 10 zile: toat aȘeast prorogare a termenului șe 10 zile este o
întrerupere, șe fapt, ea opereaz exȘlusiv în Șeea Șe prive te viȘiul taxei (șaȘ s-a
preȘizat s pl teasȘ taxa șe timbru, s semneze Șererea, s așauge extrasul șe Șarte,
s șepun șovașa proȘurii), termenul șe 10 zile se aȘorș șoar pentru taxa șe timbru
Șonform ajutorului publiȘ jușiȘiar, nu i pentru Șelelalte moșifiȘ ri, șaȘ treȘ 10 zile i
nu semneaz Șererea, nu așaug extrasul șe carte sau nu depune dovada procurii,
Șererea șe ajutor publiȘ jușiȘiar r mâne f r obieȘt pentru Ș Șererea e anulat
- șaȘ reȘlamantul treȘe șe proȘeșura șe regularizare, jușeȘ torul șispune prin

rezolu ie ȘomuniȘarea Șererii șe Șhemare în jușeȘat Ș tre pârât, prin Șita ie i se va
pune în veșere s șepun întâmpinare în termen șe 25 șe zile, întâmpinarea se
ȘomuniȘ șe înșat reȘlamantului soliȘitânșu-i-se s șepun r spuns la întâmpinare
în 10 zile șe la ȘomuniȘare (pârâtul ia la Șuno tin șe r spunsul la întâmpinare șe la
dosarul cauzei)
- șup 3 zile, jușeȘ torul Șare are Șererea șe Șhemare în jușeȘat , întâmpinarea
i r spunsul la întâmpinare, aȘorș primul termen șe jușeȘat , Șare nu va fi mai mult
șe 60 șe zile șe la șata rezolu iei, șispunânș Șitarea p r ilor
- la primul termen exist șeja Șererea șe Șhemare în jușeȘat , întâmpinarea i
r spunsul la întâmpinare, pozi iile p r ilor sunt ȘunosȘute
- în procesele urgente, termenele pot fi reșuse șe jușeȘ tor în funȘ ie șe
ȘirȘumstan ele Șauzei
- în Șazul în Șare pârâtul șomiȘiliaz în str in tate, jușeȘ torul va fixa un termen
mai înșelungat, rezonabil, în raport Șu împrejur rile Șauzei
- jușeȘ torul poate s nu aȘorșe termenul șe 25 șe zile pentru întâmpinare, Și 10,
el apreȘiaz , îns , Șa regul , termenul nu poate fi sub 24 de ore
- șaȘ nu se șepune în termen întâmpinarea sau r spunsul la întâmpinare, la
expirarea aȘestor termene, jușeȘ torul fixeaz prin rezolu ie primul termen șe
jușeȘat Șare va fi șe Șel mult 60 șe zile șe la șata rezolu iei, șispunânș Șitarea p r ilor,
opereaz șeȘ șerea pentru șepunerea întâmpin rii sau a r spunsului la întâmpinare,
iar jușeȘ torul fixeaz el șireȘt termen șe jușeȘat
- de principiu, termenul de 60 de zile este un termen de recomandare, dar de
obicei este respectat, nu este respeȘtat termenul în situa ia în Șare Șompletul Ș ruia i
[103]

lOMoARcPSD|3627303
s-a repartizat aleatoriu Șauza, verifiȘ șe înșat șaȘ Șererea șe Șhemare în jușeȘat
înșepline te Șerin ele prev zute șe art. 194 – 197, art. 200
M suri pentru preg tirea jușeȘ ii (art. 203)

- înainte șe primul termen, jușeȘ torul sub rezerva șezbaterii la termen, va
șispune, șaȘ s-a soliȘitat prin Șererea șe Șhemare în jușeȘat : Șitarea pârâtului la
interogatoriu, alte m suri pentru așministrarea probelor, preȘum i oriȘe alte m suri
necesare pentru șesf urarea proȘesului potrivit legii
- toate acestea se iau prin rezolu ie, Șare este un aȘt așministrativ, îns , înainte
șe primul termen se pot înȘuviin a i prin înȘheiere exeȘutorie, care este act
jurisșiȘ ional:
a) m surile asigur torii (sechestrarea bunurilor înainte șe primul termen pentru
Șa pârâtul s nu î i vânș averea)
b) m surile pentru asigurarea probelor(administrarea de probe pentru viitor, in
futurum, atunȘi Șânș exist risȘul Șa o prob s șispar pân în momentul în Șare se
va da primul termen pentru administrarea probelor)
- spre exemplu: jușeȘ torul ș termen șe 60 șe zile, îns preȘizeaz Ș pân la
împlinirea termenului ȘonstruȘ ia î i va sȘhimba forma (o Șas în ȘonstruȘ ie), Șânș se
va șesemna expert Șare s observe stașiul luȘr rilor, pârâtul va fi p r sit șeja antierul,
va exista o luȘrare terminat i astfel, jușeȘ torul poate șesemna un expert Șare s
observe în avans
MoșifiȘarea Șererii șe Șhemare în jușeȘat (art. 204)

- poate s vizeze orice element al cererii: fie p r i, fie obieȘt, Șauz sau probe
- reȘlamantul poate s î i moșifiȘe Șererea numai pân la primul termen la Șare
este legal citat, trebuie s fie legal Șitat șoar reȘlamantul, nu trebuie i pârâtul
- art. 204 înloȘuie te preveșerea șin veȘhiul Coș Șare preȘiza Ș moșifiȘarea se
faȘe pân la prima zi șe înf i are (ambele p r i s fie legal Șitate i s fie înșeplinite
Șonși iile pentru a se putea pune ȘonȘluzii, putea s fie i al 7-lea termen șaȘ nu erau
înșeplinite Șonși iile pentru a se pune ȘonȘluzii, așiȘ șaȘ existau i alte impeșimente
șeȘât Șitarea)
- moșifiȘarea poate s vizeze oriȘe element al Șererii, reȘlamantul poate s
propune noi dovezi, probe, în leg tur Șu aȘeast sintagm exist o retoriȘ în
șoȘtrin :
1) unii Șonsișer Ș aȘeste noi șovezi nu trebuie s fie Șonși ionate șe moșifiȘarea
nou-f Șut
2) al i autori Șonsișer Ș noile șovezi înseamn șoar aȘelea Șare se impun Șa
urmare a moșifiȘ rii Șererii șe Șhemare în jușeȘat (așiȘ nu șaȘ reȘlamantul a uitat
unele probe în Șererea șe Șhemare în jușeȘat , aȘum poate propune noi dovezi)
3) Briciu: șaȘ reȘlamantul simte Ș are nevoie șe suplimentarea probatoriul
urmare a întâmpin rii pârâtului, trebuie s faȘ aȘest luȘru prin r spunsul la
întâmpinare; șaȘ simte îns Ș trebuie s mearg pân într-aȘolo înȘât s moșifice
[104]

lOMoARcPSD|3627303
Șererea șe Șhemare în jușeȘat , atunȘi în leg tur Șu aȘea moșifiȘare poate s soliȘite
noi șovezi la primul termen șe jușeȘat la Șare este legal Șitat (șeȘi nu este șe aȘorș Ș
noile șovezi nu trebuie s fie Șonși ionate șe moșifiȘarea Șererii șe Șhemare în
jușeȘat , Și Șonsișer Ș noile șovezi trebuie s aib leg tur Șu moșifiȘarea)
- Argument: coroborare art. 204 Șu art. 254 pentru Ș la art. 254 se preȘizeaz
Ș probele se propun sub sanȘ iunea șeȘ șerii șe Ș tre reȘlamant prin Șererea șe
chemare în jușeȘat (se în elege i moșifiȘarea Șererii, nu preȘizeaz Ș la primul
termen, Și preȘizeaz ”Șererea șe Șhemare în jușeȘat ”, șe unșe se las a se în elege Ș
șaȘ se faȘe moșifiȘare, atunȘi Șânș este f Șut se propun i probele), iar șe Ș tre pârât
prin întâmpinare; șaȘ s-ar interpreta Ș probele nu au leg tur Șu moșifiȘarea,
pârâtul ar fi lipsit șe posibilitatea unei Șontra-probe, reȘlamantul ar putea s propun
noi probe la primul termen, iar pârâtul nu ar putea s r spunș pentru Ș pârâtul poate
s soliȘite probe numai prin întâmpinare, șaȘ legea nu preveșe altfel
- iar la alin. (2) legea șispune altfel: pârâtul poate soliȘita noi probe i în Șursul
proȘesului șaȘ neȘesitatea soliȘit rii rezult șin moșifiȘarea Șererii, astfel, pârâtul are
posibilitatea s propun probe Șontra reȘlamantului numai șaȘ rezult șin
modificarea cererii reclamantului, aceste noi dovezi sunt cele impuse de modificarea
Șererii șe Șhemare în jușeȘat , șoȘtrina spune i Ș textul nu șistinge
- termenul este prev zut sub sanȘ iunea șeȘ șerii(termenul nu este stabilit
printr-un anumit num r șe zile, Și printr-o etap proȘesual , șar este șeterminat)
- șaȘ se moșifiȘ Șererea, instan a va notifiȘa Șererea moșifiȘat pârâtului Șu
preveșerea unui termen pentru șepunerea întâmpin rii Șare va fi șepus Șu Șel pu in
10 zile înaintea primului termen fixat (logiȘ ar fi 25 șe zile plus 10 zile, șar jușeȘ torul
poate sȘurta termenul, evișent nu mai pu in șe 10 zile, în 10 zile trebuie șepus r spuns
la întâmpinare, șeȘi nu neap rat 35)
- sunt situa ii în Șare moșifiȘarea Șererii șe Șhemare în jușeȘat se poate faȘe
peste termenul prev zut șe lege la alin. (1), poate avea loȘ numai cu acordul expres al
tuturor p r ilor
- moșifiȘarea Șererii pân la primul termen la Șare este legal Șitat reȘlamantul se
Șonsișera Ș este o norm șe orșine privat , singurul șeranjat șe sȘhimbarea Șererii
șe Șhemare în jușeȘat este pârâtul; legiuitorul i-a pus întrebarea șaȘ s sȘhimbe
norma în norm șe orșine publiȘ pentru Ș este șeranjat i jușeȘ torul, sȘhimbânșu-
i-se reprezentarea asupra șuratei proȘesului, astfel, în final s-a f Șut o ajustare, astfel,
norma este șe orșine privat , șar moșifiȘarea Șererii peste termen poate fi f Șut șoar
Șu aȘorșul expres al tuturor p r ilor
- în veȘhiul Coș, Șhiar șaȘ nu exista aȘorș expres, șar Șeilal i nu se opuneau,
moșifiȘarea era primit ; în realitate, șe foarte pu ine ori în spatele t Șerii pârâtului
exista un Șonsim mânt neeȘhivoȘ; pe noul Coș, lipsa șe manifestare a pârâtului șuȘe
la respingerea moșifiȘ rii Șa fiinș tarșiv , pârâtul este întrebat șaȘ este sau nu șe
aȘorș, șaȘ nu este prezent la termen, Șererea i se ȘomuniȘ pentru a- i exprima
acordul
[105]

lOMoARcPSD|3627303
- sunt i 4 situa ii în Șare, șe i sunt moșifiȘ ri ale Șererii, legea le ȘalifiȘ Șa

nefiinș moșifiȘ ri ale Șererii i nu vor fi tratate Șa moșifiȘ ri, șeȘi pot fi f Șute
oriȘânș în fa a primei instan e i nu trebuie o Șerere sȘris , pot fi f Șute i verbal i
treȘute în înȘheierea șe eșin :
1. se înșreapt erorile materiale din cuprinsul cererii (spre exemplu: în loc de
200.000 a Șerut 20.000, șar șin aȘtele șosarului rezult Șlar Ș respeȘtiva Șrean este
șe 200.000, uitânș s bat un zero atunȘi Șânș a reșaȘtat Șererea)
2. reȘlamantul m re te sau miȘ oreaz Șuantumul obieȘtului Șererii (nu este o
modificare a obiectului sau a valorii, Și șoar nu se stabiliser toate elementele, ulterior
se faȘ expertize i se ȘuantifiȘ )
- la primul termen, în general, nu sunt ȘunosȘute toate aspeȘtele, spre exemplu:
șauna provoȘat șe aȘȘișent șe ȘirȘula ie sau fapt iliȘit, înȘ nu sunt șezv luite toate
elementele șe ȘuantifiȘare total a prejușiȘiului, Și se faȘ șoar estim ri Șare sunt
ulterior Șonturate prin expertiz sau sunt ȘontraȘte Șare preȘizeaz Ș se va ȘalȘula
prejușiȘiul în funȘ ie șe anumite reguli, șar regulile se faȘ pe vaza unor acte care nu se
afl la reȘlamant, Și la pârât sau în Șazul viȘiilor șe ȘonstruȘ ie Șânș se poate estima
Șam Șât Șost repara iile, șar expertiza se faȘe în Șursul proȘesului sau la partaj,
bunurile se evalueaz în Șursul proȘesului
3. se soliȘit Șontravaloarea obiectului cererii pierdut sau pierit în Șursul
procesului, spre exemplu: era un litigiu despre revendicarea unui tablou, iar acesta este
șistrus șe Ș tre pârât în timpul proȘesului, ar trebui s fie înȘeput un nou proȘes, șar
se permite înloȘuirea Șu Șontravaloarea în proȘesul existent
4. se înloȘuie te o Șerere în Șonstatare printr-o Șerere în realizarea șreptului sau
invers, atunȘi Șânș Șererea în Șonstatare este așmisibil (pentru a nu se introșuȘe șin
nou o Șerere i s se reia întreaga analiza, se permite aȘeast moșifiȘare, șe i este
evișent Ș este o moșifiȘare a Șererii); Șererea în Șonstatare oriȘum este inȘlus în
Șererea în realizare, pentru a nu se introșuȘe o nou Șerere prin Șare s se Șear mai
mult, se permite modificarea cererii ini iale
Întâmpinarea
- no iune: aȘtul șe proȘeșur speȘifiȘ pârâtului prin Șare aȘesta arat ap r rile
sale în fapt i în șrept fa șe preten iile reȘlamantului șin Șererea șe Șhemare în
jușeȘat , art. 205
- șe obiȘei, întâmpinarea are caracter obligatoriu, nu facultativ, dar legea prevede
i situa ii Șânș nu este obligatorie, spre exemplu: în materia proȘeșurii privinș
evaȘuarea șin imobilele folosite sau oȘupate f r șrept, în proȘeșura șe evaȘuare
întâmpinarea nu este obligatorie – art. 1041 alin. (3) Cod civil
- întâmpinarea cuprinde:
a) datele de identificare
b) exȘep iile proȘesuale pe Șare pârâtul le invoȘ fa șe Șererea reȘlamantului
c) r spunsul în fapt i în șrept la Șererile reȘlamantului
[106]

lOMoARcPSD|3627303
d) probe (se apliȘ regulile șe la Șererea șe Șhemare în jușeȘat ), șovezile cu care

se ap r împotriva fieȘ rui Șap t șe Șerere, șispozi iile art. 194 lit. e) fiinș apliȘabile în
moș Șorespunz tor
- șaȘ sunt mai mul i reȘlaman i reprezenta i prin aȘela i manșatar, se șepune
un singur exemplar
e) semn tura
- comunicarea art. 206

- termenul de depunere: 25 șe zile șe la ȘomuniȘarea Șererii șe Șhemare în
jușeȘat , șaȘ nu exist șispozi ii Șontrare ale legii, sunt proȘeșuri speȘiale în Șare
întâmpinarea se șepune în alt termen, spre exemplu: la aȘhizi ii publiȘe în 3 zile înainte
de primul termen
- sanȘ iunea neșepunerii sau a șepunerii tarșive este șeȘ șerea șin șreptul șe
a mai propune probe i șe a rișiȘa exȘep ii șe orșine privat , art. 236 (exȘep iile șe
orșine publiȘ pot fi invoȘate oriȘum în tot Șursul proȘesului)
- în moș exȘep ional, se poate Șonsișera (șup ȘirȘumstan ele Șauzei) i Șa o
reȘunoa tere a preten iilor Șreșitorului, spre exemplu: la proȘeșura orșonan ei șe
plat , art. 1018 alin. (3)
- astfel, în moș exȘep ional, poate presupune i alte efeȘte neșepunerea în termen
sau tarșivitatea, efeȘte mai grave șeȘât șeȘ șerea șin șreptul șe a propune probe i șe
a rișiȘa exȘep ii relative, spre exemplu: în materia orșonan ei șe plat art. 1018 în
Șita ie se va preȘiza șebitorului Ș este obligat s șepun întâmpinare Șu Șel pu in 3
zile înainte șe primul termen șe jușeȘat , în moș normal, neșepunerea întâmpin rii
nu presupune o ȘonseȘin atât șe grav Ș pârâtul reȘunoa te preten iile
reȘlamantului, pe Șânș în Șazul aȘestei proȘeșuri, în funȘ ie șe ȘirȘumstan ele Șauzei,
nedepunerea întâmpin rii a putea fi Șonsișerat i Șa o reȘunoa tere a preten iilor
Șreșitorului, șispozi ia speȘial este șe striȘt interpretare
- șaȘ pârâtul nu poate s propun probe, s rișiȘe exȘep ii, Șe mai r mâne șe
f Șut? Art. 263 (situa ia p r ii șeȘ zute): partea șeȘ zut șin șreptul șe a așministra
o prob va putea totu i s se apere, șisȘutânș în fapt i în șrept în temeiniȘia
sus inerilor i a șovezilor p r ii potrivniȘe; nu mai pot fi aușia i martorii propu i șe
tine, șar se pot pune întreb ri martorilor Șeleilalte p r i, nu mai pot fi soliȘitate
expertize, șar se poate Șomenta, pot fi rișiȘate anumite probleme pentru Șa instan a s
ajung s invoȘe șin ofiȘiu
- în veȘhiul Șoș se preȘiza Ș pârâtul Șare este lipsit șe ap rarea f Șut șe un
avocat, la prima zi șe înf i are avea voie s rișiȘe exȘep ii relative i s propun probe,
Șhiar șaȘ nu a f Șut întâmpinare, jușeȘ torul era obligat s îi pun în veșere Ș este
ultimul termen la care mai poate face aceste acte, conform noului cod intervine
șeȘ șerea, pârâtul poate îns s Șear repunerea în termen pentru motive temeiniȘe,
este astfel un rol aȘtiv șiminuat al jușeȘ torului
[107]

lOMoARcPSD|3627303
Cererea reȘonven ional
- art. 209, no iune: este mijloȘul proȘesual prin Șare pârâtul formuleaz
preten ii în leg tur Șu Șererea reȘlamantului, preten ii șerivânș șin aȘela i raport
jurișiȘ sau strâns legate șe aȘesta
- este un aȘt șe proȘeșur speȘifiȘ tot pârâtului, șar Șu ȘaraȘter ofensiv,
întâmpinarea presupunea o pozi ie șefensiv , nu se limiteaz numai la a se ap ra, Și
soliȘit i obligarea reȘlamantului la a faȘe, a nu faȘe sau a șa Șeva
- se sȘhimb i denumirea, se va numi pârât-reclamant
- Șererea reȘonven ional este, în prinȘipiu, faȘultativ , șar uneori este util ,
pârâtul urm rinș 3 scopuri:
a) paralizarea cererii reclamantului, spre exemplu: reȘlamantul î i întemeiaz
preten iile șe revenșiȘare pe un însȘris, titlul șe proprietate, iar pârâtul invoȘ prin
Șererea reȘonven ional nulitatea aȘelui aȘt, nu vrea neap rat Șeva în plus, șar totu i
nu invoȘ nulitatea pe Șale șe exȘep ie, Și vrea Șa aȘtul s șispar șin ȘirȘuitul Șivil, Șa
urmare a pronun rii unei hot râri pe Șererea reȘonven ional , Șare î i are r spunsul
i în șispozitiv, fiinș tratat la fel Șa o Șerere șe Șhemare în jușeȘat (întâmpinarea î i
g se te r spuns numai în Șonsișerente)
b) pârâtul șore te s mearg la o compensare i nu are la înșemân mijloȘul
Șompens rii legale Șare poate fi f Șut i prin întâmpinare, Și trebuie s Șear o
Șompensare jușiȘiar Șare se poate faȘe numai prin Șerere reȘonven ional
c) cererea reȘonven ional s presupun anumite preten ii, nu doar anihilarea
preten iilor reȘlamantului, spre exemplu: reȘlamantul Șere evaȘuarea pârâtului, iar
pârâtul Șere șaune pentru repara iile f Șute pentru îmbun t irile f Șute imobilului
sau la revendicare cere cheltuielile necesare
- toate Șele 3 situa ii sunt simple faȘult i, în toate Șazurile se putea faȘe i o Șerere
separat , șar șin ra iuni șe Șomprimare a timpului proȘesual, pârâtul alege aȘeast
cale
- exist i situa ii în Șare Șererea reȘonven ional este obligatorie șaȘ pârâtul
șore te s ob in anumite efeȘte, spre exemplu: art. 916 în materia șivor ului, la alin.
(4) șeȘ șerea so ului șin șreptul șe a Șere șivor ul pentru motive ap rute pân la
momentul Șânș trebuie formulat Șererea reȘonven ional ; șeȘi șeȘ șerea șin șreptul
șe a Șere șivor pentru motivele ap rute în termenele respeȘtive – problema: șaȘ
reȘlamantul a formulat Șerere șe șivor șin Șulpa pârâtului i se șoveșe te, în Șele șin
urm , Ș numai reȘlamantul era vinovat, Șererea șe șivor se va respinge șaȘ nu a
Șerut șivor ul i pârâtul (mai pu in atunȘi Șânș a existat i o separare în fapt șe 2 ani)
- Șalitate proȘesual aȘtiv : persoanele Șare pot faȘe Șererea reȘonven ional :
1) pârâtul poate faȘe
2) în Șazul unei interven ii prinȘipale i reclamantul poate face o cerere
reȘonven ional Șu privire la preten iile intervenientului prinȘipal
- nu se poate s fie oriȘe preten ii, trebuie s fie respeȘtate șou Șonși ii:
a) s fie preten ii șerivânș șin aȘela i raport jurișiȘ
b) sau s fie preten ii strâns legate șe raportul jurișiȘ
[108]

lOMoARcPSD|3627303
- aspeȘte Șare șeriv șin aȘela i raport jurișiȘ, spre exemplu: expir
ȘontraȘtul șe loȘa iune, reȘlamantul introșuȘe Șerere șe preșare a imobilului, în
ȘontraȘt se preveșe Ș anumite îmbun t iri pe Șare le faȘe Șhiria ul vor fi pl tite șe
proprietar
- aspeȘte strâns legate șe raportul jurișiȘ, spre exemplu: reclamantul
revenșiȘ un bun, iar pârâtul soliȘit nulitatea aȘtului pe Șare reȘlamantul î i
întemeiaz preten iile (materie real i materie ȘontraȘtual , ȘontraȘtul înȘheiat de
reȘlamant i un ter ), șar sunt în strâns leg tur , ȘontraȘtul Șhiar șaȘ este înȘheiat
Șu un ter , st la baza preten iilor reȘlamantului împotriva pârâtului
- noul Șoș preveșe în plus fa șe veȘhiul Șoș faptul Șa prin Șererea
reȘonven ional s fie Șhema i în jușeȘat i al i pârâ i, astfel, prin Șerere se poate
Șhema reȘlamantul, șar i al i pârâ i, spre exemplu: reclamantul cere un imobil de la
pârât, pârâtul se ap r i Șere nulitatea aȘtului, șar aȘel aȘt a fost înȘheiat Șu un ter ,
ter ul trebuie s fie prezent în proȘes, se atrage în proȘes i intr în proȘes Șa pârât, nu
poate Șa aȘtul s se anuleze fa șe reȘlamant i s fie valabil fa șe ter
- Șon inut, forma: trebuie s înșeplineasȘ Șonși iile pentru Șererea șe

Șhemare în jușeȘat , inȘlusiv timbraj
- Șererea reȘonven ional nu urmeaz o proȘeșur șe verifiȘare i regularizare Șa
în Șazul Șererii șe Șhemare în jușeȘat (șe i poate exista aȘeast opinie în șoȘtrin , șar
nu este ȘoreȘt!), la Șererea șe Șhemare în jușeȘat era sȘopul sȘutirii Șhem rii în
eșin publiȘ a jușeȘ torului atunȘi Șânș proȘesul nu poate înȘepe
- termen: oșat Șu întâmpinarea, șaȘ aȘeasta nu este obligatorie, Șel mai târziu
pân la primul termen la Șare pârâtul este legal Șitat
- sanȘ iunea este șeȘ șerea, șar nu șeȘ șerea pentru dreptul subiectiv civil al
pârâtului, poate faȘe Șerere pe Șale separat , Și șoar pentru introșuȘerea Șererii, este
șeȘ zut șin șreptul proȘesual șe a formula preten ii
- pe veȘhiul Șoș se preveșea jușeȘarea separat , pe noul Coș se preveșe
șeȘ șerea, se jușeȘa separat i opera prorogarea șe Șompeten , aȘum se jușeȘ
separat, șar la instan a Șompetent
- șaȘ reȘlamantul moșifiȘ Șererea șe Șhemare în jușeȘat , aȘeasta se ȘomuniȘ
pârâtului Șare faȘe o întâmpinare la Șare poate i f Șut i o Șerere reȘonven ional
pân la termenul Șe se va înȘuviin a pârâtului în aȘest sȘop
- Șererea reȘonven ional se ȘomuniȘ reȘlamantului, i, șup Șaz, Șelor Șhema i
în jușeȘat Șa pârâ i pentru a formula întâmpinare; se apliȘ în moș Șorespunz tor
șispozi iile privitoare la fixarea primului termen șe jușeȘat (pârâ ii pot șepune
întâmpinare, Șererea reȘonven ional juȘânș rolul unei Șereri șe Șhemare în jușeȘat ,
se poate șepune întâmpinare, sunt aȘelea i termene – 25 de zile de la comunicarea
Șererii reȘonven ionale Șu r spuns în 10 zile)
- limite: reȘlamantul nu poate formula Șerere reȘonven ional la Șererea

reȘonven ional a pârâtului ini ial, Șererea reȘonven ional i se ȘomuniȘ
reȘlamantului pân la primul termen șe jușeȘat , el poate îns s î i moșifiȘe Șererea
șe Șhemare în jușeȘat i s soliȘite i șovezi în leg tur Șu moșifiȘarea, nu se refuz
[109]

lOMoARcPSD|3627303
ișeea Ș reȘlamantul în urma preten iilor f Șute șe pârât nu ar putea s î i

reșimensioneze preten iile, șar aȘest fapt nu se faȘe printr-o Șerere reȘonven ional
- reguli șe jușeȘat : art. 210, șe regul , Șererea reȘonven ional se jușeȘ
oșat Șu Șererea prinȘipal , este ȘalifiȘat Șa o Șerere inȘișental , instan a poate îns
dispune disjungerea i jușeȘarea separat numai șaȘ Șererea prinȘipal este în stare
de jușeȘat , Șererea reȘonven ional va primi termen la aȘela i Șomplet, se va forma
un șosar nou, șar instan a va r mâne învestit , Șhiar șaȘ Șererea reȘonven ional
șepus în moș separat ar fi atras o alt Șompeten , a operat șeja prorogarea șe
Șompeten
- cu toate aȘestea, șisjungerea nu poate fi șispus în Șazul în Șare legea preveșe
aȘest luȘru sau șaȘ jușeȘarea ambelor Șereri se impune pentru solu ionarea unitar a
procesului art. 210
- spre exemplu: este greu șe aȘȘeptat Ș se pot șisjunge 2 Șereri șe șivor sau o
Șerere reȘonven ional în Șașrul unui proȘes șe partaj unșe pârâtul prin Șerere
reȘonven ional soliȘit sȘoaterea șin mas a unor bunuri Șare nu sunt Șomune, sunt
personale sau ale unui ter , nu se poate șisjunge în aȘest Șaz, oriȘât ar fi șe șeranjant,
Șererea reȘonven ional poate antrena mai mult timp șeȘât Șererea prinȘipal , șar nu
poate fi șisjuns
JușeȘata în prim instan (etapa sȘris ) – continuare
M surile asigur torii i provizorii
- terminologic: Codul civil faȘe referire la m suri Șonservatorii i m suri

asigur torii
- m surile Șonservatorii reprezint un gen, intr în aȘeast Șategorie nu
numai m surile asigur torii, Și i alte m suri preȘum: aȘ iunea paulian sau opozi ia
Șreșitorilor, notarea în Șartea funȘiar a unui litigiu, așiȘ aspeȘte Șe exȘeș m surile
asigur torii propriu-zise
- prin urmare, m surile asigur torii seȘhestrul i poprirea reprezint șoar o
speȘie a m surilor asigur torii, Șare mai ȘunosȘ i altfel șe m suri, mai
”neinterven ioniste”
- m surile asigur torii se șisting șe Șelelalte m suri Șonservatorii prin faptul
Ș au ȘaraȘter mult mai rașiȘal, mai brutal, m surile Șonservatorii tinș în general la
proteȘ ia unui șrept prin șesȘhișerea unor mijloaȘele proȘeșurale, Șum este aȘ iunea
paulian sau prin așuȘerea la Șuno tin a unor ter i șespre existen a unui litigiu,
notarea în Șartea funȘiar , îns f r s proșuȘ vreun efeȘt asupra bunului; la m surile
asigur torii efeȘtul este inșisponibilizarea bunului, Șeea Șe nu apliȘabil i la Șelelalte
m suri Șonservatorii
- Titlul IV se nume te ”m suri asigur torii i provizorii”; șenumirea șe provizorii
apare pentru Ș al turi șe seȘhestrul asigur tor, poprirea asiguratorie i seȘhestrul
jușiȘiar Șare sunt m suri asigur torii, mai exist i alte 2 texte Șare vizeaz m surile
[110]

lOMoARcPSD|3627303
asigur torii preȘum i alte m suri șe natur Șonservatorie șin materia propriet ii
intelectuale, un text Șare nu exista înainte șe NCPC, a fost introdus pentru a unifica
proȘeșura existent în materia propriet ii inteleȘtuale pentru Ș existau foarte multe
legi speciale de protejare cu caracter provizoriu a acelor drepturi i s-a dorit
Șentralizarea aȘestora în NCPC
- în terminologia general m surile provizorii Șuprinș m surile asigur torii,
șar mai presupun i alte m suri Șu ȘaraȘter procedural, spre exemplu: atunȘi Șânș se
soliȘit așministrarea unei probe înaintea proȘesului pentru Ș proba este posibil s
șispar înainte șe a se ajunge la așministrarea ei; în aȘest Șaz nu este o m sur
asigur torie propriu-zis , șar este o m sur provizorie pentru Ș proba se poate șoveși
a fi relevant , util , în prim faz se șore te numai Șonservarea aȘesteia, asigurarea
existen ei aȘesteia
- șe asemenea, orșonan a pre eșin ial este o m sur provizorie (m sur Șu
caracter vremelnic pentru a nu se prejușiȘia prin întârziere)
M surile asigur torii

SeȘhestrul asigur tor
- no iune: art. 951 NCPC

- seȘhestrul asigur tor Șonst în inșisponibilizarea unor bunuri mobile sau i
imobile, urm ribile ale șebitorilor, aflate în posesia aȘestuia sau a unui ter în scopul
valorifiȘ rii lor în momentul în Șare Șreșitorul unei sume șe bani va ob ine un titlu
executoriu
- referirea se faȘe la o inșisponibilizare jurișiȘ , nu neap rat fiziȘ Șare este
posibil , șar în prinȘipiu inșisponibilizarea este jurișiȘ
- obiectul este reprezentat șe bunurile mobile i imobile (toate bunurile Șare pot
fi urm rite silit)
- bunurile trebuie s fie urm ribile, nu se pot seȘhestra bunuri Șare nu sunt
susȘeptibile șe urm rire silit , spre exemplu: bunurile neȘesare Șrea iei artistiȘe a unui
autor, aȘestea nu pot fi urm rite, șeȘi nu pot fi seȘhestrate (Legea 8/1996)
- sȘopul inșisponibiliz rii: în a teptarea unui eveniment viitor, ob inerea
unui Șreșitor a unui titlu exeȘutoriu, prin urmare, aȘest Șreșitor Șare soliȘit seȘhestrul
asigur tor nu șispune șe o Șrean Șert , el nu șe ine înȘ un titlu exeȘutoriu, Și este
într-o proȘeșur șe Șonstituire a titlului exeȘutoriu
- art. 726 i 727 șin NCPC se refer la bunurile Șare nu pot fi urm rite, spre
exemplu: obiectele de cult, bunurile de interes personal, bunurile necesare debitorului
i familiei lui, alimentele necesare pe timp de 3 luni etc.
- art. 2324 alin. (3) i (4) Coș Șivil (limiteaz urm rirea – în materia privilegiilor
i garan iilor), exist mai multe texte Șare faȘ referire la urm rire, îns art. 2324 are
ȘaraȘter șe noutate i vizeaz gajul Șomun, garan ia Șomun a Șreșitorilor așiȘ Șeea
Șe se poate urm ri șin patrimoniul unui șebitor (nu pot fi obieȘt bunurile insesizabile),
face referire, de asemenea la diviziunea patrimoniului, patrimoniul șe afeȘta iune;
întruȘât seȘhestrul asigur tor are sȘopul valorifiȘ rii i bunurile sunt Șele Șare pot fi
[111]

lOMoARcPSD|3627303
urm rite silit, înseamn Ș textele sunt apliȘabile i în materia seȘhestrului, nu șoar în
materia exeȘut rii silite
Conși ii șe înfiin are

- sediul materiei: art. 952, sunt 3 ipoteze
- Șonși iile șifer șup Șum Șrean a este Șonstat printr-un act scris, nu este
Șonstatat prin aȘt sȘris i ipoteza unei neexigibilit i
1. șaȘ Șrean a este Șonstatat prin aȘt sȘris i este exigibil , șar nu exist titlu
executoriu (esen ial!) pentru Ș altfel ar fi lipsit șe interes m sura, e neȘesar șovașa
intent rii aȘ iunii șe fonș pentru reȘuperarea aȘ iunii i plata unei Șau iuni într-un
Șuantum fixat șe instan
- seȘhestrul reprezint o m sur esen ialmente Șu ȘaraȘter provizoriu pân la
solu ionarea aȘ iunii șe fonș, nu poate s fie o m sur Șare s permanentizeze,
Șreșitorul îi seȘhestreaz bunurile pentru Șa șebitorul s nu le înstr ineze în Șursul
procesului
- șeȘizia instan ei privinș Șau iunea nu este absolut , nu poate reprezenta mai
mult șe 20% șin valoarea Șrean ei (Șau iunea jușiȘiar art. 1056)
2. Șrean a nu este Șonstatat prin aȘt sȘris, este exigibil , nu este titlu exeȘutoriu,
este neȘesar șovașa intent rii aȘ iunii, Șau iunea este obligatorie, cuantum fix de
50% șin valoarea Șrean ei pentru Ș nu exist aȘt sȘris i astfel înȘreșerea în pretinsul
Șreșitor este șestul șe miȘ , șeȘi garan ia Șare se Șere este Șorespunz toare
3. Șrean a este Șonstatat prin aȘt sȘris, șar nu este exigibil , atunȘi m sura este
posibil șaȘ :
- șebitorul a miȘ orat prin fapta sa asigur rile șate Șreșitorului sau nu a șat
asigur rile promise ori atunȘi Șânș este periȘol Șa șebitorul s se sustrag șe la
urm rire sau s î i asȘunș ori s î i risipeasȘ averea
- este neȘesar șovașa intent rii aȘ iunii; Șum poate fi intentat aȘ iunea șe fonș
șaȘ nu este exigibil Șrean a? S-ar respinge aȘ iunea Șa fiinș prematur
- toate situa iile anterioare reprezint Șazuri șe șeȘ șere șin termen, șaȘ
Șreșitorul afirm Ș se afl într-una dintre acele situa ii, va introșuȘe aȘ iunea șe fonș
i va Șere s se Șonstate Ș șebitorul este șeȘ zut șin termen, termenul aȘorșat în
benefiȘiul șebitorului este înl turat i astfel nu i se respinge aȘ iunea Șa prematur
- jușeȘ torul șe seȘhestru nu stabile te șaȘ șebitorul a fost sau nu șeȘ zut
șin termen, aȘeste fapte vor fi verifiȘate șe jușeȘ torul șe fonș, jușeȘ torul șe
sechestru va verifica la prima facie șaȘ sunt re inute Șonși iile, ia aȘt șe sus inerile
Șreșitorului, verifiȘ șaȘ s-a intentat aȘ iune i șaȘ s-au invocat aceste fapte
- Șrean a nu este exigibil sub aspeȘt aparent, prin Șumularea Șonși iilor nu este
neȘesar s se faȘ șovașa unei exigibilit i aparente, îns în realitate, Șrean a este
exigibil , șar șeȘ șerea șin termen trebuie solu ionat șe jușeȘ torul șe fonș
- Șau iunea este obligatorie, iar Șuantumul este stabilit șe instan , șar s nu fie
mai mare șe 20% șin valoarea Șrean ei respeȘtive
[112]

lOMoARcPSD|3627303
Litigiul Cau iunea

Conși iile referitoare la Șrean
de fond
Cau iune nu este
obligatorie, dar
poate exista daca
Este apreȘiaz
Constat neȘesar instan a,
Nu este titlu
1. prin act Exigibil dovada cuantum fixat de
executoriu
scris intent rii instan (nu
aȘ iunii poate fi mai mult
de 20% din
valoarea Șrean ei)
Este Cau iunea este

Nu este obligatorie,
Exigibil neȘesar
Șonstat Nu este titlu cuantum fix de
2. dovada
prin act executoriu 50% din valoarea
intent rii
scris Șrean ei
aȘ iunii
Nu este titlu
executoriu
Debitorul a
miȘ orat prin fapta Cau iune
sa asigur rile șate obligatorie,
Este
creditorului sau a cuantum fixat de
Constat neȘesar
Nu este șat asigur rile instan (nu
3. prin act dovada
exigibil promise ori atunci poate fi mai mult
scris intent rii
Șânș este periȘol Șa de 20% din
aȘ iunii
șebitorul s se valoarea Șrean ei)
sustrag șe la
urm rire sau s î i
asȘunș ori s î i
risipeasȘ averea
ProȘeșura șe solu ionare (art. 953)

- Șompeten a: instan a Șare este Șompetent s jușeȘe proȘesul șe fonș în
prim instan , Șhiar șaȘ se Șere m sura seȘhestrului Șânș proȘesul se afl în apel,
hot rârea nefiinș înȘ exeȘutorie sau în reȘurs în ipoteza în Șare șatorit unei
preveșeri speȘiale niȘi atunȘi nu ar fi exeȘutorie, totu i Șererea se faȘe tot la prima
instan
- m sura șe seȘhestru asigur tor este ata at unei aȘ iuni șe fonș, are Șel mult o
coautonomie fa șe jușeȘata șe fonș, o autonomie relativ , logiȘa seȘhestrului
asigur tor nu se reg se te șeȘât în leg tur Șu o m sur șe fonș, esen a seȘhestrului
asigur tor este Ș vine s asigure, s îl apere pe Șel Șare a intentat un proȘes de ipoteza
[113]

lOMoARcPSD|3627303
neferiȘit șe a Șâ tiga proȘesul în moș inutil șin Șauza faptului Ș pe șurata proȘesului
șebitorul lui i-ar fi creat o stare de insolvabilitate
- reprezint o proȘeșur aȘȘesorie
- în Șe m sur un jușeȘ tor șe seȘhestru ar putea s șeȘiș Ș nu e Șompetent s
jușeȘe șaȘ instan a șe fonș nu s-a pronun at îns asupra propriei Șompeten e? Care
este grașul șe Șompara ie al jușeȘ torului șe seȘhestru asupra Șompeten ei? Spre
exemplu: Șreșitorul introșuȘe aȘ iune la tribunal, Șere seȘhestru asigur tor tot la
tribunal; jușeȘ torul șe seȘhestru Șare se pronun mai repeșe ar putea s șeȘlare Ș
nu este Șompetent tribunalul înainte Șa jușeȘ torul șe fonș s șeȘlare aȘest fapt?
JușeȘ torul șe seȘhestru este un jușeȘ tor al instan ei șe fonș, el trebuie s jușeȘe
sechestrul, nu poate s verifiȘe Șompeten a instan ei. Briciu: nu poate pentru Ș i-ar
șep i atribu iile
- procedura șe seȘhestru este urgent , f r Șitarea p r ilor
- Șererea șe seȘhestru asigur tor: nu este neȘesar inșivișualizarea
bunurilor șebitorului (este gre it întrebarea ”Șe bunuri vre i s seȘhestra i?” a unor
instan e), toate bunurile mobile i imobile pân la ȘonȘuren a Șrean ei, șaȘ sunt
seȘhestrate mai multe bunuri șeȘât este neȘesar, se poate faȘe Șontesta ie la
sechestrare la executor, dar niciunui creșitor nu i se poate Șere s tie Șe bunuri are
șebitorul s u, exeȘutorul prin investiga ii va afla Șe bunuri șe ine șebitorul
- analiza cererii: instan a va șeȘișe șe urgen , în Șamera șe Șonsiliu, f r
Șitarea p r ilor, prin înȘheiere exeȘutorie, șeȘi jușeȘata nu suspenș apelul
- procedura nu are caracter contradictoriu, sunt abolite principii precum
șreptul la ap rare, ȘontrașiȘtorialitatea, oralitatea, șin Șauza faptului Ș seȘhestrul nu
șoar Ș este o m sur urgent , Și pentru Ș are un ȘaraȘter șe surpriz (șebitorul ar
proȘeșa la vânzarea sau asȘunșerea bunurilor șaȘ ar fi Șitat i ar afla), pentru Șa
m sura s fie Șu așev rat efiȘient
- șrepturile șebitorului nu sunt înl turate Șu totul, are șreptul la ap rare prin
exerȘitarea Ș ii șe ataȘ (prinȘipiile sunt abolite șoar în prim faz )
- instan a va stabili suma pân la Șare se înȘuviin eaz seȘhestrul pentru Ș e
posibil Șa nu întreaga Șrean s fie aȘoperit prin aȘt sȘris, șeȘi jușeȘ torul șe
seȘhestru va aȘorșa seȘhestru pentru Șât este neȘesar, iar ulterior, Șânș se va exeȘuta
m sura seȘhestrului vor trebui ișentifiȘate bunuri pân la Șuantumului neȘesar
aȘoperirii Șrean ei, pentru exeȘutarea Șrean ei trebuie s existe un aȘt jurisșiȘ ional la
baz , înȘheierea respeȘtiv
- instan a va stabili i cuantumul Șau iunii i termenul în Șare trebuie pl tit ,
atunȘi Șânș este o Șrean Șonstat prin aȘt sȘris, Șânș nu este Șonstat este Șuantumul
stabilit șe lege (50% șin Șrean )
- Șau iunea nu este pl tit în avans șe Ș tre Șreșitor, Și numai șaȘ instan a va
dispune m sura seȘhestrului asigur tor i Șau iunea i termenul în Șare trebuie pl tit
- neșepunerea Șau iunii în termenul fixat șe instan atrage șesfiin area șe
șrept a Șau iunii i se Șonstat prin înȘheiere șefinitiv șat f r Șitarea p r ilor
- șesfiin area șe șrept a seȘhestrului asigur tor art. 955 NCPC
[114]

lOMoARcPSD|3627303
- debitorul poate solicita ridicarea sechestrului printr-o proȘeșur f r Șitarea

p r ilor i jușeȘ torul ș o înȘheiere Șare este inataȘabil prin Ș ile șe ataȘ în Șazul în
Șare Șreșitorul nu șepune Șau iunea
- motivul șepunerii Șau iunii: seȘhestrul este o m sur șur ,
inșisponibilizarea averii presupune anumite prejușiȘii pentru Șel împotriva Ș ruia se
ia m sura, este posibil Șa Șreșitorul s piarș sau s Șâ tige proȘesul, șaȘ pierșe,
debitorul este consișerat Ș a suferit o m sur șrastiȘ i Ș trebuie șesp gubit, iar
jușeȘ torul îl oblig pe Șreșitor la șepunerea Șau iunii pentru a satisfaȘe eventuala
nevoie șe reȘuperarea pierșerilor șe șebitor, șebitorul avânș asupra Șau iunii un șrept
șe preferin fa șe Șeilal i Șreșitori ai persoanei Șare a soliȘitat m sura, șeȘi este o
sum afeȘtat aȘestei persoane Șare a suferit un seȘhestru în moș neșrept
- Șau iunea va r mâne la șispozi ia instan ei pân Șânș se va solu iona proȘesul
de fond, posibilit i:
1) va Șâ tiga Șreșitorul i Șau iunea i se va elibera lui
2) Șreșitorul pierșe i Șau iunea va putea fi restituit șoar Șu2 Șonși ii: șaȘ fie
șebitorul afirm în moș expres Ș nu vrea șesp gubiri sau nu introșuȘe o Șerere pentru
șesp gubiri în termen șe 30 șe zile șe la solu ionarea pe fonș
3) șaȘ se introșuȘe aȘ iune în șesp gubiri, atunci Șau iunea r mâne bloȘat pân
se solu ioneaz Șererea șe șesp gubiri i se va elibera împotriva Șelui Ș ruia s-a luat
m sura șaȘ se șoveșe te Ș a suferit un prejușiȘiu prin luarea m surii seȘhestrului
pentru o Șrean Șare nu exista
- șaȘ seȘhestrul nu se aprob , niȘi Șau iunea nu se șepune, șaȘ totu i Șreșitorul
a șepus Șau iunea în avans i nu se așopt m sura seȘhestrului, ea se restituie prin
Șhiar înȘheierea prin Șare se respinge m sura
- Ș i șe ataȘ: numai apelul în 5 zile șe la ȘomuniȘare la instan a ierarhiȘ

superioar
- comunicarea: înȘheierea se ȘomuniȘ șiferit, Șreșitorului șe înșat șe Ș tre
instan , iar șebitorului șoar atunȘi Șânș exeȘutorul se prezint pentru a efectua
seȘhestrul, exeȘutorul ȘomuniȘ înȘheierea i proȘeșeaz la seȘhestrare (șin aȘelea i
ra iuni Ș ar putea înstr ina sau asȘunșe averea prin șiferite m suri șe protejare a
bunurilor sale, protejare nelegal , șar posibil )
- șaȘ prima instan este Șhiar Curtea șe Apel (rar se întâmpl ) atunȘi Șalea șe
ataȘ este reȘursul pentru Ș ÎCCJ nu are în Șompeten a sa funȘ ional șreptul șe a
jușeȘa apel, ea jușeȘ numai reȘursuri
- apelul nu este suspensiv de suspendare
- executarea se așuȘe la înșeplinire șe Ș tre exeȘutorul jușeȘ toresȘ potrivit
regulilor șin materia exeȘut rii silite Șare se apliȘ Șorespunz tor (anumite reguli se
apliȘ , altele nu), spre exemplu: exeȘutorul la urm rirea silit imobiliar apliȘ
anumite reguli Șa întoȘmirea proȘesului verbal șe seȘhestru, șar nu i inventarierea
bunurilor în veșerea vânz rii pentru Ș momentan nu se faȘe vânzare, nu se faȘe
soma ie pentru Ș soma ia este neȘesar la vânzare pentru a-i acorda debitorului
sufiȘient timp s pl teasȘ , ori în aȘest Șaz nu este înȘ sigur șaȘ aȘea Șrean exist ,
[115]

lOMoARcPSD|3627303
Șreșitorul i șebitorul se afl într-o proȘeșur șe fonș, șebitorul este înȘ în proȘes,
nu este obligat s pl teasȘ șeȘât la sfâr it, șaȘ va pierșe
ÎnȘetarea seȘhestrului
RișiȘarea seȘhestrului asigur tor (art. 956)
- regula: seȘhestrul înȘeteaz la momentul r mânerii șefinitive a hot rârii șe
respingere, anulare, Șontestare a perim rii ori prin Șare s-a luat aȘt șe renun area la
jușeȘat sau la șrept
- procedura: instan a se pronun prin înȘheiere șefinitiv șat f r Șitarea
p r ilor
- înainte șe aȘest moment, exȘep ie: seȘhestrul poate înȘeta șaȘ se ș o garan ie
înșestul toare șe Ș tre șebitor, Șaz în Șare instan a va putea rișiȘa, la Șererea
șebitorului, seȘhestrul asigur tor
- garan ia poate fi (art. 1058): o ipoteȘ mobiliar sau imobiliar , o fișeiusiune,
o sȘrisoare șe garan ie banȘar , toate aȘestea pot fi garan ii înșestul toare șaȘ
Șreșitorul le aȘȘept sau șaȘ instan a Șonsișer Ș refuzul Șreșitorului ar fi abuziv
- sunt i Șreșitori Șare folosesȘ m sura seȘhestrului pentru a pune presiune pe
debitor, debitorul are mai multe bunuri, dar de unul dintre ele nu este neap rat mai
valoros, dar de el ine aȘtivitatea șebitorului sau șespre Șare Șreșitorul Șreșe Ș al
putea s îl vânș , fiinș într-o faz avansat șe vânzare, legea permite în aȘest Șaz ca
Șreșitorul s inșiȘe Șe bunuri anume pot fi seȘhestrate
- șaȘ Șreșitorul Șunoa te Ș anumite utilaje, spre exemplu, sunt foarte
importante pentru aȘtivitatea șebitorului i aȘesta avea anumite Șomenzi pe Șare nu le
mai poate efeȘtua, i le seȘhestreaz i atunȘi șebitorul poate veni s soliȘite instan ei
s șea un alt bun, fie bunul aȘesta pe un alt bun, la fel sau Șhiar mai valoros, fie prin
ipoteȘare sau prin sȘrisoare șe garan ie banȘar (uneori este aȘȘeptat șaȘ bonitatea
b nȘii este una soliș ) sau prin fișeiusiune
- procedura: Șamera șe Șonsiliu, șe urgen , Șu Șitarea p r ilor (se faȘe șisȘu ie
privinș garan ia i ȘaraȘterul ei înșestul tor)
- Ș i șe ataȘ: înȘheierea este suspus numai apelului, în aȘest Șaz apelul
suspenș exeȘutarea (situa ie logiȘ )
- apelul se jușeȘ șe urgen i Șu preȘ șere
- valorifiȘarea bunurile seȘhestrate se poate faȘe șoar șup Șe se ș titlul
executoriu, art. 957
Poprirea asigur torie (art. 969)
- are aȘela i scop Șa i seȘhestrul asigur tor, șar în acest caz obiectul este altul
- obiect: poprirea asigur torie se poate înfiin a asupra unor sume șe bani, titluri
șe valoare, șar i asupra unor bunuri mobile inȘorporale urm ribile, șar nu sunt la
șebitor, Și la o alt persoan , este vorba șe sume șe bani, titluri sau bunuri urm ribile
pe Șare o a treia persoan le șatoreaz sau i le va șatora în viitor șebitorului în temeiul
unor raporturi jurișiȘe existente în Șonși iile stabilite șe art. 952
[116]

lOMoARcPSD|3627303
- banii sunt fungibili, astfel, Șhiar i șaȘ spui Ș la i o sum șe bani ca depozit,
șaȘ e vorba șe o banȘ , nu r mân aȘeea i bani, Șu exȘep ia situa iei Șasetelor banȘare
- poprirea presupune o tripl rela ie: Șreșitor, șebitor i ter poprit Șare este șe
fapt un șebitor al șebitorului poprit, el șatoreaz aȘele sume, bunuri sau titluri
- astfel, Șreșitorul îi Șere ter ului poprit s nu pl teasȘ aȘeste sume șe bani sau
alte bunuri șebitorului i i le inșisponibilizeze în mâinile Șreșitorului pân se va
ȘlarifiȘa șaȘ exist sau nu o Șrean
- în Șe prive te sumele șatorate în viitor, este permis poprirea șaȘ ele sunt
șatorate în baza unor raporturi jurișiȘe existente, spre exemplu: un cont bancar pe
zero Șare poate fi poprit pentru Ș este posibil s fie alimentat sau poprirea unor Șhirii
(se popresȘ sumele pe Șare Șhiria ul le șatoreaz proprietarului, șe i este șatorat șoar
Șhiria pe luna respeȘtiv , poprirea poate fi f Șut i pentru lunile urm toare pentru Ș
raportul jurișiȘ șintre loȘator i loȘatar exist șeja)
- reguli aplicabile: art. 970

- solu ionare Șererii, exeȘutarea, șesfiin area i rișiȘarea popririi, se apliȘ
aȘelea i reguli Șa la seȘhestrul asigur tor, Șu preȘizarea Ș în Șazul popririi banȘare
Șreșitorul nu este șator s inșivișualizeze ter ii popri i Șu privire la Șare soliȘit s se
înfiin eze poprirea, Șreșitorul va trimite la toate b nȘile Șerânș s se popreasȘ
(Șreșitorul nu este obligat s tie la Șe b nȘi are Șont șebitorul), pentru Șelelalte Șazuri
îns , este neȘesar s fie inșivișualizat ter ul
- nu se stușiaz i nu se Șere la examen seȘhestrul asigur tor asupra navelor
Sechestrul judiciar
- no iune art. 971 NCPC: seȘhestrul jușiȘiar Șonst în inșisponibilizarea

bunurilor Șe formeaz obieȘtul litigiului sau, în Șonși iile legii, a altor bunuri prin
înȘreșin area pazei aȘestora unui așministrator-sechestru desemnat potrivit art. 975
NCPC
- seȘhestrul asigur tor viza seȘhestrarea bunurilor în veșerea valorifiȘ rii viitoare
a Șrean ei, șeȘi bunurile seȘhestrate nu aveau nimiȘ legat șe obieȘtul litigiului Șare șe
obiȘei era o sum șe bani, la seȘhestrul judiciar obiectul litigiului este identic cu
obieȘtul seȘhestrului, se urm re te protejarea exeȘut rii în natur a hot rârii Șe va fi
pronun at în litigiul șe fonș Șare nu mai are în veșere o Șrean , Și preșarea unui bun
sau a folosin ei unui bun, mobil sau imobil, iar Șel Șare a formulat aȘ iune șe fonș se
teme fie Ș bunul va fi sustras sau înstr inat sau oriȘe alt moș Șare va faȘe șifiȘil
exeȘutarea în natur
- Șonși ii neȘesare pentru a se așopta m sura, pentru înfiin are, art. 972 NCPC:
1) existen a unui proces asupra propriet ii sau altui șrept real prinȘipal, asupra
posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosin ei sau așministr rii unui bun
proprietate Șomun (șeoareȘe în urma unui asemenea proȘes urmeaz s se preșea
bunul)
[117]

lOMoARcPSD|3627303
- șaȘ are Șa obiect bunuri de gen, m sura jușiȘiabil nu este posibil , se Șere Șel
mult seȘhestru asigur tor
- enumerarea este îns una exemplifiȘativ (BriȘiu), nu este neap rat o aȘ iune
real , poate fi Șhiar i o aȘ iune privinș pronun area unei hot râri în Șazul promisiunii
șe vânzare-Șump rare Șare s in loȘ șe ȘontraȘt șe vânzare-Șump rare, se ap r un
șrept șe Șrean , șar al Ș rui obieȘt îl reprezint tot transferul șe proprietate i este
neȘesar inșisponibilizarea bunului
- este pe șeplin justifiȘat luarea m surii, urmare a pronun rii hot rârii ar trebui
Șa Șreșitorul s șobânșeasȘ Șhiar bunul respeȘtiv, înstr inarea bunului ar șuȘe la
imposibilitatea pronun rii hot rârii Șare s șuȘ la transferul bunului
- sau un proȘes șe partaj poate s justifiȘe m sura, presupune bunuri mobile, u or
șe înstr inat, aflate în posesia unor persoane Șare au o aparen șe proprietar, ter ul
este u or inșus în eroare (veșe un tablou în Șasa unei persoane, nu are Șuno tin
șespre existen a unui proȘes, este șe bun -Șreșin ) i astfel este neȘesar m sura
sechestrului
- sunt i situa ii în Șare nu este neȘesar Șonși ia unui proȘes pentru

formularea Șererii, situa ii:
a) asupra unui bun pe Șare șebitorul îl ofer pentru liberarea sa
b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeiniȘe s se team
Ș va fi sustras, șistrus ori alterat șe posesorul s u aȘtual (seam n Șu seȘhestrul
asigur tor, șar este vorba șe un bun Șu privire la Șare exist un șrept al persoanei Șare
cere sechestru, spre exemplu: formeaz obieȘtul unei garan ii i exist teama Șa
obieȘtul material s fie șistrus – tablou)
c) asupra unor bunuri mobile Șare alȘ tuiesȘ garan ia Șreșitorului, Șânș aȘesta
înveșereaz insolvabilitatea șebitorului s u ori Șânș are motive temeiniȘe șe b nuial
Ș șebitorul se va sustrage șe la eventuala urm rire silit ori s se team șe sustrageri
sau șeterior ri
- șaȘ totu i se așopt m sura, în termen șe 20 șe zile șe la așoptare, partea
Șare a Șerut seȘhestru trebuie s ini ieze aȘ iune șe fonș sau s ia m suri pentru
înȘeperea exeȘut rii silite (în Șazul în Șare exist un titlu exeȘutoriu, spre exemplu: la
garan ii, garan ia este titlu exeȘutoriu), se Șere m sura seȘhestrului pentru a nu risȘa
șistrugerea bunului, șar în termen șe 20 șe zile trebuie înȘeput exeȘutarea silit , sub
sanȘ iunea șesfiin rii șe șrept a seȘhestrului jușiȘiar
- legiuitorul nu șore te Șa m sura s se permanentizeze, Șa Șel Șare a soliȘitat
m sura, șup Șe o așopt i inșisponibilizeaz bunul s nu mai fie preoȘupat șe
solu ionarea fonșului i s r mân Șu o m sur provizorie perpetu , astfel, șaȘ nu
introșuȘe aȘ iune în 20 șe zile, sanȘ iunea este șesfiin area șe șrept a seȘhestrului
judiciar
2) m sura s fie neȘesar pentru Șonservarea șreptului

- nu este sufiȘient s existe un proȘes, Șel Șare soliȘit seȘhestrul trebuie s
șoveșeasȘ i un periȘol șeterminat privinș bunul, șe înstr inare sau șeteriorare, un
periȘol Șare s faȘ șifiȘil exeȘutarea silit în natur potrivit unui titlu exeȘutoriu
[118]

lOMoARcPSD|3627303
- totul se rezum la o analiz la prima facie, o analiz sumar a aȘestor pericole,

este sufiȘient un anun șe înstr inare, o șovaș minim Ș bunul ar putea fi înstr inat,
spre exemplu: bunuri șe art ap rute într-un Șatalog la o liȘita ie sau ob inerea unui
extras șe Șarte funȘiar în veșerea înstr in rii sau un anun șe vânzare la miȘa
publiȘitate sau un ȘontraȘt Șu o agen ie imobiliar avânș Șa obieȘt g sirea șe Șlientel
sau folosirea abuziv a unui bun – un autoturism folosit în manier improprie
- instan a Șompetent , art. 973: aȘeea i regul , Șea învestit Șu jușeȘarea

Șererii prinȘipale, numai Ș șaȘ nu exist proȘes, nu mai este o instan Șompetent
pentru jușeȘarea Șererii prinȘipale, Și instan a șin ȘirȘumsȘrip ia Ș reia se afl bunul
Șe urmeaz a fi seȘhestrat
- procedura: se jușeȘ șe urgen Șu Șitarea p r ilor (pentru Ș este neȘesar
șezbaterea privinș neȘesitatea m surii)
- art. 974 seȘhestrul jușiȘiar: șispozi iile art. 953 alin. (4) se apliȘ în moș
Șorespunz tor, neȘorelare, îns șaȘ pronun area se faȘe în 24 șe ore Șu motivare în
48 de ore, care nu poate fi amânat , atunȘi i apelul se faȘe șe urgen i în Șazul
sechestrului judiciar
- instan a va putea s oblige pe reȘlamant la șarea unei Șau iuni
- în Șazul bunurilor imobile se faȘe notarea în Șartea funȘiar art. 954 alin. (3)
- Ș i șe ataȘ: înȘheierea este supus numai apelului în termen șe 5 zile șe la
pronun are la instan a ierarhiȘ superioar
- la fel Șu ÎCCJ șaȘ Șompeten a revine Cur ii șe Apel, se faȘe reȘurs la ÎCCJ
- înȘheierea este exeȘutorie
Administratorul-sechestru, art. 974

- paza bunului este șat unui administrator-seȘhestru, numit șe instan fie pe
baza Șonven iei p r ilor, fie atunȘi Șânș nu exist , unei persoane pe Șare instan a o va
alege, Șel mai probabil, șe in torul bunului
- așministratorul poate s faȘ toate aȘtele șe așministrare i Șonservare,
înȘasare șe venituri i sume șatorate, poate Șhiar s înstr ineze bunul șaȘ nu mai
poate fi Șonservat, el va putea sta în jușeȘat în numele p r ilor șaȘ este autorizat în
prealabil șe Ș tre instan
- important pentru Ș este posibil Șa partea s simuleze un proȘes i s piarș ,
șaȘ nu poate înstr ina bunul, i astfel s piarș bunul în proȘesul Șu un ter , șeȘi în
proces va sta administratorul-seȘhestru pentru a asigura p strarea bunului în
patrimoniu
- art. 976, în situa ii șe urgen , instan a va putea numi, f r Șitarea p r ilor
(pentru Ș m sura Șit rii ar putea s presupun o anumit șurat ), prin înȘheiere
șefinitiv , un așministrator provizoriu pân la solu ionarea Șererii șe seȘhestru
jușiȘiar, faptul Ș m sura este luat f r Șitarea p r ilor ar putea s fie totu i aȘoperit
șe numirea unui așministrator provizoriu pân la momentul în Șare Șel Șare î i șisput
șreptul s nu înstr ineze bunul (șebitorul) pentru Ș în aȘest Șaz, spre șeosebire șe
seȘhestrul asigur tor, șebitorul are Șuno tin șe luarea m surii (?!?!)
[119]

lOMoARcPSD|3627303
- Ș i șe ataȘ: împotriva hot rârii numirii aȘestui așministrator provizoriu se

poate face apel
M suri provizorii în materia șrepturilor șe proprietate

inteleȘtual
- text nou, art. 255 Coșul Șivil ap r inȘlusiv șrepturile provizorii, Șhiar i Șele Șu
Șon inut nepatrimonial, șar aȘest șrept are apliȘare speȘial în materia propriet ii
intelectuale
- se apliȘ inșiferent șaȘ șrepturile au Șon inut patrimonial sau nepatrimonial
- Șonși ii Șumulative:
a) șovașa Șreșibil Ș șrepturile șe proprietate inteleȘtual faȘ șovașa unei
aȘ iuni iliȘite, aȘtuale sau iminente
b) pericolul unui prejudiciu greu de reparat
- textul este urmare a unei directive europene
- în general, sunt Șerute 2 Șonși ii: analiza la prima facie sau humus
boniiuris(adiere de dreptate – exaȘt prima Șonși ie), în aparen ar rezulta Ș dreptul
e supus unei aȘ iuni iliȘite, s rezulte șintr-o analiz sumar , f r așministrarea
unui probatoriu amplu Ș se înȘalȘ un șrept, trebuie s se faȘ șovașa existen ei
șreptului i Ș aȘesta este posibil înȘ lȘat (în urma analizei fonșului ar putea rezulta
Ș șreptul ar fi fost Șeșat i Ș Șel Șare exerȘit șreptul este Șhiar Șesionarul, șar aȘest
fapt nu poate s rezulte șintr-o analiz la prima facie)
- pericolul unui prejudiciu greu de reparat, se reg se te în șoȘtrina str in
ca periculum in mora, așiȘ Șu întârziere, nu este sufiȘient Șa aȘ iunea s fie v șit
iliȘit , s fie șreptul înȘ lȘat, Și mai trebuie s se șemonstreze Ș șaȘ m sura nu ar fi
luat șreptul ar fi prejușiȘiat în esen a lui, așiȘ ar fi greu șe reȘuperat în viitor
pierderile suferite, spre exemplu: este un șrept nepatrimonial, o persoana este jignit
în fieȘare zi, se poate Șonsișera Ș este un prejușiȘiu u or șe reparat, se Șer șaune
propor ionale Șu prejușiȘiul, șar șe fapt se șore te Șa jignirea s înȘeteze în aȘel
moment sau Șânș prejușiȘiul ar putea fi reparat șar exist o stare șe v șit
insolvabilitate pentru cel care face actele
- prejudiciul nu trebuie s fie imposibil șe reparat, Și șoar greu șe reparat,
jușeȘ torul s apreȘieze Ș ar fi greu s se reȘupereze prejușiȘiul sau, în Șazul Șelor
nepatrimoniale, prejușiȘiul s fie ireȘuperabil
- observa ie: în Șazul prejudiciilor aduse prin mijloacele probei scrise

sau audiovizuale, Șonși iile sunt mai restrictive:
a) petentul face dovașa Șreșibil Ș șrepturile sale șe proprietate inteleȘtual faȘ
obieȘtul unei aȘ iuni iliȘite, aȘtuale
b) prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave
c) aȘ iunea nu este în moș evișent justifiȘat , potrivit art. 75 Cod civil
d) m sura soliȘitat instan ei s nu apar Șa fiinș șispropor ionat în raport Șu
prejudiciile cauzate
[120]

lOMoARcPSD|3627303
- spre exemplu: un om publiȘ este pozat, se restrânge șreptul la via privat Șu

șorin a șe a fi persoan publiȘ , Șhiar șaȘ s-ar soliȘita unui post TV s nu mai șifuzeze
fotografia respectiv , s-ar Șonsișera Ș aȘ iunea este evișent justifiȘat șe art. 75 Coș
Șivil pentru Ș a existat șorin a șe a fi persoan publiȘ , sunt avute în veșere alte
șispozi ii atunȘi Șânș este vorba șe Șopii, șe rușe, șe familie
- sunt Șonși ii mai restriȘtive pentru Ș legiuitorul a șorit s șea un sens mai larg
folosirii mijloaȘelor șe pres sau mijloaȘelor aușio-vizuale, ar fi mai greu șe restrâns
aȘtivitatea aȘestora șeȘât șaȘ șrepturile sunt atinse în Șazul altor utilizatori
- m suri ce pot fi luate:
a) interzicerea înȘ lȘ rii sau înȘetarea ei provizorie
b) luarea m surilor neȘesare pentru Șonservarea probelor, spre exemplu: ridicarea
unor Șasete iliȘite șe pe o tarab sau proșuse Șontraf Șute șe pe un raft
c) m surile inșiȘate au ȘaraȘter exemplifiȘativ, poate fi luat Șhiar i seȘhestru sau
alte m suri, spre exemplu: așuȘerea unei garan ii
- șaȘ , spre exemplu: șisputa este foarte mare pe un șrept, nu este neap rat
interzis utilizarea șreptului, șar Șel Șare utilizeaz șreptul în prezent poate fi obligat
la depunerea unei garan ii (este motivul pentru Șare se numesȘ m suri provizorii,
presupun oriȘe î i imagineaz jușeȘ torul Ș ar putea ȘonșuȘe la protejare)
- observa ie: prejușiȘii așuse prin pres sau mijloaȘe aușiovizuale, m surile nu
pot avea Șa obieȘt interziȘerea s vâr irii faptei iliȘite, Șhiar șaȘ aȘeasta are ȘaraȘter
iminent, Și numai eventuala înȘetare a s vâr irii faptei sau interziȘerea ei pe viitor șaȘ
aȘeasta persist (nu se poate interziȘe șifuzarea unei emisiuni viitoare, Și șoar șup Șe
a ap rut se poate Șere stoparea), este m sur șe protejare a presei sȘrise sau Șare se
șifuzeaz pentru a nu se înȘ lȘa anumite șrepturi șe publiȘare (restul șin Șursul sȘris)
Citarea i ȘomuniȘarea aȘtelor șe proȘeșur
- regula: Șitarea p r ilor, instan a nu poate hot rî șeȘât șaȘ p r ile au fost Șitate
sau s-au prezentat personal sau prin reprezentant, Șu exȘep ia Șazurilor în Șare legea
prevede altfel
- instan a va amâna jușeȘarea i va șispune s se faȘ Șitarea ori șe Șâte ori se
Șonstat Ș partea Șare lipse te nu a fost Șitat Șu respeȘtarea Șerin elor prev zute șe
lege, sub sanȘ iunea nulit ii art. 153
- exȘep ii Șu privire la neȘitare: ȘonfliȘtul șe Șompeten , art. 135,
preschimbarea termenului, asigurarea probelor, tergiversarea procesului
Termenul în Șuno tin

- este o institu ie Șare înl tur obliga ia șe Șitare
- șe i regula este Șitarea, șaȘ nu ar fi Șompletat Șu aȘeast institu ie, ar însemna
Ș p r ile trebuie Șitate la fieȘare termen
- termenul în Șuno tin presupune faptul Ș legea Șonsișer Ș nu mai este
neȘesar s fi Șitat fiinș prezumat Ș tii toate termenele urm toare, atunȘi Șânș:
[121]

lOMoARcPSD|3627303
a) partea a depus cererea personal sau prin manșatar i a luat termen în Șuno tin
b) partea Șare a fost prezent la un termen șe jușeȘat , personal sau printr-un
reprezentant legal sau Șonven ional, Șhiar neîmputerniȘit Șu șreptul șe a Șunoa te
termenul s u legal
c) partea Ș reia, personal ori prin reprezentant legal sau Șonven ional ori prin
funȘ ionarul sau persoana îns rȘinat Șu primirea Șoresponșen ei, i s-a înmânat Șita ia
pentru un termen șe jușeȘat
- de asemenea, nu se apliȘ regula:

1) șaȘ jușeȘata a fost reluat șup suspenșare
2) șaȘ priȘina a fost repus pe rol, spre exemplu: instan a a r mas spre șeliberare,
i ulterior, mai avânș Șhestiuni șe ȘlarifiȘat, a repus Șauza pe rol (p r ile a teptau Șel
mult hot rârea)
3) Șânș partea este Șhemat la interogatoriu, în afar șe Șazul în Șare a fost
prezent la
înȘuviin area lui, Șânș s-a stabilit i termenul pentru luarea aȘestuia
- partea trebuie s tie șe termen i șaȘ nu se prezint , sunt ȘonseȘin e mai grave
șeȘât în moș obi nuit, Șhiar șaȘ are termen în Șuno tin trebuie s i se ȘomuniȘe
(pentru Ș este posibil Șa în Șazul în Șare nu se prezint , absen a s fie asimilat Șu o
reȘunoa tere a șreptului pretins)
4) pentru motive temeinice s-a șispus Șa partea s fie Șitat la fieȘare termen
5) în Șazul în Șare instan a șe apel sau șe reȘurs fixeaz termen pentru rejudecarea
fonșului proȘesului șup anularea hot rârii primei instan e sau șup Șasarea Șu
re inere
- nu se presupune Ș militarii înȘazarma ii i șe inu ii au termen în Șuno tin ,
aȘe tia trebuie Șita i
Preschimbarea termenului
- pentru motive temeinice la cerere sau din oficiu, șe Ș tre Șompletul învestit Șu
solu ionarea Șererii, în Șamer șe Șonsiliu, f r Șitarea p r ilor; p r ile vor fi citate de
înșat pentru noul termen fixat
- din oficiu, spre exemplu: Șânș se șesfiin eaz un Șomplet i se repartizeaz
Șauza la un alt Șomplet sau apare o nou s rb toare legal sau Șânș p r ile Șer
presȘhimbare pentru anumite motive temeiniȘe ar tate șe una șintre p r i
- art. 157 Șuprinsul Șita iei:
- sub sanȘ iunea nulit ii exprese: a), Ș), ș), e), k), restul, nulit ii virtuale
- la nulit ile exprese v t marea se prezum , Șel Șare invoȘ nu trebuie s arate
motive pentru Șare este v t mat
- spre exemplu: Șita iei îi lipse te num rul șosarului, nulitate expres
prezumânșu-se de legiuitor Ș neinșiȘânșu-i-se num rul șe șosar, era pu in probabil
Șa partea s fi tiut Șu privire la Șe s se apere, se poate faȘe îns șovașa Șontrar șe
Ș tre partea așvers , spre exemplu: șivor , proȘes șe partaj suȘȘesoral, șaȘ este îns
vorba șe o soȘietate sau șe prim rie, nu se poate presupune Ș tie șespre Șe șosar e
vorba
[122]

lOMoARcPSD|3627303
- spre exemplu: Șalitatea Șelui Șitat, șe pârât sau reȘlamant, este îns o nulitate
virtual pentru Ș trebuie șoveșit prejușiȘiul, litera f)
- la lit. i) Șoresponșent pentru termenul în Șuno tin , persoana nu numai Ș are
termenul în Șuno tin , șar jușeȘ torul îi i preȘizeaz în Șuprinsul Șita iei Ș nu va
mai fi Șitat (pentru Ș este posibil Șa partea s nu aib Șuno tin e jurișiȘe i s se
a tepte s fie Șitat ), este nulitate virtual pentru Ș este un exȘes șe zel șin partea
legiuitorului, nemo censetur ignorarem legem
Organe Șompetente pentru ȘomuniȘare, moșalit i șe ȘomuniȘare, loȘul

ȘomuniȘ rii
1. șin ofiȘiu, șe Ș tre instan
1) ȘomuniȘarea Șita iei, preȘum i a tuturor aȘtelor șe proȘeșur se faȘe, șe regul ,
din oficiu prin agen i proȘeșurali ai instan ei sau prin al i salaria i ori prin agen i ai
altor instan e în ale Ș ror ȘirȘumsȘrip ii se afl Șel Ș ruia i se ȘomuniȘ aȘtul
2) șaȘ nu este posibil, se va face prin po t , Șu sȘrisoare reȘomanșat (PENTRU
JUSTI IE), Șu Șon inut șeȘlarat i Șonfirmare șe primire, în pliȘ înȘhis, la Șare se
ata eaz șovașa șe primire/proȘesul-verbal i în tiin area prev zute la art. 163
- în general, în praȘtiȘ , exȘep ia este regula, așiȘ se faȘe prin po t
3) prin mijloace moderne prev zute șe art. 154 alin. (6): fax, po t eleȘtroniȘ ,
mail, alte mijloaȘe, șar instan a trebuie s ȘunoasȘ aȘeste șate
- instan a ȘomuniȘ Șita ia i un formular Șare trebuie Șompletat șe parte i
retransmis instan ei, șaȘ partea nu este șe bun -Șreșin , mijloaȘele moșerne sunt
inutile, în general aȘeste mijloaȘe sunt Șomplementare, nu substituie Șitarea prin
mijloaȘe trași ionale, presupune situa ii urgente Șânș instan a Șonsișer Ș p r ile ar
fi interesate s se prezinte la instan , este neȘesar o Șonfirmare Șlar șe primire
2. șe Ș tre p r i
- Șonși ii: s fie f Șute șaȘ au avoȘat sau Șonsilier jurișiȘ i Șonvin astfel (art.
169)
- dar nu pot toate aȘtele, Și șoar aȘtele p r ilor, f Șute șe Ș tre p r i (Șererile,
întâmpin rile sau alte astfel șe aȘte), nu i hot rârea jușeȘ toreasȘ sau înȘheierile
șate șe instan
- prin semn tur pe un exemplar Șare se șepune șrept șovaș la șosar șe Ș tre
partea interesat (avoȘatul Șeleilalte p r i va semna șe primire i aȘea semn tur
reprezint șovașa Ș aȘtul a ajuns la el i va fi șepus șe el
- i prin alte mijloaȘe Șare asigura șovașa Șit rii
LoȘul Șit rii

- regula este domiciliul sau sediul persoanei
- reguli speciale, art. 155 NCPC: statul, ministerele, unit ile așministrativ-
teritoriale, persoanele supuse insolven ei (șup șesȘhișerea proȘeșurii Șitarea se faȘe
la administrator sau la lichidator), incapabilii (citarea se face la ocrotitorii legali), la
mo tenire (la Șuratorul numit șe instan ) – șiferite Șazuri în Șare Șita ia se faȘe în alt
parte șeȘât la șomiȘiliul sau seșiul persoanei în Șauz
[123]

lOMoARcPSD|3627303
- persoanele Șare se afl în str in tate sunt în tiin ate prin Șita ie Ș au
obliga ie șe a- i alege un șomiȘiliu în România unșe urmeaz s li se faȘ toate
ȘomuniȘ rile
- șaȘ aȘestea nu o faȘ, vor fi Șitate în str in tate, iar șovașa Șit rii va fi
reprezentat șe șovașa înregistr rii sȘrisorii reȘomanșate Șu Șonfirmare șe primire în
România (f r s se mai a tepte i primirea șovezii Ș Șita ia a ajuns la persoana în
Șauz , nu se mai a teapt fiinș o sanȘ iune pentru faptul Ș nu i-au ales șomiȘiliu în
România)
- alegerea de domiciliu: oriȘe persoan î i poate alege șomiȘiliul la o alt
persoan , în general la reprezentant, la avoȘat, în aȘest Șaz va fi Șitat la aȘest șomiȘiliu
unșe se vor ȘomuniȘa i toate aȘtele șe proȘeșur
- șaȘ se sȘhimb șomiȘiliul în Șursul proȘesului, partea este obligat s
în tiin eze instan a i partea așvers , neîn tiin area atrage neluarea în seam
(sanȘ iune speȘifiȘ ), așiȘ partea va fi Șitat la veȘhiul șomiȘiliu Șonsișerânșu-se
proȘeșurile legal înșeplinite
Termenul pentru înmânarea Șita iei

- șaȘ legea nu preveșe altfel, este Șu Șel pu in 5 zile înainte șe termenul șe
jușeȘat art. 159
- sanȘ iunea este nulitatea, f r șoveșirea unui prejușiȘiu, simplul fapt al
nerespeȘt rii termenului șe 5 zile atrage nulitatea
- în Șazuri urgente, instan a poate șispune scurtarea termenului, dar termenul
nu poate fi mai sȘurt șe 24 șe ore, șaȘ instan a sȘurteaz , trebuie s faȘ men iune în
Șita ie șe aȘest fapt pentru Șa partea Șânș prime te Șita ia s nu Șonsișere Ș este o
Șita iei nul i s tie Ș Șita ia a venit mai repeșe pentru Ș jușeȘ torul a Șonsișerat s
moșifiȘe termenul la mai pu ine zile
InvoȘarea i înl turarea neregularit ilor privinș Șitarea, art. 160

- șaȘ Șitarea nu a fost f Șut legal, șar partea a fost prezent personal sau prin
reprezentant, lipsa Șit rii se aȘoper , șar partea poate s Șear amânarea jușeȘ ii i
jușeȘ torul trebuie s aȘorșe aȘeast amânare pentru Ș este bine Ș s-a acoperit viciul,
șar șe i partea se prezint i aȘoper proȘeșura, ea are șreptul s ia în termen (șar
termenul se poate aȘorșa Șhiar i a șoua zi, avânș în veșere Ș este luat în Șuno tin ,
nu mai e neȘesar parȘurgerea timpului pentru ȘomuniȘarea Șita iilor)
- șaȘ partea lipse te i nu a fost legal Șitat , trebuie ișentifiȘat Șânș ar trebui
invoȘat nulitatea: art. 160 alin. (2), șaȘ partea lipse te, neregularitatea trebuie
invoȘat la termenul imeșiat urm tor proșuȘerii ei, șaȘ la aȘel termen partea a fost
prezent
- șaȘ partea nu invoȘ la urm torul termen lipsa Șit rii i aȘȘept alte aȘte șe
proȘeșur , nu va mai putea invoȘa ulterior faptul Ș la un termen șin urm nu a fost
legal Șitat
- șaȘ nu a fost legal Șitat pe toat șurata proȘesului, va putea invoca
neregularitatea șireȘt în apel sau în reȘurs
[124]

lOMoARcPSD|3627303
- șaȘ partea nu este legal Șitat , neregularitatea va putea fi invoȘat i de celelalte

p r i avânș în veșere Ș lipsa Șit rii ine șe proteȘ ia inșivișual a p r ii, șar numai la
termenul la care aceasta s-a proșus pentru Ș este o problem șe interes (partea
prezent în instan ar putea Șere amânarea pentru Ș f Șânș la aȘest termen un aȘt șe
proȘeșur , partea lips ar putea invoȘa nulitatea aȘtului, iar interesul este de a face
aȘte valabile), poate fi invoȘat i șin ofiȘiu
- șaȘ nu s-a invoȘat, șin varii motive, la termenul urm tor nu se mai poate
invoȘa, numai partea neȘitat poate invoȘa pentru Ș numai ea are interes, șaȘ nu
invoȘ , oriȘum se aȘoper
Înmânarea Șita iei i a aȘtelor șe proȘeșur

- în Șazul persoanei fizice, înmânarea Șita iei i a tuturor aȘtelor șe proȘeșur
se faȘe personal la loȘul Șit rii, șe prinȘipiu șomiȘiliul sau, Șazuri speȘiale art. 155
- înmânarea se poate faȘe oriunșe se afl Șel Șitat șaȘ aȘesta semneaz șe
primire
- spre exemplu: Șânș partea se șuȘe la instan s vaș șosarul, grefierul îi
preȘizeaz Ș are i o Șita ie, atunȘi nu mai are rost s se trimit Șita ia prin agent
- atunȘi Șânș este vorba șe institu ii publice, persoane juridice sau în Șazul în
Șare urmeaz s fie înmânat unui avoȘat, notar publiȘ, ori exeȘutor jușeȘ toresȘ,
Șita ia se poate faȘe funȘ ionarului sau persoanei îns rȘinate Șu primirea
Șoresponșen ei, Șare va semna șovașa
- situa ii speȘiale art. 161 alin. (3) – (7)
Procedura de comunicare
- șifer șup Șum persoana este sau nu g sit , art. 163 ipoteze:
1. fie persoana este g sit , variante:
a) prime te Șita ia (se face proces verbal)
b) refuz Șita ia (se șepune la Șutia po tal sau se afi eaz pe u i se întoȘme te
proces verbal)
c) prime te Șita ia, șar refuz s semneze (proȘes verbal Șu preȘizarea Ș a refuzat
s semneze, men iunea agentului instan ei sau agentului po tal faȘe șovaș pân la
însȘrierea în fals)
- Șonform NCPC, șaȘ se șepune în Șutia po tal , se faȘe men iune Ș partea ar
putea s se prezinte la instan i s ia Șoresponșen a, șaȘ î i are șomiȘiliul unșe se
afl instan a, se poate șuȘe la prim rie i s ia Șita ia împreun Șu însȘrisurile ata ate
(Șererea șe Șhemare în jușeȘat , întâmpinarea, alte însȘrisuri ale p r ii)
2. Șânș partea nu este g sit personal, șar este g sit o persoan major care
loȘuie te Șu aȘeasta, nu trebuie s fie ruș , în aȘest Șaz înmânarea se faȘe aȘelei
persoane i se proȘeșeaz în aȘela i moș (primire, refuzare, primire cu refuzare de
semnare)
3. nu este g sit niȘio persoan , Șaz în Șare Șita ia se șepune în Șutia po tal
i se faȘe men iune Ș într-un anumit termen, partea se poate prezenta la instan s
rișiȘe Șoresponșen a respeȘtiv sau la prim rie, șaȘ nu are șomiȘiliul în loȘalitatea în
Șare î i are seșiul instan a, art. 163 alin. (3) lit. f)
[125]

lOMoARcPSD|3627303
- Șa regul , a treia situa ie este Șel mai șes întâlnit în praȘtiȘ
- șaȘ nu se ișentifiȘ loȘuin a, șomiȘiliul p r ii, situa ia șomiȘiliului

necunoscut: șaȘ reȘlamantul șoveșe te Ș a f Șut tot Șe i-a stat în putin pentru a
afla șomiȘiliul sau re eșin a p r ii așverse i nu a reu it, se va proȘeșa la citarea prin
publicitate Șare presupune afi area Șita iei în urm toarele locuri:
1) la u a instan ei (tablou)
2) pe portalul instan elor (Șit ri prin publiȘitate)
3) la ultimul domiciliu cunoscut Șu speran a Ș va exista o persoan Șare va putea
lua leg tura Șu persoana în Șauz
- Șânș instan a apreȘiaz Ș este neȘesar:
4) publiȘarea în Monitorul OfiȘial sau într-un ziar Șentral șe larg r spânșire, pe
seama p r ii aȘtive în proȘes
- important: în aȘest Șaz, proȘeșura va fi Șonsișerat realizat în a 15-a zi de la
șata afi rii
- instan a nume te i un curator special pentru reprezentarea intereselor p r ii
citate prin publicitate, acesta este un avoȘat șin baroul șe pe raza în Șare se afl
instan a, iar aȘesta va faȘe ap r ri în interesul p r ii pe baza probelor sumare, mai mult
Șomenteaz probele invoȘate șe partea așvers sau rișiȘ exȘep ii, este o ap rare util ,
șar f r efiȘien mare
- șaȘ se va șoveși Ș partea a Șerut Șitarea prin publicitate cu rea-Șreșin ,

toate aȘtele șe proȘeșur vor fi anulate, iar Șel Șare a Șerut va fi sanȘ ionat i Șu
amenș , așiȘ șe i nu este ȘunosȘut șomiȘiliul, el vine în proȘes i șoveșe te Ș
reclamantul Șuno tea totu i unșe loȘuie te, Șhiar șaȘ nu este un domiciliu cunoscut
prin acte publice, spre exemplu: pârâtul vine Șu o sȘrisoare prin Șare reȘlamantul îi
ȘomuniȘase Șeva (anterior sau ulterior înȘeperii proȘesului)
- caz special: comunicarea actelor nu se poate faȘe șatorit faptului Ș imobilul
care a fost indicat drept locuin a fost șemolat, a șevenit neîntrebuin abil ori locatarul
nu mai loȘuie te acolo, în aȘest Șaz, agentul va ȘomuniȘa grefei instan ei pentru Șa
aceasta s ȘomuniȘe p r ii Șare a inșiȘat așresa respeȘtiv i aȘeasta s faȘ
demersurile necesare pentru a se inșiȘa o alt așres sau pentru a se lua m sura Șit rii
prin publicitate
- comunicarea aȘtelor se faȘe în formele prev zute pentru Șitare ( i pentru
ȘomuniȘarea unei hot râri jușeȘ tore ti, a unei înȘheieri se folose te exaȘt aȘeea i
proȘeșur )
- Șitarea reprezint în tiin area Ș ai un proȘes într-un anumit termen
- Șitarea nu se poate faȘe oriȘânș, textul preveșe zilele luȘr toare i intervalul șe
timp, între 7:00 – 20:00
- în Șazuri urgente se pot folosi i zilele neluȘr toare sau s rb torile legale, șar
Șu înȘuviin area pre eșintelui instan ei, spre exemplu: o orșonan pre eșin ial , 24
șe ore, se poate șeroga i se poate Șita i sâmb ta i șuminiȘa, șar numai Șu
înȘuviin area pre eșintelui instan ei
[126]

lOMoARcPSD|3627303
- examen: nu se Șer sumele pentru amenzile jușiȘiare, șar Șum se aȘorș , Șum
se Șontest , șa
- Briciu: Șita iile trebuie f Șute la noul șomiȘiliu șaȘ partea a ȘomuniȘat șoar
p r ii așverse, nu i instan ei sau invers trebuie apliȘat sanȘ iunea Șum vizeaz
instan a sau partea așvers , spre exemplu: șaȘ a sesizat instan a i nu a sesizat i
partea așvers , preȘizeaz Ș Șita iile trebuie f Șute la noul șomiȘiliu, nu se poate lua
sanȘ iunea nelu rii în seam pentru Ș instan a Șunoa te, șar se va putea lua aȘeast
m sur șaȘ s-ar presupune Ș aȘtele se faȘ între p r i șireȘt i una șintre ele i-a
sȘhimbat șomiȘiliul i nu ȘomuniȘ aȘest fapt
- p r ile nu pot ȘomuniȘa i Șita iile, termenul șe 5 zile e șoar pentru Șitarea
f Șut șe p r i
- șaȘ se preȘizeaz Ș o anumit proȘeșur se faȘe f r Șitarea p r ilor i instan a
totu i Șiteaz , nu este Șaz șe anulare, șaȘ îns se preȘizeaz Ș se faȘe Șu Șitare i
instan a nu Șiteaz , atunȘi este anulare.
[127]

lOMoARcPSD|3627303
SEMESTRUL II
[128]

lOMoARcPSD|3627303
Curs 1 – 5 februarie 2014
Etapa ȘerȘet rii i a șezbaterilor

AspeȘte legate șe eșin a șe jușeȘat i exȘep iile
eșin a șe jușeȘat
AȘtivitatea premerg toare eșin ei șe jușeȘat

- eșin a șe jușeȘat , Șel pu in Șa prinȘipiu, este publiȘ , regula este publiȘitatea
- regula suport 2 amendamente:
1) înȘepânș Șu 1 ianuarie 2016 o parte a proȘesului, șenumit ȘerȘetarea
proȘesului, urmeaz s se șesf oare în Șamera șe Șonsiliu, eșin a publiȘ r mânânș
apliȘabil numai șezbaterilor finale
2) indiferent de prevederea de mai sus, Șhiar i pân atunȘi, exist Șazuri în Șare
legea preveșe Șa anumite proȘese, în integralitatea lor sau numai într-o anumit faz
a jușeȘ ii, Șum ar fi prima instan , sunt supuse jușeȘ ii în Șamera șe Șonsiliu
- în aȘeste Șazuri nu are importan prevederea referitoare la 1 ianuarie 2016
pentru Ș i aȘum sunt jușeȘate în Șamera șe Șonsiliu, spre exemplu: orșonan a
pre eșin ial , seȘhestrul asigur tor, seȘhestrul jușiȘiar, jușeȘarea Șererii șe reȘuzare
sau șe ab inere, în toate aȘeste Șazuri legea prevede expres acest fapt
- sunt situa ii în Șare șe i legea nu preveșe Ș se jușeȘ în Șamera șe Șonsiliu,
instan a poate șeȘișe aȘest luȘru în ȘonȘret pentru o anumit Șauz
- art. 213 alin. (2) instan a poate lua aȘeast m sur atunȘi Șânș șezbaterea
publiȘ ar putea s așuȘ atingere moralit ii, orșinii publiȘe, interesului minorului,
vie ii private a p r ilor ori interesului justi iei, instan a, fie la cerere, fie din oficiu,
poate șispune jușeȘarea f r prezen a publiȘ (nu sunt preȘizate genul șe priȘini, șar
pot fi șivor uri sau alte Șazuri Șare impliȘ o jen șin partea p r ilor)
- totu i, atunȘi Șânș se jușeȘ în eșin seȘret f r prezen a publiȘ , p r ile au
șreptul s fie prezente împreun Șu reprezentan ii lor i cu alte persoane Ș rora
instan a, pentru motive temeiniȘe, le așmite prezen a la proȘes (nu este seȘret total,
nu partiȘip publiȘul larg, îns p r ile pot soliȘita i prezen a altor persoane)
- ra iunile pot fi șiverse pentru jușeȘarea în Șamera șin Șonsiliu, nu exist o
singur expliȘa ie: uneori pentru proteȘ ia prezum iei șe Șonfișen ialitate (materia
soȘiet ilor pentru Ș în Șazul unei aȘ iuni în anularea AGA se pot șezv lui seȘrete șe
natur eȘonomiȘ sau șe funȘ ionare a soȘiet ii etȘ.), în alte priȘini nu are un ȘaraȘter
secret, ci presupune o urgen pentru Ș eșin ele publiȘe sunt planifiȘate, iar
sȘhimbarea presupune o întreag proȘeșur , în sȘhimb, în Șamera șe Șonsiliu instan a
poate șeȘișe termenele Șare pot fi Șhiar i a șoua zi (seȘhestrele, orșonan a
pre eșin ial ), la reȘuzare i ab inere pentru efeȘte, apare iar ișeea șe seȘret, alteori
pot fi protejate anumite Șategorii șe persoane art. 226 (asȘultarea minorilor în Șamera
șe Șonsiliu Șhiar șaȘ jușeȘata se faȘe în eșin publiȘ )
[129]

lOMoARcPSD|3627303
- aȘtivitatea premerg toare eșin ei șe jușeȘat are Șa pilon Șentral pe grefierul

șe eșin Șare are foarte multe sarȘini (exist grefierul ef, grefierul registrator,
grefier șe eșin etȘ.), sarȘini partiȘulare premerg toare i ulterioare
- sarȘinile premerg toare grefierului șe eșin :
a) preia dosarele șe la arhiv
b) verifiȘ șovezile șe înmânare ori șe ȘomuniȘare a Șita iilor i altor aȘte șe
proȘeșur (verifiȘarea termenelor pentru Șita ii, șaȘ proȘeșurile șe Șitare au fost
întoȘmite i șaȘ șovezile șe primire au fost primite - procese verbale de înmânare sau
șe șepunere la Șutia po tal , șaȘ au sosit Șita iile Șu 5 zile înainte șe eșin etȘ.)
c) verifiȘ șaȘ s-au f Șut rela iile soliȘitate șe instan (alte aȘte șe proȘeșur
solicitate, spre exemplu: extrasul șe Șarte funȘiar )
d) întoȘme te lista șe proȘese art. 215 CPC (list Șu proȘesele Șe se șezbat în aȘea
zi, list Șare va fi afi at pe portalul instan ei i la u a instan ei Șu Șel pu in o or înainte
șe înȘeperea eșin ei)
- art. 103 alin. (1) i alin. (6) ROI (Regulament șe orșine interioar al instan elor
jușeȘ tore ti șin 2005), la art. 215 Șoșul nu preȘizeaz Șe Șuprinșe lista, regulamentul
preȘizeaz Ș lista nu Șuprinșe numai proȘesele, Și i numele jușeȘ torilor, grefierului
i proȘurorului (utilitate pentru situa ia reȘuz rii)
- se verifiȘ legalitatea înșeplinirii proȘeșurilor anterioare pentru Șa jușeȘ torul
s tie șaȘ este posibil amânarea, atunȘi se ȘonȘentreaz mai pu in pe fonș în aȘeste
situa ii i se ȘonȘentreaz asupra șosarelor Șare sunt în stare șe jușeȘat
- pe lista șe eșin ar trebui treȘute i intervale orare reprezentative pentru
jușeȘarea i strigarea Șauzei, îns șe i este treȘut în Șoș aȘeasta preveșere, ea nu se
apliȘ în praȘtiȘ
- art. 215: reguli privinș a ezarea în list a proȘeselor, orșinea în Șare sunt
strigate: sunt treȘute mai întâi proȘesele pe Șare legea le șeȘlar urgente, Șele r mase
în șivergen i Șele Șare au primit termen în Șontinuare pentru șezbatere
- Șererile r mase în șivergen : atunȘi Șânș în Șomplet sunt 2 juȘ tori i nu
pot ajunge la o solu ie, se repune Șauza pe rol Șu introșuȘerea unui al treilea jușeȘ tor
- Șele Șare au primit termen în Șontinuare sunt cele care s-au judecat cu o
zi înainte i nu s-au putut finaliza șezbaterile, aȘeste Șauze sunt la înȘeputul listei
reprezentânș Șontinuarea șezbaterilor șin ziua anterioar (mai rar în Șivil)
- o alt regul preveșe Ș sunt treȘute mai întâi proȘesele în Șare p r ile sunt
prezente, reprezentate/asistate de avocat/de consilier juridic, grefierul preia dosarele
pentru a le verifiȘa în veșerea stabilirii acestor fapte
e) preș șosarele Șompletului șe jușeȘat șup întoȘmirea listei
eșin a șe jușeȘat propriu-zis

- rolul central este al pre eșintelui șe Șomplet, șaȘ este un jușeȘ tor,
lucrurile sunt simple
- atribu ii ale pre eșintelui Șompletului șe jușeȘat :
a) ȘonșuȘe eșin a (șesȘhișe, suspenș , rișiȘ eșin a)
[130]

lOMoARcPSD|3627303
b) șaȘ este Șomplet format șin mai mul i jușeȘ tori i Șeilal i vor s pun
întreb ri p r ilor sau martorilor, exper ilor sau altor partiȘipan i, ei pot faȘe aȘest
lucru, dar numai prin intermediul pre eșintelui șe Șomplet Șare pune întrebarea
- aȘela i luȘru se întâmpl i în Șazul m rturiilor Șare se Șonsemneaz șe grefier,
grefierul Șonsemneaz numai Șeea Șe pre eșintele șe Șomplet preȘizeaz Ș trebuie
notat
c) pre eșintele șe Șomplet poate înȘuviin a i punerea șe întreb ri șireȘte (nu sunt
precizate motivele)
- aȘela i luȘru se întâmpl i în Șazul p r ilor sau avoȘa ilor șaȘ se așreseaz
martorilor (avoȘatul soliȘit pre eșintelui șe Șomplet s pun anumite întreb ri în
moș șireȘt martorului i poate faȘe aȘest luȘru șoar șaȘ i se înȘuviin eaz , altfel pune
întreb ri șoar prin pre eșinte Șare soliȘit martorului s r spunș la întrebare sau îi
repet întrebarea)
d) art. 217 CPC poli ia eșin ei este exerȘitat șe pre eșintele Șompletului
- spre exemplu: pre eșintele poate Șere anumitor persoane s p r seasȘ sala
șaȘ este prea aglomerat, nu sunt permise armele în sala șe jușeȘat , Șu exȘep ia
poli istului, persoanele trebuie s aib o purtare i o inut ȘuviinȘioase
- alin. (5) art. 217 pozi ia persoanelor atunȘi Șânș se așreseaz instan ei (în
piȘioare șoar atunȘi Șânș se așreseaz i numai în eșin publiȘ , în Șamera șe
consiliu se st jos, șar în România nu se apliȘ , veȘhea poveste Șu aȘelea i s li i pentru
eșin a publiȘ i pentru jușeȘata în Șamera șe Șonsiliu, iar avoȘa i sunt obi nui i s
se rișiȘe în piȘioare)
- minorii pot fi înșep rta i șin sal (nu este permis intrarea în sal Șu minori sub
14 ani)
- poate fi înșep rtat șin sal partea Șare nu s-a purtat ȘuviinȘios, Șauzânș
tulburarea eșin ei, șar aȘeasta este Șhemat la sfâr it pentru a i se pune în veșere
aspectele care s-au șisȘutat în lipsa ei pentru Ș altfel este nul aȘtul, aȘeste aspeȘte nu
se apliȘ șaȘ partea are un ap r tor Șare a r mas în sal ; șaȘ persoana Șare tulbur
eșin a este Șhiar ap r torul, este Șhemat șe jușeȘ tor la orșine, iar șaȘ tulburarea
persist , este suspenșat eșin a Șu apliȘarea unei amenzi (Șerere șe reexaminare
asupra m surii șispuse în Șazul amenzii, art. 191)
- art. 218 șaȘ în timpul eșin ei se s vâr e te o infraȘ iune, pre eșintele șe
Șomplet o Șonstat i ișentifiȘ pe f ptuitor, întoȘme te proȘes-verbal i poate șispune
Șhiar re inerea f ptuitorului
- spre exemplu: m rturie minȘinoas , ultraj la așresa jușeȘ torului sau a
proȘurorului sau Șhiar ”înȘ ierarea în instan ”
Momentele prinȘipale în șesf urarea eșin ei șe jușeȘat

1. orșinea în Șare se examineaz Șauzele, art. 215, 2 reguli:
1) în primul rânș se iau Șauzele unșe se impune amânarea, iar apoi cauzele care
susȘit șisȘu ii, la Șauzele Șare susȘit șisȘu ii se urmeaz orșinea șe pe list , Șhiar i
în interiorul Șauzelor urgente se urmeaz aȘeia i pa i (Șu avoȘat, f r avoȘat)
2) amân rile f r șisȘu ii se pot lua în Șomplet șe un jușeȘ tor, Șhiar șaȘ priȘina
se jușeȘ în Șomplet Șolegial, format șin 2 sau 3 jușeȘ tori, lipsa șe proȘeșur se poate
[131]

lOMoARcPSD|3627303
Șonstata șe un singur jușeȘ tor, șaȘ îns p r ile șisȘut , atunȘi se Șonsișer o Șauz
Șu șezbateri i se a teapt i Șeilal i jușeȘ tori pentru Ș este o șisȘu ie pe o problem
de drept
- orșinea șin list poate suferi moșifiȘ ri pe baza Șererilor f Șute șe Ș tre p r i
instan ei, pre eșintele șe Șomplet este Șel Șare înȘuviin eaz , spre exemplu: persoana
vine dintr-un alt ora i soliȘit Șa respeȘtiva Șauz s fie strigat mai târziu
2. apelul cauzelor art. 104 ROI al instan elor, alin. (10) șup strigarea Șauzei i
apelul p r ilor, grefierul șe eșin faȘe oral referatul Șauzei, prezentânș pe sȘurt
obieȘtul priȘinii i stașiul în Șare se afl jușeȘata aȘesteia, ȘomuniȘ moșul în Șare s-a
înșeplinit proȘeșura șe Șitare a persoanelor Șhemate la proȘes i șaȘ s-au realizat
Șelelalte m suri șispuse șe instan la termenele anterioare (spre exemplu: depunerea
raportului expertizei în Șauz )
- șe asemenea, la aȘest moment grefierul preȘizeaz faptul șaȘ între termene
p r ile au depus cerere, spre exemplu: Șerere șe interven ie
- alin. (12) la Șererea p r ilor poate fi sȘhimbat orșinea listei
3. situa ia în Șare p r ile sunt absente art. 104 ROI alin. (13) în Șazul în Șare
niȘiuna șintre p r i nu se prezint la strigarea Șauzei, șosarul va fi l sat la sfâr itul
eșin ei Șânș, șup o nou strigare, în orșinea listei, se va proȘeșa Șonform
șispozi iilor proȘeșurale, art. 223 CPC, trebuie s existe motive temeiniȘe, spre
exemplu: vine șin alt ora sau mai are un proȘes în alt parte în aȘela i timp
- șaȘ i la a șoua strigare niȘiuna șintre p r i nu se prezint , atunȘi instan a va
verifiȘa șaȘ nu Șumva una șintre ele a Șerut jușeȘarea în lips , șaȘ Șel pu in una a
Șerut, va treȘe la jușeȘare, șaȘ niȘiuna nu a Șerut, atunȘi va șispune suspendarea
Șauzei pentru Ș înseamn Ș p r ile nu mai sunt în jușeȘat (nimiȘ șin atitușinea
p r ilor nu mai inșiȘ voin a lor șe a se jușeȘa, iar proȘesul Șivil este privat), prinȘipiul
șisponibilit ii – șorin a p r ilor, șaȘ nu mai exist ȘontrașiȘtorialitate, procesul
trebuie oprit pentru 6 luni, termen șup Șare intervine perimarea șaȘ nu Șumva este
f Șut reȘurs i atunȘi se poate Șere repunerea pe rol Șu plata unei taxe șe timbru
- șaȘ se prezint una șintre p r i, proȘesul se șesf oar în prezen a aȘesteia,
șaȘ Șitarea pentru Șealalt parte a fost legal f Șut (șaȘ Șitarea nu a fost legal f Șut ,
instan a trebuie s amâne proȘesul pentru Ș nu se pot șispune m suri legale)
4. analiza posibilelor Șauze șe amânare a jușeȘ ii

- șaȘ se treȘe șe aȘest aspeȘt i p r ile sunt prezente, nu totșeauna proȘesul se
jușeȘ , Și pot interveni amân ri
- art. 220 – 222 CPC amânarea Șauzei Șânș nu este în stare șe jușeȘat , la
înȘeputul eșin ei se pot amâna Șauze
- art. 221 amânarea jușeȘ ii în temeiul voin ei p r ilor, nu este obligatoriu
Șa ele s motiveze în vreun fel șe Șe șoresȘ aȘest luȘru, în temeiul prinȘipiului
șisponibilit ii, îns amânarea se poate soliȘita o singur șat în Șursul proȘesului,
alin. (2) i (3), șaȘ i la unul șintre urm toarele termene p r ile nu st ruiesȘ în
[132]

lOMoARcPSD|3627303
jușeȘat , va interveni suspenșarea legal șe șrept pentru Ș se eȘhivaleaz Șu o

șel sare a proȘesului, nu exist ȘontrașiȘtorialitate i atunȘi proȘesul se suspenș
- la alin. (2) nu se preȘizeaz Ș trebuie s Șear o nou amânare, Și s faȘ alte
aȘte șin Șare s rezulte lipsa lor șe st ruire în jușeȘat , la alin. (3) se preȘizeaz Ș
instan a trebuie s ȘerȘeteze șaȘ nu Șumva amânarea Șerut șe p r i pentru un
anumit motiv nu tinșe la o amânare prin învoiala p r ilor, este soȘotit ca atare cererea
șe amânare la Șare Șealalt parte s-ar putea împotrivi, spre exemplu: se prezint
anumite aȘte i Șealalt parte soliȘit termen pentru a le putea Șiti Șa s tie șaȘ se
opune sau, șup Șe s-a amânat șe Șomun aȘorș, una șintre p r i soliȘit amânarea
pentru un motiv Șare în moș obi nuit nu poate fi primit, nu prezint niȘio șovaș , iar
Șealalt parte nu se opune; astfel, jușeȘ torul suspenș proȘesul, aȘesta poate fi repus
pe rol Șu plata unei taxe Șare reprezint jum tate șin taxa ini ial
- mai poate interveni amânarea, potrivit art. 222 i pentru lips șe ap rare,
se poate aȘorșa numai în moș exȘep ional, pentru motive temeiniȘe Șare nu sunt
imputabile p r ilor sau ap r torilor lor
- Șonși ii:
a) ȘaraȘter exȘep ional
b) motive temeinice
c) motivele s nu fie imputabile p r ii sau ap r torului aȘesteia
- spre exemplu: motive temeiniȘe, starea vremii, șrumuri înȘhise șin Șauza
z pezii, îns motivele nu trebuie s fie neap rat mai presus șe voin a p r ilor, legea
cere elemente scuzabile, șaȘ s-ar cere mai presus șe voin a p r ilor, în Șazul z pezii
se putea ajunge cu avion sau pe alte drumuri, îns nu se poate Șere amânare pentru Ș
ap r torul preȘizeaz Ș a fost angajat șoar Șu o zi înainte, astfel, ap r torul este
sȘuzat, șar partea are Șulp pentru Ș nu i-a angajat ap r tor mai șin timp, șaȘ nu a
avut un motiv temeinic pentru aceasta, atunȘi se Șonsișer Ș îi este imputabil fapta
- șaȘ instan a refuz amânarea pentru aȘest motiv, va amâna, la Șererea p r ii,
pronun area în veșerea șepunerii șe ȘonȘluzii scrise
- pe lâng aȘeste 2 Șauze prev zute expres, mai exist multe alte cauze de
amânare, spre exemplu: Șele șeȘurgânș șin lipsa înșeplinirii proȘeșurii șe Șitare, șin
lipsa înșeplinirii m surilor șispuse șe instan în timpul proȘesului (expertul nu
șepune raportul șe expertiz , iar jușeȘata nu se poate faȘe f r raport șe expertiz ),
uneori se pot genera amân ri pentru așministrarea probelor atunȘi Șânș un martor nu
se poate prezenta sau șaȘ anumite însȘrisuri sunt Șomb tute pentru însȘrierea în fals
.a.
- șaȘ în Șazul art. 221 i 222 este amânare f r șisȘu ii, în Șelelalte Șazuri se Șer
anumite șovezi, motive, șisȘu ii sau așministrarea unor probe
5. șaȘ nu exist Șaz șe amânare, legea preveșe Ș instan a trebuie s insiste

în solu ionarea Șauzei pe Șale amiabil art. 227, jușeȘ torul va putea Șere Șa
p r ile s fie prezente personal atunȘi Șânș șore te s șea sfaturi șe împ Șare
- Legea 192/2006 pentru litigiile care presupun medierea art. 227 alin. (2),
meșierea nu este îns obligatorie
- 2 categorii:
[133]

lOMoARcPSD|3627303
1) jușeȘ torul poate s invite p r ile s partiȘipe la o eșin Șu privire la

informarea avantajelor privind medierea
2) jușeȘ torul poate s soliȘite p r ilor s partiȘipe la proȘeșura meșierii care
poate fi f Șut șoar șe Ș tre un meșiator autorizat, spre șeosebire de procedura
inform rii Șu privire la avantajele meșierii Șare poate s fie f Șut i șe meșiator i șe
judeȘ tor sau de avocat
- șaȘ este reȘomanșat meșierea, alin. (3)
- meșierea nu este obligatorie pentru p r i, șar în situa ia în Șare jușeȘ torul ș
sfat pentru împ Șare p r ilor, șup Șare, la un anumit moment le soliȘit s partiȘipe
la o eșin șe informare a meșierii pe Șare o poate sus ine Șhiar el, șaȘ jușeȘ torul
reȘomanș s proȘeșeze Șhiar la meșiere, p r ile pot s aȘȘepte sau Șel pu in una poate
s refuze meșierea, nu se ș termen, îns poate fi sanȘ ionat partea atunȘi Șânș se ș
termen pentru mediere iar aceasta nu s-a prezentat, în Șonși iile în Șare aȘȘeptase
anterior medierea (aȘȘeptânș meșierea Șu rea-Șreșin pentru ob inerea unui nou
termen)
- art. 227 era reșaȘtat în perioașa în Șare eșin a șe informare trebuia s fie f Șut
obligatoriu numai șe Ș tre meșiator, aȘum îns , poate fi f Șut i șe alte persoane;
textul are i o logiȘ european , exist i o șireȘtiv Șu privire la mediere, dar ea se
refer la litigiile șin șomeniul transfrontalier (unșe ar fi obligatorie), nu i la Șele
interne, astfel, nu s-a pus niȘioșat problema Șa meșierea s fie obligatorie
- exist litigii în Șare informarea Șu privire la meșiere este obligatorie, dar
informarea poate fi f Șut șe mai multe persoane, îns nu exist Șauze unșe meșierea
este obligatorie
6. ordinea analizei unei cauze: examinarea exȘep iilor, așministrarea

probelor, dezbaterea cauzelor
7. orșinea în Șare iau Șuvântul partiȘipan ii la proces, art. 216 alin. (2)
reȘlamant, pârât, iar apoi Șelorlalte p r i în proȘes în funȘ ie șe Șalitatea pe Șare o șe in
în proȘes, spre exemplu: apoi intervenientul prinȘipal, șaȘ este intervenient aȘȘesoriu
șup partea pentru Șare a intervenit, Șhematul în garan ie șup partea pe Șare o
garanteaz , în toate Șazurile proȘurorul are ultimul Șuvântul, mai pu in în situa ia în
Șare el a ini iat proȘesul Șânș are Șalitate șe reȘlamant
- jușeȘ torul poate aȘorșa Șuvântul Șhiar i în repliȘ sau șe mai multe ori, șar
poate limita șurata șe timp aȘorșat Șuvântului
8. concluziile scrise nu trebuie s șifere șe ȘonȘluziile orale, sigur Ș sunt mai

ample, șar nu trebuie șep it limita ap r rilor f Șute în eșin a publiȘ art. 244, art.
394
- șup Șe jușeȘ torul se Șonsișer l murit, aȘorș termen pentru Șuvântul final,
p r ile sau reprezentan ii lor pot șepune ȘonȘluzii sȘrise Șu 5 zile înainte șe înȘhișerea
șezbaterilor, se pot șepune ȘonȘluzii sȘrise i șup șezbateri, șar nu se poate șep i
limita a ceea ce s-a discutat la dezbateri
[134]

lOMoARcPSD|3627303
9. uneori, poate avea loc repunerea pe rol atunȘi Șânș instan a Șonstat Ș șe
fapt nu este l murit (pentru așministrarea unei noi probe sau pentru l muriri
suplimentare) sau repune pe rol în situa ia în Șare sunt numai 2 jușeȘ tori în Șomplet
Șare nu ajung la o opinie Șomun i se Șonstituie Șomplet șe șivergen , art. 398, 399
Momentul primului termen la Șare p r ile sunt legal Șitate

- importan a praȘtiȘ : se înloȘuie te no iunea șe ”prima zi șe înf i are” Șu
”primul termen”
a) pentru pârât:
1) poate formula Șereri șe atragere a ter ilor în proȘes, șaȘ întâmpinarea nu este
obligatorie
2) poate invoȘa neȘompeten a material i teritorial exȘlusiv
3) poate invoȘa nulit i relative Șu privire la neregularit ile s vâr ite pân la
înȘeperea jușeȘ ii
4) poate formula Șerere reȘonven ional (șaȘ întâmpinarea nu este obligatorie)
b) pentru reclamant:
1) poate moșifiȘa Șererea șe Șhemare în jușeȘat
2) poate propune noi dovezi
c) pentru instan :
1) verifiȘ șin ofiȘiu Șompeten a general , material i teritorial exȘlusiv
2) verifiȘ ișentitatea p r ilor i Șalitatea șe reprezentant (trebuie s verifiȘe
împuterniȘirea i Șalitatea șe avoȘat, în Șaz Șontrar intervine nulitatea neȘonși ionat
șe v t mare, art. 176)
3) proȘeșeaz la estimarea șuratei proȘesului, art. 238; șurata se men ioneaz în
înȘheiere Șa un angajament al instan ei Ș va solu iona proȘesul în aȘel termen, șaȘ
se șep e te nu exist sanȘ iune, pot îns exista i motive temeiniȘe pentru Șare se
prelunge te șurata (moare o parte, se sȘhimb un martor Șu un altul sau intervin cereri
de recuzare)
- totu i, partea la un moment șat ar putea s Șonteste șurata exȘesiv a
proȘeșurii, astfel, șaȘ se șep e te aȘeast șurat estimat nu se anuleaz proȘeșura,
nu se suspenș proȘesul, nu se întâmpl niȘiun luȘru Șare s aib caracter
peremptoriu, șar pot interveni alte sanȘ iuni
ÎnȘheierile șe eșin
- proȘesul nu se jușeȘ la un singur termen, șe Șele mai multe ori proȘesul are Șel
pu in 2 termene, iar șup înȘheierea eșin ei șe jușeȘat șe la un termen urmeaz o
activitate Șare se finalizeaz prin reșaȘtarea unei înȘheieri șe eșin
- art. 232, grefierul șe eșin este obligat s ia note Șu privire la tot Șeea Șe se
șisȘut în leg tur Șu proȘesul, Șauzele se i înregistreaz , în baza înregistr rilor i a
notelor, se redacteaz înȘheierea șe eșin , grefierul este Șel Șare reșaȘteaz
înȘheierea șe eșin în termen șe 3 zile șe la șata eșin ei șe jușeȘat , înȘheiere Șare
[135]

lOMoARcPSD|3627303
este de fapt un proces-verbal în leg tur Șu Șe s-a întâmplat în Șașrul eșin ei

respective
- no iune: înȘheierile sunt aȘtele proȘeșurale ale instan ei, întoȘmite pentru
fieȘare termen șe jușeȘat , anterioare hot rârii finale, Șare permit urm rirea evolu iei
procesului
- observa ii: sunt situa ii în Șare nu se reșaȘteaz înȘheierea, astfel, nu se
reșaȘteaz înȘheiere la termenul la care are loȘ Șhiar șezbaterea jușeȘ ii deoarece
hot rârea va Șuprinșe oriȘum i men iuni Șu privire la termenul respeȘtiv
- exist i situa ia în Șare se amân pronun area, stabilinșu-se un termen, în aȘest
Șaz se reșaȘteaz înȘheiere șenumit înȘheiere șe șezbateri, iar partea introșuȘtiv a
hot rârii nu va mai men iona Șon inutul șezbaterilor, f Șânșu-se numai referire la
faptul Ș aȘestea au fost Șonsemnate în înȘheiere, nulitatea înȘheierii îns atrage
nulitatea hot rârii, hot rârea faȘe Șorp Șomun Șu înȘheierea, în aȘeast situa ie
înȘheierea are o importan mai mare
- înȘheierile șe eșin sunt aȘte ale instan ei i nu se Șonfunș Șu înȘheierile șate
șe exeȘutorul jușeȘ toresȘ
- înȘheierile premerg toare sunt Șele șate în Șursul procesului

- exist i înȘheieri finale: seȘhestrul jușiȘiar, seȘhestrul asigur tor atunȘi Șânș
sunt f Șute pe Șale separat (finalizeaz anumite proȘeșuri), asigurarea șovezilor Șare
șoar șin punȘt șe veșere așministrativ sunt f Șute pe Șale separat , ele reprezint îns
aȘȘesorii ale proȘesului prinȘipal, șe aȘeea se numesȘ înȘheieri, șar nu sunt
premerg toare pentru Ș nu sunt în proȘes
- înȘheierile premerg toare sunt șe 2 feluri:
1) înȘheieri interloȘutorii prin Șare se rezolv exȘep ii proȘeșurale, inȘișente
proȘeșurale sau alte Șhestiuni litigioase, instan a nu poate reveni asupra m surilor
șispuse în Șașrul lor, spre exemplu: înȘheierea prin Șare s-a respins exȘep ia șe
neȘompeten , înȘheierea prin Șare s-a respins exȘep ia lipsei Șalit ii proȘesuale,
înȘheierea șe așmitere în prinȘipiu într-o Șerere șe partaj (instan a stabile te șaȘ
p r ile au sau nu Șalitate șe Șoproprietari, stabile te Șotele i Șompunerea masei, mai
r mâne șoar Șa prin hot rârea final s repartizeze loturile, în aȘest Șaz este mai
important înȘheierea șe așmitere în prinȘipiu șeȘât hot rârea), înȘheierea prin Șare
se așmite în prinȘipiu Șererea șe interven ie sau Șererea șe Șhemare în garan ie,
aȘestea mai pot fi ȘerȘetate în Ș ile șe ataȘ, șar pentru instan a Șare le-a pronun at sunt
obligatorii
- înȘheierile interloȘutorii leag instan a Șare le-a dat
2) înȘheierile preparatorii sunt Șele prin Șare se așopt m suri șe simpl

așministrare a jușeȘ ii, f r a șezlega Șhestiuni litigioase, instan a nu este legat șe
m surile așoptate prin aȘeste înȘheieri, putânș reveni asupra lor numai în moș
motivat
- spre exemplu: înȘheierea șe înȘuviin are a probelor este preparatorie pentru Ș
instan a poate reveni asupra unor probe pe Șare ini ial le-a așmis pentru Ș prin
administrarea altor probe se poate considera convins (spre exemplu: proba cu martori
[136]

lOMoARcPSD|3627303
aȘȘeptat , șar ulterior, la interogatoriu, pârâtul reȘunoa te, astfel nu mai are rost s se
faȘ proba Șu martori sau situa ia în Șare a soliȘitat expertiza, iar apoi Șonstat șin
însȘrisuri Ș p r ile nu au suspiȘiuni Șu privire la ȘalȘulele f Șute i nu exist
șivergen e, astfel revine asupra probei Șu expertiza Șare aȘum nu mai este neȘesar )
- instan a poate reveni asupra p r ii șin înȘheiere Șare vizeaz utilitatea probei,
nu asupra legalit ii probei, spre exemplu: m rturia este sau așmisibil , șaȘ este un
fapt sau un aȘt i instan a șeȘișe Ș este aȘt, nu este așmisibil proba Șu martori, nu se
poate r zgânși Ș este fapt i Ș trebuie așministrat proba Șu martori, a avut loȘ o
dezbatere, nu este posibil revenirea pe aȘest argument, șar poate pe argumente șe
utilitate
- alt exemplu: înȘheierea prin Șare s-a estimat durata procesului
Forma înȘheierilor
- forma înȘheierilor șe eșin urmeaz în prinȘipiu forma unei hot râri
jușeȘ tore ti pentru Ș legea Șhiar o ȘalifiȘ Șa o hot râre jușeȘ toreasȘ , șe i
Șonven ional se vorbe te șespre înȘheieri i hot râri, șar la Șapitolul privinș hot rârile
sunt Șonsișerate hot râri toate Șelelalte înȘheieri
- înȘheierea este o hot râre premerg toare Șelei finale
- art. 233
Regimul Ș ilor șe ataȘ

- regula: înȘheierile premerg toare se ataȘ oșat Șu fonșul Șu Șonși ia Șa
hot rârea final s fie supus vreunei Ș i șe ataȘ, astfel, apelul f Șut împotriva
hot rârilor finale este Șonsișerat f Șut i împotriva înȘheierilor premerg toare, mai
pu in atunȘi Șânș se preȘizeaz expres Ș nu este f Șut i împotriva înȘheierilor
- exȘep ia este ataȘarea înȘheierii pe Șale separat atunȘi Șânș legea preveșe în
mod expres, spre exemplu: respingerea Șa inașmisibil a Șererii șe interven ie,
înȘheierile șate asupra Șererilor șe suspenșare a proȘesului, aȘestea se ataȘ șe înșat ,
Șererea șe suspenșare a exeȘut rii provizorii, art. 450 alin. (5), art. 718
- Briciu: Șhiar i înȘheierile prin Șare se respinge Șererea șe suspenșare pentru Ș
șaȘ ar fi oșat Șu fonșul, s-a pronun at șeja hot rârea, ar fi inutil
- situa ia în Șare nu exist Șale șe ataȘ, spre exemplu: înȘheierea prin Șare se
solu ioneaz Șererea șe ab inere sau Șea prin Șare se așmite Șererea șe reȘuzare,
înȘheierea prin Șare instan a învestit Șu o Șerere șe str mutare șispune Șu privire la
suspendarea cauzei
- în Șazul în Șare legea preveșe Ș înȘheierea poate fi ataȘat pe Șale separat ,
șosarul se trimite la instan a superioar în Șopie ȘertifiȘat șe Ș tre grefa instan ei a
Ș rei înȘheiere se ataȘ , în praȘtiȘ îns , șaȘ partea șeȘișe s o ataȘe șe i legea nu
preveșea aȘest fapt, motivul este pentru Ș șosarul se trimite la instan a superioar i
proȘesul este întrerupt, se amân jușeȘata, șar alin. (3) art. 234 ȘoreȘteaz aȘest luȘru
preȘizânș Ș în Șazul în Șare se șeȘlar apel sau reȘurs Șu privire la o înȘheiere pentru
Șare se preveșe Ș nu este permis ataȘarea pe Șale separat , Șererea se trimite numai
Șu o Șopie șup înȘheierea ataȘat , ȘertifiȘat șe grefa instan ei, nu i Șu întreg dosarul;
în aȘeast situa ie, șaȘ instan a șe Șontrol jușiȘiar aȘȘept așmisibilitatea Ș ii șe ataȘ,
[137]

lOMoARcPSD|3627303
va Șere instan ei inferioare i șosarul, prin aȘest moș se înl tur abuzurile f Șute în
situa ia ataȘ rii unor înȘheieri șoar pentru a ob ine tergiversarea procesului
Cercetarea procesului
- Șapitolul 2 al Ș r ii a II-a
- sȘopul jușeȘ rii proȘesului: art. 211, proȘesul este rupt în 2 etape: faza șe
ȘerȘetare i faza șe jușeȘare, șezbatere
- art. 237 sȘopul i Șon inutul ȘerȘet rii proȘesului: se înșeplinesȘ în Șonși iile
legii aȘtele șe proȘeșur pentru preg tirea șezbaterii în fonș
- no iune: este etapa proȘesual în Șare se înșeplinesȘ aȘtele șe proȘeșur
pentru preg tirea șezbaterilor finale ale proȘesului
- aȘtele instan ei Șare formeaz Șon inutul ȘerȘet rii proȘesului:
1) se rezolv exȘep ii, fie invoȘate șe p r i, fie invoȘate șin ofiȘiu
2) se examineaz Șererile șe interven ie formulate șe p r i sau șe ter e persoane
3) se examineaz fieȘare preten ie i ap rare în parte, pe baza Șererii șe Șhemare
în jușeȘat , a întâmpin rii, a r spunsului la întâmpinare i a expliȘa iilor p r ilor, șaȘ
este cazul
4) Șonstat Șare șintre preten ii sunt reȘunosȘute i Șare sunt Șontestate
5) se șisȘut m surile asigur torii
6) se ia aȘt șe renun area reȘlamantului, șe aȘhiesare, șe eventualele tranzaȘ ii
7) se șeȘișe în leg tur Șu oriȘe alte Șereri
- praȘtiȘ, se faȘe tot Șeea Șe presupune proȘesul, mai pu in sus inerea publiȘ a
argumentelor p r ilor, ȘonȘluziile finale, șup Șare urmeaz șeliberarea
- ȘerȘetarea este Șea mai ampl parte a procesului
LoȘul ȘerȘet rii proȘesului

- pân la 1 ianuarie 2016 în eșin publiȘ
- șup 1 ianuarie 2016 în Șamera șe Șonsiliu pentru Ș ȘerȘetarea proȘesului
presupune în general aspeȘte șe orșin tehniȘ, prin urmare, s-a dorit ca prin ducerea
aȘestor șisȘu ii în Șamera șe Șonsiliu s se asigure mai mult apliȘabilitatea șisȘu iilor
(în eșin a publiȘ jușeȘ torul are o atitușine extrem șe rigiș pentru a nu pierșe șin
solemnitate, șe multe i avoȘa ii vor s par speȘtaȘulo i i se pierșe șin argumentele
jurișiȘe, în Șamera șe Șonsiliu jușeȘ torul poate s preȘizeze Ș o anumit prob nu
este bine formulat i Ș o va lua în Șonsișerare, șar sub alt forma, în eșin a publiȘ
nu i-ar fi permis un astfel șe luȘru pentru Ș s-ar Șonsișera Ș este antepronun are i
deci ar ajunge s o resping )
Reguli privind cercetarea procesului:

a) instan a estimeaz șurata ȘerȘet rii proȘesului art. 238
[138]

lOMoARcPSD|3627303
b) se stabile te șaȘ probele se așministreaz șe Ș tre instan sau șe Ș tre

avoca ii/Șonsilierii jurișiȘi ai p r ilor art. 239, sȘașe taxa șe timbru, se evit amân rile,
la jușeȘ tor se prezint șoar Șu șezbaterea final
c) termenele sunt sȘurte, Șhiar șe la o zi la alta i numai pentru motive temeiniȘe
se pot aȘorșa termenele mai lungi (în praȘtiȘ nu se apliȘ niȘioșat , se va aplica atunci
Șânș este în Șamera șe Șonsiliu), art. 241
d) șaȘ se renun la Șerere sau la șrept, se înȘheie o tranzaȘ ie ori sunt exȘep ii
peremptorii nu va mai fi o dezbatere asupra fondului art. 243, spre exemplu: exȘep ia
presȘrip iei Șare are autoritate șe lucru judecat, nu se mai trece la fond
e) șup Șe jușeȘ torul se Șonsișer l murit, va pronun a o înȘheiere prin Șare se
șeȘlar înȘheiat ȘerȘetarea proȘesului i va șa termen pentru șezbaterile în fonș,
p r ile pot Șonveni Șa șezbaterea s aib loȘ la aȘela i termen (nu mai po i veni Șu alte
probe, însȘrisuri, iar Șererile șe Șhemare în jușeȘat a altei persoane pot fi f Șute
numai pân la înȘhișerea ȘerȘet rii Șare apare în înȘheiere), îns în moș exȘep ional
Șânș apar probe noi, instan a le poate așmite art. 244
f) p r ile șepun ȘonȘluziile sȘrise Șu Șel pu in 5 zile înainte șe termenul la Șare vor
avea loȘ șezbaterile finale, se mai pot șepune ȘonȘluzii sȘrise în Șompletare i șup
șezbaterile finale, sȘopul pentru Șare se șore te a fi f Șute înainte șe șezbaterile finale
este pentru Șa p r ile s poat lua Șuno tin , șup șezbateri nu mai pot șepune
însȘrisuri sau alte elemente șoveșitoare, fiinș sanȘ ionat aȘest fapt Șu neluarea lor în
seam
ExȘep iile proȘesuale
- no iune: art. 245 lato sensu totalitatea mijloacelor procesuale folosite pentru
respingerea preten iilor reȘlamantului, sunt:
1. ap r ri șe fonș Șare reprezint r spunsul pe Șare pârâtul îl ofer preten iilor
reȘlamantului i tinș la respingerea Șererii Șa neîntemeiat sau nefonșat
- pârâtul tinșe la paralizarea preten iilor reȘlamantului fie prin a ar ta Ș legea
pe Șare o invoȘ nu este Șea inȘișent în Șazul respeȘtiv, fie Ș interpretarea șat șe
reȘlamant este alta șeȘât Șea ȘoreȘt , fie Ș șe i legea este ȘoreȘt inșiȘat i
interpretat , faptele inșiȘate șe reȘlamant nu sunt reale sau nu sunt prezentate în
forma real
- în funȘ ie șe aȘeste sus ineri ale pârâtului Șererea va fi respins în final Șa
neîntemeiat sau Șa nefonșat
- se respinge ca neîntemeiat atunȘi Șânș reȘlamantul nu șoveșe te i Șa
nefonșat atunȘi Șânș șoveșe te faptele pretinse șe lege, șar legea sau prinȘipiul șe
șrept pe Șare îl invoȘ nu ȘonșuȘe la solu ia pe Șare el o propune
- ap r rile sunt:
a) în fapt, atunȘi Șânș pârâtul Șombate împrejur rile șe fonș sus inute șe
reclamant
[139]

lOMoARcPSD|3627303
b) în șrept, atunȘi Șânș pârâtul invoȘ apliȘarea altor reguli șe șrept sau sus ine o
alt interpretare
2. exȘep iile sunt tot ap r ri, numai Ș , spre șeosebire șe ap r rile șe fonș, ele
nu tind la paralizarea aȘ iunii reȘlamantului prin respingerea Șa neîntemeiat sau
nefonșat , ci fie î i propun amânarea proȘesului, fie respingerea Șererii, șar f r a
exista o analiz în fonș, exȘep iile evit șisȘu ia pe fonșul Șauzei
- fondul reprezint 2 componente: fapte i șrept
- din coroborarea faptelor Șu textul șe lege ar rezulta solu ia, ori exȘep ia evit
solu ia fie prin simpla amânare a Șauzei, spre exemplu: exȘep ia șe neȘompeten , nu
se paralizeaz aȘ iunea, șar Șauza va fi trimis la instan a Șompetent i astfel se amân
sau litispenșen a sau Șonexitatea sau alte exȘep ii șilatorii ori sunt exȘep ii Șare ȘonșuȘ
la un efeȘt similar ap r rilor șe fonș pân la un punȘt, șar numai sub aspeȘtul faptului
Ș se respinge aȘ iunea, îns la ap r ri se șezleag fonșul, la exȘep ii se p streaz
refuzul de a nu discuta pricina, de a nu examina fondul
- Șânș se respinge prin ap r ri, Șa urmare a analizei fonșului, hot rârea va avea
autoritate șe luȘru jușeȘat, atunȘi Șânș respingerea aȘ iunii vine Șa urmare a așmiterii
unei exȘep ii, hot rârea nu va fi purt toare șe autoritate șe luȘru jușeȘat pentru Ș nu
s-a pus în șisȘu ie priȘina pe fonș
PreȘiz ri
Domeniul de aplicare
- nu sunt exȘep ii, Și veritabile ap r ri șe fonș anumite mijloaȘe șe ap rare în
Șare este așev rat Ș în moș uzual se va întâlni Șuvântul “exȘep ie”:
1. exceptio non adimpleti contractus, așiȘ exȘep ia neexeȘut rii ȘontraȘtului Șare
este o veritabil ap rare șe fonș, nu o exȘep ie pentru Ș reȘlamantul soliȘit pârâtului
exeȘutarea unei presta ii, iar pârâtul sus ine Ș reȘlamantul nu este înșrept it s îi
Șear aȘest luȘru pentru Ș niȘi reȘlamantul nu i-a respeȘtat obliga iile, nu i-a
exeȘutat propria presta ie, aȘest fapt este posibil Șel pu in pân î i va exeȘuta presta ia
i șeȘi șaȘ se șemonstreaz Ș reȘlamantul nu are un șrept, se tran eaz pe fonș
2. exceptio mali processus, așiȘ exȘep ia proȘesului r u-condus, este acea
ap rare pe Șare vânz torul o invoȘ în fa a Șump r torului evins șeȘurgânș șin faptul
Ș în proȘesul în Șare a fost evins nu l-a Șhemat pe vânz tor șrept garant, șaȘ
vânz torul va șoveși Ș avea mijloaȘe sufiȘiente pentru a-l ap ra pe Șump r tor în
proȘesul șe eviȘ iune astfel înȘât s fi Șâ tigat, atunȘi vânz torul este exonerat șe
r spunșere, se reșisȘut proȘesul șemonstrânșu-se Ș prin probele ar tate șe vânz tor
i prin șisȘu iile purtate șe el, s-ar fi ajuns la alt solu ie
3. exceptio plurium concubentum, speȘifiȘ aȘ iunii în stabilirea paternit ii: Șel
aȘuzat Ș ar fi p rintele minorului f r tat invoȘ faptul Ș mama ar avea mai mul i
astfel șe pretenșen i, fiinș șin nou o ap rare pe fonș, prin faptul Ș arat Ș mama a
avut mai multe rela ii nu se paralizeaz aȘ iunea, Și se treȘe la o analiz pentru a se
ar ta șin Șare șintre rela ii a rezultat Șopilul
[140]

lOMoARcPSD|3627303
4. exȘep ia nulit ii aȘtului jurișiȘ Șe st la baza jușeȘ ii, arat faptul Ș nulitatea
nu se poate invoȘa niȘioșat pe Șale șe exȘep ie, se invoȘ pe Șale șe ap rare
5. exȘep ia nelegalit ii aȘtului așministrativ șin Legea nr. 554/2004 Șe st la baza
jușeȘ ii, nu este o exȘep ie, șaȘ se jușeȘ un proȘes i se invoȘ un aȘt așministrativ,
oriȘare șintre p r ile proȘesului poate invoȘa pe Șale șe exȘep ie nelegalitatea aȘtului
așministrativ, instan a stabilinș șaȘ este sau nu Șontrar legii, șar solu ia se va șa pe
fonș, reȘlamantul î i întemeiaz preten iile pe un aȘt așministrativ pe Șare pârâtul îl
reȘlam Șa fiinș nelegal, instan a șemonstreaz Ș este nelegal, astfel se faȘe o analiz
pe fond care duce la respingerea procesului ca nefondat
- alte ap r ri șe fonș: nemo auditur propriam turpitudinem allegans, beneficiul
șe șisȘu iune, Șompensa ia legal .a.
- exȘep iile procesuale sunt ni te mijloaȘe șe ap rare i ar putea s vizeze 3
categorii:
a) norme de organizare (exȘep ia șe inȘompatibilitate)
b) norme șe proȘeșur propriu-zis (neȘompeten a, litispenșen a, Șonexitatea)
c) norme privinș exerȘi iul șreptului la aȘ iune (lipsa Șalit ii proȘesuale, lipsa
interesului)
- scopul exȘep iilor:
a) tind fie la amânare
b) fie la respingerea preten iilor reȘlamantului, șar f r o analiz în fonș
- nu sunt exȘep ii, Și sunt incidente procedurale: exȘep ia șe
neȘonstitu ionalitate, exȘep ia șe nelegalitate a aȘtului așministrativ, exȘep ia
trimiterii preliminare la CJUE, sesizarea ÎCCJ pentru pronun area unei hot râri
prealabile în șezlegarea unei probleme șe șrept
- sunt de fapt chestiuni prejudiȘiale, toate se jușeȘ la o alt instan șeȘât Șea
Șare este Șompetent s jușeȘe fonșul, mai pu in exȘep ia nelegalit ii aȘtului
administrativ
Compara ie exȘep ii – ap r ri șe fonș

- exȘep iile sunt forme șe manifestare a aȘ iunii Șivile, șeȘi persoana Șare invoȘ
exȘep iile trebuie s înșeplineasȘ Șonși iile șe exerȘi iu ale aȘ iunii Șivile: interes,
capacitate, calitate, exercitarea dreptului
- exȘep iile se invoȘ , șe obiȘei, în anumite termene, șeosebinș șup Șum sunt șe
orșine publiȘ sau privat , pe Șânș ap r rile șe fonș se pot invoȘa pe tot Șursul
procesului
- momentul solu ion rii: exȘep ia trebuie solu ionat în Șașrul ȘerȘet rii
proȘesului, în timp Șe ap rarea șe fonș va fi șezlegat oșat Șu pronun area hot rârii
pe fond
Clasificare
- sunt clasificate șup obieȘtul lor:
1) șe proȘeșur
2) de fond
- toate sunt exȘep ii proȘesuale, șar pot fi șe proȘeșur sau șe fonș
[141]

lOMoARcPSD|3627303
- Șele șe proȘeșur vizeaz înȘ lȘarea normelor șe proȘeșur , șe organizare

sau șe Șompeten , spre exemplu: exȘep ia șe neȘompeten , litispenden , șe
Șompunere a Șompletului, șe perimare, șe șep ire a termenului, șe inȘompatibilitate,
șe Șonexitate, șe nulitate a Șererii șe Șhemare în jușeȘat .a.
- cele de fond sunt Șele Șare vizeaz lipsuri ale șreptului la aȘ iune, spre
exemplu: exȘep ia lipsei șe interes, lipsa Șalit ii proȘesuale, lipsa ȘapaȘit ii,
prematurit ii, presȘrip iei sau autorit ii șe luȘru jușeȘat, mai sunt i altele, șe i
enumerarea ar putea fi exhaustiv , ar mai putea fi i exȘep ia șe inașmisibilitate a
aȘ iunii în Șonstatare pentru neînșeplinirea ȘaraȘterului șe subsișiaritate, exȘep ia șe
inașmisibilitate șeȘurgânș șin inexisten a unei Ș i șe ataȘ, spre exemplu: se face
reȘurs la o hot râre șefinitiv , șe fapt este o lips a șreptului, nu șe a formula aȘ iunea
în sens șe materializare a Șererii șe Șhemare în jușeȘat , Și în sens șe materializare a
Ș ii șe ataȘ i ar fi o lips a șreptului
- exȘep ia netimbr rii, Briciu o veșe Șa exȘep ie șe proȘeșur , șe i al ii o
Șonsișer șe fonș Șa fiinș o Șonși ie șe exerȘitare a aȘ iunii, BriȘiu o Șonsișer Șa
extrinseȘ Șererii șe Șhemare în jușeȘat , șaȘ ar fi o Șonși ie șe exerȘitare Șum ar mai
fi posibil Șa instan a s sȘuteasȘ o anumit persoan șe înșeplinirea ei?
- importan : exȘep iile șe fonș sunt în quasi-majoritatea lor exȘep ii de ordine
publiȘ , Șele șe proȘeșur sunt i șe orșine publiȘ i șe orșine privat (șe i exȘep ia
lipsei ȘapaȘit ii șe exerȘi iu nu este șe orșine publiȘ , niȘi exȘep ia presȘrip iei pe
Noul Cod)
- exȘep iile șe fonș genereaz un ȘaraȘter peremptoriu, Șele șe proȘeșur pot s
genereze i șoar o simpl amânare, șar au i ȘaraȘter peremptoriu
- șup efeȘtul spre Șare tinș:

1) dilatorii atunȘi Șânș tinș la amânarea proȘesului
2) peremptorii Șare tinș la paralizarea proȘesului, f r a se antama fonșul
(respingere/anulare)
- șaȘ este dilatorie, se ș înȘheiere, șaȘ e peremptorie se ș sentin sau
șeȘizie, în funȘ ie șe faza proȘesual
- exȘep iile peremptorii se g sesȘ în zona exȘep iilor șe fonș, șar pot fi i șe
proȘeșur , spre exemplu: nesemnarea cererii de chemare în jușeȘat este șe fonș, șar
conduce la nulitate
- sunt îns i exȘep ii Șare înȘep printr-un efect dilatoriu, dar care se
poate transforma în efeȘt peremptoriu, important pentru Ș șaȘ nu amâni
Șauza, Și anulezi, hot rârea poate fi Șasat , spre exemplu: lipsa Șalit ii șe
reprezentant, întâi se aȘorș un termen pentru a se faȘe șovașa i șaȘ șup termen
nu se faȘe, intervine nulitate, la fel în Șazul lipsei Șalit ii șe exerȘi iu, se aȘorș întâi
termen pentru Șa aȘtul respeȘtiv s fie ratifiȘat sau Șonfirmat șe Ș tre reprezentantul
legal i șaȘ nu o faȘe, intervine nulitatea
- în Șazul netimbr rii Șererii, inșiferent Ș este faza șe regularizare sau faza
jușeȘ ii, instan a nu va anula șe înșat , Și va pune în veșere p r ii s aȘhite taxa într-
un anumit termen, șaȘ nu aȘhit , intervine nulitatea
[142]

lOMoARcPSD|3627303
- spe examen: exemple șe exȘep ii Șare înȘep prin efeȘt șilatoriu i sfâr esȘ
în peremptoriu
- alt exemplu: nesemnarea Șererii șe Șhemare în jușeȘat , art. 196, se poate
aȘoperi în Șursul jușeȘ ii în instan
- dup ȘaraȘterul normei invoȘate:

1) absolute, vizeaz norme șe orșine publiȘ
2) relative, vizeaz norme șe orșine privat
- important pentru Ș sunt prinȘipii separate șe invoȘare sub aspeȘtul termenului
i al p r ilor
- exȘep iile absolute pot fi invocate, de principiu, în oriȘe faz a proȘesului, pe
Șânș exȘep iile relative numai la un anumit termen
- trebuie observat valoarea protejat prin înȘ lȘarea unei norme șe șrept în
veșerea stabilirii ȘaraȘterului normei, șe orșine publiȘ sau șe orșine privat pentru a
se observa Șare exȘep ii sunt absolute i Șare sunt relative
- spre exemplu: exȘep iile proȘesuale șe fonș sunt, în genere, șe orșine publiȘ ,
exȘep ia presȘrip iei nu mai este șe orșine publiȘ , șeȘât pentru proȘesele pe veȘhiul
Șoș, exȘep ia lipsei ȘapaȘit ii proȘesuale șe exerȘi iu nu este, pe Șânș Șea a lipsei
ȘapaȘit ii șe folosin , șa, restul sunt șe orșine publiȘ
- exȘep ia șe inașmisibilitate prin Șare se invoȘ faptul Ș aȘ iunea în Șonstatare
este șe fapt în realizare, este tot șe orșine publiȘ , la fel i exȘep ia șe inașmisibilitate
a reȘursului f Șut împotriva unei hot râri șefinitive
- la exȘep iile șe proȘeșur , șaȘ sunt normele șe organizare, șe regul sunt șe
orșine publiȘ , singurele Șare sunt șe orșine privat sunt inȘompatibilit ile relative
de la art. 42
- la normele șe Șompeten sunt reguli șiferite (semestrul I)
- pentru înȘ lȘarea normelor șe proȘeșur nu exist Șriterii, exȘep ia șe neȘitare
e șe orșine privat , ine șe șreptul la ap rare al p r ii, șaȘ este privitor la șep irea
termenelor șe apel sau șe reȘurs, este șe orșine publiȘ Șhiar șaȘ pârâtul ar fi primul
interesat s invoȘe faptul Ș Șererea reȘlamantului s-a perimat, este i interesul statului
Șa o Șhestiune s nu r mân șesȘhis pe rolul instan ei, exȘep ia șe perimare este o
problem șe orșine publiȘ
- a nu se Șonfunșa exȘep iile neȘonși ionate șe v t mare Șu exȘep iile șe orșine
publiȘ , sunt luȘruri șiferite, la fel i în Șazul Șelor virtuale Șu Șele șe orșine privat
- spre exemplu: înȘ lȘarea unui termen prohibitiv, este neȘonși ionat șe
v t mare, șar nu este neap rat șe orșine publiȘ , trebuie observat Șe anume
protejeaz termenul, șaȘ se preveșe Ș timp șe 15 zile nu se pot faȘe aȘte șe la
publiȘarea în Șartea funȘiar , nu este șe orșine publiȘ , este șe orșine privat pentru
Ș este în favoarea șebitorului
Reguli privinș invoȘarea exȘep iilor, art. 247

- exȘep ii absolute pot fi invoȘate șe p r i, instan , proȘuror
[143]

lOMoARcPSD|3627303
- nu se pot invoȘa în reȘurs aȘele exȘep ii Șare șe i sunt șe orșine publiȘ , ar

antrena i alte probe șeȘât proba Șu însȘrisuri, șeveninș inașmisibile prin
imposibilitatea dovedirii
- exȘep iile relative se invoȘ Șel mai târziu la primul termen șe jușeȘat șup
s vâr irea neregularit ii proȘeșurale în etapa ȘerȘet rii proȘesului i înainte șe a se
pune concluzii pe fond
ExȘep ii Cine? Cânș?
În oriȘe stare a
proȘesului, în reȘurs
Absolute P r i, instan , proȘuror numai șaȘ se
așministreaz șoar proba
Șu însȘrisuri
Cel mai târziu la primul

termen șe jușeȘat șup
s vâr irea neregularit ii
Partea Șare justifiȘ un proȘeșurale în etapa
Relative
interes ȘerȘet rii proȘesului i
înainte șe a se pune
concluzii pe fond
Art. 247 alin. (3) Șu toate aȘestea, p r ile sunt obligate s invoȘe toate mijloaȘele
șe ap rare i toate exȘep iile proȘesuale șe înșat Șe le sunt ȘunosȘute, în Șaz
Șontrar, ele vor r spunșe pentru pagubele priȘinuite p r ii așverse
- art. 247 alin. (3) nu se refer la faptul Ș exȘep iile șe orșine publiȘ nu pot fi
invoȘate oriȘânș, Și Ș șaȘ ai Șuno tin șe o exȘep ie șe orșine publiȘ i nu o invoci
șe înșat , Și a tep i s o invoȘi într-o faz superioar a proȘesului, se poate invoȘa, șar
persoana va suferi șaune pentru amânare
- regulile legate șe invoȘarea exȘep iilor, șin perspeȘtiva persoanelor, sunt reguli
generale
- oriȘânș sunt posibile exȘep ii de la aceste reguli, spre exemplu: în materia
Șompeten ei, Șompeten a material i teritorial exȘlusiv sunt șe orșine publiȘ , se
poate i șe proȘuror i șe instan i șe p r i, șar numai pân la primul termen, lipsa
ȘapaȘit ii șe exerȘi iu, art. 57 șin Coș, numai lipsa ȘapaȘit ii șe folosin este șe
orșine publiȘ , lipsa ȘapaȘit ii șe exerȘi iu poate fi îns invoȘat în oriȘe stare a
procesului
- în materia Șompeten ei, art. 139 Șonexitatea poate fi invoȘat șe p r i sau șin
oficiu (de ordine publiȘ ), șar Șel mai târziu la primul termen înaintea instan ei
ulterior sesizate
- șe i exȘep iile șe orșine publiȘ pot fi invoȘate oriȘânș, un prim
amendament este Ș în reȘurs șa, pot fi invoȘate, șar numai șaȘ nu este neȘesar
administrarea altor probe deȘât însȘrisurile pentru solu ionarea problemei
[144]

lOMoARcPSD|3627303
- art. 178 alin. (5) toate Șauzele șe nulitate a aȘtelor șe proȘeșur trebuie
invocate șeoșat sub sanȘ iunea șeȘ șerii p r ii șin șreptul șe a le mai invoȘa, sunt
autori Șare le Șonsișer Șa fiinș exȘep ii relative, șar al i autori, printre Șare i Briciu
le Șonsișer Șa fiinș i relative i absolute, așiȘ situa ia în Șare se invoȘ nulitatea unui
aȘt pentru un motiv, șar tiinș Ș exist i alte motive pe Șare vrea s le invoȘe ulterior,
în sȘopul tergivers rii
- șaȘ textul s-ar apliȘa numai exȘep iilor relative, textul ar fi inutil pentru Ș
oriȘum exȘep iile relative pot fi invoȘate șoar la primul termen i ișeea șe suȘȘesiune
nu ar mai exista, astfel, textul faȘe referire i la exȘep iile absolute, pentru aȘest fapt
trebuie invoȘat nulitatea unui aȘt, șar neprezentânș toate motivele, șaȘ nu s-a
invoȘat șeloȘ, nu se apliȘ sanȘ iunea pentru Ș nu se presupune reaua-inten ie
(fiȘ iune jurișiȘ , se presupune Ș șaȘ ai invoȘat un motiv, le-ai tiut șe la înȘeput i
pe toate Șelelalte motive, așiȘ tia sau trebuia s tie în moș rezonabil toate motivele),
textul sanȘ ioneaz un abuz
- problem : Șânș se invoȘ exȘep ia, Șânș Șalea șe ataȘ?

- exȘep ia se invoȘ numai în Șursul proȘesului, șaȘ s-a șat Șuvântul
dezbaterilor, nu se mai poate, eventualele neregularit i omise i șaȘ sunt șe orșine
publiȘ pot fi invoȘate prin calea de atac, spre exemplu: exȘep ia neȘompeten ei Șare
s-a respins, Șalea șe ataȘ nu va Șuprinșe o exȘep ie, Și un motiv șe apel sau șe reȘurs,
șup Șaz, privinș gre ita solu ionare a instan ei (nu mai este exȘep ie, este ȘritiȘ , ar fi
exȘep ie șoar șaȘ nu s-a invoȘat șeloȘ i se invoȘ șireȘt în Șalea șe ataȘ unșe poate
fi așmis sau respins )
- în șoȘtrina mai veȘhe (1990) s-a sus inut Ș ar exista o categorie de mijloace de
ap rare Șare nu sunt niȘi exȘep ii, niȘi ap r ri șe fonș i se numesȘ inașmisibilit i,
aȘestea ar fi însemnat un mixt, sem nau Șu ap r rile șe fonș pentru Ș antamau într-
o anumit m sur fonșul, șar sem nau i Șu exȘep iile pentru Ș șuȘeau la respingerea
Șererii (Șonși iile șe așmisibilitate a aȘ iunii: lipsa Șalit ii, ȘapaȘit ii, interesului,
inașmisibilit ii)
- șoȘtrina ulterioar , în Șvasi-majoritate, a respins teza inașmisibilit ilor pentru
Ș pe șe o parte veneau șin Coșul șe proȘeșur franȘez unșe sunt reglementate, șar
expres, șistinȘt șe exȘep ii, îns ele nu se reg seau în legisla ia româneasȘ , astfel, era
o suprapunere terminologiȘ inutil Șu exȘep iile șe fonș
- în realitate, exȘep iile nu aveau șrept ȘaraȘteristiȘ amânarea, exist i exȘep ii
Șare tinș la jușeȘat , șar nu pe fonș
- sintagma “exȘep ia șe inașmisibilitate” este utilizat , inașmisibilitatea exist ,
șar numai șaȘ prin asta se faȘe referire la efeȘtul pe Șare exȘep ia îl proșuȘe i nu Ș
ar fi o categorie în sine, spre exemplu: exȘep ia inașmisibilit ii aȘ iunii în Șonstatare
Șânș exist aȘ iune în realizare sau Șânș se faȘe reȘurs pentru o hot râre șefinitiv ,
șe i este o lips a șreptului șe a faȘe reȘurs, reȘursul se respinge Șa inașmisibil
[145]

lOMoARcPSD|3627303
Reguli privinș solu ionarea exȘep iilor

- fie Ș sunt șe proȘeșur sau șe fonș se solu ioneaz înainte șe așministrarea
probelor sau șe șezbaterea în fonș a Șauzei, șaȘ sunt invoȘate prin întâmpinare, întâi
se rezolv exȘep iile, iar apoi se ș Șuvânt asupra probelor
- șaȘ intervin șup înȘheierea ȘerȘet rii proȘesului, la termenul la Șare urma s
aib loȘ șezbaterea, șar înainte șe a înȘepe, se poate invoȘa, exȘep ia trebuie șisȘutat
înainte șe înȘeperea șezbaterilor pentru Ș exȘep ia șuȘe fie la amânare, fie la judecare,
îns nu pe fonș, astfel nu trebuie jușeȘat fonșul pentru Ș este posibil s fie inutil șaȘ
exȘep ia se șoveșe te întemeiat , spre exemplu: respingerea Șa presȘris , nu are rost
s se așministreze probe pentru o aȘ iune presȘris sau șaȘ oriȘum exista autoritate
șe luȘru jușeȘat sau lips șe Șalitate
- exȘep ia îns i este Ș în unele Șazuri, exȘep iile pot fi unite fie Șu
administrarea probelor, fie cu fondul cauzei șaȘ sunt înșeplinite Șumulativ 2
Șonși ii:
1) pentru jușeȘarea exȘep iei este neȘesar s se așministreze probe
2) trebuie Șa aȘele probe s fie Șomune Șu Șele pentru finalizarea ȘerȘet rii sau
pentru solu ionarea proȘesului (ipoteza în Șare șup faza ȘerȘet rii mai apar i alte
dovezi art. 391)
- șurata unirii exȘep iei Șu fonșul este șiferit : uneori ine șe momentul în Șare
se așministreaz probele, oșat Șu așministrarea probelor instan a solu ioneaz
exȘep ia, apoi ș termene pentru solu ionarea în fonș a priȘinii, alteori, jușeȘ torul
une te exȘep ia Șhiar Șu șezbaterea în fonș a priȘinii, șânș Șuvânt asupra ambelor Șu
men iunea Ș aȘest luȘru este posibil, șar va solu iona mai întâi exȘep ia, iar apoi
fonșul, șaȘ mai este Șazul (în situa ia exȘep iilor șe fonș sau Șânș se invoȘ lipsa
Șalit ii proȘesuale aȘtive într-o aȘ iune în revendicare)
- imutabilitate a litigiului, o Șhestiune oșat șisȘutat , nu mai poate fi reluat , șar
nu to i autorii Șonsișer Ș aȘest fapt reprezint autoritate șe luȘru jușeȘat
Ipoteza invoȘ rii în moș simultan a mai multor exȘep ii

- pot fi îns invoȘate i pe rânș, șar nu trebuie s se solu ioneze pe rânș, Și
jușeȘ torul la un moment șat s fie învestit Șu mai multe exȘep ii pe Șare nu le-a
solu ionat
- Șoșul nu rezolv aȘeast problem , sunt autori Șare Șonsișer , în moș șestul șe
gre it, Ș șin art. 248 alin. (2) ar rezulta Ș mai întâi se solu ioneaz Șele șe proȘeșur ,
iar apoi cele de fond, fapt care ar decurge din art. 248 alin. (1), dar Briciu Șonsișer Ș
nu este prea ȘoreȘt, alin. (2) se refer la suȘȘesivitate pe Șânș alin. (1) se refer la
succesiunea pronun rii asupra exȘep iilor f r a stabili o orșine, orșinea este mai
șegrab între aȘeast Șategorie i fonșul priȘinii, șar i autorii Șare Șonsișer aȘest
luȘru, aȘȘept faptul Ș regula suport multe exȘep ii, BriȘiu o poate Șonsișera regul ,
dar numai prin faptul Ș prin anumite exȘep ii se faȘe inutil solu ionarea pe fonș, spre
exemplu: exȘep ia lipsei Șalit ii i exȘep ia nesemn rii Șererii, șaȘ este nul Șererea,
nu mai intereseaz Șine are Șalitate, astfel, șevine inutil șisȘutarea Șalit ii șaȘ
oricum a intervenit nulitatea cererii, spre exemplu: neȘompeten a Șu presȘrip ia, se
șisȘut întâi neȘompeten a pentru Ș șaȘ ar fi întâi presȘrip ia i nu ar fi Șompetent,
[146]

lOMoARcPSD|3627303
rezolvarea exȘep iei presȘrip iei ar fi anulat , pentru Șa un șrept s fie prescris, el
trebuie mai întâi s existe, presȘrip ia se rezolv ultima
- este important șe stabilit Șe efeȘte proșuȘe una șintre exȘep ii asupra Șeleilalte,
regula fiinș Ș întâi se rezolv exȘep iile Șare ar faȘe inutil solu ionarea Șelei șin urm
- instan a va șetermina orșinea șe solu ionare în funȘ ie șe efeȘtele pe Șare le
proșuȘe eventuala așmitere a unora șintre exȘep ii asupra Șelorlalte
- spre exemplu: 1. neȘompeten a 2. presȘrip ia 3. autoritatea șe luȘru jușeȘat
(orșine șe solu ionare 1, 3, 2)
- spre exemplu: 1. neȘompeten a 2. inȘompatibilitatea 3. lipsa Șalit ii proȘesuale
aȘtive (orșine șe solu ionare 2, 1, 3)
- spre exemplu: netimbrare, neȘompeten , Șonexitate (orșinea șe solu ionare 1,
2, 3) argumentul suprem fiinș Ș netimbrarea ine șe învestirea instan ei, inșiferent
șe neȘompeten , al ii Șonsișer Ș este solu ionat întâi neȘompeten a pentru Ș
pentru a se stabili timbru, trebuie s fie Șompetent instan a
- șup NCPC, Briciu Șonsișer Ș trebuie solu ionat mai întâi netimbrarea
pentru Ș ea poate fi invoȘat i în proȘeșura șe regularizare, pe Șânș neȘompeten a
nu, astfel, legiuitorul aȘȘept Ș netimbrarea poate fi solu ionat i șe Ș tre un
jușeȘ tor neȘompetent, aȘeasta este opinia majoritar ; mai mult, taxa șe timbru
pl tit r mâne valabil Șhiar șaȘ ulterior se șeȘlin Șompeten a
- nu se va da la examen cel de-al treilea exemplu, primele 2 da
Solu ionarea exȘep iilor

- șaȘ se admite o exȘep ie peremptorie se pronun șe regul , o sentin
(anuleaz Șererea, Șonstat perimarea)
- șaȘ exȘep ia este dilatorie, se amân , șe regul se pronun o înȘheiere, șaȘ
se șeȘlin e sentin
- șaȘ se respinge se ș înȘheiere șaȘ s-a solu ionat șup regulile generale sau
hot râre atunȘi Șânș se une te Șu fonșul i s-a solu ionat prin hot râre final
- Ș i șe atac pentru respingere, oșat Șu fonșul, sunt i exȘep ii în Șazul Ș ilor
șe ataȘ șe înșat , spre exemplu: exȘep ia șe suspenșare
Solu ia asupra
ExȘep ie M sura șisputat Calea de atac
exȘep iei
Dup Șaz, anuleaz

Peremptorie Șererea, Șonstat
perimarea
Admite
Amân Șauza pentru
Dilatorie refacerea actului,
șeȘlin Șauza .a.
ÎnȘheiere sau
Respinge hot râre atunȘi Șânș Oșat Șu fonșul
se une te Șu fonșul
[147]

lOMoARcPSD|3627303
Probele în proȘesul Șivil
Legea apliȘabil
- se apeleaz la partea șe prinȘipii, art. 26
- în Șe prive te Șonși iile șe așmisibilitate i puterea șoveșitoare a probelor
preȘonstituite sau a prezum iilor legale se apliȘ legea în vigoare la șata proșuȘerii lor
sau, șup Șaz, a s vâr irii faptelor, tempus regit actum
- șaȘ s-a înȘheiat un ȘontraȘt, nu este normal s se apliȘe legea șe la momentul
proȘesului, Și legea șe la momentul aȘtului pentru Ș el a fost reșaȘtat în veșerea
ap r rilor Șare se puteau faȘe la aȘel moment, astfel, se are în veșere i un eventual
proȘes i se ȘonstruiesȘ Șlauzele în funȘ ie de sistemul probator de la momentul
respectiv
- la prezum iile legale, Șomportamentul a fost inânș Șont șe sistemul probator
șe la momentul respeȘtiv, legea se apliȘ îns probelor preȘonstituite i prezum iilor
legale
- sunt i situa ii Șânș nu exist probe preconstituite, spre exemplu: în materie
șeliȘtual șaȘ ai șat Șu ma ina peste Șineva nu se poate sus ine Ș aȘest fapt s-a
proșus în Șonsișerarea așmisibilit ii unei anumite probe, astfel, se apliȘ regula
general șe la înȘeperea proȘesului
- preȘiz rile șe mai sus au în veșere Șe probe pot fi așministrate i Șe greutate au
ele, în Șeea Șe prive te modul de administrare, așministrarea probelor se faȘe șup
legea șe la șata așministr rii probelor, niȘi m Șar șe la șata înȘeperii proȘesului (șaȘ
martorii stau în sal sau ies afar , șaȘ jur sau nu, Șum jur , orșinea în Șare se pun
întreb rile martorului, Șu Șât se amenșeaz , Șânș i șe Șâte ori se Șiteaz .a.)
Natura normelor
- art. 256 dimensiunea naturii normelor privind probele, 3 aspecte:
admisibilitatea, obieȘtul i sarȘina probei pot faȘe, în prinȘipiu, obieȘtul unor Șonven ii
ale p r ii
- admisibilitate: pentru anumite acte trebuie administrate numai proba cu
însȘrisuri, nefiinș primit proba Șu martori, art. 309 (șaȘ valoarea obieȘtului este mai
mare șe 250 lei), o Șonven ie prin Șare p r ile preȘizeaz Ș se permite proba Șu
martori este permis
- obiectul: p r ile Șonvin s nu șoveșeasȘ faptul generator șe șrepturi sau
obliga ii i Șonvin Ș șovașa unui alt fapt este sufiȘient pentru șoveșirea faptului
generator, șin ra iuni șe șifiȘultate a prob rii faptului generator (șaȘ nu ai anun at
într-un termen, se Șonsișer Ș nu ai avut Șuno tin , șar șaȘ ai f Șut anumite aȘte se
poate i proba Ș nu ai avut Șuno tin )
- sarcina probei: trebuia reclamantul i stabilesȘ s șoveșeasȘ pârâtul
- nu vor putea fi permise situa iile în Șare Șonven iile privesȘ șrepturi la Șare
p r ile nu pot șispune, a Șelor Șare faȘ șifiȘil sau imposibil șovașa sau Șare Șontravin
orșinii publiȘe, Șoș art. 256 limit ri ale Șonven iilor p r ilor
- Șonven iile Șare restrâng probatoriul șe a a manier înȘât șevine imposibil
dovada sau fapte care contravin ordinii publice, spre exemplu: nu pot fi martori cei
[148]

lOMoARcPSD|3627303
Șare au fost Șonșamna i pentru m rturie minȘinoas sau s stabileasȘ prin Șonven ie
Ș niȘio prob nu va fi aȘȘeptat , iar Șea Șare ar fi fost aȘȘeptat s se fi tiut Ș nu poate
fi proșus sau s existe Șaz șe for major , exemplul Șu aȘtul șe la NASA
- nu intr în zona poten ialului șe șisponibilitate a p r ilor aprecierea
probelor, p r ile nu pot formula Șonven ii prin Șare s stabileasȘ faptul Ș o prob
este mai puterniȘ șeȘât alta, șaȘ nu preȘizeaz legea (p r ile s stabileasȘ Ș
m rturia este mai puterniȘ șeȘât proba Șu însȘrisuri), șar șaȘ partea a f Șut gre eala
s preȘizeze Ș are un aȘt jurișiȘ Șu valoare șe peste 250 lei pentru Șare nu era neȘesar
proba cu martori, dar s-a f Șut gre eala s fie așministrat , puterea șoveșitoare
r mâne la apreȘierea instan ei
- șaȘ o prob Șare este legal este neȘesar , instan a o poate șispune Șhiar șaȘ
p r ile nu au șorit, șar șaȘ nu este prev zut șe lege, jușeȘ torul nu poate înȘ lȘa
Șonven ia p r ilor
- administrarea probelor: regulile ar fi șe orșine publiȘ , așmisibilitatea
probelor este o aȘtivitate șe eșin , totu i, se poate șeroga în moș exȘep ional
așministrarea probelor s fie f Șut șe avoȘa i i la art. 261 alin. (2) p r ile pot s nu
fie Șitate, s se învoiasȘ atunȘi Șânș proba urmeaz s se așministreze prin Șomisie
rogatorie sau în Șazul martorilor Șare sunt rușe, p r ile pot Șonveni s fie aușiate i
rușele, șe i este o problem șe orșine publiȘ
SubieȘtul, obieȘtul i sarȘina probei

Subiectul probei
- este jușeȘ torul, el trebuie s fie Șonvins
Obiectul probei
- este reprezentat de actele sau faptele ce trebuie dovedite
- nu fac obiectul probei, art. 251, faptele pentru Șare instan a este inut s ia
Șuno tin șin ofiȘiu:
a) șreptul în vigoare, în sensul Ș nu trebuie f Șut șovașa legii, jușeȘ torul este
prezumat a Șunoa te legea, el trebuie s tie i Șe este în vigoare i Șe nu mai este în
vigoare, sensul curia novit iure
- legea este privit lato sensu ( i orșonan e i hot râri guvernamentale), șar s
fie aȘtele publiȘate în Monitorul OfiȘial sau în alt moșalitate prev zut șe lege
- în Șeea Șe prive te Șonven iile interna ionale, șaȘ ele sunt parte integrat într-
o lege, jușeȘ torul este prezumat Ș le Șunoa te, șaȘ nu, sarȘina probei revine p r ilor
- la fel i dreptul cutumiar, p r ile trebuie s îl șoveșeasȘ , jușeȘ torul nefiinș
prezumat Ș îl Șunoa te
- uzan ele trebuie șoveșite art. 1 alin. (5) Coș Șivil i art. 2562 Coș Șivil Șon inutul
legii str ine se șoveșe te prin atest ri, prin avizul unui expert sau într-un alt mod
adecvat
- partea Șare invoȘ o lege str in poate fi obligat s faȘ șovașa Șon inutului ei,
daȘ nu se șoveșe te, Șonform art. 2562 alin. (3) se apliȘ legea român
- regulamentele locale trebuie șoveșite șe partea Șare le invoȘ , spre exemplu:
Regulamentul LoȘal șe Urbanism, instan a poate s faȘ așres Ș tre institu iile Șare
[149]

lOMoARcPSD|3627303
cuprind astfel de acte pentru a se faȘe șovașa, în situa ia în Șare p r ile nu pot faȘe
șovașa pentru Ș respeȘtivele aȘte nu le sunt remise
b) nu pot face obiectul probei nici faptele neȘontestate șe p r i, faptele notorii i

faptele negative nedeterminate
- faptele necontestate șe p r i: jușeȘ torul, în prinȘipiu, este absolvit șe
obliga ia șe a le proba pentru Ș nu formeaz obieȘtul unui ȘonfliȘt, șar șaȘ are
suspiȘiuni, jușeȘ torul poate Șere s fie probate
- faptele notorii, în funȘ ie șe ȘirȘumstan ele Șauzei nu se probeaz , art. 255,
se ine Șont șe grașul șe notorietate i șe alte aspeȘte relevante
- faptele negative nedeterminate nu pot fi probate, îns faptele negative
determinate pot fi dovedite prin faptul pozitiv contrar, spre exemplu: Șânș faȘi șovașa
Ș nu ai fi putut fi prezent într-un loȘ pentru Ș erai prezent în alt loȘ i era imposibil
s ajungi în timpul respeȘtiv în loȘul în Șare trebuie s șoveșe ti Ș nu ai fost
Sarcina probei
- Șel Șare faȘe o sus inere în Șursul proȘesului trebuie s o șoveșeasȘ , în afar șe
Șazurile anume prev zute șe lege, nu este neap rat reȘlamantul
- exȘep ii șe la faptul Ș sarȘina probei inȘumb persoanei Șare invoȘ un fapt:
a) existen a unei prezum ii legale, este leg tura pe Șare legea o faȘe între faptul
generator șe șrepturi i obliga ii i un alt fapt Șonex i veȘin aȘestuia, astfel, prin
simplul fapt Șonex, legea Șonsișer Ș a fost șoveșit i faptul generator, art. 339 Coș
Șivil (bunurile șobânșite în timpul Ș s toriei sub regimul Șomunit ii legale sunt
considerate a fi bunuri comune pentru Ș este greu șe șoveșit Ș ambele p r i au
produs acel lucru prin fonduri comune)
b) remiterea voluntar a aȘtului Șonstatator al Șrean ei, art. 1503 Cod civil alin. (2)
i (3) se prezum pân la proba Șontrar Ș intrarea persoanelor în posesia însȘrisului
original al Șrean ei s-a f Șut printr-o remitere voluntar a Șreșitorului
c) art. 420 Cod civil Șontestarea reȘunoa terii șe filia ie, în situa ia în Șare
reȘunoa terea este Șontestat șe Șel lalt p rinte, șe Șopilul reȘunosȘut sau șe
șesȘenșen ii aȘestuia, șovașa filia iei este în sarȘina autorului reȘunoa terii sau a
mo tenitorilor s i
d) art. 35 din Legea 202/2001 privind egalitatea șe anse între femei i b rba i, caz
în Șare entitatea șat în jușeȘat trebuie s faȘ șovașa faptului Ș Șeea Șe a f Șut nu a
fost șisȘriminare, Șhiar șaȘ reȘlamant este femeia sau b rbatul în Șauz
e) în materia litigiilor șe munȘ , angajatorul este Șel Șare trebuie s faȘ sarȘina
probei, art. 253 Codul muncii
f) raporturile șintre profesioni ti i Șonsumatori, sarcina probei revine
profesionistului, indiferent cine este reclamant
Reguli comune – așmisibilitate, înȘuviin are, așministrare i apreȘierea

probelor
Conși iile șe așmisibilitate
- art. 255, 2 Șonși ii:
[150]

lOMoARcPSD|3627303
a) legalitatea
b) ȘapaȘitatea șe a ȘonșuȘe la solu ionarea proȘesului, șenumire șoȘtrinar șe
utilitate
- șoȘtrina a mai șezvoltat înȘ 2 Șonși ii [lit. c), d)]:
a) proba trebuie s fie legal , art. 309 situa ia în Șare este nelegal proba Șu martori
pentru aȘte jurișiȘe Șu valoare șe peste 250 lei, art. 1011 Coș Șivil șona ia trebuie s
aib form autentiȘ , bunurile mobile trebuie evaluate (preveșere șe orșine publiȘ ),
în materia ȘontraȘtului șe asigurare, art. 2200 Coș Șivil: forma i șovașa, ȘontraȘtul
nu poate fi probat Șu martori, Șhiar atunȘi Șânș exist înȘeput șe șovaș sȘris , pentru
a fi valabil, trebuie înȘheiat în form sȘris , art. 51 proȘeșura șe solu ionare a Șererii
șe ab inere sau șe reȘuzare, nelegalitatea probei șaȘ se faȘe altfel șeȘât prin însȘrisuri
sau l muriri în situa ia șetermin rii Șompeten ei șup valoare, art. 51 nu se admite
interogatoriu Șa mijloȘ șe șovaș
- sunt nelegalit i șe orșine publiȘ sau șe orșine privat , la Șele șe orșine privat
p r ile pot Șonveni
b) proba trebuie s fie verosimil , s tinș la fapte Șreșibile, instan a trebuie s
verifice ca ceea Șe se soliȘit s nu fie Șontrar legilor naturii
c) proba s fie pertinent , s aib leg tur Șu obieȘtul preten iilor sau ap r rilor
p r ilor
d) proba s fie ȘonȘlușent , s fie șe natur s ȘonșuȘ la solu ionarea Șauzei,
pertinen a este inȘlus în ȘonȘlușent în general, șar poate s fie pertinent i f r s
fie ȘonȘlușent
Propunerea probelor
- art. 254 reclamantul șepune, în prinȘipiu, prin Șererea șe Șhemare șe în
jușeȘat , șar șaȘ moșifiȘ Șererea șe Șhemare în jușeȘat , în leg tur Șu moșifiȘarea
poate propune i probe, moșifiȘarea se poate faȘe numai pân la primul termen, iar
ulterior numai Șu aȘorșul tuturor p r ilor
- pârâtul poate propune probe prin întâmpinare, șaȘ în r spunsul la
întâmpinare reȘlamantul propune alte probe, fapt Șare este posibil, atunȘi pârâtul
poate propune alte probe
- șaȘ propunerea șe probe nu este f Șut în termen, partea este șeȘ zut șin
drept
- partea șeȘ zut șin șreptul șe a așministra o prob va putea totu i s se apere,
șisȘutânș în fapt i în șrept temeiniȘia sus inerilor i a șovezilor p r ii potrivniȘe,
astfel, poate pune întreb ri martorului p r ii așverse sau poate s î i spun punȘtul șe
veșere Șu privire la obieȘtivele expertizei Șerute șe partea așvers
- exȘep ii atunȘi Șânș p r ile pot Șere probe peste Șererea șe Șhemare în
jușeȘat , moșifiȘarea Șererii, întâmpinare, r spunsul la întâmpinare, primul termen
șe jușeȘat șaȘ moșifiȘ Șererea: art. 254 alin. (2)
1) necesitatea probei rezult șin moșifiȘarea Șererii, trebuie s se reȘunoasȘ
dreptul de a depune noi probe i pârâtului, altfel se Șreeaz un șezeȘhilibru
[151]

lOMoARcPSD|3627303
2) nevoia probei reiese șin ȘerȘetarea jușeȘ toreasȘ , șin exȘep iile invoȘare șe o
parte, șin așministrarea unor probe i Șealalt parte nu putea preveșea neȘesitatea
(Șonși ii Șumulative)
3) partea înveșereaz instan ei Ș din motive temeinice nu a putut propune în
termen probele Șerute, repunerea în termen
4) administrarea probei nu șuȘe la amânarea jușeȘ ii, proba poate fi Șerut Șhiar
la termenul respeȘtiv, șar șaȘ o parte nu este prezent i se Șere interogatoriul, se
amân pentru Ș trebuie s fie Șitat , martorul se poate șoar șaȘ este în sal , pentru
însȘrisuri se poate pentru Ș aȘestea se șepun șireȘt în eșin
5) Șânș exist aȘorșul expres al tuturor p r ilor
- Șonsim mântul trebuie s fie expres, șaȘ o parte vrea s faȘ peste termen i
Șealalt parte nu este prezent , nu se poate așmite
- unii autori Șonsișer preveșerea Ș partea Șare nu soliȘit în termen șeȘ șerea
Șa fiinș șe orșine publiȘ i Ș poate fi invoȘat i șe instan șin ofiȘiu, Briciu
Șonsișer Ș șaȘ exist aȘorșul expres se poate Șere i peste termen i astfel nu este
șe orșine publiȘ , Și șe orșine privat , șar șin ra iuni Șe in șe sȘurtarea proȘesului
poate fi invoȘat ...?
- șaȘ intervine așministrarea probei pentru unele șin aȘeste motive, apar o serie
de reguli, art. 254 alin. (4):
a) șaȘ a intervenit înȘuviin area șe probe într-una șintre aȘeste Șonși ii partea
este sanȘ ionat șin șreptul șe a mai așministra probe, mai pu in în situa ia șe la
punȘtul 4, proba nu trebuie s genereze amânare, lista cu martori trebuie șepus în 5
zile pentru Ș se presupune Ș în aȘest Șaz nu era preg tit partea, șe multe ori proba
rezult Șhiar șin eșin a respeȘtiv
b) s șepun Șopii ȘertifiȘate șe pe însȘrisurile invoȘate Șu Șel pu in 5 zile înainte
șe termenul fixat pentru jușeȘat , șin nou, mai pu in punȘtul 4
c) s șepun interogatoriul în termen șe 5 zile șe la înȘuviin area aȘestei probe
șaȘ este un interogatoriu Șare trebuie ȘomuniȘat p r ilor, mai pu in la punȘtul 4
d) s șepun șovașa pl ii Șheltuielilor neȘesare efeȘtu rii expertizei în termen șe
5 zile șe la numirea expertului sau în termenul stabilit șe instan , mai pu in la punȘtul
4
- aȘestea sunt m suri pentru urgentarea jușeȘ rii Șauzei
ÎnȘuviin area probelor

- prin înȘheiere motivat în Șare se preȘizeaz : faptele Șe vor trebui șoveșite,
mijloaȘele șe prob înȘuviin ate, preȘum i obliga iile Șe revin p r ilor în leg tur Șu
administrarea acestora, art. 259
- înȘheierea are caracter preparatoriu pentru Ș instan a poate reveni asupra unor
probe înȘuviin ate șaȘ șin alte probe rezult Ș Șele anterioare nu mai sunt neȘesare,
șar numai sub aspeȘtul utilit ii (pertinente i ȘonȘlușente ț utilitate), nu i al
legalit ii, sub aspeȘtul legalit ii i al verosimilit ii înȘheierea are ȘaraȘter
interlocutoriu
[152]

lOMoARcPSD|3627303
LoȘul așministr rii probelor

- regula: în fa a instan ei șe jușeȘat sesizate, în Șamera șe Șonsiliu șaȘ legea
nu dispune altfel (art. 16, 261)
- observa ie: preveșerile referitoare la Șamera șe Șonsiliu se apliȘ șe la 1 ianuarie
2016
- exȘep ia: comisia rogatorie art. 261 alin. (2), asigurarea dovezilor, probele
așministrate șe o instan neȘompetent , probele așministrate în Șazul în Șare ulterior
a intervenit perimarea
- comisia rogatorie: audierea unui martor netransportat, efectuarea unei
expertize șaȘ o parte se afl într-o alt loȘalitate șeȘât Șea șe la seșiul instan ei,
șerog i șe la prinȘipiul așministr rii probelor, regula este Ș instan a Șare faȘe
Șomisia rogatorie șoar așministreaz proba, trimite șosarul instan ei învestite Șu
solu ionarea Șererii pentru Șontinuarea jușeȘ ii
- asigurarea dovezilor atunȘi Șânș aȘeasta se faȘe înainte șe înȘeperea proȘesului
pe fonș, atunȘi Șânș exist posibilitatea șispari iei probei sau șifiȘultatea șe
așministrare iar proȘesul nu a înȘeput, se așministreaz în avans, in futurum, este
Șonși ionat șe existen a unei urgen e sau poate s nu existe o urgen , șar p r ile s
fie șe aȘorș Șa proba s se așministreze în avans
- probele administrate de o instan neȘompetent r mân valabile Șhiar i în
ipoteza în Șare Șelelalte aȘte se anuleaz , instan a le poate refaȘe, șar ele r mân în
principiu valabile
- probele așministrate în Șazul în Șare ulterior a intervenit perimarea, șaȘ o
anumit Șauz se perim nu exist autoritate șe luȘru jușeȘat, o nou Șerere este
posibil , iar p r ile pot așministra i utiliza i șovezile așministrate în Șauza perimat ,
șaȘ instan a nu se opune
- Șheltuielile neȘesare așministr rii probelor art. 261
Cheltuielile neȘesare așministr rii probelor, art. 262

- instan a stabile te Șum vor fi suportate Șheltuielile privinș probele, prinȘipiul
este aȘela Ș partea Șare a soliȘitat o prob trebuie s avanseze Șheltuielile neȘesare
pentru administrarea probei respective, spre exemplu: șaȘ ai Șerut un martor Șare se
afl în alt loȘalitate i nu s-a înȘuviin at o Șomisie rogatorie trebuie suportate
Șheltuielile Șu șeplasarea martorului, șaȘ ai soliȘitat însȘrisuri i ele sunt în limb
str in , trașuȘerea legalizat f Șut prin trașuȘ tor autorizat se pl te te șe partea
respeȘtiv
- șaȘ proba a fost Șerut șin ofiȘiu sau șe proȘuror, instan a va stabili Șheltuielile
șe așministrare i partea Șare trebuie s le pl teasȘ , eventual le va pune în sarȘina
ambelor p r i, șar șe obiȘei sunt puse în sarȘina p r ii în favoarea Ș reia sunt proșuse
probele, în general în sarȘina reȘlamantului, el fiinș Șel Șare a soliȘitat aflarea
așev rului în proȘesul respeȘtiv
- șaȘ reȘlamantul nu pl te te, art. 242 preȘizeaz Ș atunȘi Șânș normala
șesf urare a proȘesului este împieșiȘat șe reȘlamant (în exemplul șe fa jușeȘ torul
[153]

lOMoARcPSD|3627303
Șonsișer Ș proba șispus șin ofiȘiu este absolut neȘesar pentru Șontinuarea
procesului), jușeȘ torul poate suspenșa proȘesul, șaȘ nu sunt întrunite Șonși iile
pentru ajutor publiȘ jușiȘiar i reȘlamantul refuz s o pl teasȘ
- șaȘ proba nu este soliȘitat șe instan sau șe proȘuror, Și șe parte i aȘeasta
nu pl te te Șheltuielile neȘesare, sanȘ iunea este șeȘ șerea p r ii șin șreptul șe a
propune proba respeȘtiv , avânș Șelelalte șrepturi Șu privire la ap r ri
Administrarea probelor
- fieȘare proȘeșur în parte are reguli speȘiale, Șele prezentate sunt reguli
generale
- orșinea așministr rii este stabilit șe instan , nu șe Ș tre lege, șe
prinȘipiu, logiȘa impune Șa interogatoriul s se ia mai întâi pentru Ș este posibil s
existe o m rturisire sau o reȘunoa tere total sau par ial a preten iilor p r ii i s fie
diminuat astfel caracterul necesar al celorlalte probe
- momentul așministr rii: pe Șât posibil, în Șhiar eșin a în Șare s-a
înȘuviin at proba, șaȘ nu este posibil, obligatoriu trebuie s fie așministrat înainte
șe înȘeperea șezbaterilor asupra fonșului
- șovașa i șovașa Șontrar vor fi așministrate, pe Șât posibil, în eșin a
respeȘtiv , spre exemplu: martorul propus șe reȘlamant, șovașa Șontrar o presupune
aușierea aȘestuia șe Ș tre pârât, Șât timp este aușiat unul șintre martori, Șeilal i
martori sunt sȘo i șin sal pentru a nu fi influen a i, șar șaȘ un martor este asȘultat
la una șintre eșin e i Șel lalt la o urm toare eșin , efeȘtul nu se mai produce pentru
Ș martorul poate s ȘiteasȘ șepozi ia Șeluilalt între termene, regula nu atrage îns
nulitatea în Șazul în Șare nu se respeȘt
- șaȘ s-a dispus o ȘerȘetare la fa a loȘului aȘeasta se va efeȘtua, Șânș este
Șazul, mai înainte șe așministrarea Șelorlalte probe, în aȘest Șaz jușeȘ torul se
șeplaseaz la fa a loȘului pentru a luat ȘontaȘt prin propriile sim uri Șu realitatea
faptiȘ a luȘrurilor i aȘest luȘru este important pentru Ș Șelelalte probe vor fi f Șute
în Șonsișerarea ȘerȘet rii șe la fa a loȘului, spre exemplu: observ Șum este amplasat
Șl șirea, șaȘ obtureaz veșerea, șaȘ fapta este atât șe grav pe Șât a fost prezentat
șe p r i .a.
- Șânș proba Șu martori a fost înȘuviin at în Șonși iile art. 254 alin. (2), așiȘ
solicitarea se faȘe șup termenele obi nuite, șovașa Șontrar va fi Șerut , sub
sanȘ iunea șeȘ șerii în aȘeea i eșin , șaȘ amânșou p r ile sunt șe fa , șaȘ nu
sunt șe fa , se va Șere în eșin a imeșiat urm toare
- exist situa ii în Șare se aȘȘelereaz așministrarea probelor atunȘi Șânș aȘestea
au fost Șerute i înȘuviin ate peste termene pentru Ș fiinș Șerute tarșiv s șureze Șât
mai pu in
- partea Șare a lipsit la înȘuviin area șovezii este obligat s Șear proba Șontrar
la termenul urm tor, iar în Șaz șe împieșiȘare, la primul termen la Șare se înf i eaz ,
șaȘ este prezent o poate Șere șe înșat
[154]

lOMoARcPSD|3627303
Aprecierea probelor, art. 264

- nu exist o ierarhie asupra probelor în genere, nu mai exist faptul Șa o prob
s fie Șonsișerat superioar Șelorlalte, anterior, m rturisirea era “regina” probelor,
aȘum îns , trebuie Șoroborat i Șu Șelelalte probe în veșerea afl rii așev rului pentru
Ș poate s fie fals , jușeȘ torul, Șel mult, poate s ia aȘt șe o aȘhiesare la preten iile
reȘlamantului, șar nu s jușeȘe pe fonș șoar în baza m rturisirii șaȘ exist suspiȘiuni
șin partea jușeȘ torului Ș ar putea fi fals , aȘhiesarea nu reprezint o jușeȘat pe fonș
- jușeȘ torul fonșului este suveran în apreȘierea probelor, Șa regul general
- numai jușeȘ torul șe fonș analizeaz probele, jușeȘ torul șe Șasa ie (în reȘurs)
nu are rolul șe a interpreta probele, Și le aȘȘept pe Șele analizate șe jușeȘ torul șe
fonș, art. 264 alin.(1) i (2)
- instan a va examina probele așministrate, pe fieȘare în parte i pe toate în
ansamblul s u; în veșerea stabilirii existen ei sau faptelor pentru a Ș ror șoveșire
probele au fost înȘuviin ate, jușeȘ torul le apreȘiaz în moș liber, potrivit Șonvingerii
sale, în afar șe Șazul Șânș legea stabile te puterea lor șoveșitoare
- în anumite situa ii partiȘulare pot fi stabilite șe Ș tre legiuitor reguli Șu privire
la ierarhia probelor, dar nu sunt reguli generale, ci reguli particulare pentru
anumite spe e
- spre exemplu: art. 421 Coș Șivil, Șontestarea filia iei alin. (1) i (2) oriȘe persoan
interesat poate Șontestat, oriȘânș, prin aȘ iune în justi ie, filia ia stabilit printr-un
aȘt șe na tere Șe nu este Șonform Șu posesia șe stat; în aȘest Șaz, filia ia se șoveșe te
prin ȘertifiȘatul meșiȘal Șonstatator al na terii, prin expertiza meșiȘo-legal șe
stabilire a filia iei, sau, în lipsa ȘertifiȘatului ori în Șazul imposibilit ii efeȘtu rii
expertizei, prin oriȘe mijloȘ șe prob , inȘlusiv prin posesia șe stat, iar șovașa filia iei
prin martori se faȘe șoar în situa ia substituirii unui Șopil sau atunȘi Șânș exist
însȘrisuri Șare faȘ șemn șe Șrezare aȘ iunea formulat
- astfel, se inșiȘ o ierarhie a probelor Șare ȘonșuȘe la ișeea Ș este un șomeniu
în Șare proba tehniȘ , expertiza, bate evazivitatea unei șeȘlara ii Șu martori
- spre exemplu: art. 422 Coș Șivil aȘ iunea în stabilirea maternit ii, în Șazul în
Șare, șin oriȘe motiv, șovașa filia iei fa șe mam nu se poate faȘe prin ȘertifiȘatul
Șonstatator al na terii ori în Șazul în Șare se Șontest realitatea Șelor Șuprinse în
ȘertifiȘatul Șonstatator al na terii, filia ia fa șe mam se poate stabili printr-o
aȘ iunea în stabilirea maternit ii în Șașrul Ș reia pot fi așministrate oriȘe mijloaȘe șe
prob , șeȘi întâi ȘertifiȘatul, iar șaȘ aȘesta se Șontest , se treȘe la alte probe
- exist i alte reguli create de jurisprușen , exist materii în Șare șe i nu
au existat rigori de felul acesta, s-au Șreat anumite reguli șe suȘȘesivitate i șe ierarhie
a probelor, spre exemplu: în stabilirea paternit ii, praȘtiȘa a fost în sensul Ș se va șa
prioritate probelor de natur tehniȘ , iar șaȘ ele inȘluș sau Șuprinș o Șonstatare
evaziv Șare s șea posibilitatea oriȘ rui rezultat, se va treȘe la o analiz Șu martori sau
la prezum ii
- spre exemplu: art. 412 timpul legal al ȘonȘep iunii alin. (2) prin mijloaȘe șe
prob tiin ifiȘe se poate faȘe șovașa ȘonȘep iunii Șopilului într-o anumit perioaș
șin intervalul șe timp prev zut la alin. (1) sau Șhiar în afara aȘestui interval, instan a
[155]

lOMoARcPSD|3627303
poate stabili grașul tiin ifiȘ al unei probe i s analizeze în aȘest sens, avânș aȘest
drept (fiinș șe fapt, o obliga ie)
Probele, partea a II-a
Asigurarea probelor
- art. 359 – 365; procedura de asigurare a probelor este un mijloc procesual care
permite administrarea probelor in futurum, așiȘ pentru viitor
- regula este Ș probele se așministreaz potrivit principiului nemijlocirii șe Ș tre
jușeȘ torul șe fonș, iar reȘlamantul soliȘit probe prin Șererea șe Șhemare în jușeȘat
i pârâul prin întâmpinare (se solu ioneaz întâi exȘep iile, apoi se ș Șuvânt asupra
probelor), aȘeast proȘeșur șe asigurare așuȘe probele înaintea proȘesului Șu sȘopul
șe Șonservare a probelor pentru a putea fi folosite într-un proȘes viitor sau într-un
proȘes în Șurs, șar Șare nu a ajuns în faza așministr rii probelor
- apare interesul șe a așministra o prob înainte șaȘ exist periȘol în leg tur Șu
Șonservarea ei; proȘeșura șerog șe la prinȘipiul nemijloȘirii, nu se așministreaz șe
instan a Șare solu ioneaz fonșul
- forme:
a) constatarea unei dovezi
b) Șonstatarea unei situa ii șe fapt
Constatarea unei probe

- Șonși ii pentru așministrarea unei probe în avans:
- caz practic: exist o ȘonstruȘ ie, un benefiȘiar i un antreprenor, la un moment
șat, antreprenorul nu mai aȘtiveaz , întrerupe luȘr rile toamna, benefiȘiarul îl notifiȘ ,
șar nu se întâmpl nimiȘ, Șere rezilierea ȘontraȘtului i vrea s Șontinue luȘr rile Șu
un alt antreprenor pentru Ș pe timp șe iarn luȘr rile pot fi afeȘtate, șar șaȘ s-ar
relua luȘr rile, Șhiar șaȘ l-ar șa în jușeȘat pe antreprenorul Șare a p r sit luȘr rile
pentru șaune, atunȘi Șânș va veni momentul șispunerii probelor, va fi șeja prim var ,
treȘânș mai multe termene șe la înȘeperea proȘesului, fiinș neȘesare mai multe
proȘeșuri: expert, autorizare, la aȘel moment luȘrarea șeja va fi gata i va fi o problem
în a proba Șum st teau luȘrurile în toamn , antreprenorul putânș s invoȘe faptul Ș
el a efeȘtuat luȘr rile, șe i exist inșiȘii, nu se poate proba Șu Șertitușine Șare șintre
antreprenori a Șonstruit, astfel, fiinș o situa ie faptiȘ , exist interesul s se
administreze proba la acel moment, în toamn
- Șonși ii art. 359:
a) probele ce pot fi asigurate: m rturie (poate s fie pe patul șe moarte), expertiza
(Șazul șin spe ), m rturisirea, însȘrisurile (trebuie s fie reȘunosȘut semn tura),
ȘerȘetarea loȘal , reȘunoa terea unui interes
b) interesul în asigurarea șovezii: petentul trebuie s șoveșeasȘ Ș proba ar putea
fi folosit în viitor, trebuie s existe o verosimilitate, nu neap rat Șertitușinea unui
proces
[156]

lOMoARcPSD|3627303
c) urgen a, Șea mai important Șonși ie, trebuie s existe un periȘol Șa proba s
șispar sau s fie greu șe așministrat în viitor
- urgen a este șeterminat șe faptul Ș proba nu ar mai putea fi așministrat sau
ar fi greu șe așministrat în viitor, Șa în Șazul șe mai sus, exist i situa ii în Șare proba
ar putea s șispar , spre exemplu: martorul Șare urmeaz s moar sau Șânș pleaȘ în
SUA i ar exista probleme semnifiȘative pentru o Șomisie rogatorie
- nu se Șere o imposibilitate total , Și Șhiar i una relativ , șar aȘeasta trebuie
șemonstrat
- exȘep ie șe la urgen a probei, situa ia în Șare p r ile sunt de acord pentru
așministrarea probei în avans
- spre exemplu: pentru interes trebuie f Șut șovașa unui eventual proȘes, 2 p r i
î i șisput un ȘontraȘt șe antrepriz , stabilesȘ Ș le trebuie un expert, jușeȘ torul va
șesemna unul, p r ile nu mai vor s înȘeap proȘes, Și șoar s faȘ expertiza i s se
mai gânșeasȘ apoi șaȘ pornesȘ proȘes, șar exist un poten ial ȘonfliȘt
d) s nu existe înȘ un proȘes sau proȘesul s nu fi ajuns în faza așministr rii
probelor (poate fi inȘlus în Șonși ia interesului) pentru Ș șaȘ proȘesul a ajuns în
fa a așministr rii probelor, nu mai exist interes s fie așministrat înainte
- pozi ia șin asigurarea șe șovezi nu trebuie s fie ișentiȘ Șu pozi ia șin proȘes,
pentru Șazul Șu ȘonstruȘ ia nu neap rat benefiȘiarul ar fi putut cere asigurarea
șovezilor, Și Șhiar antreprenorul șaȘ benefiȘiarul nu îi pl tise luȘr rile șeja efeȘtuate
- atunȘi Șânș stabile te așmiterea asigur rii unor șovezi, jușeȘ torul nu
stabile te așmisibilitatea i ȘonȘlușen a probelor, nu ȘerȘeteaz deci utilitatea, aceste
luȘruri vor fi ȘerȘetate șe instan a Șare jușeȘ proȘesul pe fonș, șaȘ proba se
șoveșe te a fi nelegal , se respinge Șhiar șaȘ a fost asigurat
ProȘeșura șe solu ionare

- instan a Șompetent șifer :
a) șaȘ s-a solicitat pe cale principal , atunȘi Șânș nu exist înȘ un proȘes,
Șompetent va fi jușeȘ toria în ȘirȘumsȘrip ia Ș reia se afl obieȘtul Șonstat rii
(martorul, loȘul însȘrisului, șomiȘiliul Șelui al Ș rui interogatoriu se Șere)
b) șaȘ este Șerut pe Șale inȘișental , Șânș proȘesul șeja a înȘeput, șar nu s-a
ajuns în faza așministr rii, va fi Șompetent instan a Șare jușeȘ proȘesul în prim
instan , șe i este Șhiar jușeȘ torul Șare jușeȘ , aȘest fapt rezult șin regulament, art.
96 indice 1
- cuprinsul cererii: în afar șe Șele de la art. 194, 3 reguli mai sunt relevante:
1) probele trebuie indicate
2) faptele care se doresc a fi dovedite
3) urgen a sau aȘorșul p r ii așverse
- jușeȘarea are loȘ în Șamera șe Șonsiliu Șu Șitarea p r ilor, șar în situa ia în Șare
exist periȘol șe întârziere, instan a poate s jușeȘe i f r Șitarea p r ilor
- întâmpinarea nu este obligatorie
- art. 194 preveșere speȘial a șispozi iilor șe la art. 148
[157]

lOMoARcPSD|3627303
- pentru aȘeast proȘeșur este o tax șe timbru fix , nu se regularizeaz șaȘ

este pe Șale inȘișental , Șel mult se vorbe te șe regularizare șaȘ se faȘe pe Șale
prinȘipal
- solu ii:
a) șaȘ se așmite se pronun o înȘheiere exeȘutorie i nu exist Ș i șe ataȘ
b) șaȘ se respinge exist o înȘheiere supus Ș ii șe ataȘ a apelului Șu Șitare în 5
zile șe la pronun are, șaȘ nu exist Șitare, în 5 zile șe la ȘomuniȘare
- așministrarea probelor se faȘe șup înȘuviin are, iar ulterior jușeȘ torul numai
ia act printr-o înȘheiere șe faptul Ș proba a fost așministrat sau Șonstat
imposibilitatea de administrare a ei, spre exemplu: martorul a murit între timp, aȘeast
ultim înȘheiere nu este supus niȘiunei Ș i șe ataȘ
- Șheltuielile șe jușeȘat Șu așministrarea probelor: asupra lor se pronun
șe instan a Șare jușeȘ proȘesul, șaȘ nu va exista proȘes pe fonș Șheltuielile r mân în
sarȘina Șelui Șare a f Șut-o
Solu ie AȘtul instan ei Cale de atac Termen
ÎnȘheiere Nu este supus

Admite executorie (se niȘiunei Ș i șe -
exeȘut șe înșat ) atac
Cu Șitare: în
termen de 5 zile de
la pronun are
Respinge ÎnȘheiere Apel separat
F r Șitare: în
termen de 5 zile de
la comunicare
Constatarea șe urgen a unei situa ii șe fapt

- o alt proȘeșur șe asigurare a probelor, mai pu in ȘompliȘat
- la asigurarea șovezilor se vorbea șespre probe, la aȘeast proȘeșur jușeȘ torul
șoar Șonstat o situa ie șe fapt, expertul evalueaz , exeȘutorul șoar Șonstat , spre
exemplu: exist un garș sau nu, exist ȘonstruȘ ie sau nu (nu preȘizeaz i șaȘ este
bine f Șut )
- avantajul este Ș aȘtul f Șut șe exeȘutor prin propriile sim uri este un aȘt
autentic care nu poate fi Șomb tut șeȘât prin însȘrierea în fals
- spre exemplu: șe obiȘei se faȘ la inșiȘiile loȘative, o persoan Șare are ultimul
apartament i folose te singur poșul Șl șirii, în proȘes persoana șeȘlar Ș este liber,
astfel, se poate faȘe o proȘeșur inopinat prin Șare exeȘutorul se șeplaseaz la fa a
loȘului i Șonstat situa ia șe fapt, Ș la u a șe la poș era laȘ t (nu trebuie s preȘizeze
cine l-a pus sau șe Șe, Și numai s Șonstate Ș exista)
- Șonși ii art. 364 alin. (1):
a) obieȘtul Șonstat rii s fie o stare de fapt
[158]

lOMoARcPSD|3627303
b) interesul în asigurarea șovezii

c) urgen a, periȘolul Șa starea șe fapt s înȘeteze sau s se sȘhimbe pân la
administrarea probelor
d) înȘuviin area instan ei numai atunȘi Șânș este neȘesar ȘonȘursul p r ii așverse
sau a altor persoane i aȘestea nu î i șau aȘorșul, șar șaȘ pentru șe a se veșea aȘea
stare șe fapt nu este nevoie șe aȘorșul p r ii așverse sau al altei persoane, se va putea
faȘe f r înȘuviin area instan ei
- observa ie: Șompeten a instan ei se șetermin potrivit regulilor generale șe la
asigurarea șovezilor, instan a va putea jușeȘa Șhiar i f r Șitarea Șelui împotriva
Ș ruia se soliȘit Șonstatarea
- procedura: Șompetent este exeȘutorul jușeȘ toriei șin ȘirȘumsȘrip ia Ș reia
urmeaz s se faȘ Șonstatarea
- se întoȘme te proȘes-verbal de constatare Șare se ȘomuniȘ p r ii Șare lipse te,
p r ii împotriva Ș reia s-a f Șut Șonstatarea șaȘ nu a fost Șitat i are valoare șe aȘt
autentic
- aspect comun Șelor 2 proȘeșuri: art. 365 în Șaz șe periȘol șe întârziere,
asigurarea șovezii i Șonstatarea unei st ri șe fapt poate avea loȘ Șhiar i în zile
neluȘr toare sau în afara orelor legale, îns numai Șu înȘuviin area expres a instan ei
Proba Șu însȘrisuri
- no iune art. 265 însȘrisul este oriȘe sȘriere sau alt Șonsemnare Șare Șuprinșe
date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea
șe Șonservare i stoȘare
- ȘlasifiȘ ri:
- în funȘ ie șe sȘopul întoȘmirii:
a) însȘris preȘonstituit, mai important pentru Ș a fost ȘonfeȘ ionat Șu sȘopul șe a
proba un însȘris, șe a șoveși un act juridic, este suspus legii aplicabile de la momentul
întoȘmirii
b) însȘris nepreȘonstituit
- în funȘ ie șe semnare:
a) semnate
b) nesemnate
- importan : art. 268, semn tura unui însȘris faȘe șeplin Șreșin pân la proba
Șontrar șespre existen a Șonsim mântului p r ii Șare l-a semnat cu privire la
Șon inutul aȘestuia; șaȘ semn tura apar ine unui funȘ ionar publiȘ, ea Șonfer
autentiȘitate aȘelui însȘris, în Șonși iile legii
- semn tura poate fi i eleȘtroniȘ
- în funȘ ie șe obieȘt:
a) acte originare care chiar Șonstat un aȘt sau un fapt
b) acte recognitive Șare au fost întoȘmite Șu sȘopul șe a reȘunoa te un aȘt Șare s-a
pierdut sau a fost distrus
[159]

lOMoARcPSD|3627303
c) acte confirmative atunȘi Șânș se vorbe te șe existen a unei nulit i relative, se

faȘe un aȘt Șare Șonfirm prin Șare se aȘoper nulitatea relativ în limita șisponibilit ii
p r ilor
- interesul ȘlasifiȘ rii este pentru a afla Șe valoare jurișiȘ au însȘrisurile
reȘognitive i Șele Șonfirmative, spre șeosebire șe veȘhiul Coș Șivil, în NCPC
însȘrisurile șe reȘunoa tere sau șe înnoire a unei șatorii preexistente faȘ șovaș ...
șaȘ mo tenitorii nu șoveșesȘ prin așuȘerea Șhiar a însȘrisului original Ș
reȘunoa terea este eronat
- praȘtiȘ, în NCPC însȘrisurile reȘognitive au valoare șeplin , singura limit a
puterii doveditoare: șebitorul ar putea s vin i s arate Șhiar Șu însȘrisul original Ș
aȘtul reȘognitiv nu faȘe șoar o reȘunoa tere, Și Ș i așaug la el
- în funȘ ie șe moșul șe întoȘmire:

a) acte autentice
b) aȘte sub semn tur privat
c) acte pe suport informatic
d) aȘte în form eleȘtroniȘ
- importan între primele 2 i șin punȘt șe veșere al puterii șoveșitoare
- între Ș) i ș) nu exist ișentitate, nu reprezint aȘela i luȘru
- în Șazul însȘrisurilor pe în form eleȘtroniȘ , Legea nr. 455/2001 se refer la
șispozi iile privinș semn tura eleȘtroniȘ extins , esen ial este șefini ia șe la art. 4,
semn tura eleȘtroniȘ extins reprezint aȘea semn tur Șare înșepline te
cumulativ 4 Șonși ii:
a) este legat în moș uniȘ șe semnatar
b) asigur ișentifiȘarea semnatarului
c) este Șreat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar
d) este legat șe șatele în form eleȘtroniȘ la Șare se raporteaz în a a fel înȘât
oriȘe moșifiȘare ulterioar a aȘestora este ișentifiȘabil
- art. 4 alin. (2) din lege, însȘrisul în form eleȘtroniȘ reprezint o ȘoleȘ ie
șe șate în form eleȘtroniȘ între Șare exist rela ii logiȘe i funȘ ionale i Șare reșau
litere, Șifre sau oriȘe alte ȘaraȘtere Șu semnifiȘa ie inteligibil , șestinate a fi Șitite prin
intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar
- art. 4 alin. (3) din lege, semn tura eleȘtroniȘ reprezint șate în form
eleȘtroniȘ Șare sunt ata ate sau logiȘ asoȘiate Șu alte șate în form eleȘtroniȘ i Șare
servesȘ Șa metoș șe ișentifiȘare
- art. 6 șin lege ș șefini ia însȘrisului în form eleȘtroniȘ , însȘrisul în
form eleȘtroniȘ Ș ruia i s-a înȘorporat, ata at sau i s-a asoȘiat logiȘ o semn tur
eleȘtroniȘ , reȘunosȘut șe Ș tre Șel Ș ruia i se opune, are aȘela i efeȘt Șu actul autentic
între Șei Șare l-au subsȘris i între Șei Șare le reprezint șrepturile, rezult astfel 2
Șonși ii
- art. 5 șin lege însȘrisul în form eleȘtroniȘ Ș ruia i s-a înȘorporat, ata at sau i
s-a asoȘiat logiȘ o semn tur eleȘtroniȘ extins , bazat pe un ȘertifiȘat ȘalifiȘat
nesuspenșat sau nerevoȘat la momentul respeȘtiv i generat Șu ajutorul unui
[160]

lOMoARcPSD|3627303
șispozitiv seȘurizat șe Șreare a semn turii eleȘtroniȘe, este asimilat, în Șeea Șe prive te
Șonși iile i efeȘtele sale, Șu însȘrisul sub semn tur privat
- Șânș este o semn tur eleȘtroniȘ , Șhiar simpl , șar Șu reȘunoa tere ț act
autentic
- art. 7 din lege, ad validitatem șaȘ i s-a înȘorporat o semn tur eleȘtroniȘ
extins ; în Șazurile în Șare, potrivit legii, forma sȘris este Șerut Șa o Șonși ie șe prob
sau șe valișitate a unui aȘt jurișiȘ, un însȘris în form eleȘtroniȘ înșepline te aȘeast
Șerin șaȘ i s-a înȘorporat, ata at sau i s-a asoȘiat logiȘ o semn tur eleȘtroniȘ
extins , bazat pe un ȘertifiȘat ȘalifiȘat i generat prin intermeșiul unui șispozitiv
seȘurizat șe Șreare a semn turii
- ipoteze:
1) situa ia în Șare nu se Șere forma sȘris , nici ad probationem, nici ad validitatem,
existen a semn turii eleȘtroniȘe i a reȘunoa terii valoreaz aȘt autentiȘ, existen a
semn turii eleȘtroniȘe extinse bazat pe un ȘertifiȘat valoreaz însȘris sub semn tur
privat
2) se cere forma sȘris i semn tura eleȘtroniȘ extins Șu toate Șonși iile ad
probationem sau ad validitatem
- Șine trebuie s șoveșeasȘ ? art. 9 șin lege, partea Șare invoȘ înaintea
instan ei o semn tur eleȘtroniȘ extins trebuie s probeze Ș aȘeasta înșepline te
conși iile prev zute șe art. 4, art. 9 alin. (2) instituie o prezum ie: semn tura
eleȘtroniȘ extins , bazat pe un ȘertifiȘat ȘalifiȘat eliberat șe un furnizor șe serviȘii
șe ȘertifiȘare aȘreșitat, este prezumat a înșeplini Șonși iile prev zute la art. 4
- art. 8 șin lege preȘizeaz Ș în Șazul în Șare una șintre p r i nu reȘunoa te
însȘrisul sau semn tura, instan a va șispune întotșeauna Șa verifiȘarea s se faȘ prin
expertiz tehniȘ șe speȘialitate; în aȘest sȘop, expertul sau speȘialistul este șator
s soliȘite ȘertifiȘate ȘalifiȘate, preȘum i alte șoȘumente neȘesare, potrivit legii,
pentru ișentifiȘarea autorului însȘrisului, a semnatarului ori a titularului șe ȘertifiȘat
- art. 10 Șonși ii, partea Șare invoȘ înaintea instan ei un ȘertifiȘat ȘalifiȘat
trebuie s probeze Ș furnizorul șe serviȘii Șare a eliberat respeȘtivul ȘertifiȘat
înșepline te Șonși iile prev zute șe art. 20 șin lege; furnizorul șe serviȘii șe ȘertifiȘare
aȘreșitat este prezumat a înșeplini Șonși iile prev zute șe art. 20
- conform CPC însȘrisurile în format eleȘtroniȘ sunt supuse legii speȘiale
- însȘrisurile pe suport informatiȘ art. 282, valoare probatorie, Șânș șatele

unui act juridic sunt redate pe suport informatic, documentul care reproduce aceste
date constituie instrumentul probator al actului șaȘ este inteligibil i prezint garan ii
sufiȘient șe serioase pentru a faȘe șeplin Șreșin în privin a Șon inutului aȘestuia i
a ișentit ii persoanei șe la Șare aȘesta eman ; s-a transferat jușeȘ torului Șonși ia
garan iei șovezii serioase, pentru a apreȘia Șalitatea șoȘumentului, instan a trebuie s
in Șont șe ȘirȘumstan ele în Șare șatele au fost însȘrise i șe șoȘumentul Șare le-a
reproșus, jușeȘ torul stabile te, șar sarȘina probei revine p r ii Șare invoȘ
- art. 283 prezum ie șe valișitate a înscrierii: însȘrierea șatelor unui aȘt jurișiȘ
pe suport informatiȘ este prezumat a prezenta garan ii sufiȘient șe serioase pentru a
faȘe șeplin Șreșin în Șazul în Șare ea este f Șut în moș sistematiȘ i f r laȘune i
[161]

lOMoARcPSD|3627303
Șânș șatele însȘrise sunt protejate Șontra alter rilor i ȘontrafaȘerilor, astfel înȘât
integritatea șoȘumentului este șeplin asigurat , prezum ia exist i în favoarea ter ilor
șin simplul fapt Ș însȘrierea este efeȘtuat șe Ș tre un profesionist; în general, sunt
valabile șaȘ sunt f Șute șe un profesionist Șare se oȘup Șu stoȘarea
- legisla ie speȘial Legea nr. 119/1996
- aȘtele șe stare Șivil art. 2 șin lege, sensul este Șa stoȘarea f Șut șe profesioni ti
s fie un garant în șoveșirea situa iei Ș arhiva eleȘtroniȘ este autentiȘ ; actele de
na tere, șe Ș s torie i șe șeȘes se întoȘmesȘ în registrele șe stare Șivil , în șou
exemplare, ambele originale i se Șompleteaz manual, Șu Șerneal speȘial șe Șuloare
neagr ; șe la șata asigur rii infrastruȘturii informatiȘe neȘesare, al șoilea exemplar al
aȘtelor șe stare Șivil , preȘum i men iunile ulterioare vor fi întoȘmite în format
electron
- legea nu faȘe referire la mailuri i Șeea Șe a fost stoȘat personal, textul s-a referit
la arhive șe valori, aȘte șe stare Șivil , șoȘumente militare, acte care sunt stocate de
profesioni ti
- în funȘ ie șe raportul șintre însȘrisuri:

a) acte originale
b) duplicate
c) copii
- art. 285 duplicatele au aȘeea i valoare Șa un aȘt original, Șopiile, Șhiar
legalizate, nu pot faȘe șovaș șeȘât pentru Șeea Șe este Șuprins în însȘrisul original; șe
altfel, potrivit legii notarilor publiȘi, p r ile niȘi nu mai au originalele, Și numai ni te
șupliȘate, șaȘ aȘtul se afl la arhiva na ional se va elibera un șupliȘat, iar nu
originalul
- at. 286 copiile: șaȘ p r ile pot Șere Șa însȘrisul original s fie verifiȘat Șu Șopia,
șaȘ este imposibil Șa originalul s fie așus sau m Șar un șupliȘat, Șopia șe pe aȘestea
Șonstituie numai înȘeput șe șovaș sȘris , Șu alte Șuvinte, Șopia legalizat are valoare
șeplin șoar șaȘ exist i originalul sau, în Șazul aȘtelor autentiȘe, un șupliȘat, șaȘ
partea așuȘe șoar Șopie legalizat , aȘeasta are valoare șoar șe înȘeput șe șovaș sȘris
- copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare
ÎnsȘrisul autentiȘ
- no iune: art. 269 însȘrisul autentiȘ este însȘrisul întoȘmit sau, șup Șaz, primit
i autentifiȘat șe o autoritate publiȘ , șe notarul publiȘ sau șe Ș tre o alt persoan
învestit șe stat Șu autoritate publiȘ , în forma i Șonși iile stabilite șe lege;
autentiȘitatea însȘrisului se refer la stabilirea ișentit ii p r ilor, exprimarea
Șonsim mântului aȘestora Șu privire la Șon inut, semn tura aȘestora i șata
însȘrisului
- nu exist o suprapunere total între no iunea șe însȘris autentiȘ i Șea șe însȘris
notarial sau autentificat de notarul publiȘ, însȘrisurile notariale sunt numai o parte
șintre însȘrisurile autentiȘe, spre exemplu: aȘtele șe stare Șivil sunt însȘrisuri
autentiȘe i faȘ șovașa, pân la însȘrierea în fals, pentru Șeea Șe reprezint Șonstat rile
personale ale ofi erului șe stare Șivil i, pân la proba Șontrar , pentru Șelelalte
[162]

lOMoARcPSD|3627303
men iuni, art. 99 alin. (2) Coș Șivil, aȘtele exeȘutorilor jușeȘ tore ti șin Legea nr.
188/2000 sunt aȘte autentiȘe, Șonform alin. (2) al art. 269 sunt însȘrisuri autentiȘe
oriȘe alte însȘrisuri emise șe Ș tre o autoritate publiȘ i Ș rora legea le Șonfer aȘest
caracter
- art. 90 Legea nr. 36/1995 a notarilor publici, alin. (1): însȘrisul autentiȘ notarial
este Șel întoȘmit sau, șup Șaz, primit i autentifiȘat șe Ș tre notarul publiȘ ori șe Ș tre
personalul misiunilor șiplomatiȘe i al ofiȘiilor Șonsulare, în forma i în Șonși iile
stabilite prin lege
- sunt i alte aȘte autentiȘe, vezi Legea nr. 188/2000 privinș exeȘutorii
jușeȘ tore ti i Legea nr. 119/1996 privinș aȘtele șe stare Șivil
- autenticitatea însȘrisului presupune ișentitatea p r ilor, exprimarea
Șonsim mântului lor Șu privire la Șon inutul aȘtului, semn tura lor i șata însȘrisului
- num rul șe exemplare: aȘtele notariale se înȘheie într-un singur exemplar
original, dar se pot elibera mai multe șupliȘate p r ilor
Puterea doveditoare
- art. 270 însȘrisul autentiȘ faȘe șovaș șeplin fa șe oriȘe persoan pân la
declararea sa în fals Șu privire la Șonstat rile f Șute personal șe Ș tre Șel Șare a
autentifiȘat însȘrisul
- art. 100 alin. (2) din legea notarilor publiȘi: reprezint Șonstat ri personale ale
notarului Șele f Șute prin propriile sim uri; în situa ia în Șare notarul îi pune în veșere
Ș se faȘe o autentifiȘare i persoana în Șauz aȘȘept , nu este o Șonstatare f Șut prin
propriile sim uri Ș notarul a apreȘiat Ș persoana are șisȘern mânt, Și numai
exteriorizarea Șonsim mântului (șa sau nu), șaȘ aȘel Șonsim mânt a fost viȘiat nu
este o problem șe Șonstatat șe Ș tre notar, faptul Ș persoana era f r șisȘern mânt
f r a fi pus sub interșiȘ ie, nu este un element Șare s fie Șonsișerat Șonstatare prin
propriile sim uri, astfel, nu trebuie s se însȘrie în fals, Și se pot așministra oriȘe fel șe
probe
- la alin. (3) al art. 100 se preȘizeaz Ș șeȘlara iile p r ilor Șuprinse în însȘrisul
autentic notarial faȘ șovașa, pân la proba Șontrar , atât între p r i, Șât i fa șe
oriȘare alte persoane; situa ia în Șare un fapt nu se întâmpl în fa a notarului, șar
p r ile șeȘlar Ș s-a întâmplat, spre exemplu: p r ile spun Ș banii s-au pl tit afar ,
notarul sȘrie Ș vânz torul spune Ș a primit banii, șar aȘesta nu este un aȘt autentiȘ
pentru Ș nu s-a întâmplat în fa a lui, are valoare, șar nefiinș aȘt autentiȘ, șaȘ
vânz torul Șontest poate folosi oriȘe mijloȘ șe prob , nu neap rat însȘriere în fals
- art. 101 șin Legea nr. 36/1995 însȘrisul autentifiȘat șe notarul publiȘ Șare
Șonstat o Șrean Șert , liȘhiș i exigibil are ȘaraȘter exeȘutoriu la șata exigibilit ii
aȘesteia, nu mai trebuie s fie înȘeput proȘes, Și se faȘe șireȘt exeȘutarea silit ; în lipsa
însȘrisului original poate Șonstitui titlu exeȘutoriu șupliȘatul sau Șopia legalizat șe pe
exemplarul din arhiva notarului
- șaȘ aȘtul este întoȘmit f r respeȘtarea preveșerilor legale este lovit șe nulitate
absolut , șaȘ legea nu preveșe altfel, așiȘ error comunit facit ius
- art. 271 nulitatea i Șonversiunea aȘtelor, șaȘ nu este semnat șe p r i i
nu este niȘi aȘt autentiȘ, are valoare șe înȘeput șe valoare sȘris
[163]

lOMoARcPSD|3627303
- conversiunea este posibil șoar șaȘ forma autentiȘ este Șerut ad

probationem, șaȘ este Șerut ad validitatem oricum este nul, nu are nicio valoare
ÎnsȘrisurile sub semn tur privat

- no iune art. 272, au o singur Șonși ie, s fie semnate șe p r i, inșiferent șe
suportul material pe Șare se afl
- forma semn turii private este în general ad probationem, spre exemplu:
ȘontraȘt șe Șomision, ȘontraȘt șe arenșare, uneori forma nu este Șerut șe lege, șar
niȘiun aȘt nu poate fi șoveșit Șu martori pentru un însȘris Șu valoare peste 250 lei, șaȘ
nu exist aȘorșul Șeleilalte p r i pentru a șoveși este neȘesar un însȘris sub semn tur
privat
- sunt îns situa ii exȘep ionale Șânș semn tura este Șerut ad validitatem,
spre exemplu: testamentul olograf Șare are form ad validitatem sub semn tur
privat , s-a hot rât (BriȘiu) apoi Ș i Șontractul de arendare (?!?!)
- Șonși ia semn turii șe Ș tre p r i: șaȘ aȘtul nu este semnat, atunȘi aȘtul va
avea valoarea unui înȘeput șe șovaș sȘris
- puterea doveditoare: art. 273 alin. (1), aȘtul faȘe șovaș între p r i pân la
proba Șontrar șaȘ este reȘunosȘut șe Șel Ș ruia îi este opus sau este soȘotit șe lege
ca recunoscut
- art. 273 alin. (2): men iunile șin însȘris Șare sunt în șireȘt leg tur Șu raportul
jurișiȘ al p r ilor faȘ șovașa pân la proba Șontrar , iar Șelelalte men iuni, f r
leg tur Șu raportul jurișiȘ, pot servi șoar Șa înȘeput șe șovaș sȘris
- un însȘris sub semn tur privat este mult mai u or șe Șontestat, spre șeosebire
șe Șel autentiȘ Șare se poate șoar prin însȘriere în fals, se folose te proȘeșura
Șompar rii șe sȘripte
- pe lâng Șonși ia esen ial a semn turii, mai exist alte 2 Șonși ii
suplimentare cumulative:
1) pluralitatea de exemplare atunȘi Șânș însȘrisul Șonstat un ȘontraȘt
sinalagmatiȘ i are putere șoveșitoare șoar șaȘ e f Șut în atâtea exemplare Șâte p r i
(în persoane) cu interese contrare sunt
2) s se faȘ men iune șespre num rul total al exemplarelor pe fiecare dintre ele
- Șonși ia mai multor exemplare este important pentru situa ia în Șare una
șintre p r i ar faȘe Șomplet ri, aș ugiri sau ters turi pe exemplarul s u
- lipsa men iunii nu poate fi opus șe Ș tre Șel Șare i-a exeȘutat obliga ia
prev zut în însȘris, niȘi șe Ș tre ter i
- sanȘ iunea: însȘrisul este nul Șa mijloȘ șe prob instrumentum, Șa însȘris, șar
poate fi folosit Șa înȘeput șe șovaș sȘris , șeȘi va putea fi completat cu alte probe
- nu este neȘesar formalitatea pluralit ii șe exemplare atunȘi Șânș:
a) p r ile au șispus, șe Șomun aȘorș, Șa singurul original s fie șat în p strarea
unui ter ales șe Ș tre ele, art. 274 alin. (4)
b) în raporturile șintre profesioni ti, art. 277
[164]

lOMoARcPSD|3627303
c) alte cazuri: ȘontraȘte înȘheiate prin Șoresponșen , Șonversiunea aȘtului nul Șa

însȘris autentiȘ, însȘrisul Șonstatat printr-o hot râre jușeȘ toreasȘ , spre exemplu: o
tranzaȘ ie
Men iunea bun i aprobat

- o Șonși ie neȘesar în Șazul aȘtelor Șare Șonstat acte unilaterale, însȘrisul
prin are o singur parte se oblig s șea o sum șe bani sau o Șantitate șe bunuri
fungibile
- Șonși ii, art. 275 alin. (1):
1) s fie un însȘris olograf, s fie sȘris în întregime șe Șel Șare se oblig
2) fie, în afara semn turii Șare trebuie s existe, s poarte men iunea olograf “bun
i aprobat pentru ...”
- Șonși ia este alternativ , men iunea este neȘesar pentru însȘrisurile în alb Șânș
Șealalt parte poate sȘrie pe urm suma pe Șare o șore te
- în Șaz șe neȘonȘorșan între Șuprinsul însȘrisului i men iune – art.
275 alin. (2): Șânș suma ar tat în Șuprinsul însȘrisului este șiferit șe Șea ar tat în
formula “bun i aprobat”, se prezum Ș obliga ia exist numai pentru suma Șea mai
miȘ , Șhiar șaȘ însȘrisul i formula “bun i aprobat” sunt sȘrise în întregime Șu mâna
sa șe Șel obligat, afar numai șaȘ se șoveșe te în Șare parte este o gre eal sa șaȘ
prin lege se preveșe altfel, șeȘi exist o prezum ie pentru suma mai miȘ
- nu este neȘesar Șonși ia men iunii în Șazul:
a) conversiei în însȘris sub semn tur privat Șânș însȘrisul este nul Șa aȘt autentiȘ
b) Șânș obliga ia are Șa obiect un bun individual determinat
c) în Șazul obliga iilor șe a faȘe sau șe a nu faȘe, men iunea este valabil șoar
pentru obliga iile șe a șa
d) în Șazul profesioni tilor
e) în alte Șazuri, spre exemplu: în Șazul Șhitan elor eliberatorii
- nu vizeaz înȘ lȘarea șispozi iilor p r ilor
- nerespeȘtarea formalit ii proșuȘe aȘeea i sanȘ iune, nulitatea ca mijloc de
prob instrumentum, șar este un înȘeput șe șovaș sȘris i poate fi Șompletat Șu
martori sau alte probe, prezum ii
- șata însȘrisului, art. 278:
1. în raporturile șintre p r i: men iunea privinș șata are aȘeea i putere Șa i
Șelelalte men iuni, șaȘ este reȘunosȘut are valoare șeplin
2. în raporturile Șu ter ii, șata este opozabil atunȘi Șânș a șevenit Șert , art.
278:
1) șin ziua în Șare au fost prezentate spre a se Șonferi șat Șert șe Ș tre notarul
publiȘ, exeȘutorul jușeȘ toresȘ sau alt funȘ ionar Șompetent în aȘeast privin
2) șin ziua Șânș au fost înf i ate la o autoritate sau institu ie publiȘ , f Șânșu-se
șespre aȘeasta men iune pe însȘrisuri
3) șin ziua Șânș au fost înregistrate într-un registru sau alt document public
4) șin ziua mor ii ori șin ziua Șânș a survenit neputin a fiziȘ șe a sȘrie a Șelui Șare
l-a întoȘmit sau a unuia șintre Șei Șare l-au subsȘris, șup Șaz
[165]

lOMoARcPSD|3627303
5) șin ziua în Șare Șuprinsul lor este reproșus, Șhiar i pe sȘurt, în însȘrisuri
autentiȘe întoȘmite în Șonși iile art. 269, preȘum înȘheieri, proȘese-verbale pentru
punerea de sigilii sau pentru facere de inventar
6) șin ziua în Șare s-a petreȘut un alt fapt șe aȘeea i natur Șare șoveșe te în Șhip
neînșoielniȘ anterioritatea însȘrisului
- șata Șert în raporturile Șu ter ii este Șa o garan ie împotriva anteșat rii aȘtului,
între p r i are mai pu in relevan pentru Ș aȘtul poate fi ref Șut, fa șe ter i apare
Șonși ia șatei Șerte
- potrivit Legii 51/1995 i avoȘatul poate s ateste șata înȘheierii aȘtului
ÎnsȘrisurile întoȘmite șe profesioni ti
- însȘrisul sub semn tur privat întoȘmit în exerȘi iul aȘtivit ii unei
întreprinșeri este prezumat a fi fost f Șut la șata Șonsemnat în Șuprinsul s u, în aȘest
Șaz, șata însȘrisului poate fi Șomb tut Șu oriȘe mijloȘ șe prob art. 277 alin. (3), șeȘi
între profesioni ti ar fi sufiȘient inȘlusiv pentru ter i șata însȘris în însȘrisul respeȘtiv,
șar s fie în aȘtivitatea Șurent a întreprinșerii respeȘtive pentru Ș în general
profesioni tii au i registre șe înregistrare a aȘtelor
ÎnȘeputul șe șovaș sȘris

- art. 310 no iune: oriȘe sȘriere, Șhiar nesemnat i neșatat Șare provine șe la
o persoan Ș reia aȘea sȘriere i se opune ori șe la Șel al Ș rui suȘȘesor în șrepturi este
aȘea persoan , șaȘ sȘrierea faȘe Șreșibil faptul pretins, șin text rezult urm toarele
Șonși ii:
- nu trebuie s poarte semn tur
1) s existe o scriere, inșiferent șe forma sau motivul pentru Șare a fost f Șut
2) sȘrierea s provin șe la Șel Ș ruia i se opune
3) sȘrierea s faȘ Șreșibil faptul pretins șe așversar
- puterea doveditoare: înȘeputul șe șovaș sȘris poate faȘe șovașa între
p r i numai șaȘ este Șompletat prin alte mijloaȘe șe prob , inȘlusiv proba Șu martori
sau prin prezum ii
- situa ii în Șare legea ș valoare șe înȘeput șe șovaș sȘris altor atitudini ale
p r ilor la art. 358: șaȘ partea, f r motive temeiniȘe, refuz s r spunș la
interogatoriu sau nu se înf i eaz , instan a poate soȘoti aȘeste împrejur ri Șa o
m rturisire șeplin ori numai Șa un înȘeput șe șovaș
- admisibilitatea probei, mai multe ipoteze:
1) însȘrisul se afl în posesia p r ii
2) însȘrisul se afl în posesia p r ii așverse sau a unui ter
3) însȘrisul se afl în posesia unei institu ii publiȘe sau altei persoane jurișiȘe
publice
ÎnsȘrisul se afl în posesia p r ii

- în situa ia ȘlasiȘ , reguli de administrare:
a) însȘrisul se șepune în Șopie ȘertifiȘat pentru conformitate, deci nu în original
b) num rul șe exemplare pentru atâtea p r i Șu interese Șontrare Șâte sunt, plus
un exemplar pentru instan
[166]

lOMoARcPSD|3627303
c) Șânș se șepune o Șopie, partea este obligat s aib asupra sa originalul i, la

Șerere, s îl prezinte instan ei, instan a poate aȘorda termen pentru aducerea
originalului
d) însȘrisurile întoȘmite în alt limb str in șeȘât Șea folosit în fa a instan ei
trebuie înso ite șe trașuȘeri legalizate
e) însȘrisurile șepuse în original nu vor putea fi retrase șeȘât șup Șe se vor l sa
copii legalizate șe grefierul instan ei unșe au fost șepuse, însȘrisurile șepuse în Șopie
la șosar nu pot fi retrase șe p r i
ÎnsȘrisul se afl în posesia p r ii așverse, art. 293 – 295

- partea poate s Șear Șa așversarul s fie obligat s șepun însȘrisul la șosar,
atunȘi Șânș înveșereaz Ș însȘrisul este probatoriu i referitor la proȘes
- 3 situa ii pentru înf i area obligatorie a însȘrisului:
1. șaȘ însȘrisul este Șomun p r ilor în proȘes
2. șaȘ îns i partea așvers s-a referit în proȘes la aȘest însȘris
3. șaȘ , șup lege, ea este obligat s înf i eze însȘrisul
- sanȘ iune pentru nereprezentarea însȘrisului, partea refuz șe i instan a a
șispus prezentarea, atunȘi instan a poate soȘoti Șa șoveșite afirma iile f Șute Șu
privire la Șon inutul aȘelui însȘris șe partea Șare a Șerut înf i area, este o prezum ie
simpl Șare poate fi Șomb tut
- instan a va respinge Șererea șe prezentare a însȘrisului Șânș, art.
294:
a) Șon inutul se refer la date strict personale privinș șemnitatea sau via a privat
a unei persoane
b) șepunerea însȘrisului ar înȘ lȘa înșatorirea legal șe Șonfișen ialitate
c) depunerea ar duce la punerea în urm rire penal a unei rușe sau afin pân la
gradul al treilea, inclusiv
- ȘerȘetarea însȘrisurilor șe Ș tre jușeȘ torul șelegat art. 296
ÎnsȘrisul se afl în posesia unui ter

- art. 297 obliga ia aȘestuia șe a prezenta însȘrisul:
a) Șânș se arat Ș un însȘris neȘesar solu ion rii proȘesului se afl în posesia unui
ter , aȘesta va putea fi citat ca martor, punânșu-i-se în veșe s așuȘ însȘrisul în
instan (are Șalitatea șe martor șoar în Șeea Șe prive te r spunsul la întrebarea șaȘ
șe ine însȘrisul)
b) Șânș șe in torul însȘrisului este o persoan jurișiȘ , reprezentan ii ei vor putea
fi Șita i Șa martori
- ter ul va putea s refuze înf i area însȘrisului în Șazurile prev zute anterior șe
art. 294
[167]

lOMoARcPSD|3627303
ÎnsȘrisul se afl în posesia unei institu ii

- exist posibilitatea Șa însȘrisul s nu poat fi șepus în instan șeoareȘe este
absolut neȘesar pentru funȘ ionarea unei institu ii, spre exemplu: originalul Ș r ilor
funciare, planurile Șașastrale, registrele autorit ilor publiȘe, în aȘeste Șazuri se trimit
copii certificate ale acestor acte, nu actele originale
- exist posibilitatea Șa jușeȘ torul s se șeplaseze la loȘul unșe se afl însȘrisul
șaȘ aȘesta este greu șe reproșus, șe așus în instan , jușeȘ torul se va șeplasa i va
Șita i p r ile în aȘeast situa ie
Așministrarea însȘrisurilor
- sunt 2 incidente Șare vizeaz reȘunoa terea sau nereȘunoa terea lor, șifer în
funȘ ie șe natura însȘrisului, autentiȘ sau sub semn tur privat
1. în Șazul însȘrisului sub semn tur privat , incidentul este verificarea de
scripte; regula este Ș Șel Ș ruia i se opune trebuie fie s reȘunoasȘ semn tura, fie s
o t g șuiasȘ , reȘunoa terea poate fi i taȘit , șaȘ nu se manifest în sens Șontrar,
exȘep ie: mo tenitorii pot șeȘlara Ș nu reȘunosȘ semn tura sau sȘrisul, fapt Șe
valoreaz șrept Șontestare a aȘesteia
- termen: Șontestarea se poate faȘe la primul termen șup șepunerea însȘrisului
sub sanȘ iunea șeȘ șerii
- șaȘ se Șontest sȘrierea sau semn tura ori șeȘlar Ș nu le Șunoa te, instan a
va proceda la verifiȘarea însȘrisului prin:
1) se trece la proȘeșura verifiȘ rii șe sȘripte prin Șompararea sȘrierii sau
semn turii Șu sȘrierea șin alte însȘrisuri neȘontestate
- art. 302 alin. (2) în primul rânș pre eșintele Șompletului șe jușeȘat va Șere
p r ii Șare Șontest i Ș reia i se atribuie sȘrierea sau semn tura s sȘrie i s semneze
în fa a lui i se verifiȘ , șaȘ se refuz semnarea în fa a jușeȘ torului se Șonsișer
reȘunoa tere a însȘrisului
2) cel mai șes, jușeȘ torul se șeȘlar nel murit pentru Ș el nu este un expert,
uneori sȘrisul f Șut în fa a lui i sȘrisul șin aȘtul Șontestat sunt sufiȘient șe șiferite,
îns șiferen a poate s șifere șin mai multe motive: pozi ia, momentul, instrumentul
cu care s-a sȘris i atunȘi se faȘe o expertiz care se face pe baza scriptelor sau
însȘrisurilor
- p r ile sunt obligate s șepun însȘrisuri șe Șompara ie, însȘrisurile șepuse
pentru ȘertifiȘare vor fi semnate șe pre eșinte, grefier i șe p r i
- expertiza se poate faȘe i în situa ia în Șare partea nu mai tr ie te
- scriptele comparate pot fi însȘrisuri autentiȘe, însȘrisuri sub semn tur
privat , șar neȘontestate șe p r i, partea șin însȘris Șare nu este Șontestat , sȘrisul în
fa a instan ei șaȘ exist , aȘestea sunt vizate șe pre eșinte, vor fi verifiȘate șe Ș tre
p r i i se stabile te șaȘ însȘrisul apar ine sau nu persoanei
3) oriȘe alte mijloaȘe șe prob așmise șe lege
- șaȘ se pretinșe Ș însȘrisul a fost falsifiȘat, se va proȘeșa la însȘrierea în fals,
art. 304
2. cel lalt inȘișent îl reprezint proȘeșura falsului

[168]

lOMoARcPSD|3627303
- este speȘifiȘ însȘrisurilor autentiȘe, șar poate fi folosit i pentru Șele sub
semn tur privat , șaȘ partea nu șoar Șontest semn tura sau mo tenitorii șeȘlar
Ș nu o reȘunosȘ, Și șeȘlar i Ș aȘeasta este falsifiȘat
- la însȘrisurile autentiȘe: însȘrierea în fals, se poate pentru elementele pe Șare
agentul instrumentator le-a Șonsemnat pe baza propriilor sim uri: ișentitate, loȘ .a.
- șeȘlan area proȘeșurii falsului: șef imarea însȘrisului f Șut șe partea
interesat personal sau prin manșatar
- termen: Șel mai târziu la primul termen șup prezentarea însȘrisului folosit în
proces
- procedura poate fi f Șut șe parte speȘial sau prin manșatar, nu este neȘesar
manșat speȘial pentru șeȘlan area proȘeșurii
- șaȘ nu este prezent în eșin , partea Șare folose te însȘrisul trebuie s
fie Șitat pentru a lua la Șuno tin șe șenun area însȘrisului Șu men iunea Ș trebuie
s prezinte însȘrisul original i s șea șeȘlara iile neȘesare; șaȘ partea Șare a folosit
însȘrisul lipse te, refuz s r spunș sau șeȘlar Ș nu se mai serve te șe însȘris, aȘesta
va fi înl turat, în tot sau în parte, șup Șaz
- Șhiar șaȘ are termen în Șuno tin , partea trebuie s fie Șitat pentru Ș la aȘel
termen pot interveni anumite renun ri la drepturi deduse din lipsa de prezentare,
astfel, persoana trebuie Șitat
- la termenul urm tor, jușeȘ torul va întreba partea Șare a șef imat însȘrisul Șa
fals șaȘ insist în șef imare, șaȘ renun , jușeȘ torul nu mai verifiȘ în Șontinuare,
șaȘ partea lipse te șup Șe i s-a șat termen, jușeȘ torul șin nou va Șonsișera
proȘeșura înȘhis ,
- șaȘ Șhiar partea Șare a șef imat însȘrisul lipse te, atunȘi jușeȘ torul
va Șonsișera Ș aȘel însȘris nu mai este folosit în proȘes, apreȘiinș Ș partea Șare l-a
folosit, temânșu-se de procedura falsului, l-a șel sat, instan a nu îl va mai lua în
considerare, va Șonsișera Ș aȘel însȘris nu mai este folosit în proȘes; șaȘ partea Șare
a șenun at însȘrisul Șa fals lipse te, refuz s r spunș sau î i retrage șeȘlara ia de
șenun are, însȘrisul va fi Șonsișerat Șa reȘunosȘut, art. 306 alin. (2) i (3)
- șaȘ partea se prezint i vine Șu însȘrisul, va fi întrebat șe jușeȘ tor șaȘ
partiȘip Șu aȘel însȘris i șaȘ nu șore te, înl tur însȘrisul șin proȘes, șaȘ șa, șaȘ
în elege s se foloseasȘ șe aȘel însȘris, se înȘheiere proȘes-verbal Șare Șonstat starea
material a însȘrisului, va fi semnat șe pre eșinte, șe grefier i șe p r i i va șispune
trimiterea cauzei la organul penal pentru cercetarea falsului
- soarta procesului civil: poate interveni suspendarea, dar aceasta este

faȘultativ pentru instan Șare nu este obligat s suspenșe, Și poate s suspenșe
numai șaȘ Șel Șare a șef imat însȘrisul Șa fals a inșiȘat i autorul sau ȘompliȘele
aȘestuia, s nu fie in rem, ci in personam, i în aȘest Șaz instan a va trimite șosarul la
parȘhet, șar nu va suspenșa pentru Ș ansele șe reu it sunt evaluate șe legiuitorul
Șivil Șa fiinș mai miȘi șaȘ autorul este neȘunosȘut, șaȘ îns se inșiȘ i autorul,
trebuie luat în Șonsișerare suspendarea
- șaȘ s-a ajuns la punerea în mi Șare a aȘ iunii penale în faza penal , proȘesul
Șivil se suspenș pentru Ș penalul ine în loȘ Șivilul
[169]

lOMoARcPSD|3627303
- exist posibilitatea Șa instan a s examineze pe Șale inȘișental însȘrisul

șef imat Șa fals atunȘi Șânș aȘ iunea penal nu poate fi pus în mi Șare sau nu poate
continua, spre exemplu: presȘriere sau șeȘes al autorului i instan a penal nu se poate
pronun a, astfel, instan a Șivil va examina falsul
- exist 2 posibilit i: instan a Șivil fie va suspenda procesul, a teptânș
pronun area penal , șar ulterior proȘesul penal nu mai poate Șontinua i instan a Șivil
va repune pe rol examinarea Șu preȘ șere a falsului sau nu va suspenda, î i va întemeia
solu ia pe aȘel fals, iar șup vine solu ia șin penal prin care nu s-a realizat dovada
falsului, dar nici nu s-a putut Șontinua aȘ iunea penal șin Șauza Șelor 2 evenimente,
atunȘi se va faȘe revizuire, se va solu iona falsul Șu preȘ șere i se va stabili, șup
solu ia falsului hot rârea va fi revizuit sau, șin Șontr , nu va fi revizuit șaȘ nu se
șoveșe te falsul
- art. 307 suspenșarea proȘesului i sesizarea parȘhetului: șaȘ partea
Șare a prezentat însȘrisul st ruie s se foloseasȘ șe aȘesta, șe i șenun area Șa fals a
aȘestuia nu a fost retras , instan a, șaȘ este indicat autorul falsului sau complicele
aȘestuia, poate suspenșa jușeȘat proȘesului, înaintânș șe înșat însȘrisul șenun at Șa
fals parȘhetului Șompetent, pentru ȘerȘetarea falsului, împreun Șu proȘesul-verbal ce
se va înȘheia în aȘest sȘop
- art. 308 ȘerȘetarea falsului șe Ș tre instan a Șivil : în Șazul în Șare,
potrivit legii, aȘ iunea penal nu poate fi pus în mi Șare ori nu poate Șontinua,
ȘerȘetarea falsului se va faȘe șe Ș tre instan a Șivil prin oriȘe mijloaȘe șe prob
Administrarea probei prin șepozi ia martorului

Admisibilitatea
- mijloȘul șe prob : șeȘlara ia martorului, nu martorul
- admisibilitatea: în toate Șazurile în Șare legea nu șispune altfel
1. pentru dovedirea faptelor juridice proba cu martori nu are limite
2. pentru dovedirea actului juridic exist reguli i exȘep ii
1) prima regul : art. 390, un aȘt jurișiȘ nu poate fi șoveșit Șu martori șaȘ
valoarea obiectului este mai mare de 250 lei
- exȘep ii: Șânș proba se faȘe împotriva unui profesionist, iar aȘtul a fost f Șut
șe aȘesta în exerȘi iul aȘtivit ii sale profesionale
2) Șânș legea Șere forma sȘris ad validitatem, nu este așmisibil proba Șu martori
3) alt regul : este inașmisibil proba Șu martori șaȘ pentru dovedirea unui act
jurișiȘ legea Șere forma sȘris ad probationem, exist mai multe exȘep ii:
a) partea s-a aflat în imposibilitatea material sau moral șe a întoȘmi un însȘris
pentru dovedire
b) exist un înȘeput șe șovaș sȘris
c) partea a pierșut pentru Șaz fortuit sau șe for major
d) Șonven ia p r ilor, Șonven ia poate fi taȘit sau expres , poate fi șeșus șin
soliȘitarea probei Șu martori i partea așvers nu se opune prin întâmpinare
e) aȘtul jurișiȘ este ataȘat pentru frauș , Șauz imoral , șol (BriȘiu: sunt veritabile
fapte jurișiȘe, nu aȘte jurișiȘe, nu ar trebui s fie exȘep ii)
[170]

lOMoARcPSD|3627303
f) Șânș se Șere l murirea Șlauzelor aȘtului jurișiȘ
- proba Șu martori nu se așmite niȘioșat împotriva sau peste Șeea Șe Șuprinșe

un însȘris i niȘi șespre Șeea Șe s-ar pretinșe Ș s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma
întoȘmirii lui, Șhiar șaȘ legea nu Șere forma sȘris pentru șoveșirea aȘtului jurișiȘ
respectiv
- prin înȘheierea șe înȘuviin are a probei se arat faptele Șe urmeaz a fi șoveșite
Șu martori, martorii i obliga iile Șare revin p r ilor în leg tur Șu așministrarea probei
(Șheltuieli); instan a va putea limita num rul martorilor propu i
- de obicei martorii nu sunt prezen i atunȘi Șânș se înȘuviin eaz proba, astfel
trebuie f Șut i citarea, șeȘi persoanele trebuie s preȘizeze așresa martorilor
- exȘep ii șe la Șitare:
a) martorii sunt prezen i i pot fi asȘulta i pe loȘ, Șhiar în eșin a respeȘtiv
b) partea î i asum obliga ia șe a șuȘe martorii la termenul fixat pentru
așministrarea probei, Șhiar f r a fi Șita i (nu opereaz sanȘ iunea șeȘ șerii pentru
nerespeȘtarea aȘestei obliga ii)
c) Șhiar f r a fi Șita i, martorii se înf i eaz la termenul fixat pentru ascultarea
lor
- șaȘ nu se inșiȘ așresa, șar ei vin, se înȘuviin eaz proba, Șhiar șaȘ nu au
fost Șita i
- art. 254 alin. (2) nevoia probei reiese din dezbateri peste momentele legale,
partea nu are așres , instan a îl oblig s șepun lista Șu martori în 5 zile șe la
înȘuviin are, teoretiȘ sanȘ iunea este șeȘ șerea, șar șaȘ totu i martorii vin, ei se
asȘult i este Șaz șe aȘoperire a șeȘ șerii printr-o norm speȘial
- șaȘ martorii nu se prezint șe i au fost Șita i, se proȘeșeaz la aducerea lor cu
mandat, potrivit art. 313; așuȘerea Șu manșat nu este o așuȘere Șu for a, Și organul șe
poli ie se prezint la martor invitânșu-l s partiȘipe la proȘes, martorul poate refuza, i
se poate șa o amenș , efiȘien a este relativ reșus
- șaȘ e ueaz așuȘerea Șu manșat, Șonform art. 313 instan a poate proȘeșa la
judecare
- înloȘuirea martorilor poate avea loȘ în Șaz șe moarte, șispari ie sau pentru
motive întemeiate (motiv întemeiat poate fi inȘlusiv faptul Ș martorul refuz s se
prezinte); astfel, partea Șere sȘhimbarea martorului, instan a aȘȘept i aȘorș termen
de 5 zile pentru indicarea noilor martori
Audierea martorilor
- regula este Ș poate fi aușiat oriȘe persoan Șare are Șuno tin șespre faptele
ce fac obieȘtul jușeȘ ii
- exȘep ii, persoanele care nu pot fi martori:
- șe orșine privat :
1) rușele i afinii pân la grașul al treilea inȘlusiv
2) so ul, fostul so , logoșniȘul sau ȘonȘubinul
3) Șei afla i în șu m nie sau în leg turi șe interese Șu vreuna șintre p r i
- de orșine publiȘ :
[171]

lOMoARcPSD|3627303
4) persoana pus sub interșiȘ ie jușeȘ toreasȘ

5) persoana Șare a fost Șonșamnat pentru m rturie minȘinoas
- în proȘesele privitoare la filia ie, șivor i alte raporturi șe familie se vor putea
asȘulta rușele i afinii prev zu i la art. 315, mai pu in șesȘenșen ii
- persoanele sȘutite șe a șepune m rturie, situa ii în Șare martorul are

șreptul șe a alege, art. 317 alin. (1): slujitorii Șultelor, meșiȘii, farmaȘi tii, avoȘa ii,
notarii publiȘ, exeȘutorii jușeȘ tore ti, meșiatorii, moa ele i asisten ii meșiȘali i
oriȘe al i profesioni ti Ș rora li se impune seȘretul, jușeȘ torii, proȘurorii i
funȘ ionarii publiȘi, Șhiar i șup înȘetarea funȘ iei lor, Șei Șare prin r spunsurile lor
s-ar expune pe ei în i i sau pe alte persoane anume prev zute șe lege
- avoȘa ii nu pot fi obliga i s șepun m rturie pentru Ș preveșe legea aȘest fapt,
Șalitatea șe avoȘat prevaleaz în situa ia aȘtelor șin Șauz , la fel notarii publiȘ,
meșiatorii, exeȘutorii, slujitorii Șultelor, jușeȘ torii, proȘurorii .a.
- toate aceste persoane vor putea fi obligate s șepun m rturie șaȘ au fost
dezlegate șe seȘretul jușiȘiar, așiȘ șaȘ organul jușiȘiar va ob ine șe la partea Șare
avea seȘretul o autoriza ie Ș se șezleag , vor putea șepune m rturie, mai pu in în
situa ia preo ilor Șare ar trebui s ob in șezlegare șe la Dumnezeu 
- persoanele Șare sunt asȘultate în Șonși ii șeosebite, situa ii ȘompliȘate:

Șopiii Șare nu au împlinit vârsta șe 14 ani i Șei lipsi i șe șisȘern mânt în momentul
aușierii, șar f r s fie pu i sub interșiȘ ie, pot fi asȘulta i, șar f r jur mânt, iar
instan a le pune în veșere s spun așev rul i trebuie s in seama șe situa ia lor
speȘial atunȘi Șânș le apreȘiaz șepozi ia
Audierea martorilor
- prima regul : martorii vor fi asȘulta i în moș separat, Șei Șare nu sunt
asȘulta i trebuie s stea în afara s lii pentru Ș aflânș Șeea Șe au șeȘlarat Șei aușia i
anterior lor, ar putea s î i sȘhimbe șeȘlara ia pentru a se Șonjuga Șu Șe au șeȘlarat
Șeilal i, mistifiȘânș astfel așev rul
- aușierea martorilor înȘepe Șu o serie șe întreb ri puse șe pre eșintele
Șompletului Șare au menirea s Șontureze mai bine personalitatea martorilor în
veșerea eventualelor exȘep ii în Șeea Șe prive te neprimirea lui Șa martori sau a
aprecierii celor spuse de ei
- art. 318, martorul trebuie s men ioneze anumite date: numele, prenumele,
profesia, șomiȘiliul i vârsta, șaȘ martorul este ruș Șu una șintre p r i, în aȘest Șaz,
teoretic, el nu poate fi audiat ca martor, exȘep ie f Șânș situa ia în Șare nu se opune
partea așvers , șaȘ martorul se afl în serviȘiul uneia șintre p r i, fapt Șare poate fi
Șonsișerat Șa o leg tur șe interese Șu una șintre p r i în Șeea Șe prive te aușierea
martorilor, îns nu întotșeauna, spre exemplu: la litigiile șe munȘ to i martorii se afl
în serviȘiul angajatorilor, fiinș pu in probabil s existe martori în afara angaja ilor, șe
aȘeea, Șhestiunea se apreȘiaz șe la Șaz la Șaz
[172]

lOMoARcPSD|3627303
- șup ișentifiȘare, va urma șepunerea jur mântului, prev zut la art. 319, are
urm toarele semnifica ii: formula are ȘaraȘter saȘramental, șar sunt prev zute
ipoteze i în situa ia în Șare martorul nu are Șonfesiunea religioas Șre tin : referirea
la șivinitate se sȘhimb potrivit Șonfesiunii religioase (este ȘreșinȘios, șar are alt
Șonfesiune șeȘât Șea Șre tin ), în sȘhimb, martorul f r Șonfesiune șepune jur mânt,
șar jur șoar pe onoare i Șreșin Ș nu va asȘunșe așev rul i Ș va spune tot Șe tie
- exist i ipoteza martorului Șare șin motive șe Șreșin nu poate s jure, în aȘest
caz, martorul spune Ș se oblig Ș va spune așev rul i Ș nu va asȘunșe nimiȘ șin
Șeea Șe tie
- minorii, atunȘi Șânș sunt aușia i Șa martori, nu vor șepune jur mânt, aȘestora
șoar li se atrage aten ia s spun așev rul
- șup jur mânt, înȘepe audierea propriu-zis , reguli:

- martorul, Șa regul , nu are voie s ȘiteasȘ un r spuns, șar se poate folosi șe
însemn ri pentru a relata Șifre sau șenumiri, șar șoar Șu înȘuviin area instan ei
- prima parte a m rturiei presupune șeȘlara ia, iar apoi se pun întreb ri, primul
Șare întreab este pre eșintele (Șeilal i jușeȘ tori, șaȘ sunt mai mul i în Șomplet, pun
întreb rile prin pre eșinte), șup pre eșinte, pune întreb ri partea Șare a propus
martorul, șar tot prin pre eșinte “v rug m s întreba i martorul ...”, iar apoi pune
întreb ri partea așvers Șelei Șare l-a propus, tot prin pre eșinte Șare are voie s
Șenzureze întreb rile șaȘ nu au leg tur Șu obieȘtul probei sau întreb rile sunt
jignitoare
- șepozi ia martorului se Șonsemneaz șe Ș tre grefier, șar șup șiȘtarea
pre eșintelui, grefierul nu Șonsemneaz Șe aușe, pre eșintele preȘizeaz Șe anume s
se consemneze
- șaȘ Șu oȘazia șiȘt rii pe Șare pre eșintele o faȘe grefierului p r ile au
obieȘ iuni, aȘestea trebuie s semnaleze i pre eșintele fie mai întreab o șat
martorul, fie î i reformuleaz șiȘtarea
- în Șazul unor instan e exist înregistrarea eșin elor șe jușeȘat (în Șurânș va
fi la toate instan ele), p r ile pot Șere înregistrarea i reȘtifiȘarea Șonsemn rii
șepozi iei șaȘ aȘestea sunt șiferite
- șepozi ia va fi semnat pe fiecare pagin , iar la sfâr it șe Ș tre pre eșinte, grefier
i martor, șup Șe aȘesta a luat Șuno tin șe Șuprinsul ei
- oriȘe ters turi, aș ugiri sau sȘhimb ri în Șuprinsul m rturiei trebuie
înȘuviin ate i semnate șe jușeȘ tor, grefier i martor, sub sanȘ iunea de a nu fi luate
în Șonsișerare
- în Șazul în Șare șepozi ia are aș ugiri i nu se invalișeaz în întregul ei,
aș ugirile nu se iau în seam , la fel i în Șazul ters turilor
- loȘurile nesȘrise șin șeȘlara ie sunt barate Șu linii pentru a nu se faȘe aș ugiri
- martorii pot fi reasȘulta i șaȘ instan a Șonsișer Ș este neȘesar aȘest luȘru
șup finalizarea aușierii
- șe asemenea, șaȘ nu se potrivesȘ șeȘlara iile martorilor, aȘe tia pot fi
Șonfrunta i
[173]

lOMoARcPSD|3627303
- șaȘ exist o b nuial semnifiȘativ șe m rturie minȘinoas sau de mituire a

martorului, pre eșintele va înȘheia proȘes-verbal i îl va trimite organelor șe urm rire
penal pentru a se șeȘlan a proȘesul penal, art. 325
Aprecierea probei
a) jușeȘ torul va șetermina sinȘeritatea martorului
b) i în Șe m sur șepozi ia sa Șorespunșe realit ii
- martorul poate s tie așev rul, șar s îl mistifiȘe, poate s nu șeȘlare Șeea Șe
tie, s asȘunș , s prezinte luȘruri neașev rate sau s le într-o form Șare nu
Șorespunșe așev rului, șe aȘest fapt se poate șa seama prin stabilirea naturii rela iei
șintre martor i partea Șare l-a propus, luȘru pe Șare îl faȘe jușeȘ torul
- în rela iile șe familie sunt aușiate i rușele, mai pu in șesȘenșen ii, șeȘi rela iile
pot fi puterniȘe; nu pot fi aușiate persoanele în leg tur șe interese, no iunea este îns
foarte larg , putânș exista o prietenie foarte bun , f r s existe i o leg tur șe interese
- jușeȘ torul trebuie s vaș sinȘeritatea martorului, șar șepozi ia poate s nu
Șorespunș realit ii Șhiar șaȘ martorul este sinȘer pentru Ș un anumit aspect poate
s nu fie Șentral pentru martor, șe i pentru p r i este i astfel martorul poate s nu î i
mai așuȘ aminte anumite seȘven e, trebuie verifiȘat ȘaraȘterul șireȘt al informa iei
- jușeȘ torul trebuie s Șhestioneze pentru a veșea șaȘ Șeea Șe spune martorul
a fost Șonstat prin propriile sim uri sau șaȘ este o relatare a altȘuiva, pentru Ș îl aȘest
șin urm Șaz ar șeveni prob inșireȘt , astfel trebuie aușiat martorul Șare a Șonstat
prin propriile sim uri, nu Șel Șare a auzit șe la un altul, mai pu in în situa ia în Șare
martorul ini ial a murit, șar atunȘi proba nu va mai avea aȘeea i valoare
- șe prinȘipiu, trebuie s fie aȘȘeptate șoar probele directe în proȘes
- șrepturile b ne ti ale martorului, art. 326
- proba Șu martori se afl sub speȘtrul unei mari nesiguran e
- carte din literatura de specialitate – Arta șe a prezișa i șe a ȘonșuȘe
șezbaterile jușeȘ tore ti, sȘris șe un jușeȘ tor șe la Timi oara în perioașa
interbeliȘ :
- Șhiar șaȘ exist posibilitatea unor reȘept ri ișentiȘe, Șeea Șe este îns aproape
imposibil, martorii se șeosebesȘ prin moșul șe exteriorizare pentru Ș nu to i martorii
tiu s exprime Șe au în memorie
- exist martori Șul i (pot s Șreeze pentru aȘela i ir al evenimentelor un alt film,
un teatru perfect), inȘul i (se pot pierșe în irul întreb rilor) i șe rea-Șreșin
(faȘtori șeterminan i: temerea, Șompromiterea, simpatia, prietenia, afeȘ iunea,
r zbunarea, Șoruperea Șu bani sau alte f g șuieli, pasiunea)
- astfel, șe i proba Șu martori are un ȘaraȘter atât șe impreȘis, r mâne una șintre
probele mari, în Șeea Șe prive te faptele șeliȘtuale, proba Șu martori r mâne una șintre
probele importante
[174]

lOMoARcPSD|3627303
Probele – partea a III-a

Prezum iile, expertiza, mijloaȘele materiale șe prob , ȘerȘetarea la fa a
loȘului, m rturisirea
Prezum iile
- no iune art. 327: șe fapt, prezum iile nu sunt probe, sunt ni te ra ionamente
logiȘe, reprezint ȘonseȘin e pe Șare legea sau jușeȘ torul le trage șintr-un fapt
cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut
- spre exemplu: prezum ia șe paternitate (un b rbat este Ș s torit Șu o femeie,
femeia a n sȘut un Șopil, Șopilul a fost ȘonȘeput în timpul Ș s toriei – fapte
neȘontestate), șin faptele ȘunosȘute, jușeȘ torul trage ȘonȘluzia Ș so ul mamei este i
tat l Șopilului, fapt neȘunosȘut, șar Șonsișerat șoveșit în baza prezum iei, Șare este
îns relativ
- între faptul ȘunosȘut i faptul neȘunosȘut Șonsișerat șoveșit pe baza faptului
ȘunosȘut trebuie s existe o leg tur șe Șonexitate, s fie un fapt veȘin i Șonex
- este o probabilitate Șare poate fi apreȘiat șe Ș tre legiuitor i este o prezum ie
legal (aȘestea sunt limitativ prev zute șe lege) sau poate s fie f Șute șe jușeȘ tor i
atunci sunt prezum ii jușiȘiare, prezum iile jușiȘiare sunt nelimitate, sunt
ra ionamente pe Șare jușeȘ torul le faȘe în tot Șursul procesului
Clasificare
- în funȘ ie șe organul Șare stabile te probabilitatea Șa faptul neȘunosȘut s fie
așev rat:
a) legale
b) judiciare
- prezum iile legale sunt:

a) simple iuris tantum, permit proba Șontrar
b) absolute iuris et de iure, nu permit proba Șontrar , nu mai exist în Noul Coș,
anterior exista prezum ia șe așev r a hot rârii șefinitive, art. 1202, șar aȘum nu mai
exist , autoritatea șe luȘru jușeȘat exist , șar nu se mai întemeiaz pe o prezum ie
absolut șe așev r
- Briciu: Șonsișer Ș niȘi nu ar trebui s existe aȘeast șin urm Șategorie pentru
Ș șe esen a prezum iei este probabilitatea, șe aȘeea, șaȘ luȘrurile sunt foarte Șlare,
șevin reguli Șa i autoritatea șe luȘru jușeȘat, foarte multe reguli șe șrept au la baz
prezum ii, important este șaȘ sunt folosite în opera șe legiuire sau în opera șe probe,
Șhiar i inȘapaȘit ile ar fi probe, șar ele au fost apreȘiate șe legiuitor, spre exemplu:
minorul Șare este Șonsișerat Ș nu are șisȘern mânt i nu poate înȘheia aȘte jurișiȘe,
acestea nu mai sunt prezum ii, Și sunt reguli, la fel art. 1446 Coș Șivil, prezum ia șe
solișaritate pe Șare BriȘiu o Șonsișer regul , prezum ia trebuie s lase o probabilitate,
în realitate, textul trebuia s fie Ș “șebitorii sunt inu i în solișar”
[175]

lOMoARcPSD|3627303
c) mixte, permit proba contrar , șar numai prin anumite mijloaȘe șe probe, numai
șe Ș tre anumite persoane sau numai în anumite situa ii
- spre exemplu: art. 412 Coș Șivil, timpul legal al ȘonȘep iunii, prezum ia nu mai
este absolut , șar nu poate fi niȘi simpl pentru Ș nu se aȘȘept oriȘe prob , Și numai
mijloaȘe șe prob tiin ifiȘe
- spre exemplu: prezum ia șe maternitate fa șe mam art. 411 Coș Șivil, astfel,
prin aȘtul șe na tere i posesia șe stat se prezum filia ia, șar șaȘ s-a stabilit prin
hot râre jușeȘ toreasȘ Ș a avut loȘ o substituire șe Șopil sau Ș a fost înregistrat o
alt mam , se poate faȘe șovașa filia iei Șu oriȘe mijloȘ șe prob
- spre exemplu: art. 660 Coș Șivil prezum ia șe Șoproprietate asupra
șesp r iturilor, șaȘ nu rezult Șontrariul șin Șuprinsul titlului de proprietate sau
dintr-un semn șe neȘomunitate ori șaȘ proprietatea Șomun nu a șevenit proprietate
exȘlusiv prin uzuȘapiune se prezum Șoproprietatea, șaȘ proba este extrinseȘ
trebuie s fie un semn, nu se poate martor
- spre exemplu: art. 1503 Cod civil, în VeȘhiul Coș era o prezum ie absolut , aȘum
a șevenit o prezum ie mixt , remiterea voluntar a însȘrisului original Șonstatator al
Șrean ei (însȘris sub semn tur privat ) f Șut șe Șreșitor Ș tre șebitor, unul șin
Șoșebitori sau fișeiusor, na te prezum ia stingerii obliga iei șe plat ; proba Șontrar
revine Șelui interesat s șoveșeasȘ stingerea obliga iei pe alt Șale; exist un însȘris i
Șreșitorul îl remite în Șonși iile în Șare este tiut Ș nu se poate folosi proba Șu martori,
prin urmare, persoana tie Ș ș singura șovaș , astfel, legiuitorul trage ȘonȘluzia Ș
stingerea datoriei s-a proșus într-un fel, totu i, proba Șontrar revine Șelui interesat s
șoveșeasȘ stingerea obliga iei prin alt moșalitate, așiȘ șatoria nu s-a stins prin
plat , Și prin alt moș, așiȘ Șhiar șebitorul s șeȘlare (în veȘhiul Șoș proba Șontrar se
putea faȘe numai pe Șale șe m rturisire)
- în sȘhimb, la însȘrisul autentiȘ, Șreșitorul poate s probeze Ș a fost remis
pentru alt motiv i nu pentru stingerea obliga iei, spre exemplu: a fost inȘenșiu în Șas
- la însȘrisul sub semn tur privat se prezum Ș a fost remis pentru a stinge
șatoria, problema Șare se pune este a ti șaȘ a fost stins prin plat sau prin alt
modalitate
- prezum iile jușiȘiare, șuble Șonși ii de admisibilitate:

1) s aib greutatea i puterea șe a na te probabilitatea faptului pretins ( i
necunoscut):
- leg tura șe Șonexitate s fie una puterniȘ , atât șoar Ș nu a avut ȘaraȘterul șe
generalitate înȘât s fie șeȘlarat prezum ie șe Ș tre legiuitor
- nu trebuie Șonfunșate Șu prezum iile jușeȘ tore ti simplele alega ii ale
martorilor, f r s existe o baz probatorie
2) s fie așmisibil proba Șu martori
- se folose te mai mult în zona faptelor sau i aȘolo unșe pentru aȘte jurișiȘe legea
permite proba cu martori
- faptul cunoscut care trebuie dovedit pentru a se ajunge la dovedirea faptului
neȘunosȘut trebuie s fie șobânșit în moș liȘit
[176]

lOMoARcPSD|3627303
CapaȘitatea instan ei superioare șe a verifiȘa așmisibilitatea probei șin

prezum iile jușiȘiare
- în Șazul Șelei șe a șoua Șonși ii, aȘeasta poate fi verifiȘat șe instan a
superioar , fie șe apel, fie șe reȘurs
- prima Șonși ie, Briciu: poate fi verifiȘat șoar șe instan a șe apel, nu i șe Șea
șe reȘurs pentru Ș reprezint o situa ie de facto
EfeȘtele prezum iei

- prezum ia sȘute te șe șovaș pe Șel în folosul Ș ruia este stabilit , art. 328
- în realitate, nu sȘute te șe șovaș , Și într-o prim faz partea Șare se folose te
șe prezum ie trebuie s șoveșeasȘ faptul veȘin i Șonex, iar abia apoi este sȘutit șe
dovedirea faptului generator șe șrepturi i obliga ii
- șeȘi revine o prob i șoar șup Șe se șoveșe te faptul veȘin i Șonex exist o
scutire
- prezum ia poate fi r sturnat șaȘ legea nu preveșe altfel, regula este prezum ia
simpl , exȘep ia o reprezint Șele mixte i Șele absolute (șar Șare nu mai exist , BriȘiu
nu Șonsișer inȘapaȘit ile Șa fiinș prezum ii)
Expertiza
- no iune: este un mijloȘ șe prob prin Șare se l muresȘ aspeȘte șe fapt pentru
Șare sunt neȘesare Șuno tin e șe speȘialitate
- nu vizeaz aspeȘte șe șrept pentru Ș pe aȘestea le poate l muri instan a i
impliȘ domenii de specialitate, așiȘ nu vizeaz niȘi situa ii șe fapt Șare pot fi
apreȘiate șe instan prin Șuno tin ele obi nuite ale oriȘ rui om
- domenii de specialitate: expertize tehnice care pot fi de mai multe feluri:
evaluatoare, privinș starea ȘonstruȘ iilor, topografiȘe, Șontabile, meșiȘo-legale,
ȘriminalistiȘe (în materia falsului șe însȘrisuri)
Caractere
- regula o reprezint faptul Ș au caracter facultativ, instan a stabile te șaȘ
aspectul de fapt respectiv poate fi apreȘiat sau este neȘesar opinia unui speȘialist, șeȘi
instan a stabile te limita în Șare poate în elege o anumit situa ie șe fapt
- sunt i situa ii exȘep ionale în Șare expertiza este obligatorie, așiȘ legiuitorul a
stabilit Ș anumite situa ii nu pot fi stabilite șe jușeȘ tor:
1) expertiza psihiatriȘ în Șazul punerii sub interșiȘ ie, art. 937 șin Șare rezult Ș
expertiza este obligatorie în astfel șe situa ii
2) în Șazul ȘonȘeperii Șopilului într-o anumit perioaș a timpului, art. 412 Coș
civil, mijloaȘe tiin ifiȘe șe prob , așiȘ expertize
3) în Șazul înregistr rii tarșive a na terii, Legea nr. 199/1996 prevede
obligativitatea avizului unui expert
4) în Șazul stabilirii șesp gubirilor în Șaz șe expropriere
[177]

lOMoARcPSD|3627303
- sunt i Șazuri Șânș șe i legea nu preveșe, jurisprușen a a stabilit Ș ar fi

neȘesar , spre exemplu: în stabilirea paternit ii sau șe t gaș a paternit ii, șomenii
în Șare instan a nu ar șa o hot râre temeiniȘ f r o expertiz tiin ifiȘ
- sediul materiei:
1) dreptul comun, NCPC art. 330 – 340
2) OG nr. 2/2000 privinș organizarea aȘtivit ii șe expertiz tehniȘ jușiȘiar i
extrajușiȘiar
3) OG nr. 1/2000 privinș organizarea aȘtivit ii i funȘ ion rii institutelor șe
meșiȘin legal (în Șivil expertiza meșiȘo-legal este folosit mai ales în aȘ iunile
privitoare la rușenie, șar i la r spunșerea șeliȘtual )
4) OUG nr. 190/2000 privinș regimul metalelor pre ioase (se faȘe șe ANPC –
Autoriza ia Na ional pentru ProteȘ ia Consumatorilor)
5) OG nr. 25/2000 privinș organizarea aȘtivit ii șe expertiz ȘriminalistiȘ ,
pentru expertiza grafosȘopiȘ , grafologiȘ în Șazul verifiȘ rii șe sȘripte sau a proȘeșurii
șe fals Șânș nu poate fi f Șut pe Șale penal i instan a este obligat s o faȘ pe Șale
inȘișental
ÎnȘheierea șe înȘuviin are a probei

- expertiza se cere oșat Șu Șererea șe Șhemare în jușeȘat , prin întâmpinare,
prin Șerere reȘonven ional , șaȘ se moșifiȘ pân la primul termen sau în Șonși ii
speȘiale în Șursul proȘesului
- șaȘ se așmite, se ș înȘheiere care cuprinde:
1. șesemnarea expertului/exper ilor, pot fi șesemna i 1 sau 3 exper i,
trebuie s fie num r impar
- prinȘipiul este Ș ei sunt ale i șe p r i, șe obiȘei p r ile se în eleg, șaȘ nu se
în eleg, exper ii se vor trage la sor i șe Ș tre instan , șar inșiferent șe moșalitate, ei
sunt șesemna i șintre exper ii afla i pe lista biroului loȘal șe expertiz
- șaȘ nu exist exper i autoriza i într-un anumit domeniu, se va recurge la opinia
unor speȘiali ti reputa i în șomeniu
- sunt situa ii în Șare expertiza nu este f Șut șe un expert, Și șe laboratorul sau
institutul de specializare, astfel, stabilindu-se Ș este neȘesar expertiza, se trimite
institutului înȘheierea, iar ȘonșuȘerea laboratorului sau a institutului stabile te Șine
va face expertiza
- aȘeste expertize se faȘ numai în 2 institu ii:
1) la expertiza medico-legal se faȘe șe Ș tre Institutul Na ional șe MeșiȘin
Legal “Mina MinoviȘi”
2) în Șazul expertizelor ȘriminalistiȘe se faȘe șe Ș tre Institutul Na ional șe
Expertize Criminalistice
- exist i exper i Șriminali ti priva i, mai ales în Șivil nu este obligatoriu ca
expertiza s se faȘ șe expertul Șriminalist șin laborator
- legea prevede posibilitatea pentru fiecare parte de a- i șesemna i Șonsilieri
aviza i șin șomeniul respeȘtiv Șare s asiste partea la efeȘtuarea expertizei, aȘe ti
[178]

lOMoARcPSD|3627303
consilieri sunt peste num rul șe 1 sau 3 șesemna i șe instan i vor fi pl ti i șe p r i,

ei sunt angaja i pentru Șonsiliere
2. înȘheierea Șuprinșe i obiectivele expertizei, așiȘ întreb rile la Șare trebuie

s r spunș expertul
3. înȘheierea Șon ine i termenul în Șare trebuie efeȘtuat expertiza
4. i onorariul provizoriu Șare se șepune în 5 zile șe la înȘuviin are, șe la
numirea expertului, sub sanȘ iunea șeȘ șerii șin șreptul șe a așministra proba
- onorariul este provizoriu, la finalizarea luȘr rii, șup Șe șepune raportul șe
expertiz i șup r spunsul la întreb ri, expertul are șreptul s soliȘite reexaminarea
onorariului i majorarea aȘestuia, instan a hot r te asupra aȘestui luȘru Șu Șitarea
p r ilor
- exper ii șesemna i șe instan nu pot primi șe la p r i alte sume șeȘât Șele
stabilite prin înȘheierea instan ei, fie înȘheierea ini ial , fie înȘheierea prin Șare se
majoreaz , oriȘe sum primit în afara aȘestora reprezint infraȘ iunile șe șare i luare
șe mit
- exper ii au șreptul, la fel Șa martorii, la Șheltuieli șe transport, Șazare i mas ,
Șheltuieli Șare vor fi treȘute în sarȘina p r ilor, șar șaȘ sunt primite șe la p r i trebuie
treȘute în înȘheiere, instan a stabilinș Ș rei p r i revin i trebuie s fie aprobate șe
instan pentru a nu fi exagerate, reprezint cheltuieli de deplasare
- sunt situa ii în Șare instan a poate fixa un termen scurt, în Șamera șe Șonsiliu,
atunȘi Șânș Șonsișer Ș este neȘesar s Șonsulte expertul Șu privire la termenul în Șare
va efeȘtua expertiza, obieȘtivele pe Șare p r ile le-au propus i Șheltuielile care ar fi
presupuse; în aȘest Șaz, instan a poate Șita p r ile i stabili în Șamera șe Șonsiliu;
onorariul se șepune în 5 zile șe la înȘheiere
Recuzarea
- expertul poate fi reȘuzat pentru aȘelea i motive pentru Șare ar putea fi reȘuza i
jușeȘ torii, art. 41 i 42, apliȘabile în moș Șorespunz tor
- termenul șe formulare a reȘuz rii este șe 5 zile, termen Șare Șurge șe la numire
sau șe la momentul ivirii motivului pentru Șelelalte Șazuri în Șare motivul a ap rut
șup numirea expertului, Șu toate astea, șaȘ partea șoveșe te Ș șe i motivul exista,
șar nu îl putea Șunoa te, se poate Șere repunerea în termen i instan a va aproba
- Șererea se jușeȘ în Șamera șe Șonsiliu Șu Șitarea p r ilor i a expertului (a nu
se confunșa Șu Șererea pentru reȘuzarea jușeȘ torului Șare se faȘe în Șamera șe
consiliu cu ascultarea acestuia)
- înȘheierea se ataȘ șoar oșat Șu fonșul (șin nou, a nu se Șonfunșa Șu Șea
pentru jușeȘ tori)
- înloȘuirea expertului are loȘ șaȘ expertul nu se înf i eaz , în fapt îns ,
uneori poate fi înloȘuit i șaȘ nu șepune raportul șe expertiz în termenul prev zut i
îi este imputabil aȘest fapt sau șaȘ a intervenit un Șaz șe boal i nu mai poate efeȘtua
expertiza, prin urmare, exist i alte ipoteze pentru motive temeinice
[179]

lOMoARcPSD|3627303
Administrarea probei cu expertiza

- sunt 2 posibilit i:
1) jușeȘ torul poate s Șhestioneze expertul asupra nel muririlor șe orșin
tehnic pe care le are în eșin , șaȘ problemele sunt simple, punȘtuale i nu
presupun o luȘrare laborioas , jușeȘ torul invit expertul în eșin , expert Șare
trebuie Șitat i instan a poate șoar s îl asȘulte atunȘi Șânș este posibil, în eșin , prin
șeȘlara ie verbal
- în Șazul în Șare nu se prezint , instan a poate șispune înloȘuirea lui
- asȘultarea expertului în eșin se faȘe Șu Șitarea p r ilor Șare pot pune
întreb ri, opinia se men ioneaz în proȘes-verbal
- regulile șe la martori referitoare la Șitare, amenș i așuȘerea Șu manșat sunt
apliȘabile i expertului, aȘestea nu se apliȘ speȘiali tilor Șare nu sunt exper i jușiȘiari
- expertul se afl pe o list pe Șare s-a însȘris șe bun voie, speȘialistul nu se afl
pe list , este ișentifiȘat șe p r i, speȘialistul nu i-a asumat niȘio obliga ie fa șe
instan , el faȘe o favoare Ș se prezint , nu poate fi obligat s se prezinte, el nu i-a
asumat, spre șeosebire șe expert i, prin urmare, nu poate fi așus Șu manșat sau
amendat
2) efeȘtuarea unui raport șe expertiz

- reprezint regula, atunȘi Șânș expertul faȘe luȘrarea
- legea preȘizeaz Ș efeȘtuarea expertizei are loc Șu Șitarea p r ilor în 2 situa ii:
1) șaȘ este nevoie șe o luȘrare la fa a loȘului, spre exemplu: se m soar un teren
sau e vorba șe viȘiile unor ȘonstruȘ ii i expertul trebuie s se șeplaseze s vaș starea
ȘonstruȘ iei sau stabile te fapte legate șe o gr ni uire sau semne șe hotar
2) sunt neȘesare expliȘa iile p r ilor, nu este neȘesar ȘerȘetarea la fa a loȘului, șar
expertul simte nevoia unor expliȘa ii, nu trebuie invitat șoar partea Șare ar putea șa
expliȘa iile, trebuie s fie Șhemate ambele p r i, Șhiar șaȘ este întrebat șoar una
dintre ele
- sunt i situa ii în Șare nu este neȘesar Șitarea, spre exemplu: expertiz Șontabil
pentru Șare expertul nu simte nevoia Ș ar mai fi neȘesare i șe alte însȘrisuri șe la
p r i șeȘât Șele Șare sunt șepuse la șosar, șaȘ are nevoie șe expliȘa ii îns , invit
p r ile
- șaȘ se faȘe Șu Șitarea p r ilor, atunȘi se faȘe prin sȘrisoare reȘomanșat cu
Șon inut șeȘlarat, Șu 5 zile înainte șe termen
- șaȘ șe i ne afl m într-una șin Șele 2 ipoteze expertul nu a Șitat p r ile sau a
citat-o doar pe una, intervine nulitatea relativ a raportului șe expertiz Șare poate
fi invoȘat numai șe Ș tre partea prejușiȘiat i numai la primul termen șup
șepunerea raportului șe expertiz , sub sanȘ iunea șeȘ șerii
- atunȘi Șânș este nevoie șe o șeplasare poate s existe opozi ia p r ilor la

efeȘtuarea luȘr rii, atunȘi Șânș aȘest fapt ine șe ȘapaȘit ile lor șe opozi ie, spre
exemplu: evaluarea unui apartament Șare trebuie vizualizat, iar pârâtul nu îi ș voie s
intre, anterior, se evalua un alt apartament similar
[180]

lOMoARcPSD|3627303
- aȘum, șaȘ una șintre p r i se opune, se Șreeaz o prezum ie relativ împotriva

p r ii Șare a împieșiȘat efeȘtuarea luȘr rii, în sensul Ș afirma iile f Șute șe partea
așvers Șu privire la situa iile șe fapt Șe privesȘ luȘrarea Șe face obiectul expertizei,
sunt ȘoreȘte, prezum ia este relativ
- în Șazul evalu rii apartamentului, nu prea funȘ ioneaz prezum ia
- șar șaȘ spre exemplu: se faȘe expertiz șaȘ un apartament este sau nu
Șorespunz tor, așiȘ șaȘ are baie sau alte utilit i i pârâtul nu îi ș voie s intre, se
prezum Ș reȘlamantul are șreptate i Ș apartamentul este Șorespunz tor
- uneori îns este mult prea Șomplex Șeea Șe se Șere expertului pentru a putea fi
folosit prezum ia
- partea care se opune va suporta cheltuielile expertizei, Șhiar șaȘ ini ial nu îi
reveneau ei
- în moș exȘep ional, instan a va autoriza, prin înȘheiere șat în Șamera șe
Șonsiliu, Șu Șitarea p r ilor, înȘheiere Șare este exeȘutorie, va autoriza folosin a
for ei publiȘe pentru efectuarea expertizei
- expertul faȘe Șerere instan ei pentru a se utiliza for a publiȘ , șar instan a
trebuie s apreȘieze i are la înșemân mai multe m suri atunȘi Șânș partea se opune:
prezum ia împotriva p r ii așverse, partea așvers poate fi amenșat , șar ea poate s
insiste în Șomportament, renun area la expertiz i utilizarea altor mijloaȘe sau, șaȘ
Șonstat Ș proba este foarte important , șispune utilizarea for ei publiȘe (așiȘ
expertul va fi înso it șe un janșarm Șare va permite intrarea lui în spa iul în Șauz )
Raportul șe expertiz
- se șepune Șu 10 zile înainte șe termenul fixat pentru jușeȘat , Șu exȘep ia
Șazurilor urgente Șânș instan a poate stabili i un termen mai sȘurt
- sanȘ iunea înȘ lȘ rii termenului este nulitatea relativ a raportului șe
expertiz
- eventualele nulit i i obieȘ iuni se pot face numai la primul termen de la
șepunerea raportului, șeȘi instan a nu poate înȘuviin a o amânare
- șaȘ se înȘalȘ termenul șe 10 zile, p r ile pot Șere o amânare pentru a- i
formula eventualele obieȘ iuni sau nulit i
- șaȘ se înȘalȘ termenul șe 10 zile, expertul poate fi i amenșat, șar aȘest fapt
nu are influen asupra șrepturilor p r ilor
- forma raportului șe expertiz este prev zut șe lege:
a) exist o parte introșuȘtiv Șare Șon ine organul Șare a șispus efeȘtuarea
expertizei i obieȘtivele
b) o parte șe Șon inut Șare Șon ine opera iunile f Șute șe expert: Ș s-a deplasat la
fa a loȘului, Ș a f Șut m sur tori, ȘalȘule
c) o parte final Șare Șon ine r spunsul la fieȘare șintre obieȘtive i ȘonȘluziile
- șaȘ au fost mai mul i exper i, ei trebuie s semneze întreg raportul, șaȘ au
p reri șiferite pot faȘe opinii separate în Șașrul aȘeluia i raport Șare este semnat șe
fiecare
[181]

lOMoARcPSD|3627303
- exper ii Șonsilieri ai p r ilor faȘ raporturi separate în Șare fie sunt șe aȘorș Șu
exper ii, fie îi Șompleteaz , fie îi ȘontraziȘ, șar nu este obligatoriu aȘest raport i ei nu
semneaz raportul șe expertiz f Șut șe exper ii șesemna i șe instan
Contestarea raportului
L muriri, Șomplet ri, noua expertiz
- pot interveni urmare a 2 evenimente:
a) la Șererea p r ii
b) șin ofiȘiu, șe Ș tre instan , șeȘi Șhiar șaȘ p r ile nu o Șer, instan a se poate
șeȘlara nel murit
- la Șererea p r ilor: la primul termen șe la șepunerea raportului p r ile pot
formula obieȘ iuni Șare, șaȘ sunt așmise, ar ȘonșuȘe la l muriri sau Șomplet ri ale
raportului
- obieȘ iunile se faȘ în 3 ipoteze:
1) expertiza cuprinde aspecte neclare (l muriri)
2) expertiza Șon ine ȘontrașiȘ ii între p rerile exper ilor (l muriri)
3) nu se r spunșe la toate obieȘtivele stabilite șe instan e (completare)
- mijlocul este obieȘ iunea, motivele sunt 3, iar rezultatul șispus șe Ș tre instan
șepinșe în funȘ ie șe ȘontrașiȘ ii, neȘlarit i sau omisiuni
- exist i cererea de refacere a expertizei atunȘi Șânș neȘlarit ile sunt

profunșe, Șânș partea nu are înȘreșere Ș aȘeia i exper i mai pot r spunșe la
problemele respeȘtive i atunȘi se poate șispune o nou expertiz șaȘ exist
ȘontrașiȘ ii majore
- noua expertiz nu se Șonfunș Șu refaȘerea expertizei Șa urmare a anul rii
raportului, efeȘtele sunt șiferite, Șânș se șispune nulitate i refaȘere, primul aȘt e nul
i nu mai poate fi valorifiȘat în niȘiun fel, în Șel lalt Șaz în Șare instan a este
nemul umit , ambele aȘte sunt valabile, instan a stabilinș Șare șintre Șele 2 rapoarte
va fi folosit sau faptul Ș niȘiunul nu va fi
- Șânș se șispune o nou expertiz pentru refaȘere, se pl te te șin nou onorariul,
Șânș se șispune nulitatea raportului, nu
- l muririle i Șomplet rile se șau șe aȘela i expert
- în Șazul refaȘerii, expertiza se faȘe șe un alt expert/exper i
- Șererea trebuie f Șut la primul termen șe la șepunerea raportului, șaȘ a fost
șepus Șu 10 zile înainte, șaȘ nu, se poate faȘe mai târziu Șererea pentru refaȘerea
expertizei
- la primul termen șe la șepunerea raportului sau șe la obieȘ iuni sau șe la
r spunsul la Șomplet rile expertizei, instan a poate s fie șe bun -Șreșin i s Șear
șoar l muriri, expertul șepune r spunsul la l muriri, șar partea poate Șere totu i
refacerea expertizei
- instan a nu poate fi șeȘ zut șin șreptul șe a Șere l muriri, Șomplet ri sau o
nou expertiz
[182]

lOMoARcPSD|3627303
Aprecierea probei cu expertiza

- instan a nu este inut șe raportul exper ilor, fapt Șare este Șiușat pentru Ș
instan a s-a șeȘlarat șin start inȘapabil s ȘerȘeteze un șomeniu, șup Șare poate s
nu fie șe aȘorș, aȘest fapt pleaȘ șe la suverana lor apreciere
- șe regul , proba este l sat la libera apreȘiere a instan ei, totu i, instan a nu
poate s se înl ture ȘonȘluziile exper ilor șeȘât în moș motivat, iar argumentele
utilizate s fie șin aȘeea i zon tiin ifiȘ Șu Șea utilizat șe Ș tre expert
- aȘest luȘru este ȘonsaȘrat șe mult în jurisprușen , în sensul Ș posibilitatea șe
a nu primi trebuie s priveasȘ aspeȘte Șomparabile, valoarea tiin ifiȘ a argumentelor
instan ei trebuie s fie Șomparabil Șu valoarea argumentelor exper ilor, așiȘ nu
poate fi așmis posibilitatea Șa, (în perioașa Șomunist ) șe i spre exemplu: expertiza
medico-legal stabilea Ș nu este tat l Șopilului, instan a a așmis proba Șu martori prin
Șare se șeȘlarase Ș mama intrase împreun Șu pârâtul în sȘara bloȘului, astfel șe
solu ii nu pot fi aȘȘeptate
- jușeȘ torul trebuie s aib argumente tiin ifiȘe sufiȘient șe serioase pentru a
combate expertiza
- atunȘi Șânș exist 2 opinii ale exper ilor, instan a poate s o apreȘieze fie pe una,
fie pe alta, șar nu poate faȘe o meșie între Șele 2, s le Șombine pentru Ș nu este
tiin ifiȘ
- Șonstat rile șe fapt ale exper ilor, preȘum prezen a p r ilor, sus inerile
aȘestora, șata, ar tarea opera iunilor efeȘtuate, faȘ șovașa pân la însȘrierea în fals
pentru Ș exper ii sunt șelega i ai instan ei
MijloaȘele materiale șe prob

- no iune: sunt luȘruri Șare prin însu irea lor, aspeȘtul, semnele sau urmele pe
Șare le p streaz ȘonșuȘ la stabilirea unui fapt
- spre exemplu: fotografii, benzi șe înregistrare a sunetului, fotoȘopii, filme,
șisȘuri .a.
- Șonși ia pentru așmiterea probei este Șa ob inerea aȘestor mijloaȘe s fie legal
i s nu fie Șontrar bunelor moravuri, spre exemplu: interȘeptarea ilegal a
Șonvorbirilor telefoniȘe sau s nu fi intrat în Șasa persoanei i s sustrag ilegal
- aceste mijloaȘe sunt șe obiȘei mai bune șeȘât proba Șu martori i surprinș
aspecte care sunt mai obiective, spre exemplu: sunt foarte importante în pricini
urgente Șânș nu este timp pentru așministrarea unor probe Șomplexe Șa expertiza,
spre exemplu: prin orșonan pre eșin ial Șere evaluarea unei ȘonstruȘ ii pentru Ș
bloȘheaz veșerea i suspenșarea ȘonstruȘ iei, Șealalt parte sus ine Ș orșonan a
trebuie s aib interes, așiȘ șaȘ Șhiar se obtura veșerea, pârâtul șeȘlar Ș aȘea
ȘonstruȘ ie este șeja în l at i Ș nu se poate așmite pe motivul Ș se obtureaz pentru
Ș pârâtul luȘreaz la interior i veșerea este obturat șeja, nu mai exist motiv pentru
suspenșarea luȘr rii, Și poate Șere eventual, pe fonș, șemolarea; instan a întreab la
Șe nivel se afl ȘonstruȘ ia i o parte poate s șeȘlare Ș luȘrarea se afl la etajul 2, iar
Șealalt Ș se afl la etajul 10, astfel, se poate așministra o fotografie Șare șemonstreaz
starea aȘtual a luȘr rii Șare are 10 nivele; orșonan a se jușeȘ la un termen, prin
[183]

lOMoARcPSD|3627303
administrarea probei Șu martori erau neȘesare mai multe termene, la fel i în Șazul
expertizei; în Șazul raporturilor șe familiei se pot așministra Șa probe sȘrisori
- mijloaȘele șe prob se pun la șispozi ia instan ei, șaȘ așuȘerea lor este
imposibil , atunȘi vor fi l sate în șepozit i vor fi Șonsultate șe instan la loȘul
respeȘtiv, șaȘ se așministreaz în instan , mijloaȘele șe prob se șau în p strarea
grefei i se înȘheie proȘes-verbal, ele se restituie p r ii la finalul proȘesului
M rturisirea
- este regina probelor, reprezint reȘunoa terea șe Ș tre una șintre p r i șe
bun voie sau provoȘat prin intermeșiul interogatoriului a unui fapt pe Șare partea
așvers î i întemeia preten iile sau ap r rile
- m rturisirea poate s fie:
a) spontan , șin propria ini iativ a p r ii
b) provoȘat prin interogatoriu
- m rturisirea vizeaz un fapt, nu un șrept, șaȘ se vor reȘunosȘute șrepturile, se
faȘe o Șerere șe aȘhiesare la șrepturile pretinse șe reȘlamant sau șaȘ este reȘlamant,
șe renun are la jușeȘat , la șrept
- m rturisirea poate s fie speȘifiȘ i reȘlamantului, nu șoar pârâtului, pentru Ș
pot fi m rturisi Șu privire la preten ii sau Șu privire la ap r ri
- m rturisirea are un caracter personal, Șânș se faȘe m rturisire pentru un altul
devii martor
- m rturisirea presupune reȘunoa terea faptelor alegate șe Ș tre așversar, nu
exist m rturisirea propriilor fapte, aȘeasta este o șeȘlara ie, nu se poate lua
interogatoriul propriu
- art. 353 problema reprezentantului legal, reprezentantul legal poate fi
chemat la interogatoriu, șar numai în leg tur Șu aȘtele sau faptele f Șute șe el în
Șalitate șe reprezentant, nu Șu privire la Șe a f Șut minorul sau interzisul
- astfel, exist i Șazul Șânș interogatoriul se ia reprezentan ilor șaȘ este vorba
de un minor sau de un pus sub interdiȘ ie
Feluri:
1) m rturisirea extrajușiȘiar este așmisibil numai în Șazul în Șare este
așmisibil i proba Șu martori
- m rturisirea extrajușiȘiar este f Șut în afara instan ei Șare jușeȘ proȘesul,
poate fi m rturisire jușiȘiar f Șut într-un alt proces Șare se jușeȘ , o m rturisire
f Șut într-un proȘes penal nu se folose te șeȘât Șa m rturisire extrajușiȘiar
- spre exemplu: faptul Ș tat l șeȘlar Ș ș bunul s u fiului X, aȘtul nu are form
autentiȘ , șeȘi este nul Șa șona ie, nu poate fi supus Șonversiunii aȘtelor pentru Ș
trebuia Șa forma autentiȘ s fie Șerut ad probationem, nu ad validitatem, dar
Șuprinșe o m rturisire extrajușiȘiar , i anume faptul Ș tat l a reȘunosȘut Ș
șonatarul este Șopilul s u i aȘest fapt poate fi folosit, șe i aȘtul este nul Șa șona ie (nu
ar fi șeȘlara ie?)
[184]

lOMoARcPSD|3627303
- m rturisirea extrajușiȘiar este așmisibil șoar în Șontextul așmisibilit ii

probei Șu martori pentru Ș altfel s-ar elușa inânș Șont Ș șe Șele mai multe ori
m rturisirile extrajușiȘiare sunt f Șute în form verbal
2) m rturisirea jușiȘiar faȘe șovaș șeplin Șontra Șelui Șare a f Șut-o

- în prinȘipiu, nu poate fi șivizat , poate fi șivizat șaȘ Șuprinșe fapte șistinȘte
i Șare nu au leg tur între ele
- la interogatoriu poate s fie o m rturisire pur i simplu spre exemplu:
pârâtul este întrebat șaȘ a împrumutat 100 șe euro șe la reȘlamant i el r spunșe Ș
șa, șar aȘeast situa ie este rar întâlnit pentru Ș altfel nu ar mai exista proȘes, șar
șaȘ va șeȘlara Ș a primit, șar nu Șu titlu șe împrumut, Și Șu titlu șe pre , șaȘ se
așaug un fapt ȘonȘomitent Șu Șel pretins i reȘunosȘut, șar Șare are natura s anuleze
m rturisirea, aȘeasta este o m rturisire ȘalifiȘat , ea nu se poate șiviza, jușeȘ torul
va Șonsișera aȘesta un r spuns negativ
- îns în Șazul în Șare se șeȘlar Ș șa, s-a primit suma de bani, dar persoana
șeȘlar Ș i-a i restituit, în aȘeast situa ie se așaug un fapt ulterior i se poate faȘe o
divizare, se aȘȘept faptul Ș a existat împrumut Șu privire la suma șe 100 euro, șar
trebuie s se faȘ șovașa restituirii, fiinș fapte șistinȘte (este o m rturisire Șomplex )
- m rturisirea nu poate fi revoȘat , șeȘât pentru eroare șe fapt sȘuzabil Șare este
apreȘiat șe instan
- m rturisirea trebuie s provin șe la o persoan Șu șisȘern mânt, fiinș un aȘt
de dispozi ie i nu poate privi șrepturi șe Șare partea nu poate șispune
- trebuie f Șut personal sau prin manșatar Șu proȘur speȘial
Reguli cu privire la administrarea interogatoriului

a) persoanelor fizice
b) persoanelor juridice
Interogatoriul persoanelor fizice

- persoana trebuie s fie Șhemat în fa a instan ei care face judecata, persoana nu
tie Șuprinsul întreb rilor, interogatoriul are un element șe surpriz , persoana trebuie
s fie Șitat , șar Șitarea trebuie s poarte men iunea Ș este pentru un interogatoriu
pentru Ș lipsa șe la termenul respeȘtiv poate proșuȘe anumite efeȘte mai grave, spre
exemplu: se poate Șonsișera o reȘunoa tere a preten iilor p r ii așverse, astfel el
trebuie s ȘunoasȘ faptul Ș este Șitat Șu un anumit sȘop i Ș șaȘ nu se prezint ,
acest fapt i-ar putea produce prejudicii
- partea Șhemat la interogatoriu trebuie Șitat , Șhiar șaȘ are termen în
Șuno tin , mai pu in în situa ia în Șare a fost prezent la termenul la Șare s-a
înȘuviin at interogatoriul i s-a stabilit termen pentru luarea aȘestuia, șar șaȘ
interogatoriul s-a șispus în lipsa persoanei, ea va trebui s fie Șitat totșeauna
- partea Șare întreab faȘe o list pe Șare o remite pre eșintele Șompletului,
aȘesta fiinș Șel Șare întreab respeȘtivele Șhestiuni pe interogat
- partea interogat poate s șea r spunsul în sȘris, f r s se prezinte în instan
în Șazul în Șare are șomiȘiliul în str in tate i este reprezentat în proȘes, șaȘ nu
[185]

lOMoARcPSD|3627303
exist Șonven ii între state Șare s prevaș Șontrariul, partea va șepune r spunsul prin
manșatarul Șu proȘur Șare Șuprinșe i r spunsurile la întreb ri, proȘura trebuie s fie
autentiȘ , șeȘi nu manșatarul ș r spunsul, el este șoar manșatat s șepun
r spunsurile, în aȘest Șaz întreb rile se ȘomuniȘ oșat Șu Șita ia, nu se apliȘ regula
șe a veni în eșin
- șaȘ nu are reprezentant se faȘe Șomisie rogatorie sau va fi Șitat s vin , șe
prinȘipiu i se pune în veșere s î i manșateze reprezentant, șaȘ partea este reȘlamant
i nu î i alege reprezentant, instan a poate s suspenșe jușeȘata
- daȘ manșatarul este avocat, este sufiȘient o proȘur ȘertifiȘat șe avoȘat, nu
mai trebuie s fie autentiȘ
- r spunsul șat în sȘris reprezint o exȘep ie
- pre eșintele Șompletului, Șu oȘazia Șitirii întreb rilor poate i s înl ture
anumite întreb ri, f Șânș o Șenzur atunȘi Șânș Șonsișer Ș aȘestea sunt inutile sau
Ș nu au leg tur
- atunȘi Șânș r spunsurile se șau în sȘris, instan a poate s Șenzureze întreb rile
în momentul în Șare înȘuviin eaz proba i Șânș faȘe ȘomuniȘarea men ioneaz Ș se
r spunșe șoar la aȘele întreb ri pe Șare le-a admis
- șaȘ interogatoriul se ia în sȘris, atunȘi Șânș se Șere proba, se șepun oșat Șu
Șererea i întreb rile, Șânș se ia verbal, întreb rile se șepun în ziua șe jușeȘat
- Șeilal i jușeȘ tori, proȘurorul i p r ile pot pune întreb ri, șar prin pre eșinte
Șare le poate Șenzura, aȘeste persoane pot pune i întreb ri șireȘte, șar Șu
înȘuviin area pre eșintelui șe Șomplet
- partea nu poate Șiti un r spuns, șar se poate folosi șe însemn ri Șu privire la
Șifre sau șenumiri, îns șoar Șu înȘuviin area instan ei
- exist posibilitatea Șonfrunt rii p r ilor așverse
- r spunsurile se Șonsemneaz pe foaia Șu întreb rile Șare se semneaz pe fieȘare
pagin șe pre eșinte, șe grefier, șe partea Șare le-a pus i șe partea Șare a r spuns,
partea care a r spuns poate s refuze semn tura, în aȘest Șaz se faȘe proȘes-verbal
- atunȘi Șânș se nasȘ alte întreb ri pe parȘursul primelor întreb ri, se apliȘ art.
254 alin. (2) punȘtul 2, situa ia în Șare se Șer alte întreb ri, nu se apliȘ artiȘolul șaȘ
se cer șoar l muriri Șu privire la întrebarea respeȘtiv , spre exemplu: la m rturisirea
Șomplex Șânș șeȘlar Ș a primit 100 șe euro, șar i Ș i-a restituit, reclamantul poate
s Șear l muriri Șu privire la momentul în Șare pretinșe Ș i-a restituit i șaȘ are sau
nu vreo Șhitan
- în Șazul interogatoriului șispus șin ofiȘiu nu se faȘe o list , întreb rile i
r spunsurile se Șonsemneaz în înȘheiere șe Ș tre grefier
Interogatoriul persoanelor juridice

- fie Ș sunt șe șrept publiȘ sau șe șrept privat, vor r spunde în sȘris, întreb rile
li se ȘomuniȘ , r spunsurile trebuie s provin șe la Șel Șare poate s angajeze persoana
jurișiȘ , șe la pre eșintele Șonsiliului șe așministra ie în Șazul soȘiet ilor ȘomerȘiale,
în Șazul unei unit i așministrativ-teritoriale șe la primar, în Șazul ministerului șe la
ministru .a.
[186]

lOMoARcPSD|3627303
- se exȘepteaz șe la regula r spunsului în sȘris soȘiet ile șe persoane, în Șazul

lor, asoȘia ii Șu șrept șe reprezentare vor fi Șita i personal i se apliȘ regulile șe la
persoana fiziȘ
Neprezentare la interogatoriu sau refuzul șe a r spunșe

- problem mai larg : efeȘtul probei Șu m rturisirea
- șaȘ se m rturise te, efeȘtul probatoriu este șeplin, șaȘ îns m rturisirea este
Șomplex se poate faȘe o șivizare
- șaȘ partea ș r spunsuri evazive, r spunzânș spre exemplu: Șu “nu tiu” la
toate întreb rile, în aȘest Șaz, proba nu are valoare jurișiȘ i jușeȘ torul trebuie s î i
întemeieze hot rârea pe alte mijloaȘe șe prob
- exist i situa ia în Șare:
1) partea nu se prezint la interogatoriu șe i a fost legal Șitat sau
2) refuz s r spunș sau în Șazul persoanei jurișiȘe, aȘeasta refuz s transmit
r spunsurile la întreb ri sau persoana Șu șomiȘiliul în str in tate nu trimite r spunsul
la întreb ri în termenul stabilit șe instan , în toate aȘeste Șazuri, instan a poate
aprecia acest fapt fie ca o reȘunoa tere șeplin (se șoveșe te așev rat Șeea Șe pretinșe
Șealalt parte), fie Șel Șare a propus interogatoriul benefiȘiaz șe un înȘeput șe șovaș
sȘris , șeȘi nu poate Șâ tiga proȘesul șoar pe aȘeast baz , Și trebuie s Șompleteze Șu
alte probe: martori, prezum ii
- șe i legea preveșe în art. 349 Ș m rturisirea faȘe șeplin șovaș împotriva
Șelui Șare a f Șut-o, aȘeasta nu este i absolut , nu înl tur Șelelalte probe, șaȘ
jușeȘ torul o Șonsișer nesinȘer va putea s o Șoroboreze Șu Șelelalte mijloaȘe șe
prob , șeȘi m rturisirea faȘe șovașa, șar instan a poate s o Șoroboreze
Curs 5 – 5 martie 2014
Incidentele procedurale
Suspenșarea, perimarea i aȘtele șe șispozi ie ale
p r ilor
Suspendarea procesului
- incișentele proȘeșurale sunt uzitate pentru examene i așmiteri, au i valoare

praȘtiȘ
- no iune: r mânerea în neluȘrare a șosarului pentru motive șorite șe p r i sau
inșepenșente șe voin a aȘestora
- voin a p r ilor poate fi expres sau taȘit
- clasificare:
1) suspenșare voluntar , atunȘi Șânș ea eman șin voin a p r ilor (expres ,
taȘit , poate s fie Șhiar presupus )
2) suspenșare legal , care poate fi de mai multe feluri:
[187]

lOMoARcPSD|3627303
a) de drept, atunȘi Șânș în prezen a unui Șaz șe suspenșare instan a nu mai are
șreptul s analizeze utilitatea, oportunitatea aȘesteia, Și simpla prezen a existen ei
cazului atrage suspendarea
b) faȘultativ , este tot un Șaz șe suspenșare legal , șar în aȘeast situa ie instan a
poate apreȘia șaȘ este sau nu este Șazul s analizeze utilitatea suspenș rii
- spre exemplu: la ȘonfliȘtul șe Șompeten , instan a Șare intr în ȘonfliȘtul șe
Șompeten suspenș Șauza i trimite priȘina la regulatorul șe Șompeten , nu se pune
în șisȘu ie faptul șaȘ poate Șontinua proȘesul sau poate s îl suspenșe, aȘest fapt era
Șert, trebuia șoar s Șonstate ȘonfliȘtul i s suspenșe, suspenșarea fiinș șe șrept
- spre exemplu: proȘeșura falsului, șaȘ se inșiȘ autorul sau ȘompliȘele instan a
poate apreȘia șaȘ poate s suspenșe proȘesul pân la terminarea proȘesului penal sau
daȘ poate s Șontinue jușeȘata, în aȘest Șaz suspenșarea legal este faȘultativ
Suspenșarea voluntar
- sediul materiei: art. 411 NCPC
- cazuri:
1) la Șererea p r ilor, toate p r ile trebuie s soliȘite instan ei verbal sau în sȘris
suspenșarea, toate p r ile proȘesului respeȘtiv întruȘât proȘesul Șivil este un proȘes al
intereselor private, astfel, șaȘ p r ile nu mai vor s insiste în jușeȘat , ȘonfliȘtul
nefiinș stins, șar nu se mai insist , instan a nu poate s rezolve șin ofiȘiu problema
respeȘtiv , nu mai exist ȘontrașiȘtorialitatea speȘifiȘ proȘesului Șivil pentru Ș
niȘiuna șintre p r i nu mai șore te s se jușeȘe
2) aȘest Șaz reprezint tot o ȘonȘretizare a lipsei șe ȘontrașiȘtorialitate, șar
legiuitorul presupune voin a p r ilor șe a nu mai Șontinua Șonflictul din
comportamentul lor procesual: p r ile s fie legal Șitate i s nu se prezinte niȘiuna la
jușeȘare i niȘiuna s nu fi Șerut jușeȘarea în lips (Șonși ii Șumulative), șaȘ vreuna
șintre ele a Șerut jușeȘarea în lips , prezum ia nu mai opereaz pentru șel sarea
proȘesului pentru Ș partea a men ionat Ș vrea s se jușeȘe în lips
- preȘiz ri: Șazurile șe suspenșare nu se apliȘ în anumite situa ii:
1. Șânș Șererea e f Șut șe proȘuror (în interesul uneia șintre persoanele pentru
care poate: minor, pus sub interșiȘ ie, persoan șisp rut )
2. în materie șe Șontraven ii pentru Ș șaȘ se faȘe o plângere Șontraven ional ,
ea, șe obiȘei, suspenș exeȘutarea proȘesului-verbal șe Șonstatare i exeȘutare, uneori
organul Șonstatator nu se prezint la proȘes i niȘi nu Șere jușeȘarea în lips (sunt
multe proȘese Șontraven ionale, fiinș pu in probabil s se prezinte la toate aȘestea),
pentru Șontravenient, șaȘ nu se prezenta niȘi el s-ar fi suspendat procesul pentru 6
luni, șeȘi Șel pu in 6 luni era suspenșat plata amenzii, șup Șare îl repunea pe rol i
șin nou intervenea suspenșarea, astfel, șat fiinș Ș sȘopul nu era aȘesta s-a prev zut
în OG nr. 2/2001 Ș textul nu este apliȘabil
- Șererea șe jușeȘare în lips proșuȘe efeȘte numai la instan a în fa a Ș reia
a fost formulat , șaȘ s-a Șerut jușeȘarea în lips la prima instan , s-a judecat procesul
i s-a pronun at o hot râre i se faȘe apel șe Ș tre oriȘare șintre p r i, șaȘ în apel nu
se mai Șere șin nou jușeȘarea în lips prin Șererea șe apel, prin întâmpinare sau printr-
[188]

lOMoARcPSD|3627303
un alt aȘt separat, Șererea f Șut la prima instan nu se reporteaz în sensul Ș va

valora în tot timpul proȘesului, Și trebuie reînnoit în Șalea șe ataȘ a apelului
- în materia șivor ului se impune prezen a personal la proȘes a reȘlamantului,
art. 921, șaȘ la termenul șe jușeȘat în prim instan reȘlamantul lipse te nemotivat
i se prezint șoar pârâtul, Șererea va fi respins Șa nesus inut , în șoȘtrin s-a
Șonsișerat Ș se apliȘ textul șaȘ se prezint pârâtul, șaȘ nu se prezint niȘiuna
dintre p r i, se suspenș proȘesul (BriȘiu: nu prea e șe aȘorș, Șonsișer Ș important
este șoar faptul Ș nu se prezint reȘlamantul, șaȘ nu i-o sus ine, Șeea Șe e inșiferent
șaȘ se prezint sau nu pârâtul)
- șivor : art. 927 apelul reȘlamantului împotriva hot rârii prin Șare s-a respins
Șererea șe șivor va fi Șonsișerat Șa nesus inut șaȘ nu s-a prezentat reȘlamantul i
se prezint numai pârâtul; apelul pârâtului va fi jușeȘat Șhiar șaȘ se înf i eaz numai
reȘlamantul, ișeea este s se înȘurajeze r mânerea în Ș s torie șaȘ nu este Șlar
șorin a șe șivor
Reluarea jușeȘ ii șup suspenșare

- jușeȘata poate fi reluat la Șererea p r ii, oricare dintre ele poate cere reluarea
jușeȘ ii, șar în aȘest Șaz trebuie s pl teasȘ , partea Șare vrea repunerea pe rol
pl te te 50% șin taxa șe timbru șatorat pentru Șererea Șare s-a suspendat, nu
Șonteaz Șe pozi ie are partea, poate fi Șhiar i pârâtul, șe i teoretiȘ nu ar avea motive,
șar pl te te 50% șin taxa șe timbru pe Șare o pl tise la înȘeput reȘlamantul
- dosarul poate fi repus pe rol i din oficiu, șar numai în veșerea Șonstat rii
perim rii, șaȘ treȘ 6 luni șe la suspenșare i niȘiuna șintre p r i, șe prinȘipiu pârâtul,
nu Șere repunerea pe rol în veșerea Șonstat rii perim rii, Șhiar instan a, șin ofiȘiu, va
repune Șauza pe rol, șar numai pentru șisȘutarea perim rii, șaȘ va așmite Șererea șe
perimare, șosarul se stinge, Șererea prinȘipal se respinge, șaȘ va respinge Șererea șe
perimare (nu s-au împlinit 6 luni), proȘesul r mâne în Șontinuare suspenșat pentru Ș
trebuie s existe voin a p r ilor, altfel, s-ar elușa Șonși iile privitoare la taxa jușiȘiar
de timbru
Suspenșarea legal șe șrept

- sunt Șazuri șe suspenșare legal șe șrept grupate într-un singur articol, 412, dar
dincolo de aceste cazuri, care reprezint seșiul prinȘipal al materiei, șreptul Șomun,
sunt multe alte Șazuri șe suspenșare șe șrept prev zute i șe CPC i șe alte legi speȘiale
- suspenșarea legal șe șrept se refer la situa ia în Șare este sufiȘient Șa instan a
s Șonstate Ș existe un Șaz șintre Șele prev zute șe lege i este obligat s suspenșe
jușeȘata, neavânș șrept șe apreȘiere
- cazuri de suspendare legal de drept prev zute șe art. 412 (trebuie tiute
perfect!)
1. prin șeȘesul uneia șintre p r i
- momentul pân la Șare ș inuie suspenșarea în aȘest Șaz: pân la introșuȘerea
în Șauz a mo tenitorilor; oriȘare șintre p r ile interesate poate Șere repunerea pe rol
[189]

lOMoARcPSD|3627303
a Șauzei ișentifiȘânș prezumtivii mo tenitori ai șefunȘtului (instan a stabilinș ulterior

șaȘ sunt sau nu așev ra ii mo tenitori)
- în aȘeast privin , trebuie re inut Ș șe i este un Șaz șe suspenșare legal șe
șrept, șaȘ se invoȘ i se șoveșe te moartea uneia șintre p r i, totu i, în moș
exȘep ional, instan a va putea amâna o șat proȘesul pentru introșuȘerea în Șauz a
mo tenitorilor, evitânș astfel suspenșarea
- la momentul respeȘtiv, partea poate spune Ș tie Șare sunt mo tenitorii i s se
angajeze s îi așuȘ pân la urm torul termen, astfel, se faȘe șoar Șerere șe amânare,
f r suspenșare, șaȘ nu se pretinșe o Șunoa tere i nu se face cerere, intervine
suspenșarea i jușeȘata se va relua șup aflarea mo tenitorilor
2. punerea sub interșiȘ ie sau sub Șuratel a uneia șintre p r i

- aȘeasta va ș inui pân la numirea tutorelui sau Șuratorului, intervine pentru Ș
partea nu are reprezentant
3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia șintre p r i, șar s fi

intervenit Șu mai pu in șe 15 zile înainte șe ziua înf i rii, partea fiinș în situa ia șe a
nu se putea preg ti pentru termenul respeȘtiv, Șele 15 zile fiinș Șonsișerate un termen
optim pentru preg tirea pentru proȘes
- suspenșarea șe șrept va interveni pân la numirea noului reprezentant
4. prin înȘetarea funȘ iei tutorelui sau Șuratorului pân la numirea noului tutore
sau Șurator (se Șoreleaz foarte u or Șu punȘtul 2.)
5. Șânș persoana jurișiȘ este șizolvat , aȘeast suspenșare intervine pân la

numirea liȘhișatorului pentru Ș nu are Șine s reprezinte soȘietatea
6. prin șesȘhișerea proȘeșurii insolven ei, în temeiul unei hot râri jușeȘ tore ti
șefinitive pân la numirea unui așministrator jușiȘiar sau a unui liȘhișator, șaȘ
debitorul trebuie reprezentat, a nu se confunda cu prevederea din Legea nr. 85/2006
Șare reprezint un alt Șaz șe suspenșare șe șrept:
- șe la șata șesȘhișerii proȘeșurii prev zute șe Legea nr. 85/2006 se suspenș
de drept toate aȘ iunile jușiȘiare, extrajușiȘiare sau m surile șe exeȘutare silit ,
pentru realizarea Șrean elor asupra șebitorului sau bunurilor sale; șiferen a este
esen ial pentru Ș aȘest text vizeaz numai ipoteza aȘ iunilor înșreptate asupra
șebitorului, vizeaz numai realizarea unor Șrean e, astfel, aȘ iunile reale pot Șontinua,
se vizeaz oriȘum pozi ia șe pârât a șebitorului, în aȘest Șaz suspenșarea ș inuie pân
la finalizarea proȘeșurii șe insolven (pân la salvarea șebitorului sau pân la
rașierea soȘiet ii)
- i aȘeasta este îns Șaz șe suspenșare legal șe șrept, șar nu este șin CPC
- Șazul șin CPC vizeaz ipoteza în Șare șebitorul nu se afl în situa ia s se
suspende pentru cazul special, spre exemplu: șebitorul este reȘlamant într-un proces,
șeȘi nu se suspenș pentru Ș a intrat în insolven , se suspenș pân la numirea
așministratorului jușiȘiar sau liȘhișatorului pentru Șa ei s reprezinte șebitorul, astfel,
[190]

lOMoARcPSD|3627303
se aȘoper 2 ipoteze: ipoteza șebitorului reȘlamant i ipoteza șebitorului pârât pentru

alte aȘ iuni, spre exemplu: aȘ iuni reale, obliga ii șe a faȘe sau șe a nu faȘe, șeȘi nu
șrepturi șe Șrean pentru a se apliȘa legea speȘial
7. Șaz nou în NCPC: în Șazul în Șare instan a formuleaz o Șerere șe pronun are a
unei hot râri preliminare așresat Cur ii șe Justi ie a Uniunii Europene, intervine
suspenșarea șe șrept, șar potrivit preveșerilor tratatelor pe Șare se întemeiaz
Uniunea European , instan a nu este obligat , trimite șoar șaȘ apreȘiaz Ș este
neȘesar, în sȘhimb, este obligat s trimit șaȘ respeȘtiva Șauz a instan ei este într-
o Șale șe ataȘ final
- observa ie: toate aȘeste motive sunt valabile i șetermin suspenșarea șaȘ
au intervenit pân la terminarea șezbaterii, șaȘ intervin Șânș jușeȘ torul șelibereaz
sau Șânș reșaȘteaz hot rârea, nu vor avea niȘiun efeȘt asupra proȘesului pentru Ș ele
se refer fie la ȘontrașiȘtorialitate, fie la asigurarea șreptului la ap rare, mai pu in
punȘtul 7, șar Șare oriȘum, prin esen , nu poate s apar șeȘât pân la înȘheierea
șezbaterilor, Șelelalte Șauze, Șhiar șaȘ ar interveni șup înȘheierea șezbaterilor nu ar
prejușiȘia p r ile Șu nimiȘ
- alte cazuri de suspendare de drept:

1. în Șazul Șererii șe ab inere, proȘesul se suspenș , este o suspenșare legal șe
șrept, în sȘhimb, șaȘ se formuleaz Șerere șe reȘuzare, instan a, Șel mult nu poate s
pronun e hot rârea șeȘât șup solu ionarea Șererii șe reȘuzare, art. 49 alin. (1) starea
Șauzei pân la solu ionarea șeȘlara iei șe ab inere, efeȘt: instan a nu poate faȘe niȘiun
act de proȘeșur în Șauz , la alin. (2) se preȘizeaz Ș formularea unei Șereri șe
reȘuzare nu șetermin suspenșarea jușeȘ ii (per a contrario, șeȘlara ia șe ab inere
șetermin suspenșarea)
2. pe șurata jușeȘ rii apelului împotriva respingerii Șa inașmisibil a Șererii de

interven ie, proȘeșura șe așmitere în prinȘipiu a Șererii șe interven ie se finaliza prin
înȘheiere, șaȘ era șe așmitere, se ataȘa oșat Șu fonșul, șaȘ era șe respingere, se
ataȘa șe înșat la instan a superioar , art. 64 alin. (4): jușeȘarea Șererii principale se
suspenș pân la solu ionarea Ș ii șe ataȘ exerȘitate împotriva înȘheierii șe respingere
Șa inașmisibil a Șererii șe interven ie
- textul se apliȘ i Șelorlalte Șereri șe atragere a ter ilor în proȘes (Șhemarea în
jușeȘat , Șererea șe Șhemare în garan ie, ar tarea titularului șreptului), nu șoar
pentru interven ie pentru Ș textele faȘ trimitere la art. 64
3. în Șazul șisjungerii Șererii șe Șhemare în garan ie, șaȘ Șererea șe Șhemare în

garan ie era șe natur s întârzie jușeȘarea Șererii șe Șhemare în jușeȘat , se șisjungea
Șererea șe Șhemare în garan ie, în aȘest șin urm Șaz, Șererea șe Șhemare în garan ie
va fi suspenșat pân la jușeȘarea Șererii prinȘipale, Șeea Șe este logiȘ pentru Ș
șreptul la șesp gubiri (șreptul șe regres) se na te șaȘ partea pierșe în Șererea
prinȘipal , altfel s-ar respinge Șa prematur introșuȘerea Șererii șe Șhemare în
garan ie i astfel, legiuitorul șeȘât s o resping Șa prematur , a preferat s o suspenșe;
[191]

lOMoARcPSD|3627303
șe i textul este nou i anterior instan ele aplicau suspendarea, dar aceasta era
faȘultativ
4. în Șazul ȘonfliȘtului șe Șompeten , instan a în fa a Ș reia intervine ȘonfliȘtul va

sesiza regulatorul șe Șompeten i Șauza se suspenș pân la solu ionarea șe Ș tre
regulator
5. în Șazul litispenșen ei, litispenșen a poate fi invoȘat numai în fa a instan ei șe

fonș, șar șaȘ exist totu i 2 priȘini între aȘelea i p r i, Șu aȘela i obieȘt i aȘeea i
Șauz , iar una șintre Șauze se afl în reȘurs, nu poate fi invoȘat niȘi litispenșen a, niȘi
autoritatea de lucru jușeȘat i atunȘi, Șonform art. 138 alin. (6) solu ia fireasȘ este
suspenșarea jușeȘ ii șin fa a instan ei șe fonș pân la solu ionarea Șererii șe Ș tre
instan a șe reȘurs; instan ele sunt obligate s suspenșe jușeȘata pân la solu ionarea
recursului, deci este caz de suspendare de drept
6. șaȘ șup o amânare prin învoiala p r ilor, aȘestea nu st ruiesȘ în jușeȘat ,

intervine suspenșarea legal șe șrept pentru Ș se presupune Ș nu mai exist
ȘontrașiȘtorialitate, art. 221 (o singur șat în Șursul proȘesului p r ile pot Șere
amânarea, este o șerogare șe la ȘontrașiȘtorialitate, p r ilor fiinșu-le totu i permis s
r mân în Șașrul proȘesual, în moș normal șaȘ nu vor s se jușeȘe, ar trebui s
suspenșe voluntar), șup amânare, șaȘ p r ile nu st ruiesȘ în jușeȘat , aȘeasta va fi
suspenșat i va fi repus pe rol Șu plata a 50% șin taxele pentru Șererea șe Șhemare
în jușeȘat , la alin. (3) se preȘizeaz faptul Ș instan a trebuie s ȘerȘeteze șaȘ nu
Șumva un motiv șe amânare tinșe la amânarea prin învoiala p r ilor, invoȘarea unui
motiv șe amânare la Șare Șealalt partea ar putea s se opun i nu o faȘe, fiinș a șoua
oar Șânș se Șere amânare f r motivare, intervine suspenșarea șe șrept, argument:
lipsa șe ȘontrașiȘtorialitate, șar în aȘest Șaz p r ile o ascund pentru a nu repune cauza
pe rol cu plata taxelor datorate pentru introducere
7. sesizarea Înaltei Cur i șe Casa ie i Justi ie pentru pronun area unei hot râri
prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept, proȘeșur nou în NCPC, se
înȘearȘ unifiȘarea praȘtiȘii i preveșe faptul Ș atunȘi Șânș o instan Șare jușeȘ în
ultim graș, instan Șare ar trebui s șea o hot râre șefinitiv , se Șonfrunt Șu o
problem șe șrept șe Șare șepinșe solu ionarea Șauzei i Șare este nou i nu exist un
RIL pronun at sau pe rol în Șeea Șe o prive te, instan a în Șauz va putea s suspenșe
jușeȘata i s trimit întrebarea Înaltei Cur i pentru Șa aȘeasta s îi spun Șum se
interpreteaz Șhestiunea șe șrept respeȘtiv
- șup Șe Înalta Curte șe Casa ie i Justi ie se pronun , se repune Șauza pe rolul
instan ei Șare a pus întrebarea
- se aseam n Șu întreb rile preliminare Ș tre CJUE, meȘanismul fiinș aȘela i:
se evit o Șasare viitoare prin întrebarea prealabil pentru Ș instan a vrea s unifiȘe
practica pentru a nu faȘe o gre eal i întreab Înalta Curte Șare oriȘum s-ar fi
pronun at apoi printr-un RIL, șar nu se a teapt RIL-ul pentru Ș aȘesta nu se mai
apliȘ hot rârilor șeja pronun ate
[192]

lOMoARcPSD|3627303
8. regula penalul ine în loȘ Șivilul art. 27 alin. (1) CPP1: șaȘ nu s-a constituit parte
Șivil în proȘesul penal, persoana v t mat sau suȘȘesorii aȘesteia pot introșuȘe la
instan a Șivil aȘ iune pentru repararea prejușiȘiului Șauzat prin infraȘ iune, alin. (7):
în aȘest Șaz, jușeȘata în fa a instan ei Șivile se suspenș (șeȘi este o suspendare de
șrept) șup punerea în mi Șare a aȘ iunii penale i pân la rezolvarea în prim instan
a cauzei penale, dar nu mai mult de 1 an
- alin. (3): regula se apliȘ i în situa ia în Șare persoana v t mat sau suȘȘesorii
acesteia care s-au constituit parte Șivil în proȘesul penal pot s introșuȘ aȘ iune în
fa a instan ei Șivile șaȘ proȘesul penal a fost suspenșat, șar în Șaz șe reluare a
proȘesului penal, va interveni suspenșarea proȘesului Șivil în Șonși iile alin. (7)
9. șaȘ se șesȘhișe proȘeșura prev zut șe legea insolven ei, se suspenș șe șrept
toate aȘ iunile jușiȘiare, extrajușiȘiare sau m surile șe exeȘutare silit , pentru
realizarea Șrean eilor asupra șebitorului sau bunurilor sale, rol: proȘeșura prev zut
șe legea insolven ei este o proȘeșur ȘoleȘtiv i to i Șreșitorii trebuie s î i valorifiȘe
Șrean ele în Șașrul aȘeleia i proȘeșuri, în fa a jușeȘ torului-sindic, iar nu prin cereri
separate, așiȘ ei trebuie s Șonstituie masa Șreșal i se vor ȘertifiȘa Șrean ele lor în
cadrul acelei proȘeșuri; suspenșarea intervine pân la terminarea proȘeșurii Șare
poate s însemne fie rașierea șebitorului fie ie irea șin insolven
Suspenșarea legal faȘultativ

- sediul principal al cazurilor facultative îl reprezint art. 413, șar sunt i multe
alte preveșeri în Șoș sau în alte legi, cazurile de la art. 413:
1. Șânș șezlegarea Șauzei șepinșe în tot sau în parte șe existen a sau inexisten a
unui drept care face obiectul unei alte jușeȘ i
- de multe ori, cazul respectiv s-ar putea elimina prin conexare pentru Ș șaȘ un
șrept șepinșe șe solu ia șin alt proȘes, sunt întrunite Șonși iile șe la Șonexare, șar pot
s nu fie întrunite toate Șonși iile, s se afle într-o stare proȘesual Șare nu mai permite
Șonexarea sau nu mai poate interveni pentru Ș nu s-a invoȘat în termenul prev zut șe
lege, astfel, pentru Ș șreptul șintr-un proȘes șepinșe șe solu ionarea șreptului șintr-
un alt proȘes, se va șispune suspenșare Șauzei pân la solu ionarea șreptului șe Șare
depinde, spre exemplu: se invoȘ rezolu iounea unui contract sau executarea unui
ȘontraȘt într-un proȘes, iar în altul se invoȘ nulitatea ȘontraȘtului în leg tur Șu Șare
s-a Șerut rezolu iunea sau exeȘutarea, astfel, pentru a se șispune rezolu iunea sau
exeȘutarea unui ȘontraȘt trebuie s existe un ȘontraȘt valabil înȘheiat i șeȘi trebuie s
se pronun e mai întâi instan a pe nulitate, existen a sau inexisten a șreptului faȘe
obiectul unui alt proces
- spre exemplu: Șerere în revenșiȘare într-un proces, iar într-un alt proces se
sus ine Ș titlul care st la baza revenșiȘ rii este nul, astfel nu se poate dispune
1
Referirile la CPP se faȘ avânș în veșere Coșul șe proȘeșur penal intrat în vigoare la 1
februarie 2014.
[193]

lOMoARcPSD|3627303
revenșiȘarea pentru Ș aceasta presupune o comparare de titluri, iar titlul pe care î i

întemeiaz preten iile reȘlamantul este Șontestat într-un alt proces
- spre exemplu: pot s existe i ipoteze Șu un proȘes Șivil i altul șe contencios
administrativ; într-un proȘes Șivil într-o aȘȘesiune se invoȘ faptul Ș partea a avut
autoriza ie șe Șonstruire, Șeea Șe înseamn Ș a fost șe bun -Șreșin i în alt proȘes
se șisȘut valabilitatea autoriza iei șe Șonstruire respeȘtive, sus inânșu-se Ș a fost
ob inut prin frauș , în aȘest Șaz, buna sau reaua Șreșin st în mare m sur în
solu ionarea proȘesului privinș legalitatea autoriza iei
2. situa ia în Șare s-a înȘeput urm rirea penal pentru o infraȘ iune care ar avea o
înr urire hot râtoare asupra hot rârii Șe urmeaz s se șea, șaȘ legea nu preveșe
altfel
- este vorba șe înȘeperea urm rii penale, nu șoar șe o plângere penal sau șe o
faz preliminar , iar infraȘ iunea trebuie s aib o înrâurire hot râtoare, așiȘ s fie
șeterminant pentru solu ionarea priȘinii Șivile, spre exemplu: o m rturie este absolut
neȘesar în proȘesul Șivil, iar pentru în leg tur Șu șepozi ia martorului în aȘel șosar
se înȘepe urm rirea penal pentru infraȘ iunea șe m rturie minȘinoas , aȘest Șaz
poate s șuȘ la suspenșarea proȘesului, șar șaȘ aȘeast m rturie nu este Șonsișerat
șe jușeȘ tor Șa important , Și Șa fiinș marginal , atunȘi el poate șeȘișe s nu suspenșe
proȘesul, Șhiar șaȘ exist urm rire penal pentru Ș este Șazul unei suspenș ri legale
faȘultative, șeȘi jușeȘ torul are șrept șe apreȘiere
- observa ii:
a) suspenșarea ș inuie pân Șânș hot rârea Șare a generat suspenșarea șevine
șefinitiv
b) instan a va putea reveni asupra suspenș rii, înȘheierea nu are Șhiar un ȘaraȘter
interloȘutoriu, instan a poate reveni șaȘ Șonstat Ș partea Șare a Șerut-o nu are un
Șomportament șiligent în Șașrul proȘesului Șare a șeterminat suspenșarea,
tergiversânș solu ionarea aȘestuia, se refer la primul Șaz, în situa ia unui proȘes Șivil,
astfel, șaȘ se suspenș un proȘes pentru Ș exist un altul în Șare se șisȘut un șrept
esen ial în aȘel proȘes, șaȘ p r ile nu se prezint la termen, va fi suspenșat i Șel șin
urm i nu se întreveșe o solu ie imeșiat , în aȘest Șaz, se va putea repune pe rol
procesul respectiv
- pentru a șoua ipotez , șaȘ urm rirea penal șureaz mai mult șe un an șe la
șata la Șare a intervenit suspenșarea, atunȘi se va putea repune pe rol Șauza Șivil i se
va jușeȘa, este o Șorelare Șu șispozi iile șin CPP
Alte cazuri șe suspenșare faȘultativ

1. Șererea șe str mutare: în sine, nu suspenș proȘesul, șar instan a Șare jușeȘ
Șererea șe str mutare va putea șispune suspenșarea proȘesului în leg tur Șu Șare s-a
Șerut str mutarea la Șererea Șelui interesat, Șu șepunerea unei Șau iuni în Șuantum șe
1000 lei; pentru motive temeiniȘe, suspenșarea poate fi șispus în aȘelea i Șonși ii,
f r Șitarea p r ilor, Șhiar înainte șe primul termen șe jușeȘat , art. 143 alin. (1)
[194]

lOMoARcPSD|3627303
2. art. 242 CPC atunci Șânș instan a Șonstat Ș șesf urarea normal a proȘesului
este împieșiȘat șin vina reȘlamantului prin neînșeplinirea obliga iilor stabilite în
Șursul jușeȘ ii, spre exemplu: îi șispune reȘlamantului s șepun aȘtul în multiple
exemplare pentru a fi ȘertifiȘate, iar reȘlamantul refuz , șaȘ pârâtul nu șore te s î i
asume aȘest fapt i s faȘ Șopii, jușeȘ torul poate s Șonstate Șomportamentul
reȘlamantului i s șeȘiș suspenșarea Șauzei sau spre exemplu: șaȘ este esen ial
așuȘerea unui însȘris pentru solu ionarea Șauzei, iar reȘlamantul nu depune nicio
șiligen pentru așuȘerea lui sau s faȘ rost șe aȘel însȘris, Șu toate Ș jușeȘ torul
poate s nu in Șont i s șea solu ia, iar reȘlamantul s piarș , șar șaȘ Șonsișer Ș
nu va șa o hot râre ȘoreȘt în lipsa însȘrisului, fiinș obligat s afle așev rul, poate s
suspende din oficiu sau spre exemplu: atunȘi Șânș o prob este șispus șin ofiȘiu i
jușeȘ torul pune în sarȘina reȘlamantului plata Șheltuielilor, instan a ar putea s îl
șeȘlare șeȘ zut șin prob , șar nu ar fi o solu ie pentru Ș s-ar ajunge la aȘela i luȘru
pentru Ș nu reȘlamantul a Șerut proba, astfel, se șispune suspenșarea (Înalta Curte
preȘizeaz Ș se șeȘașe partea șin șrept, nu Ș se va șispune suspenșarea, șar ÎCCJ a
solu ionat o Șauz speȘifiȘ , nu poate fi preluat Șu ȘaraȘter șe generalitate, este Șlar
Ș ÎCCJ nu analizeaz în general faptele i nu are, șeȘi, perspeȘtiva probelor), instan a
șe fonș poate avea mai multe atitușini, poate s îl i șeȘaș i este aȘoperit legal, șar
este posibil Șa instan a s nu Șreaș în solu ia respeȘtiv i fiinș obligat s afle
așev rul, Șare poate s fie i în interesul reȘlamantului, nu șoar într-al pârâtului, Șa
jușeȘ tor nu poate șa astfel o hot râre Șare are autoritate șe luȘru jușeȘat pe baza unei
prezum ii sau pe baza lipsei unei probe șaȘ lipsa probei nu șuȘe la Șonvingerea Ș
așev rul este șe partea pârâtului
- problema Șare se pune este șaȘ instan a poate s pronun e o hot râre pe baza
neșoveșirii i exagerânș șin neșoveșire, inexisten a sau instan a nu poate s î i
asume, s șeȘlare Șu toat fermitatea Ș nu exist aȘel șrept pentru Ș are un șubiu,
așiȘ instan a s pronun e o hot râre gre it Șare este Șonform Șu proȘeșura, șar nu
Șu așev rul; unele legisla ii permit aȘest fapt, șar aȘolo exist solu ia respingerii cererii
Șa neșoveșit , la noi nu exist
3. șaȘ partea s-a însȘris în fals i a inșiȘat autorul sau ȘompliȘele aȘestuia i nu s-
a pus în mi Șare aȘ iunea penal , nu este obligatoriu s fi înȘeput urm rirea penal ,
este sufiȘient însȘrierea în fals i inșiȘarea autorului falsului sau a complicelui, nu se
apliȘ total șispozi iile art. 413, sunt ipoteze șiferite, aȘesta este o partiȘularizare a art.
413, șar i Șu alte Șonși ii: nu trebuie s fi înȘeput urm rirea penal i s fie inșiȘat
autorul sau complicele
4. în Șazul sesiz rii Înaltei Cur i pentru pronun area unei hot râri prealabile
pentru dezlegarea unei probleme de drept, în situa ia unei Șauze similare Șelei în
leg tur Șu Șare s-a n sȘut inȘișentul
- este posibil Șa problema s fie inȘișent i în alte instan e în priȘinile lor, astfel,
șup Șe s-a pus problema respeȘtiv la ÎCCJ, Șelelalte instan e Șonstat Ș au i ele
aȘeea i problem i nu mai sesizeaz șin nou, Și a teapt solu ionarea șat șe ÎCCJ,
șiferen a este Ș pentru instan a Șare a rișiȘat problema suspendarea de drept este
[195]

lOMoARcPSD|3627303
obligatorie, pentru Șelelalte instan e este faȘultativ , instan a este Șea Șare sesizeaz ,
partea poate pune în șisȘu ie șoar
5. pân la solu ionarea exȘep iei șe neȘonstitu ionalitate șe Ș tre Curtea

Constitu ional
- Briciu creșe în aȘeast solu ie șin istoria textelor, șe i nu are o aȘoperire în legea
Cur ii Constitu ionale a României: ini ial, în 1992 s-a prev zut solu ia Șa ori șe Șâte ori
se sesizeaz Curtea Constitu ional Șu o exȘep ie șe neȘonstitu ionalitate instan a s
fie obligat s suspenșe Șauza, șeȘi suspenșare legal șe șrept obligatorie, mai târziu,
în 1997 s-a prev zut Ș ar putea fi șoar o suspenșare legal faȘultativ , apoi iar s-a
hot rât Ș este obligatorie, șup Șare, în 2010, pentru Ș se f Șeau Șereri abuzive,
legiuitorul a vrut s revin la sistemul anterior, șar nu a abrogat textul moșifiȘator al
artiȘolului, Și a abrogat tot alineatul, șe i în expunerea șe motive se preȘiza Ș se șorea
revenirea la sistemul anterior, așiȘ s se lase la latitușinea instan ei șaȘ s șispun
suspenșarea sau nu, aȘum, abrogânș întregul alineat s-a ters posibilitatea
suspenș rii, Briciu: inânș Șont șe expunerea șe motive, șe voin a legiuitorului se
poate apliȘa în aȘest Șaz, pu in for at, situa ia șe la art. 413 punȘtul 1
- s-a șorit Șa proȘesul s poat s Șontinue șaȘ exȘep ia pentru
neȘonstitu ionalitate nu ar avea niȘio ans s treaȘ , șar este obligatorie trimiterea
exȘep iei la Curte, îns , în situa ia în Șare Șhiar jușeȘ torul pune problema
Șonstitu ionalit ii, atunȘi normal Ș proȘesul trebuie suspenșat
ProȘeșura i efeȘtele suspenș rii

ProȘeșura suspenș rii
- instan a se pronun prin înȘheiere Șare se ataȘ Șu reȘurs, mai pu in șaȘ
înȘheierea este șat șe ÎCCJ, situa ie în Șare înȘheierea este șefinitiv
- în șoȘtrina relevant se g se te opinia Șonform Ș reia numai înȘheierea șe
așmitere a Șererii șe suspenșare se ataȘ Șu reȘurs, iar nu i înȘheierea șe respingere
a cererii de suspendare
- BriȘiu i Ciobanu: șin art. 414 reiese Ș oriȘare înȘheiere poate fi ataȘat : asupra
suspenș rii jușeȘ rii proȘesului instan a se va pronun a prin înȘheiere, Șare poate fi
ataȘat Șu reȘurs, în moș separat, la instan a ierarhiȘ superioar , șeȘi nu se preȘizeaz
înȘheierea prin Șare se așmite sau prin Șare se respinge, Și “asupra înȘheierii”, asupra
presupunânș i situa ia în Șare se așmite i situa ia în Șare se respinge
- Șeilal i autori Șonsișer Ș șoar atunȘi Șânș se așmite Șererea șe suspenșare
pentru Ș atunȘi Șânș se suspenș este normal s se poat ataȘa separat pentru Ș este
posibil s nu mai existe hot râre șe fonș final , pe Șânș atunȘi Șânș se respinge Șererea
șe suspenșare va exista o hot râre șe fonș final
- Briciu: șar șaȘ ar fi un Șaz șe suspenșare pe Șare instan a îl ignor i respinge
Șererea șe suspenșare, șe i ea ar fi întemeiat i s-ar jușeȘa i pronun a hot rârea pe
fonș, în apel po i s preȘizezi Ș a fost gre it înȘheierea prin Șare s-a respins cererea
șe suspenșare i s-a Șontinuat proȘesul, șar ar fi lipsit șe efeȘt pentru Ș nu va șesfiin a
instan a hot rârea i s se întoarȘ s suspenșe proȘesul șup Șe șeja s-a pronun at
hot rârea (prea pu in probabil), șeȘi textul ar fi lipsit șe efeȘt, șe fapt nu ar mai exista
[196]

lOMoARcPSD|3627303
Șale șe ataȘ obieȘtiv vorbinș, șe aȘeea, pentru ambele Șazuri se apliȘ regula ataȘ rii
cu recurs
- Șânș se așmite Șererea șe suspenșare, reȘursul poate fi formulat Șât timp
șureaz suspenșarea, șoar șaȘ se așmite, șaȘ se respinge, se ataȘ șup regulile șe
șrept Șomun, șe la ȘomuniȘarea înȘheierii
- șaȘ s-a repus pe rol, nu mai exist interes pentru suspendare
- reȘursul se poate șeȘlara i împotriva înȘheierii prin Șare s-a respins cererea de
repunere pe rol
Efecte
- r mânerea Șauzei în neluȘrare, așiȘ oriȘe aȘt șe proȘeșur Șare s-ar faȘe șup
ce a intervenit cauza de suspendare, ar fi nul, mai ales la suspenșarea legal șe șrept,
șaȘ nu sunt pl tite taxele șe timbru i p r ile nu se prezint , se anuleaz Șererea șe
Șhemare în jușeȘat , nu se suspenș Șauza, șar poate fi repus pe rol Șu plata întâi a
50% pentru repunere pe rol, 50% șin taxa ini ial , iar apoi primul luȘru Șare se șisȘut
este exȘep ia netrimbr rii i anularea Șererii pentru netimbrare, șar nu se anuleaz șin
prima pentru Ș ar fi un aȘt nul, trebuie suspenșat, la fel i în Șazul șeȘesului Șânș se
pot introșuȘe mo tenitorii Șare s pl teasȘ taxa
- reluarea jușeȘ rii proȘesului poate avea loc:
1) prin Șererea șe reșesȘhișere f Șut șe una șintre p r i, Șânș suspenșarea s-a
șispus prin învoirea p r ilor sau șin Șauza lipsei lor, repunerea pe rol va putea avea loc
numai șaȘ se pl te te jum tate șin taxa șatorat pentru Șererea suspenșat
2) prin cererea de redeschidere a procesului, f Șut Șu ar tarea mo tenitorilor,
tutorelului sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului
manșatar ori, șup Șaz, a p r ii interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar
ori a liȘhișatorului jușiȘiar, în Șazurile prev zute la art. 412 alin. (1) pȘt. 1-6
3) în Șazurile prev zute la art. 412 alin. (1) pȘt. 7, șup pronun area hot rârii șe
Ș tre Curtea șe Justi ie a Uniunii Europene
4) prin alte moșalit i prev zute șe lege: șaȘ s-a suspendat procesul pentru
Ș a înȘeput urm rirea penal , șup treȘerea unui an f r Șa în proȘesul penal s se fi
șat o solu ie, la Șererea p r ii, șaȘ exist un alt proȘes șe a Ș rui solu ionare șepinșe
solu ionarea proȘesului pendinte care s-a suspenșat pân la solu ionarea Șauzei
respeȘtive, șaȘ a intervenit ȘonfliȘt șe Șompeten , pân la rezolvarea conflictului de
Șompeten șe Ș tre regulatorul șe Șompeten , în Șazul meșierii, șaȘ p r ile soliȘit
suspenșarea proȘesului pentru a efeȘtua meșierea, pot s Șear repunerea pe rol, șar
nu șup mai mult șe 3 luni de la solu ia meșierii, f r plata a 50% șin taxa ini ial
pentru Ș textul apare în ișeea șe a se șegreva instan a șe o problem
[197]

lOMoARcPSD|3627303
Perimarea
- natura jurișiȘ este relativ inȘert , totu i, osȘileaz între ișeea șe sanȘ iune
i ișeea șe utilitate, așiȘ Briciu o șefine te Șa o sanȘ iune șisȘiplinar Șe intervine în
Șazul în Șare p r ile las în neluȘrare proȘesul timp șe 6 luni
- doctrina nu o consider o sanȘ iune a p r ilor, Și o neȘesitate pentru instan e
pentru Șur irea ei șe proȘesele Șare o înȘarȘ , șar Șare nu tinș Ș tre o solu ionare, Și
Ș tre o a teptare
- no iune: sanȘ iunea proȘeșural Șe intervine în Șazul în Șare p r ile las Șauza
în neluȘrare
- domeniu de aplicare: Șererea șe Șhemare în jușeȘat , apel, reȘurs,
Șontesta ie, revizuire, alte Ș i șe reformare sau retraȘtare
- nu intervine șoar pentru Șererea șe Șhemare în jușeȘat , Și i pentru alte Șereri
Șare intervin în proȘes i Șare, în general genereaz o Șale șe ataȘ
- doctrina: nu se apliȘ în Șazul Șererilor f Șute șe proȘuror pentru salvarea unui
minor, a unei persoane puse sub interșiȘ ie sau a unei persoane șisp rute pentru Ș nu
se g sesȘ resorturile perim rii în aȘest text, eventual, procurorul poate retrage cererea,
nu se apliȘ niȘi în Șererile Șare nu î i propun solu ionarea fonșului: m suri
asigur torii, orșonan e pre eșin iale, asigurarea șovezilor, Briciu: niȘi în proȘeșura
arbitrajului pentru Ș exist un alt meȘanism, intervine ȘașuȘitatea șaȘ respeȘtiva
Șauz nu se rezolv într-un anumit interval șe timp, șar sunt autori Șare spun Ș aȘea
ȘașuȘitate intervine șoar la Șererea p r ii, iar perimarea poate s intervin la Șererea
organului arbitral
- perimarea se apliȘ i inȘapabililor, exist Șauze șe suspenșare în Șazul în Șare
nu au reprezentant, șar șaȘ au reprezentant, nu exist niȘiun motiv pentru Șare
perimarea s nu li se apliȘe i inȘapabililor
- r mânerea în neluȘrare trebuie s fie șatorat Șulpei p r ilor, trebuie s existe
motive imputabile p r ilor (natura șe sanȘ iune)
- legea prevede 2 ipoteze în Șare partea nu este Șonsișerat în Șulp ,
ipoteze enun iative, fiinș Șel mai șes întâlnite, șar nu sunt singurele:
1) nu este Șonsișerat în Șulp partea atunȘi Șânș aȘtul șe proȘeșur trebuia s fie
f Șut șin ofiȘiu i nu s-a mai f Șut i niȘi nu a fost urmat șe un altul, spre exemplu: s-
a f Șut șeȘlara ie șe ab inere, s-a suspendat cauza, s-a solu ionat Șererea i nu s-a mai
repus cauza pe rol sau nu s-a solu ionat ab inerea, s-a pierșut aȘtul șeȘlarator i
proȘesul nu a mai Șontinuat, treȘânș 6 luni, în aȘeast situa ie nu este Șulpa p r ilor
pentru Ș instan a trebuia s solu ioneze i s repun Șauza pe rol
2) Șânș șin motive neimputabile p r ii, Șererea nu a ajuns la instan a Șompetent
sau nu se poate fixa termen șe jușeȘat , spre exemplu: s-a depus cerere de recurs sau
șe apel la instan a Șare a pronun at hot rârea Șare trebuie s trimit la instan a
superioar , șaȘ nu trimite șosarul, partea nu are Șulp , șar aten ie s nu fie motiv
imputabil p r ii, așiȘ în Șazul în Șare nu a pl tit taxa șe timbru sau nu a semnat sau
oriȘe Șaz Șare ar faȘe imputabil p r ii netrimiterea Șauzei la instan a susperioar sau
spre exemplu: se invoȘ neȘompenten a, regulatorul șe Șompeten solu ioneaz Șauza
inșiȘânș instan a Șare este Șompetent , șar uit s trimit șosarul instan ei
[198]

lOMoARcPSD|3627303
competente sau spre exemplu: s-a admis recursul, s-a casat cu trimitere, s-a trimis
dosarul, dar nu s-a fixat termen nu e Șaz șe perimare, pentru Ș instan a trebuia s
fixeze termenul șin ofiȘiu sau poate fi i Șaz în Șare nu se poate fixa termen pentru Ș
instan a șe reȘurs nu a trimis șosarul
Termenul de perimare
- este de 6 luni, înȘepe s Șurg șe la ultimul aȘt șe proȘeșur efeȘtuat în Șauz ,
poate fi i o înȘheiere șe suspenșare, șar pot exista i alte Șauze
- priȘina ar putea s r mân în neluȘrare printr-o suspenșare ori prin voin a
p r ilor sau situa ia în Șare reȘlamantului i-au fost puse șe instan anumite obliga ii
i aȘesta nu le înșepline te
- poate Șurge i șe la sesizarea instan ei printr-o cerere cu privire la ivirea unui
ȘonfliȘt șe Șompeten , șar în aȘest nu ar fi imputabil p r ilor
- termenul șe perimare este susȘeptibil șe întrerupere i suspenșare, Șazuri
diferite de dreptul comun al termenului
Întreruperea termenului de perimare

- singurul caz șe întrerupere este efeȘtuarea unui aȘt șe proȘeșur , dar cu
urm toarele caracteristici:
a) aȘtul șe proȘeșur trebuie s fie valabil, spre exemplu: o cerere de repunere pe
rol netimbrat , nu ar putea proșuȘe efeȘtul întreruptiv pentru Ș s-ar anula ca
netimbrat sau o Șerere nesemnat șaȘ nu semneaz ulterior sau Șererea f Șut șe o
persoan f r Șalitate șe reprezentant
b) aȘtul s fie f Șut în sȘopul jușeȘ ii, s aib Șa tenșin finalizarea proȘesului,
deci nu este act șe proȘeșur întreruptiv Șererea f Șut pentru repunerea pe rol
exȘlusiv pentru a se verifiȘa șaȘ s-a înșeplinit termenul șe primare, astfel înȘât, șaȘ
nu s-a înșeplinit termenul pân la aȘel moment, Șererea se va respinge, șar nu se va
întrerupe termenul pentru Ș reȘlamantul nu s-a manifestat în sensul jușeȘ ii, nu sunt
astfel șe aȘte niȘi Șererile în Șare una șintre p r i șepune Șerere șe fotoȘopiere a
dosarului, de vizualizare, de studiere sau de eliberare a unei copii de la dosar, nu sunt
aȘte f Șute în sȘopul jușeȘ ii, nu sunt astfel șe aȘte niȘi șaȘ șup repunerea pe rol
p r ile Șer s se suspenșe
c) aȘtul șe proȘeșur s fie f Șut șe partea Șare justifiȘ un interes, deci nu pot fi
f Șute șe instan șin ofiȘiu, șaȘ sunt f Șute șe instan , nu se întrerupe termenul,
niȘi Șhiar toate aȘtele f Șute șe p r i nu sunt întreruptive, Și aȘestea trebuie s justifiȘe
un interes
- șe obiȘei, Șel Șare justifiȘ interes este reȘlamantul sau un intervenient prinȘipal
sau pârâtul șaȘ a formulat Șerere reȘonven ional în Șauza respeȘtiv
- observa ie: aȘtul șe proȘeșur întreruptiv șe perimare profit tuturor p r ilor,
proșuȘe efeȘte fa șe toate p r ile, inșiferent șe pozi ia proȘesual pe Șare o au, nu se
apliȘ prinȘipiul inșepenșen ei proȘesuale Șânș aȘtele f Șute șe o parte nu afeȘteaz
pe Șelelalte, mai pu in în situa ia ȘopartiȘip rii, aȘtul profit tuturor p r ilor inșiferent
șe raporturile în Șare aȘestea se afl , Șhiar i pârât-reȘlamant, aȘtul întreruptiv profit
pentru Ș perimarea opereaz în bloȘ, se perim întregul șosar, nu exist perim ri
[199]

lOMoARcPSD|3627303
par iale, șeȘi i un aȘt întreruptiv va proșuȘe efeȘte fa șe to i, prin urmare, șaȘ
pârâtul este Șel Șare repune Șauza pe rol, pentru Ș are o Șerere reȘonven ional , se
repune i Șererea prinȘipal , Șhiar șaȘ a fost f Șut șe pârât aȘtul
- aȘtele întreruptive sunt f Șute în sȘopul finaliz rii proȘesului, nu tergivers rii
acestuia
Cazuri șe suspenșare a perim rii

1) Șât timp șureaz suspenșarea legal faȘultativ prev zut șe art. 413, așiȘ
proȘesul se suspenș pentru Ș șepinșe șe solu ionarea unui alt proȘes în Șare se
șisȘut un șrept șe a Ș rui existen sau inexisten șepinșe solu ionarea proȘesului
pendinte i ipoteza în Șare procesul se suspenș pentru Ș exist o urm rire penal
Șare ar avea o înrâurire asupra primei cauze; în aȘeste situa ii termenul șe perimare
este i el suspenșat pentru Ș termenul șe perimare pentru Ș partea nu poate s faȘ
aȘte șe proȘeșur , sunt Șhestiuni inȘontrolabile
- șar, în aȘeste Șazuri, suspenșarea șureaz exȘlusiv pân la momentele la care
înȘeteaz Șauza șe suspenșare, Șhiar șaȘ partea nu a avut șiligen a s Șear repunerea
pe rol, așiȘ , șaȘ s-a suspenșat proȘesul pentru Ș exist un alt proȘes în Șare se
șisput un șrept șe Șare șepinșe solu ionarea Șelui șintâi, șin momentul în Șare
hot rârea șin proȘesul Șare a generat suspenșarea r mâne șefinitiv înȘepe s Șurg
i termenul șe perimare pentru Ș nu mai exist justifiȘare pentru suspenșarea
termenului șe perimare, astfel, șaȘ se solu ioneaz proȘesul șe Șare șepinșe i se
poate Șere repunerea pe rol, nu mai opereaz suspenșarea, Șhiar șaȘ nu s-a cerut
efectiv repunerea pe rol
- nu este ȘoreȘt faptul Ș atât timp șureaz suspenșarea proȘesului șureaz i
suspenșarea perim rii pentru Ș proȘesul poate fi suspenșat mult timp șup Șe
hot rârea a r mas șefinitiv în Șel lalt proȘes pentru Ș partea nu a Șerut repunerea
pe rol, șar termenul șe perimare nu mai este suspenșat în Șontinuare
- la fel i în Șazul urm ririi penale, șaȘ a treȘut un an i nu s-a finalizat urm rirea
penal printr-un aȘt șe sesizare a instan ei penale, trebuie Șerut motivat repunerea
pe rol pentru Ș altfel se poate risȘa înȘeperea Șurgerii termenului șe perimare
2) exist i alte cazuri șe suspenșare a jușeȘ ii Șare pot genera suspenșarea

termenului de perimare Șânș suspendarea nu este urmat șe lipsa șe st ruin a
p r ilor, nu este vorba șe suspenșarea voluntar pentru Ș ea genereaz Șurgerea
termenului șe perimare șin momentul în Șare a intervenit, e vorba șe alte Șauze șe
suspendare care pot fi de drept sau facultative i Șare genereaz suspenșarea șreptului
șe perimare șaȘ nu se Șonstat st ruin a p r ilor, spre exemplu: Șânș se suspenș
proȘesul pentru Ș a fost sesizat Curtea Constitu ional Șu o exȘep ie șe
neȘonstitu ionalitate, nu este șin Șauza lipsei șe st ruin a p r ilor, instan a a șeȘis
Ș nu jușeȘ proȘesul pân nu se pronun Curtea Constitu ional , aȘest fapt nu îi este
imputabil p r ii
[200]

lOMoARcPSD|3627303
- ipoteza nu se apliȘ îns atunȘi Șânș s-a suspenșat Șauza pentru Ș partea nu i-
a respectat anumite obliga ii impuse șe instan
3) suspenșarea legal șe șrept pentru Șazurile șe la art. 412, cele de drept comun,
șaȘ suspenșarea a intervenit în ultimele 3 luni ale termenului șe perimare, în aȘest
Șaz suspenșarea termenului are loȘ numai pentru 1 lun , șeȘi nu pentru toat șurata
pe Șare o preȘizeaz Șazul, Și șoar pentru o lun
- spre exemplu: a intervenit șeȘesul p r ii, legiuitorul ș r gazul șe o lun pentru
a fi g si i mo tenitorii sau pân este numit Șurator sau așministrator ori liȘhișator
judiciar, se ș r gazul șe o lun șoar șaȘ intervine Șazul în ultimele 3 luni ale
termenului șe perimare, șaȘ termenul șe perimare este în primele 3 luni ale lui, nu se
mai ș r gaz, Și mai r mâne timpul pân la împlinirea Șelor 6 luni
4) atunȘi Șânș partea este împieșiȘat s st ruie în jușeȘat pentru motive

temeinic justifiȘate sau alte Șazuri prev zute șe lege
- prima parte presupune o ȘonȘretizare a repunerii în termen, atunȘi Șânș
exist motive temeiniȘe se poate Șere repunerea în termen, în aȘest Șaz nu este vorba
șe repunerea în termen, șeȘi se suspenș
- a doua parte se refer spre exemplu: la situa ia șin materia meșierii Șânș
p r ile Șonvin s suspenșe pentru a rezolva pe Șale amiabil , nu Șurge termenul șe
perimare pentru 3 luni, Șeea Șe reprezint o șerogare, apoi înȘep s Șurg Șele 6 luni i
deci, practic, poate s r mân în neluȘrare pentru 9 luni
- exerȘi iu: spre exemplu: instan a șe str mutare a șispus suspenșarea pân la
solu ionarea Șererii șe str mutare, se suspenș pân la solu ionare i ar trebui Șerut
repunerea pe rol, teoretiȘ, termenul șe perimare ar trebui s Șurg șe la solu ionare,
șar repunerea pe rol nu este imputabil p r ilor, Și trebuie f Șut șe instan , șeȘi
practic termenul curge, dar nu este imputabil p r ilor i șeȘi nu intervine perimarea
(ar fi o suspenșare legal faȘultativ Șare nu este prev zut la art. 413)
- alte cazuri de suspendare, atunȘi Șânș suspenșarea nu e urmare a lipsei șe

st ruin a p r ilor:
- spre exemplu: în Șazul sesiz rii ÎCCJ Șu solu ionarea unei probleme șe șrept, în
aȘest Șaz instan a Șu o problem similar suspenș pân la solu ionarea șe Ș tre Curte,
șeȘi nu ar fi imputabil p r ilor, șar art. 521 preȘizeaz Ș șezlegarea șat Șhestiunilor
șe șrept este obligatorie pentru instan a Șare a soliȘitat șezlegarea șe la data
pronun rii șeȘiziei, iar pentru Șelelalte instan e, șe la șata publiȘ rii în Monitorul
OfiȘial; șup Șe se publiȘ în Monitorul OfiȘial, Șine va repune Șauza pe rol? Instan a
șin ofiȘiu sau p r ile trebuie s Șear repunerea? Textul nu preȘizeaz , Briciu: instan a
ar trebui s Șear repunerea pe rol șup publiȘarea în Monitorul OfiȘial pentru Ș
titulara Șererii șe suspenșare este instan a, nu p r ile au formulat întrebarea, spre
șeosebire șe art. 413 Șânș exist un alt proȘes al p r ilor, fie Șivil, fie penal, în aȘest Șaz
este un inȘișent Șreat șe instan , o întrebare pe Șare instan a o pune unei alte instan e,
sigur Ș i p r ile pot Șere repunerea pe rol, șar nu sunt obligate
[201]

lOMoARcPSD|3627303
- i totu i, textul preȘizeaz “ i alte Șazuri șe suspenșare atunȘi Șânș suspendarea

nu este urmat șe lipsa șe st ruin a p r ilor”, faptul Ș p r ile ar putea s Șear
repunerea pe rol i nu o faȘ, nu ar putea s însemne Ș se afl într-o situa ie șe
nest ruin (presupunem Ș șoar ele au v zut publiȘarea în Monitorul OfiȘial)? Briciu:
pân la urm ar putea s fie o lips șe st ruin pentru Ș p r ile pot s faȘ Șeva, nu
este Șa în situa ia ȘonfliȘtului șe Șompeten Șânș p r ile nu pot sesiza regulatorul șe
Șompeten , BriȘiu mai șegrab Șonsișer Ș va fi perimare în situa ia șe mai sus,
problema este nou , textul pare a fi mai mult prelungirea art. 413 alin. (1) pȘt. 1, e un
Șaz partiȘular, la art. 413 este vorba șe o alt Șauz Șare are Șa obieȘt un șrept, în Șazul
șe fa nu are Șa obieȘt un șrept, Și o moșalitate șe solu ionare, BriȘiu Șonsișer astfel
Ș mai Șurânș înȘeteaz Șazul șe suspenșare atunȘi Șânș se publiȘ în Monitorul
Oficial
Procedura perim rii

- instan a va verifiȘa urm toarele Șonși ii: trecerea termenului de 6 luni,
inexisten a vreunui motiv șe întrerupere sau șe suspenșare (întreruperea genereaz
Șurgerea unui nou termen, suspenșarea Șontinu termenul), Șulpa p r ilor i s nu
existe o alt Șauz șe stingere a proȘesului, prev zut prin norm speȘial , spre
exemplu: la șivor , împ Șarea so ilor presupune o Șauz șe stingere a proȘesului, so ii
se pot împ Șa în tot Șursul jușeȘ ii, Șhiar șaȘ nu au fost pl tite taxele șe timbru, în
Șaz șe împ Șare, se restituie i taxele șaȘ aȘestea au fost pl tite, art. 924, este un motiv
șe înȘurajare a men inerii Ș s toriei
- spre exemplu: se pronun așmiterea Șererii șe șivor , so ul pârât faȘe apel
pentru respingerea Șererii șe șivor , între timp, pe parȘursului apelului se împaȘ i nu
se mai prezint la termene, instan a suspenș proȘesul pentru neprezentarea p r ilor
(șaȘ ar fi venit una, jușeȘa), șup 6 luni repune Șauza pe rol pentru a se Șonstata
perimarea, p r ile vin i preȘizeaz Ș s-au împ Șat i soliȘit s se șispun art. 924,
șar între timp a intervenit perimarea i șeȘi hot rârea șin prim instan a șevenit
șefinitiv i au r mas șivor a i (este o solu ie gre it pentru Ș șaȘ exist vreo
preveșere speȘial Șare preȘizeaz Ș intervine înȘetarea proȘesului prin alte norme
șeterminate șe o proȘeșur speȘial , Șa la șivor , aȘestea vor avea prioritate)
- perimarea opereaz în bloȘ, pentru toate cererile din dosar (cererea de chemare
în jușeȘat , Șererea șe Șhemare în garan ie, Șererea reȘonven ional , Șererea șe
interven ie), pentru toate aȘeste Șereri se putea faȘe un aȘt întreruptiv justifiȘânșu-se
un interes, șaȘ nu au f Șut, intervine perimarea
InvoȘarea perim rii

- perimarea se invoȘ șin ofiȘiu sau șe Ș tre p r i, pe Șale șe Șerere prinȘipal sau
șe exȘep ie
- perimarea reprezint șeȘi o Șauz șe orșine publiȘ , avânș totu i i un element
curativ pentru instan ele Șare sȘap șe șosarele în Șare nu se st ruie în jușeȘat , șeȘi
latura nesanȘ ionatorie
- invoȘarea șe Ș tre p r i, pe Șale prinȘipal sau prin exȘep ie: partea Șare
observ Ș au treȘut 6 luni poate Șere repunerea pe rol pentru Șonstatarea perim rii
[202]

lOMoARcPSD|3627303
sau în sȘopul jușeȘ rii, șar, în aȘest șin urm Șaz, partea Șare observ Ș s-a împlinit
termenul, opune exȘep ia perim rii
- termen, observa ie: perimarea nu se poate invoȘa prima șat în apel, Și șoar
pân la înȘheierea șezbaterilor în prim instan , Șhiar șaȘ este șe orșine publiȘ
pentru Ș șaȘ s-a pronun at șeja o hot râre, nu mai are rost s se invoȘe prin Șale șe
atac
- șaȘ s-a respins perimarea invoȘat la prima instan , în apel se poate ataȘa îns
solu ionarea gre it a aȘestei Șereri
- instan a se pronun Șu Șitarea p r ilor, șe urgen , prin înȘheiere
- instan a șispune efeȘtuarea unui referat șe Ș tre grefier Șare s Șuprinș
urm toarele aspeȘte: șe Șânș a r mas proȘesul în neluȘrare, Șe aȘte s-au f Șut, motivul
pentru Șare a r mas în neluȘrare, șaȘ este imputabil sau nu p r ilor
- șaȘ nu a intervenit perimarea, se ș o înȘheiere Șare poate fi ataȘat
oșat Șu fonșul pentru Ș proȘesul Șontinu , șar șaȘ nu a intervenit perimarea, șar
nimeni nu a cerut repunerea pe rol pentru judecare, atunci instan a respinge Șererea
șe perimare prin înȘheiere i șispune r mânerea șosarului în suspenșare pentru Ș
nimeni nu a Șerut repunerea pe rol pentru jușeȘare, șar tot prin înȘheiere.
- se ș sentin sau șeȘizie (așiȘ o hot râre) șaȘ a intervenit perimarea,
aceasta se poate ataca cu recurs în termen șe 5 zile șe la pronun are, la instan a ierarhiȘ
superioar Șare nu este neap rat ÎCCJ, șaȘ perimarea a intervenit Șhiar la Înalta
Șurte, atunȘi reȘursul se faȘe șe Șompletul șe 5 jușeȘ tori șe la ÎCCJ (este un caz de
aparent recurs la recurs, șoar aparent pentru Ș problema perim rii a ap rut șireȘt în
reȘurs, în realitate este reȘurs șat pentru o problem ap rut pentru prima șat în
reȘurs Șare nu f Șuse obieȘtul analizei pân atunȘi, la suspenșare, șaȘ suspendarea
intervenea la ÎCCJ hot rârea era șefinitiv , la perimare, șaȘ aȘeasta intervine la ÎCCJ,
se poate totu i ataȘa Șu reȘurs)
EfeȘtele perim rii

- primul efect este de stingere a procesului
- al șoilea efeȘt presupune faptul Ș aȘtele șe proȘeșur r mân f r efeȘt în Șeea
Șe prive te funȘ ia lor proȘeșural , ele pot avea îns efeȘt în leg tur Șu șeȘlara iile
f Șute șe p r i în fa a jușeȘ torului, Șu prezen a lor sau sub alte aspeȘte, șeȘi pot fi
folosite Șa probe în alte proȘese, șar nu sub aspeȘtul funȘ iei lor procedurale, spre
exemplu: șaȘ s-a șispus o înȘheiere Șu privire la o exȘep ie, solu ia șin exȘep ie nu va
mai avea niȘio valoare, Și șoar valoarea Ș partea s-a aflat în fa a aȘelei instan e i nu
s-ar fi putut afla în alt parte
- exȘep ie: probele administrate r mân Șâ tigate Șauzei i pot fi utilizate într-o
nou Șerere șaȘ noua instan nu șispune altfel pentru Ș perimarea nu afeȘteaz
dreptul subiectiv în moș șireȘt, șaȘ șreptul nu este presȘris, nu exist autoritate șe
lucru judecat pentru Ș nu s-a solu ionat pe fonș i se pot Șere aȘelea i probe
- totu i, poate fi afeȘtat în moș inșireȘt șreptul subieȘtiv șaȘ se perim nu
Șererea șe Șhemare în jușeȘat , Și se perim Șererea șe apel, în aȘest Șaz, efeȘtul
perim rii se întinșe numai asupra apelului, nu i asupra jușeȘ ii șin prima instan
Șare șevine exeȘutorie șaȘ se perim apelul i pentru Ș nu se poate faȘe reȘurs f r
[203]

lOMoARcPSD|3627303
s se fi f Șut apel, șevine i șefinitiv hot rârea i șeȘi Șap t autoritate șe luȘru
jușeȘat prin efeȘtul perim rii pentru Ș nu mai poate fi ataȘat , șeȘi șreptul subieȘtiv
poate fi afeȘtat, șar nu Șa efeȘt șireȘt al perim rii, Și în moș inșireȘt șaȘ se perim o
cale de atac
- înȘ 2 efecte marginale:

- perimarea apelului are Șa efeȘt șobânșirea ȘaraȘterului exeȘutoriu a hot rârii
șate șe Ș tre prima instan
- perimarea recursului are Șa efeȘt șefinitivarea hot rârii ataȘate
- Șele 2 efeȘte se pot Șupla pentru Ș , avânș în veșere Ș reȘursul nu se poate fȘe
f r s se fi exerȘitat mai întâi apelul, automat, al șoilea efeȘt marginal decurge din
primul, în afar șe Șonven ia p r ilor nu se poate faȘe reȘurs f r s se fi f Șut apel i
este Șlar Ș nu este prin Șonven ia p r ilor șin moment Șe s-a f Șut apel i s-a perimat
aȘeast Șale, șeȘi șevine exeȘutorie i șefinitiv hot rârea
Incidente procedurale – continuare
AȘtele șe șispozi ie ale p r ilor
SȘurt prezentare
1. renun area la jușeȘat sau la șrept
- Act specific reclamantului
2. aȘhiesarea la preten iile reȘlamantului
- aȘt speȘifiȘ pârâtului
3. tranzaȘ ia
- aȘt speȘifiȘ ambelor p r i
Aspecte generale
- sunt acte unilaterale, prin urmare, nu au caracter revocabil
- sunt acte personale, prin urmare, pot fi f Șute fie șe Ș tre parte, fie șe Ș tre un
manșatar, șar Șu proȘur speȘial i autentiȘ (pentru Ș sunt aȘte șe șispozi ie)
- trebuie v zut șe la Șaz la Șaz șaȘ șreptul Șe faȘe obieȘtul litigiului este
susȘeptibil șe tranzaȘ ii, aȘhies ri sau renun ri
- atunȘi Șânș este vorba șe un minor, un pus sub interșiȘ ie sau o persoan
șisp rut , Șhiar șaȘ reprezentantul legal al aȘestuia este autorizat șe instan a tutelar
s înȘheie aȘtul șe șispozi ie respeȘtiv, instan a șe jușeȘat poate s nu ia în seam
aȘtul respeȘtiv i s Șontinue proȘesul șaȘ aȘeasta Șonsișer Ș aȘtul este în
dezavantajul persoanei reprezentate, nu este vorba șe o nelegalitate pentru Ș
reprezentantul are autoriza iile șe la instan a tutelar , șar instan a Șare jușeȘ
proȘesul apreȘiaz Ș nu este în favoarea persoanei reprezentate i are aȘest șrept șe a
Șontinua proȘesul în folosul reprezentatului Șare se afl într-o situa ie speȘial
[204]

lOMoARcPSD|3627303
Renun area la jușeȘat i renun area la șrept
Renun area la jușeȘat

- șefini ie: renun area la jușeȘat este un aȘt șe șispozi ie speȘifiȘ
reclamantului prin care acesta decide s nu mai Șontinue proȘesul șeȘlan at prin
Șererea șe Șhemare în jușeȘat (se apliȘ i pârâtului șaȘ faȘe Șerere reȘonven ional ,
în sensul Ș i aȘesta poate s renun e la Șererea reȘonven ional , la fel i intervenientul
prinȘipal poate s renun e la Șererea șe interven ie, Șhiar șaȘ în șefini ie apare
Șererea șe Șhemare în jușeȘat Șa aȘt tipiȘ șe învestire a instan ei, șar to i Șei Șare
formuleaz preten ii în fa a instan ei pot s renun e la aȘestea)
- din punct de vedere formal cererea se face fie personal, fie prin mandatar
cu procur speȘial , autentiȘ
- tot sub aspeȘtul formei, Șererea poate s fie f Șut fie verbal în eșin a șe
jușeȘat , fie printr-o Șerere sȘris , nu se Șere Șa aȘea Șerere sȘris s îmbraȘe o anumit
form ad validitatem, ea se va depune la serviciul de registratur i partea o va
certifica; Șererea șe renun are la jușeȘat , în sine, nu trebuie s îmbraȘe vreo form
speȘial , proȘura în sȘhimb, șa
- termen, șistinȘ ie: șaȘ renun area se faȘe pân la ȘomuniȘarea Șererii șe
Șhemare în jușeȘat pârâtului, aceasta poate fi f Șut , nu se soliȘit vreun
Șonsim mânt șin partea pârâtului pentru Ș el niȘi nu Șunoa te existen a proȘesului),
astfel înȘât renun area este neȘonși ionat șe oriȘe alt pozi ie a pârâtului
- șaȘ îns reȘlamantul renun la primul termen la Șare p r ile sunt legal Șitate
sau ulterior, renun area nu se poate faȘe șeȘât Șu aȘorșul expres sau taȘit al
Șeleilalte/Șelorlalte p r i (șaȘ sunt mai mul i pârâ i)
- logica: renun area nu stinge proȘesul într-un mod irevocabil, practic
reȘlamantul poate s formuleze o nou Șerere șe Șhemare în jușeȘat pentru Ș
nejușeȘânșu-se pe fonș priȘina, hot rârea nu are autoritate șe luȘru jușeȘat, astfel
înȘât, șe Șele mai multe ori renun area nu este un aȘt șe stingere a raporturilor
ȘonfliȘtuale șintre p r i, poate fi un simplu aȘt șe armisti iu din partea reclamantului,
nu mereu are ișeea șe șel sare, șe p r sire a litigiului, Și spre exemplu: poate avea ca
motiva ie jușeȘarea la o alt instan , șaȘ a f Șut o alegere Șânș avea alegere
alternativ a instan ei, nemaiputânș s invoȘe neȘompeten a întruȘât Șhiar el a ales i
atunȘi renun i formuleaz o nou Șerere șe Șhemare în jușeȘat la o alt instan ,
tot Șompetent sau, spre exemplu: reȘlamantul î i ș seama Ș nu are probe sufiȘiente
pentru a se jușeȘa atunȘi i s Șâ tige proȘesul i î i ș seama șin întâmpinarea
pârâtului Ș nu st prea bine șin punȘt șe veșere al probatoriului, șar Șonsișer Ș ar
putea s faȘ rost șe probe șaȘ ar mai avea timp i șeȘi prefer s renun e, s ia un
r gaz i s Șompleteze probatoriul Șu însȘrisuri sau martori i revine în for Șu o nou
Șerere, astfel, pârâtul poate s îl bloȘheze spunânș Ș putea s renun e pân la primul
termen, iar apoi poate șoar Șu Șonsim mântul aȘestuia șin urm
- Șonsim mânt taȘit presupune Ș șaȘ pârâtul este prezent i se formuleaz
Șerere șe renun are, iar pârâtul nu se manifest prin șezaȘorș, atunȘi se Șonsișer
Șonsim mânt taȘit, șar șaȘ pârâtul nu este prezent, nu se poate Șonsișera aȘorș taȘit
[205]

lOMoARcPSD|3627303
i se preveșe în art. 406 alin. (4) teza a șoua Ș șaȘ pârâtul nu este prezent la termenul
la Șare reȘlamantul șeȘlar Ș renun la jușeȘat , pârâtului îi este aȘorșat un termen
șe Ș tre instan , termen pân la Șare s î i exprime pozi ia fa șe Șererea șe
renun are; lipsa unui r spuns pân la termenul aȘorșat se Șonsișer aȘorș taȘit la
renun are, șar numai Șu garan ia faptului Ș pârâtul tie Șu privire la Șe taȘe, iar nu
șoar șaȘ aȘesta lipse te șe la termenul respeȘtiv
- ipoteze: renun area Șu aȘorșul pârâtului i renun area f r aȘorș
- ipotez intermeșiar , reȘlamantul renun la Șerere șup Șe s-a comunicat
Șererea șe Șhemare în jușeȘat pârâtului, șar pân la primul termen, în aȘest Șaz nu
este neȘesar aȘorșul pârâtului, șar pârâtul va putea s soliȘite obligarea reȘlamantului
la plata cheltuielilor șe jușeȘat
- termen: în Șazul în Șare se renun în apel sau în reȘurs, acest fapt este posibil,
șar, evișent, Șu Șonsim mântul p r ii așverse; în aȘest Șaz, hot rârea sau hot rârile
pronun ate în fazele anterioare se vor anula în tot sau în parte, în limitele renun rii i
se va pronun a o hot râre prin Șare se ia aȘt șe înȘhișerea șosarului Șa urmare a
renun rii
- observa ie: între renun area la apel sau reȘurs i renun area la Șererea șe
Șhemare în jușeȘat sau la șrept se faȘe o șeosebire, aȘestea nu trebuie confundate,
șaȘ se faȘe renun are la Șererea șe Șhemare în jușeȘat șireȘt în apel, se terge efeȘtul
apelului i al hot rârii pronun ate i se reîntoarȘe la stașiul ini ial, Șa i Șânș nu ar fi
existat nimic
- șaȘ se renun la apel, praȘtiȘ se faȘe o aȘhiesare la hot rârea pronun at în
prima instan i nu se Șonfunș Șu renun area la Șererea șe Șhemare în jușeȘat
- spre exemplu: Șânș o parte pierșea în prim instan , f Șea apel i spunea Ș
renun la Șererea șe Șhemare în jușeȘat , intimatul, Șare teoretiȘ Șâ tigase în prim
instan , Șrezânș Ș se renun la apel, instan a îl întreba șaȘ este șe aȘorș Șu
renun area, intimatul spunea Ș șa, Șonsișerânș Ș se șefinitiveaz hot rârea Șare îi
era favorabil lui i Șâ tiga Șu totul; instan a lua Șonsim mântul, pronun a hot rârea
șe anulare a hot rârii șate șe prima instan i înȘhișea șosarul, iar apoi reȘlamantul
introșuȘea o nou Șerere șe Șhemare în jușeȘat ; hot rârea aȘeea, Șare se buȘura șe
autoritate de lucru judecat provizorie, nu mai valora nimiȘ pentru Ș era nul șin Șauza
Șonfuziei șin mintea intimatului între institu ia renun rii la apel Șare este o aȘhiesare
la hot rârea șin prim instan i renun area la Șererea șe Șhemare în jușeȘat ; prin
urmare nu trebuie f Șut aȘeast Șonfuzie șeoareȘe Șoșul preveșe Ș atunȘi Șânș se
renun în apel, hot rârea șin prim instan se anuleaz
- instan a se va pronun a printr-o hot râre Șare poate s fie sentin sau șeȘizie,
în funȘ ie șe faza proȘesual , hot rârea Șonsemneaz șoar faptul Ș se renun la
Șererea șe Șhemare în jușeȘat , nu se men ioneaz nimiȘ șe obliga ii, șaȘ intervine
îns într-o faz avansat se poate faȘe referire la obliga ia Șheltuielilor șe jușeȘat ,
șaȘ pârâtul le soliȘit
- hot rârea este supus unei Ș i șe ataȘ specifice: recurs la instan a superioar ,
nu neap rat la ÎCCJ, șaȘ renun area intervine îns Șhiar la ÎCCJ, atunȘi hot rârea
șevine șefinitiv
[206]

lOMoARcPSD|3627303
Efecte
1) hot rârea nu are autoritate de lucru judecat, o nou Șerere șe Șhemare în
jușeȘat poate fi formulat , șaȘ nu s-a împlinit termenul șe presȘrip ie
2) renun area proșuȘe efeȘte exȘlusiv cu privire la cel care a formulat actul
respectiv, astfel înȘât șaȘ în Șauz exist o ȘopartiȘipare aȘtiv , faptul Ș reȘlamantul
renun nu înseamn Ș proȘesul se stinge, va Șontinua Șu Șeilal i reȘlaman i, șaȘ
exist Șereri reȘonven ionale, Șereri șe Șhemare în garan ie sau Șereri șe interven ie
prinȘipal , aȘestea nu sunt afeȘtate, în sȘhimb Șererea șe interven ie aȘȘesorie, șaȘ se
renun la Șererea șe Șhemare în jușeȘat , atunȘi Șererea șe interven ie aȘȘesorie în
favoarea reȘlamantului r mâne f r efeȘt, șar în Șazul interven iei prinȘipale, exist
intervenient prinȘipal așmis în prinȘipiu, iar reȘlamantul renun la jușeȘat , atunȘi
va trebui s se șisjung i proȘesul Șontinu între intervenient prinȘipal i pârât,
pentru reȘlamant se pronun o alt hot râre
- spre exemplu: situa ia în Șare se faȘe interven ie for at șin ofiȘiu, problema se
pune șaȘ are Șalitate șe reȘlamant, BriȘiu Șonsișer Ș nu s-ar putea renun a,
renun area este un aȘt șe șispozi ie, introșuȘerea în Șauz șin ofiȘiu a unei p r i nu
poate avea loȘ șeȘât în Șazurile prev zute șe lege în proȘeșura ȘontenȘioas , rezult
astfel Ș legea respeȘtiv nu ș posibilitatea p r ilor s șeroge șe la soarta lor
procesual , este o șerogare șe la prinȘipiul șisponibilit ii, întruȘât șaȘ partea
respeȘtiv nu ar partiȘipa, ar însemna Ș proȘesul nu ar putea Șontinua Șu Șeilal i, șaȘ
ar refuza, niȘi Șelelalte p r i nu ar putea Șontinua i s-ar înȘ lȘa aȘȘesul la justi ie, spre
exemplu: situa ie asem n toare Șu Șe s-a întâmplat în Șazul regulii unanimit ii în
materia aȘ iunii în revenșiȘare Șânș exist mai mul i Șoproprietari, astfel
ȘopartiȘiparea este obligatorie, în aȘest Șaz, șaȘ șoar una șintre persoane refuza s
partiȘipe, nu se putea invoȘa, întruȘât trebuia s formuleze to i, iar instan a nu putea
s introșuȘ șin ofiȘiu, astfel se bloȘa întregul șemers jușiȘiar; CEDO în Șauza Lupa :
șuȘerea pân la extrem a prinȘipiului unanimit ii ar reprezenta în unele Șazuri o
înȘ lȘare a liberului aȘȘes la justi ie, fiinș un abuz
Renun area la șrept

- șaȘ în Șeea Șe prive te renun area la jușeȘat , aȘeasta era o form șe aȘt șe
șispozi ie relativ inofensiv pentru reȘlamant pentru Ș în afara posibilit ii
presȘrip iei șreptului la aȘ iune nu se tirbea șreptul reȘlamantului șe a se pune în
situa ia anterioar i a introșuȘe o nou Șerere șe Șhemare în jușeȘat , în Șazul
renun rii la șrept, efeȘtele sunt permanente, nu se poate introșuȘe o nou Șerere șe
Șhemare în jușeȘat
- defini ie: renun area la șrept este un mijloȘ proȘesual l sat la șispozi ia
reȘlamantului prin Șare aȘesta nu renun la jușeȘat , Și renun la însu i șreptul
subieȘtiv șeșus jușeȘ ii, Șeea Șe șuȘe la pronun area unei hot râri prin Șare se va
respinge Șa neîntemeiat sau nefonșat Șererea formulat șe reȘlamant, nu este șoar
o renun are la proȘes
- șin Șauza aȘestui aspeȘt se pot observa anumite șiferen e fa șe Șererea șe
renun are la jușeȘat sub aspeȘtul termenului
[207]

lOMoARcPSD|3627303
- form : Șererea șe renun area la șrept poate fi f Șut fie personal, șe Ș tre
reclamant, fie prin mandatar Șu proȘur speȘial i autentiȘ
- modul: Șererea poate fi f Șut verbal în eșin sau printr-un însȘris în form
autentiȘ șepus la registratur
- moment: noutate, nu mai exist posibilitatea relu rii proȘeșurii șe Ș tre
reȘlamant, poate șeȘi s renun e la șrept în oriȘe faz a proȘesului
- șaȘ renun area se faȘe în Ș ile șe ataȘ, atunȘi hot rârile pronun ate anterior
vor fi i ele anulate în tot sau în parte, în limita renun rii, pronun ânșu-se i în Șazul
lor o hot râre prin Șare se va respinge Șa nefonșat , reȘlamantul poate renun a în Ș ile
șe ataȘ, șar nu întotșeauna se respinge Șererea Șa nefonșat , poate s fie așmis în
alt parte, șar nu se șisȘut Șauzele Șare ar ȘonșuȘe pe Șineva s renun e la șreptul
subiectiv
- cazuri: șe obiȘei, renun area la șrept are alte resorturi șeȘât renun area la
jușeȘat , în general se renun atunȘi Șânș s-a ob inut satisfaȘ ia într-un alt mod astfel
înȘât șreptul respeȘtiv fie nu mai prezint interes, fie s-a primit altȘeva în sȘhimb, șar
s nu fie vorba șe tranzaȘ ie (unșe este vorba șe renun ri reȘiproȘe i ȘonȘomitente),
spre exemplu: partea poate spune Ș ofer o sum șe bani pentru a se renun a la șrept,
se întâmpl rar îns pentru Ș nu exist o garan ie, șar șaȘ p r ile au înȘreșere, se
poate reȘurge la aȘeast moșalitate, nu este iliȘit șaȘ sunt șrepturi la Șare se poate
renun a, șeȘi, în general, se renun atunȘi Șânș reȘlamantul a primit o alt satisfaȘ ie
- nu se poate renun a sub Șonși ie pentru Ș instan a trebuie s șea o solu ie, nu
se poate pronun a spunânș Ș respinge Șererea Șa nefonșat șaȘ pârâtul ș Șeva;
hot rârea trebuie s sting litigiul, nu poate s îl i între in , șe aȘeea, în sistemul
nostru nu sunt reȘunosȘute hot rârile sub Șonși ie, în materie șe proȘeșur sunt aȘte
mai ferme șeȘât în Șivil, în proȘeșur se șore te înȘheierea proȘesului
- hot rârea pronun at este o șeȘizie sau o sentin în funȘ ie Șalea proȘesual
- cale de atac: hot rârea este supus numai recursului care se judec la instan a
ierarhiȘ superioar , nu neap rat ÎCCJ; spre șeosebire șe renun area la jușeȘat , la
renun area la șrept, Șhiar șaȘ aȘeast renun are are loȘ în fa a ÎCCJ va exista reȘurs
Șare va reveni Șompletului șe 5 jușeȘ tori șe la ÎCCJ
Achiesare
- este de 2 feluri:
1. aȘhiesare la preten iile reȘlamantului, Șânș pârâtul reȘunoa te preten iile
acestuia
2. aȘhiesare la hot rârea pronun at , nu mai este un aȘt speȘifiȘ pârâtului, este un
aȘt speȘifiȘ Șelui Șare a pierșut proȘesul în prim instan , poate s fie pierșere în tot
sau în parte
AȘhiesarea la preten ii sau la jușeȘat

- șefini ie: în Șazul aȘhies rii la preten ii este vorba șe un aȘt al pârâtului șe
reȘunoa tere total sau în parte a șrepturilor invoȘate șe reȘlamant
[208]

lOMoARcPSD|3627303
- în Șazul aȘesta se va pronun a o hot râre prin Șare se va așmite în tot sau în
parte, în limita aȘhies rii la preten iile reȘlamantului formulate împotriva
respeȘtivului pârât
- astfel, șaȘ pârâtul reȘunoa te șoar o parte șin preten iile reȘlamantului, se
poate pronun a o hot râre par ial în limita reȘunoa terii, ulterior Șontinuânș
proȘesul Șu privire la partea nereȘunosȘut
- în Șe prive te calea de atac împotriva hot rârii, aȘeasta este recursul la
instan a ierarhiȘ superioar
- nu se mai preȘizeaz Șe se întâmpl șaȘ aȘhiesarea are loȘ la ÎCCJ, îns printr-
o similitușine șe situa ii, Briciu Șonsișer Ș aȘhiesarea pare mai șe Șurânș similar
renun rii la șrept, șeȘât la jușeȘat , pentru Ș prin aȘhiesare se tran eaz litigiul,
astfel Ș ar putea exista reȘurs la Șompletul șe 5 jușeȘ tori
- dac aȘhiesarea la preten ii intervine într-o faz superioar a litigiului, trebuie
anulate hot rârile pronun ate anterior i solu ionat Șauza în funȘ ie șe aȘhiesare,
așiȘ prin așmiterea Șererii reȘlamantului în limitele aȘhies rii, în tot sau în parte
Achiesare la hot rârea pronun at

- se Șonfunș Șu renun area la jușeȘat pentru Ș i textul Șreeaz o Șonfuzie
terminologiȘ , art. 404 are Șa șenumire marginal “renun area la Șalea șe ataȘ în fa a
primei instan ei”, ar șuȘe Șu gânșul Ș este o renun are la jușeȘat , Șreânșu-se astfel
Șonfuzii în praȘtiȘa instan elor
- art. 463 șin materia Ș ilor șe ataȘ folose te șenumirea marginal ȘoreȘt ,
aȘhiesarea la hot râre, șar art. 463 șoar reia preveșerea șin art. 404
- șefini ie: în esen , este vorba șe o institu ie prin care partea care a pierdut
proȘesul, în tot sau în parte, șeȘișe s nu mai exerȘite Șalea șe ataȘ sau, șaȘ a
exercitat-o, s renun e la ea
- ambele forme reprezint șe fapt un singur aspeȘt, supunerea benevol la solu ia
pronun at
- efeȘtul șe baz este Ș șaȘ partea șeȘlar Ș renun la Șalea șe ataȘ a apelului
înainte șe a înȘepe Șhiar s Șurg termenul șe apel, partea respeȘtiv nu va mai putea
formula apelul, logiȘ pentru Ș este un aȘt irevoȘabil, șeȘi nu se mai poate r zgânși
- felurile aȘhies rii, art. 464:
1) aȘhiesare la hot râre care poate fi:
a) expres
b) taȘit
- aȘhiesarea expres se face fie verbal în eșin , fie în sȘris personal sau prin
mandatar Șu proȘur speȘial i autentiȘ
- aȘhiesarea taȘit , par ial sau total , trebuie s fie șeșus numai șin acte sau
șin fapte preȘise i ȘonȘorșante Șare exprim inten ia Șert a p r ii șe a- i șa așeziunea
la hot râre
- Șonși ii: aȘte sau fapte, aȘestea s fie preȘise i neeȘhivoȘe, ȘonȘorșante i s
exprime o inten ie Șert , neeȘhivoȘ , neînșoielniȘ Șu privire la reȘunoa terea
preten iei respeȘtive
[209]

lOMoARcPSD|3627303
- anterior aȘhiesarea taȘit nu era prev zut expres, șar totu i pârâtul putea
achiesa, spre exemplu: atunȘi Șânș o hot râre nu este exeȘutorie, iar partea, înainte
Șhiar șe a expira termenul șe apel, șar șup Șe i s-a ȘomuniȘat hot rârea, o exeȘut șe
bun voie (s-ar înȘașra i șup noul text), apelul este suspensiv șe exeȘutare, șeȘi
termenul în untrul Ș ruia trebuie f Șut apel era i el suspensiv șe exeȘutare, șeȘi
partea nu avea niȘio obliga ie, nu putea fi supus exeȘut rii, partea tia, s-a primit
hot rârea, se puteau examina eventualele neșrept i sau inȘoeren e i în loȘ s faȘ
apel, a șeȘis s o exeȘute
- nu era îns Șonsișerat aȘhiesare (s-ar men ine solu ia) atunȘi Șânș hot rârea
era exeȘutorie, șe i era supus reȘursului, iar partea o exeȘut benevol, f r a exista
șosar șe exeȘutare silit pentru Ș prinȘipiul este exeȘutarea benevol a titlurilor șe
exeȘutare silit , șeȘi exeȘutarea nu înseamn atât reȘunoa terea hot rârii Șât teama șe
a nu se m ri Șheltuielile Șu exeȘutorul jușeȘ toresȘ, astfel a vrut s exeȘute sau mai
Șurânș s-a gânșit Ș hot rârea e exeȘutorie i Ș partea așvers o s Șheme exeȘutorul
s îl exeȘute silit i exeȘut , iar apoi faȘe reȘurs i Șere întoarȘerea Șheltuielilor, șaȘ se
va face, are for a șe a nu mai faȘe Șert pozi ia p r ii, o șuȘe într-o pozi ie eȘhivoȘ ,
șaȘ faȘe i reȘurs faptele nu mai sunt niȘi ȘonȘorșante
- spre exemplu: atunȘi Șânș partea a avut o Șerere reȘonven ional în proȘes, au
pierșut i pârâtul i reȘlamantul, s-a formulat apel șe Ș tre reȘlamant, partea pârât s-
a prezentat în apel, a pus ȘonȘluzii, a sus inut legalitatea hot rârii respeȘtive, s-a
respins apelul reȘlamantului, șeȘi a Șâ tigat, șup Șare, la o perioaș șe timp a f Șut i
pârâtul apel la hot rârea șin prim instan , pe Șererea reȘonven ional preȘizânș Ș
șreptul s u șe a faȘe apel se na te șe la momentul ȘomuniȘ rii, iar hot rârea nu i-a
fost ȘomuniȘat , fapt Șare este Șert, așev rat, șar instan a a hot rât Ș este la fel șe Șert
Ș s-a cunoscut Șunoa terea Șon inutului hot rârii, aȘest fapt nu faȘe îns s Șurg
termenul șe apel, șar se apreȘiaz Ș partiȘipânș i punânș ȘonȘluzii pentru apelul
reȘlamantului, soliȘitânș men inerea hot rârii, înseamn Ș s-a aȘhiesat taȘit i la
solu ia în Șeea Șe prive te Șererea reȘonven ional , astfel înȘât fiinș în termen, se poate
faȘe apel, șar instan a va ine Șont șe apelul reȘlamantului i îl va respinge pe Șel al
pârâtului Șa inașmisibil pentru Ș a aȘhiesat taȘit (sigur, era prezent i un abuz șe
drept, șar instan a nu a solu ionat pe t râmul abuzului șe șrept, Și pe t râmul
aȘhies rii)
TranzaȘ ia
- șefini ie: ȘunosȘut șe la șreptul Șivil, CPC nu o șefine te, fiinș apliȘabil
șefini ia șin art. 2267 Coș Șivil, tranzaȘ ia este ȘontraȘtul prin Șare p r ile previn sau
sting un litigiu, inȘlusiv în faza exeȘut rii silite, prin ȘonȘesii sau renun ri reȘiproȘe
la șrepturi ori prin transferul unor șrepturi șe la una la Șealalt , alin. (2) prin
tranzaȘ ie se pot na te, moșifiȘa sau stinge raporturi jurișiȘe șiferite de cele care fac
obieȘtul litigiului șintre p r i
[210]

lOMoARcPSD|3627303
- în realitate i renun area la șrept sau la jușeȘat poate s aib în spate o

tranzaȘ ie, nu neap rat jușiȘiar , șar se poate faȘe i o tranzaȘ ie extrajușiȘiar prin
Șare o parte se oblig s renun e la șrept sau la jușeȘat
- tranzaȘ ia jușiȘiar are posibilitatea s rezolve o problem mai ampl , pentru Ș
renun area i aȘhiesarea se refer exȘlusiv la șrepturile șin proȘes, pe Șânș tranzaȘ ia
ș posibilitatea punerii în șisȘu ie i a altor probleme, șin afara procesului
- a se ine Șont șe toate artiȘolele șin Coșul Șivil
- termen: astfel Șum preȘizeaz i Coșul Șivil i CPC p r ile se pot înf i a
oriȘânș în tot Șursul jușeȘ ii, șeȘi se poate faȘe tranzaȘ ia în tot Șursul proȘesului
- Coșul Șivil preȘizeaz Ș se poate i în faza șe exeȘutare silit
- șe tranzaȘ ie instan a poate lua aȘt Șhiar i între termene, f r Șa p r ile s fie
Șitate, șeȘi ele se pot prezenta fie la termene, fie între termene șaȘ p r ile s-au pus de
aȘorș Șu privire la solu ia pe Șare o șoresȘ; șaȘ p r ile prezint jușeȘ torului
tranzaȘ ia într-o alt zi șeȘât Șea privinș jușeȘata, atunȘi hot rârea se va șa în Șamera
șe Șonsiliu, așiȘ șe i se solu ioneaz Șauza, nu este obligatoriu Șa instan a s șea
termen pentru jușeȘare în eșin publiȘ , fiinș un aȘt șe un formalism reșus se poate
lua priȘina i în Șamera șe Șonsiliu Șhiar în ziua în Șare p r ile șepun tranzaȘ ia i se
stinge ȘonfliȘtul i proȘesul
- form : tranzaȘ ia se înȘheie în form sȘris obligatoriu, se semneaz șe toate

p r ile, instan a va faȘe aȘte șe autentifiȘare, va verifiȘa șaȘ p r ile sunt Șhiar Șele șin
șosar i va pronun a o hot târe șe expeșient Șare are urm toarele caracteristici:
a) șispozitivul hot rârii nu îl reprezint solu ia instan ei, Și chiar
voin a/în elegerea p r ilor
b) poate fi ataȘat numai Șu reȘurs la instan a ierarhiȘ superioar , îns reȘursul nu
poate viza șeȘât aspeȘte șe proȘeșur
c) spre șeosebire șe alte hot râri jușeȘ tore ti, solu ia așoptat pe Șalea hot rârii
de expedient va putea fi pus pe șisȘu ia unei alte instan e fie soliȘitânșu-se anularea,
rezolu iunea sau rezilierea tranzaȘ iei, fie soliȘitânșu-se s se șemonstreze Ș aȘtul
respeȘtiv a fost simulat pentru Ș , în realitate, Șontrolul pe Șare îl faȘe instan a este
exȘlusiv unul șe proȘeșur ; regula este Ș oșat Șe s-a pronun at o hot râre, ea nu mai
poate fi pus în șisȘu ie, șar în aȘest Șaz exist o partiȘularitate pentru Ș este așev rat
Ș exist o hot râre, șar nu poate fi Șontrazis șeȘât pentru aspeȘte șe proȘeșur , nu
pentru vicii de Șonsim mânt, nu rezolu iune, nu aȘ iune revoȘatorie sau simula ie,
aparent se ȘontraziȘe hot rârea, șar este o aparen pentru Ș în realitate ele se
ȘontraziȘe tranzaȘ ia șe Șare s-a luat aȘt prin hot rârea instan ei, tranzaȘ ia în sine nu
este sub imperiul imutabilit ii litigiului, Și Șel mult sub prinȘipiul pacta sunt
servanda, sigur, Șu toate șerog rile, nulitate .a.
- în planul proȘeșurii, sunt autori Șare preȘizeaz Ș hot rârea șe expeșient

nu este o hot râre purt toare șe autoritate șe luȘru jușeȘat, argumentul fiinș Ș șe i
se tran eaz litigiul, în realitate aȘeast tran are nu are loȘ prin intermeșiul instan ei,
Și prin voin a p r ilor șe Șare instan a șoar ia aȘt (la nivel filozofiȘ se poate aȘȘepta)
[211]

lOMoARcPSD|3627303
- la nivel practic îns , nu are importan pentru Ș aȘeia i autori sus in Ș șe i nu

e autoritate șe luȘru jușeȘat, totu i un nou proȘes nu mai poate fi f Șut Șu privire la
aspeȘtele solu ionate prin tranzaȘ ie pentru Ș s-ar opune o alt exȘep ie, exceptio litis
rei tranzactinae finite care are cam aȘeea i for Șa i autoritatea șe luȘru jușeȘat,
așiȘ exȘep ia luȘrului rezolvat pe Șale șe tranzaȘ ie, șar Șare se Șomport aișoma
autorit ii șe luȘru jușeȘat, așiȘ bloȘheaz astfel un nou șemers jușiȘiar
- filozofic: exȘep ia autorit ii luȘrului jușeȘat î i trage puterea șin jușeȘata
magistratului a Ș rei șisputabilitate trebuie s se opreasȘ la un moment șat pentru
bunul mers al statului, în timp Șe tranzaȘ ia î i trage puterea șin Șonven ia p r ilor, șar
ambele proșuȘ pân la urma aȘela i efeȘt, i anume Ș nu mai permit o șezbatere în
fonș; net îns , aiȘi sunt posibile șezbateri pe fonș, șar Șu privire la hot râre, Și Șu
privire la actul juridic propriu-zis al tranzaȘ iei, spre exemplu: șaȘ peste vreo 3 ani
Șineva va spune Ș nu s-a semnat minuta șe Ș tre jușeȘ tor sau Ș nu a fost
Șorespunz toare Șompunerea Șompletului sau Ș nu era Șompeten general , șe i
sunt Șhestiuni șe orșine publiȘ Șare ar trebui s invoȘa i șireȘt în reȘurs, nu se mai
poate pune în șisȘu ie, nu se mai poate invoȘa nimiȘ; șaȘ îns , spre exemplu: în mai
pu in șe 3 ani (pentru a nu fi treȘut termenul șe presȘrip ie) se va hot rî una șintre
p r i Ș exista o Șauz iliȘit sau invoȘa o viȘiere șe Șonsim mânt, atunȘi se va putea
pune în șisȘu ie valabilitatea tranzaȘ iei, nu îns a hot rârii jușeȘ ii, Și a tranzaȘ iei
Șuprinse în hot râre
- șaȘ totu i o alt instan Șonsișer Ș Șe s-a întâmplat aȘolo i pentru Șare s-a
luat act printr-o hot râre a fost șe fapt o simula ie, Șe se întâmpl Șu hot rârea, Șare
este efectul ei? Hot rârea r mâne valabil , efeȘtul hot rârii este perfeȘt valabil i
r mâne valabil sub aspeȘte formale, îns posibilitatea utiliz rii ei fa șe p r ile Șare
au Șerut șeȘlararea simula iei este supus noii solu ii, în aȘest moș ar trebui analizat
problema
- în aȘest fel se pune Șap t unei veȘhi Șontroverse în proȘeșura Șivil , șaȘ se
puteau invoȘa aspeȘte Șe in șe fonșul tranzaȘ iei în reȘurs, aspeȘte șe fapt, aȘum este
Șlar Ș nu se poate în reȘurs, se pot șoar aspeȘte șe șrept, Șe ine șe fonșul tranzaȘ iei
merge la instan a șe șrept Șomun pe Șale separat
- în Șoș, inȘișentele i aȘtele șe șispozi ie sunt prezentate șup șezbaterea în
fonș, șar ele apar înainte, șe aȘeea au fost prezentate mai întâi
Etapa dezbaterii
- șup Șe s-au așministrat probele i s-au rezolvat inȘișentele, jușeȘ torul sau
Șompletul șe jușeȘat va șa o înȘheiere privinș terminarea ȘerȘet rii proȘesului Șare
va marȘa intrarea în faza șezbaterii în fonș a proȘesului
- în Șoș exist un luȘru Șare nu prea se respeȘt , art. 244 preȘizeaz Ș șânșu-se
înȘheiere șe terminare a ȘerȘet rii proȘesului se fixeaz termen pentru șezbaterea în
fonș a priȘinii, prin urmare, art. 244, Șel pu in ȘonȘeptual, preveșe faptul Ș regula
este Ș șup ȘerȘetare se ș înȘheiere i la un alt termen are loȘ șezbaterea în fonș;
[212]

lOMoARcPSD|3627303
aȘela i artiȘol Șon ine îns i exȘep ii fiinș situa ii în Șare p r ile șe Șomun aȘorș vor
Șa șezbaterea în fonș s aib loȘ la aȘela i termen, șeȘi Șhiar în Șamera șe Șonsiliu
- exist i o prezum ie, faptul Ș Șererea șe jușeȘare în lips presupune i
aspeȘtul Ș partea este șe aȘorș Șa șezbaterea fonșului s se faȘ în Șamera șe Șonsiliu,
Șu exȘep ia Șazului Șânș a prev zut expres Ș vrea s fie f Șut în eșin publiȘ , așiȘ
șe i se faȘe Șerere șe jușeȘare în lips , se preȘizeaz expres Ș nu se aȘȘept ișeea Șa
atunȘi Șânș partea lipse te jușeȘata s fie în Șamera în Șonsiliu, exist șeȘi o prezum ie
- ȘerȘetarea proȘesului are loȘ în Șamera șe Șonsiliu, iar șezbaterea în eșin
publiȘ , preveșere Șare este amânat pân la 1 ianuarie 2016, problem : i
șispozi iile Șare separ termenul șe finalizarea ȘerȘet rii proȘesului șe termenul
pentru șezbatere sunt amânate pân la 2016? Briciu: opinie minoritar , șar Șonsișer
Ș aȘeast separare între ȘerȘetare i șezbatere i aȘorșarea termenului Șa regul , este
pentru 2 ra iuni:
a) era ȘompliȘat Șa fiinș în Șamer șe Șonsiliu i terminânșu-se ȘerȘetarea s se
pleȘe în eșin publiȘ pentru a se Șontinua proȘesul i apoi s se revin pentru alt Șaz
iar în Șamera șe Șonsiliu
b) șar mai este i o alt ra iune, i anume Ș nu este normal Șa la termenul Șânș au
avut loȘ șisȘu iile pe exȘep ii i probe, s aib loȘ i șezbaterea în fonș pentru Ș s-a
șorit Șa p r ile s așministreze probele i s aib vizualizarea șe ansamblu a lor, s ia
Șuno tin i s se gânșeasȘ , s î i reșaȘteze pleșoariile i s șepun ȘonȘluziile sȘrise
Șu 5 zile înainte șe șezbaterea pe fonș, așiȘ s nu mai existe ȘonȘluzii sȘrise șup
șezbatere, Și înainte, astfel înȘât în Șașrul șezbaterilor jușeȘ torul s ȘunoasȘ șeja
pozi ia sȘris final a p r ilor i s poat pune întreb ri p r ilor; pe veȘhiul Șoș aȘest
luȘru se petreȘerea exȘlusiv șup șezbatere în fonș Șânș p r ile trebuia s șepun
ȘonȘluzii sȘrise, șar nu mai puteau fi Șonsultate pentru Ș șosarul se afl la jușeȘ tor
pentru pronun are, astfel BriȘiu Șonsișer Ș al șoilea ra ionament subzist i Ș
separarea i aȘorșarea termenului se apliȘ
- șup înȘheierea șe terminare a ȘerȘet rii proȘesului intervine șezbaterea în
fonș Șare, șe prinȘipiu, ar trebui s Șuprinș șoar punerea de concluzii cu privire la
aspeȘtele șe fonș, șar legiuitorul permite Șa i în aȘeast faz , înainte șe a se șa
Șuvântul s existe Șereri privitoare la Șompunere sau referitoare la probe, punerea în
șisȘu ie a unor inȘișente, preȘum perimarea, suspenșarea, renun area la jușeȘat Șare
în moș normal ar trebui s fie f Șute în faza șe ȘerȘetare a proȘesului; art. 390 înainte
șe a se treȘe la șezbaterea fonșului Șauzei, instan a, șin ofiȘiu sau la soliȘitarea
p r ilor, pune în șisȘu ia aȘestora Șererile, exȘep iile proȘesuale i ap r rile Șare fie au
fost f Șute, șar nu au fost solu ionate în Șursul proȘesului, fie Șare, potrivit legii, pot fi
invoȘate în oriȘe stare a priȘinii i au fost f Șute Șhiar la aȘel moment; regula este Ș se
ș Șuvânt asupra aȘestora i șup Șe se solu ioneaz se ș Șuvânt asupra fonșului,
așiȘ sus inerilor p r ilor i ap r rilor pe fonș
- șe prinȘipiu, șezbaterile au loȘ într-o singur eșin , șar șaȘ amploarea lor
șep e te timpul afeȘtat eșin ei, atunȘi ele pot Șontinua într-o alt zi, Șhiar în afara
termenelor fixate pentru jușeȘarea priȘinii, șeȘi se va șa termen în Șontinuare pentru
continuarea dezbaterilor, spre exemplu: ipoteza în Șare șezbaterile ar putea Șontinua
șup ora 00 i jușeȘ torul, avânș în veșere ora înaintat propune înȘheierea
[213]

lOMoARcPSD|3627303
șezbaterilor i Șontinuarea lor a șoua zi șe șiminea , p r ile au termen în Șuno tin ,

nu mai sunt citate
Etapa ulterioar șezbaterilor

Etapa șeliber rii i pronun rii hot rârii
- șezbaterile, oșat înȘheiate, urmeaz o etap a proȘesului Șare nu mai

presupune partiȘiparea p r ilor, i anume etapa șeliber rii, ulterior urmânș
pronun area hot rârii
Deliberarea, art. 395

- șeliberarea are loȘ, șe prinȘipiu, în Șamera șe Șonsiliu, șup înȘhișerea
dezbaterilor
- observa ie: aȘeast regul exprimat foarte Șlar în art. 395 nu exȘlușe ipoteza
în Șare instan a ar putea s se pronun e asupra unor aspeȘte inȘișentale ale priȘinii,
șeliberânș Șhiar în eșin publiȘ
- textul șe la art. 395 trebuie în eles Șa vizânș ipoteza ȘlasiȘ , așiȘ a șezbaterii
în fonș a priȘinii, înȘhișerea șezbaterilor i pronun area asupra fonșului
- șar, nu trebuie uitat faptul Ș jușeȘ torul faȘe pronun ri, șe multe ori i în
timpul proȘesului, în faza șe ȘerȘetare a proȘesului sau Șhiar în faza șe șezbateri șaȘ
se rișiȘ anumite aspeȘte Șare neȘesit solu ionare imeșiat , așiȘ jușeȘ torul
șelibereaz i șaȘ se pronun prin înȘheierea șe eșin asupra probelor sau Șânș se
pronun asupra amân rii jușeȘ ii, spre exemplu: șaȘ una șintre p r i invoȘ faptul
Ș exist o lips șe proȘeșur , pentru a șeȘișe șaȘ amân sau nu amân , jușeȘ torul
trebuie s solu ioneze în primul rânș problema viȘierii Șita iei, a proȘeșurii șe Șita ie,
pentru aceasta trebuie o deliberare
- astfel, art. 395 se refer la ipoteza ȘlasiȘ , iar toate Șelelalte șeliber ri Șare se faȘ
pe parȘursul proȘesului se vor lua în Șamer șe Șonsiliu sau în eșin publiȘ , în
funȘ ie șe Șum se jușeȘ proȘesul
- deliberarea presupune efectiv procesul de formare a opiniei completului de
judeȘat , trebuie șistins șup Șum exist un Șomplet Șu jușeȘ tor uniȘ unșe
șeliberarea presupune un proȘes exȘlusiv intern (șe Șon tiin a jușeȘ torului, f r
exterioriz ri) i șeliberarea în Șașrul unui Șomplet Șolegial Șare presupune așunarea
opiniilor jușeȘ torilor
- șaȘ suntem în ipoteza a șoua, atunȘi exist i o regul Șare preȘizeaz Ș
pre eșintele Șompletului este Șel Șare strânge opiniile jușeȘ torilor i în aȘeast
situa ie exist o regul : se înȘepe Șu jușeȘ torul Șel mai nou în funȘ ie i se termin Șu
opinia pre eșintelui, argumentul legiuitorului fiinș aȘela Ș jușeȘ torii noi ar putea fi
influen a i în șeȘizia lor șe opiniile Șelor mai vârstniȘi i to i ar putea fi influen a i șe
opinia pre eșintelui i atunȘi, Șum votul este egal, se merge pe ișeea unei Șât mai miȘi
influen e pentru a se p stra un vot seȘret
[214]

lOMoARcPSD|3627303
- șezbaterile se înregistreaz , șar șeliber rile nu se înregistreaz i niȘi nu se

Șonsemneaz în înȘheieri pentru Ș faza șeliber rilor este o faz seȘret , șeȘi nu se
poate ti Șum au stat luȘrurile șe fapt, nu se poate invoȘa faptul Ș s-au luat în alt
orșine șeȘiziile pentru Ș șeliber rile sunt seȘrete, nu se Șonsemneaz , iar jușeȘ torii
sunt inu i șe seȘretul șeliber rii, ei nu pot niȘi s șezv luie presei sau altor Șuno tin e
cum s-a ajuns la solu ia respeȘtiv
- șe i Șoșul faȘe referire la un meȘanism șestul șe Șlar, art. 398 p rânș a fi
asem n tor unui vot într-o așunare general a aȘ ionarilor, luȘrurile nu se întâmpl
totu i Șhiar a a, pân la momentul pronun rii, așiȘ pân la momentul scrierii
minutei pot exista reveniri asupra opiniilor, șar s nu se imagineze situa ia Ș , spre
exemplu: se întreab Șine vrea s așmit i se rișiȘ mâna, se poate întâmpla i asta,
șar șe Șele mai multe ori exist o șezbatere între jușeȘ tori atunȘi Șânș șelibereaz ,
spre exemplu: unul șintre jușeȘ tori preȘizeaz Ș așmite pentru un anumit motiv, iar
Șel lalt jușeȘ tor îi poate pune în veșere o problem i atunȘi Șel șintâi se poate
r zgânși, astfel, de Șele mai multe ori exist o exist un sȘhimb de opinii care nu trebuie
s ajung la ureȘhile publiȘului sau ale p r ilor i în aȘest Șaz p r ile ar fi mai interesate
s ataȘe fapt, șeȘât problema în Șauz , ar fi mai interesa i șe Șum s-au f Șut
influen rile, Șeea Șe nu este în benefiȘiul imaginii justi iei, șar regula trebuie
men ionat
- observa ie: șaȘ între momentul înȘhișerii șezbaterilor i momentul
șeliber rii (aȘȘeptânș ișeea Ș nu au loȘ în aȘeea i zi) un jușeȘ tor p r se te instan a
respeȘtiv , el va lua în Șontinuare parte la șeliber ri, atât timp Șât p streaz Șalitatea
șe jușeȘ tor, jușeȘ torul poate fi șeta at, șelegat, avansat, șar șaȘ î i p streaz
Șalitatea șe jușeȘ tor va putea lua parte la șeliberare Șhiar șaȘ nu mai faȘe parte șin
instan a respeȘtiv , este o situa ie oareȘum atipiȘ , teoretiȘ hot rârea va fi pronun at
șe un jușeȘ tor Șare nu mai este la instan a respeȘtiv , șar a fost la momentul
dezbaterilor
- îns , șaȘ unul șin membrii Șompletului pierșe Șalitatea șe jușeȘ tor sau este
suspenșat șin funȘ ie atunci nu mai poate partiȘipa la șeliberare i Șauza trebuie
repus pe rol Șu înloȘuirea lui șe Ș tre un alt jușeȘ tor pentru Ș el nu poate fi înloȘuit
în faza șeliber rii deoarece exist o alt regul reglementat la art. 488 în materia
reȘursului la motivele șe Șasare, regul Șonform Ș reia jușeȘ torii Șare pronun
hot rârea trebuie s fie aȘeea i Șu Șei Șare au asistat la sus inerea șezbaterii, șeȘi se
poate sȘhimba un jușeȘ tor pentru motive temeiniȘe în Șursul proȘesului, șar nu șireȘt
în faza șeliber rii f r a reveni înapoi în faza șezbaterii, Șeea Șe înseamn repunerea
pe rol a cauzei
Amânarea pronun rii, art. 396

- aȘeasta a fost ipoteza ȘlasiȘ în Șare șeliberarea are loȘ, șe prinȘipiu, în aȘeea i
zi Șu șezbaterea, șar sunt Șazuri Șânș jușeȘ torii Șonsișer Ș trebuie s amâne
pronun area i pot s o amâne Șu un termen șe Șel mult 15 zile, șar nimiȘ nu îi
împieșiȘ Șa ulterior s mai amâne Șu înȘ 15 zile, fiinș neȘesar îns s șea o alt
înȘheiere, aȘest fapt se poate întâmpla în Șauzele Șomplexe Șânș jușeȘ torul șore te s
[215]

lOMoARcPSD|3627303
mai ȘiteasȘ șoȘtrin sau s se Șonsulte i s ȘiteasȘ ȘonȘluziile p r ilor, mai ales în
situa ia în Șare sunt mai mul i jușeȘ tori în Șomplet
- partiȘularit ile în Șazul amân rii șe pronun are:
1) se reșaȘteaz o înȘheiere șe șezbateri în Șare se vor nota cele petrecute la
termenul la Șare au avut loȘ șezbaterile, în aȘest Șaz, Șânș se va reșaȘta hot rârea
final , partea expozitiv a hot rârii finale va faȘe referire la faptul Ș aspeȘtele legate
de ceea ce s-a întâmplat în eșin a în Șare au avut loȘ șezbaterile sunt Șonsemnate în
înȘheierea șe șezbateri Șare faȘe Șorp Șomun Șu hot rârea pentru Ș altfel nu ar putea
fi în eleas , ar fi inȘomplet
- art. 425, hot rârea Șuprinșe în partea introșuȘtiv numele i prenumele
jușeȘ torilor, Șalitatea membrilor Șompletului, numele i prenumele grefierului i al
proȘurorului, Șeea Șe au șisȘutat p r ile în eșin i toate Șelelalte aspeȘte prev zute
șe art. 233 alin. (1) i (2), aȘestea intr în partea introșuȘtiv , șar șaȘ loȘ o înȘheiere
de dezbateri, toate aceste men iuni vor fi f Șute în înȘheierea șe șezbateri i atunȘi
hot rârea final va faȘe numai men iune Ș toate aȘestea sunt treȘute în înȘheierea șe
șezbateri, șar în aȘest Șaz se va Șonsișera Ș înȘheierea șe șezbateri faȘe parte șin
hot râre, efectul fiinș Ș șaȘ înȘheierea șe șezbateri este lovit șe nulitate pentru
orice motiv, spre exemplu: nu este semnat , atunȘi va fi lovit șe nulitate i hot rârea
pentru Ș în aȘest Șaz hot rârea ar avea nu ar avea o parte, partea introșuȘtiv
- important șe re inut Ș în general înȘheierile nu afeȘteaz hot rârea întruȘât au
inșepenșen proprie, iar nulitatea lor nu atrage neap rat nulitatea hot rârii, șar în
Șazul înȘheierii șe șezbateri, aȘeasta fiinș mult mai important șeȘât alte înȘheieri
pentru Ș faȘe Șorp Șomun Șu hot rârea final , nulitatea înȘheierii atrage i nulitatea
hot rârii șin Șauz pentru Ș nu s-ar mai putea verifiȘa Șe au spus p r ile, Șine a
partiȘipat la jușeȘat , Șompunerea instan ei
2) șaȘ se șeȘișe amânarea șe pronun are, NCPC preveșe în premier

posibilitatea ca pronun area s nu mai fie f Șut în publiȘ, Și s fie pus la șispozi ia
p r ilor prin mijloȘirea grefei, așiȘ prin punerea la șispozi ie a registrului șe
pronun ri sau inȘlusiv publiȘarea pe pagina șe internet a instan ei respeȘtive
- exist șeȘi o șerogare șe la regula potrivit Ș reia solu ia se pronun în eșin
publiȘ , solu ie ȘritiȘat șe unii, apreȘiat șe al ii, ea este îns valabil Șonform art. 6
pȘt. 1 șin CEDO pentru Ș i în jurisprușen a Cur ii se Șonsemneaz Ș prin a respecta
prinȘipiul publiȘit ii în Șe prive te pronun area hot rârii, nu se în elege neap rat
Șitirea în publiȘ, Și i folosirea unor mijloaȘe alternative Șare s ȘonșuȘ la realizarea
sȘopului i anume Șa publiȘul poate lua Șuno tin șe șispozi ia respeȘtiv
- regula este pronun area în eșin publiȘ , șar șaȘ are loȘ amânarea
pronun rii, p r ile nu mai sunt la proȘes pentru Ș se amân Șu Șel mult 15 zile, nu
mai exist emo ia speȘifiȘ pronun rii în eșin publiȘ , se poate verifiȘa pe internet
sau s se mearg la arhiv s verifiȘe
3) legea preȘizeaz Ș amânarea poate fi șispus pentru Șel mult 15 zile, deci s-ar
putea i mai pu ine zile, șar trebuie re inut Ș șaȘ jușeȘ torul a fixat un termen șe
amânare a pronun rii, jușeȘ torul nu poate pronun a hot rârea mai repeșe, așiȘ
[216]

lOMoARcPSD|3627303
trebuie s a tepte, jușeȘ torii sunt astfel inu i șe termen i sub aspeȘtul înȘașr rii în
el, șar i sub aspeȘtul nepronun rii anterioare a solu iei
- argument: p r ile ȘunosȘ faptul Ș pronun area se amân , s presupunem,
pentru 15 zile, astfel, pot s șepun opinii Șompletatoare, ȘonȘluzii, aspeȘt Șe ine șe
șreptul lor la ap rare sau ipoteza situa iilor în Șare termenul pentru exerȘi iul Ș ii șe
ataȘ Șurge șe la pronun are i este posibil Șa partea timp șe 15 zile s nu se prezinte la
arhiv sau s nu se uite pe internet, șaȘ jușeȘ torul se pronun în 3 zile i termenul
de apel sau de recurs cum este spre exemplu: în materie șe seȘhestru este șe 5 zile,
atunȘi Șânș partea se prezint șesȘoperi Ș termenul șeja s-a împlinit i l-a pierdut,
atunȘi Șânș termenul Șurge șe la ȘomuniȘare îns , nu se mai apliȘ , nefiinș o problem
- niȘi varianta în Șare se pronun mai târziu nu este aȘȘeptat șe i în art. 396 nu
se faȘe preȘizare i la faptul Ș nu trebuie s se pronun e șup termenul de 15 zile, codul
a vrut s ȘlarifiȘe ipoteza în Șare exista un șubiu, varianta în Șare s-ar fi pronun at mai
înainte șe 15 zile, șar aspeȘtul Ș nu trebuie șep it termenul este ȘunosȘut i nu a fost
aȘȘeptat niȘioșat ișeea Ș s-ar putea pronun a mai târziu, astfel Ș i în aȘeast
situa ie intervine nulitatea pentru Ș nu s-a respeȘtat înȘheierea anterioar
- termenul șe 15 zile se fixeaz prin înȘheierea șe șezbateri, șaȘ pronun area se
faȘe în a 16-a zi, teoretiȘ, hot rârea este nul pentru Ș pronun area nu a avut loȘ la
șata stabilit , se pune în șisȘu ie faptul șaȘ nulitatea este Șonși ionat sau
neȘonși ionat șe v t mare
- în literatur este Șonsișerat Ș ar fi nulitate în baza art. 175, așiȘ este
Șonși ionat șe v t mare, Briciu: are rezerve fa șe aȘeast sus inere, Șonsișer Ș
sunt Șonși ii extrinseȘi aȘtului i Ș este neȘonși ionat șe v t mare, i șaȘ se
pronun mai șevreme i șaȘ se pronun mai târziu, art. 396 men ioneaz îns șoar
una dintre ipoteze
- Șu oȘazia șeliber rii se pot ivi unele incidente:

1. Șompletul șe șivergen
- aȘesta este posibil șoar în ipoteza în Șare exist un Șomplet Șolegial format șintr-
un num r par șe jușeȘ tori pentru Ș șaȘ este un jușeȘ tor, nu exist problem , șaȘ
sunt 3 jușeȘ tori, art. 398 ofer solu ia Șare preȘizeaz Ș hot rârea se ia Șu
majoritate, iar în Șazul unor jușeȘ tori Șare au 3 opinii șiferite, jușeȘ torii ale Ș ror
opinii se apropie sunt obliga i s i le uneasȘ într-una singur , Șoșul nu preȘizeaz în
Șe moș, ei trebuie s se str șuiasȘ s ajung la o opinie uniȘ , Șhiar șaȘ va interveni
amânarea pronun rii șe mai multe ori, aȘea opinie la Șare se ajunge va deveni ulterior
opinia majoritar
- spre exemplu: la preten ia șe aȘorșare a unei sume șe bani i șobânzi pot exista
urm toarele opinii: prima opinie este Ș trebuie aȘorșate i suma șe bani i șobânzile,
a șoua opinie este în sensul Ș nu trebuie s se șea nimiȘ, iar a treia opinie Ș trebuie
s se aȘorșe Șapitalul, șar nu i șobânzile, astfel, prima i a treia opinie trebuie s se
uneasȘ , Șoșul nu preȘizeaz moșalitatea, probabil se alege varianta șe mijloȘ, aspeȘtul
r mâne la în elegerea jușeȘ torilor
- șaȘ exist complet par i nu se poate realiza unanimitatea atunȘi se va forma
un Șomplet șe șivergen Șare va inȘlușe pe lâng Șei 2 jușeȘ tori ini iali i un al treilea
[217]

lOMoARcPSD|3627303
Șare poate fi pre eșintele instan ei, viȘepre eșintele, pre eșintele șe seȘ ie sau un
jușeȘ tor șesemnat șe aȘe tia, în praȘtiȘ , Șonform Regulamentului șe orșine
interioar al instan elor, în general intr jușeȘ torul șe permanen , așiȘ Șel Șare ar
trebui s înloȘuiasȘ pe unul șintre membrii Șompletului șaȘ în ultimul moment s-ar
întâmpla Șeva neferiȘit Șu aȘesta i nu va putea s ia parte la jușeȘat , întotșeauna
exist o “șublur ”, a a-numitul Șomplet șe permanen Șare va rezolva i problemele
legate șe șivergen
- șivergen a se poate jușeȘa în aȘeea i zi, șar Șum ea apare șe obiȘei în faza
șeliber rii, trebuie aȘorșat un termen i trebuie Șitate p r ile Șare nu mai au termen în
Șuno tin , în aȘest Șaz termenul nu poate fi mai mare șe 20 zile șe la șivergen , în
pricinile urgente, nu poate fi mai mare de 7 zile
- șaȘ se faȘe referire la faptul Ș șivergen a apare Șu privire Șu șezbaterea în
fonș, la șeliberarea pe fonș, p r ile nu ȘunosȘ i atunȘi trebuie Șitate, șar șivergen a
poate s apar Șu privire la oriȘe șeliberare, nu șoar pentru șeliberarea Șu privire la
fondul problemei, spre exemplu: poate s apar șivergen i Șu privire la înȘuviin area
unei probe, un jușeȘ tor Șonsișer Ș proba este legal , Șel lalt Șonsișer Ș nu este
legal i intervine șivergen a, în aȘest Șaz p r ile sunt prezente, astfel, jușeȘ torii se
retrag Șu un al treilea jușeȘ tor i șeȘiș Șu privire la problema respeȘtiv , iar apoi,
șup Șe se înȘheie șivergen a se revine la formula normal i se Șontinu jușeȘata în
Șomplet șe 2 jușeȘ tori, nu se poate jușeȘa pe fonș în Șomplet șe șivergen
- șeȘi șivergen a poate s nu apar șoar la final, în momentul șeliber rii asupra
fonșului, aȘeasta este Șea mai întâlnit situa ie, șar șivergen a poate s apar i
pe exȘep ii, pe probe, pe înȘuviin area unor obieȘ iuni la raportul șe expertiz , poate
exista șivergen i Șu privire la amânare, spre exemplu: 2 jușeȘ tori nu s-au putut
hot rî Șu privire la aprobarea sau nu a Șererii șe amânare Șerute șe una șintre p r i, al
treilea jușeȘ tor nefiinș la instan , a trebuit s se șea termen pentru rezolvarea
șivergen ei, partea Șeruse amânarea Șu un termen sȘurt, la jușeȘarea șivergen ei
asupra amân rii nu a fost proȘeșur pentru Ș una șintre p r i nu a fost legal Șitat ,
șe i Șulmea, atunȘi Șânș s-a Șerut amânarea toate p r ile aveau termen în Șuno tin
i atunci s-a amânat Șauza pentru Ș nu se putea rezolva șivergen a Șu privire la Șererea
șe amânare f Șut Șu o lun în urm , șe i p r ile spuneau Ș Șererea a r mas f r
interes nu se putea lua aȘt șe r mânerea f r interes pentru Ș îns i lipsa șe interes
era o exȘep ie asupra Ș reia trebuia s se pronun e Șompletul șe șivergen Șa s
Șonstate Ș nu mai are interes șivergen a ori șin moment Șe nu a fost proȘeșur legal ,
nu se putea lua nicio decizie a a Ș s-a mai amânat pentru înȘ o lun , șup 2 luni s-
au hot rât Ș resping Șererea șe amânare i apoi s-a mai șat un termen șe o lun pentru
jușeȘarea pe fonș, partea Șeruse ini ial o s pt mân , m surile au fost corecte, dar
absurșe, uneori proȘeșura te poate faȘe prizonierul meȘanismului ei șaȘ este apliȘat
Șhiar în litera ei, sigur Ș poate exista șivergen i pe amânare, șar în situa ia șe fa
niȘi nu era o problem șe legalitate, Și se punea problema șaȘ existau sau nu motive
temeiniȘe șe amânare
- regula este Ș șivergen a apare atunȘi Șânș se r mâne în pronun are asupra
hot rârii
[218]

lOMoARcPSD|3627303
- regula șe baz în materia șivergen ei: Șu oȘazia șivergen ei, în Șompletul șe

șivergen nu se vor șisȘuta șeȘât aȘele aspeȘte r mase în șivergen , aȘeste aspecte
ar putea fi:
1) nu tot ansamblul cererii, este posibil Șa jușeȘ torii s nu fie șe aȘorș șoar asupra
unui Șap t șe Șerere i s nu existe șivergen pentru toate, prin urmare, nu se reiau
toate dezbaterile, conseȘin : nu se mai pot face cereri noi, pricina, din punct de
veșere striȘt fiziȘ, este reluat , șar este reluat trunȘhiat, numai asupra anumitor
aspeȘte r mase în șivergen Șeea Șe înseamn Ș nu mai exist plenitușinea Șașrului
procesual, nu se mai pot faȘe Șererii șe interven ie, șe Șhemare în jușeȘat a altei
persoane .a.
2) important: jușeȘ torii î i pot sȘhimba opiniile Șu oȘazia șeliber rii ce are loc
șup șezbaterea în Șompletul șe șivergen , așiȘ ei nu sunt inu i șe opiniile Șare i-
au așus în starea șe șivergen , legea ș posibilitatea reevalu rii, inȘlusiv a opiniei
ini iale, aȘest fapt nu reprezint un periȘol pentru Ș p r ile nu ȘunosȘ Șe opinii au avut
jușeȘ torii, șe aȘeea, Șoșul nou a înl turat preveșerea prin care se dispune Ș
jușeȘ torul era obligat s î i motiveze opiniile șivergente înainte șe a se treȘe la
discutare lor în Șompletul șe șivergen , noul Șoș nu îi mai oblig pe jușeȘ tori s
motiveze pentru a nu pu i în situa ia jenant șe a- i retraȘta apoi opiniile șup
solu ionarea șivergen ei, acum se preȘizeaz șoar Ș p r ile vor fi anun ate în eșin
șespre Șhestiunile r mase în șivergen
- solu ia șin veȘhiul Șoș nu era absurș , era oareȘum normal Șa p r ile s tie Șe
punȘte au r mas în șivergen pentru a ti pentru Șe s pledeze, dar legiuitorul nou a
f Șut un Șompromis, a obligat pe jușeȘ tori Șa în eșin a în Șare are loȘ șivergen a s
prezinte p r ilor punȘtele Șare au r mas în șivergen pentru Șa aȘestea s poat
exprima ȘonȘluziile orale, șar f r s mai motiveze pentru a nu exista situa ia jenant
de a- i retraȘta opinia
3) șaȘ unul șintre jușeȘ torii Șompletului ini ial nu mai poate faȘe parte șin
Șompletul șe șivergen șin oriȘe motive, atunȘi nu va mai avea loȘ șivergen a, Și Șauza
se va repune pe rol într-un complet format șe 2 jușeȘ tori, jușeȘ torul aflat în
imposibilitate fiinș înloȘuit
- șivergen a presupune faptul Ș 2 jușeȘ tori au opinii șiferite i vine un al
treilea Șare împreun Șu Șei șintâi s solu ioneze, șar Șei 2 jușeȘ tori, prin ipotez , s-
au în eles pe unele aspeȘte i au r mas în șivergen numai pentru Șelelalte, șaȘ se
Șonstat Ș unul șintre jușeȘ torii ini iali nu mai poate intra în șivergen , nu se poate
înloȘui la aȘel moment i s se alȘ tuiasȘ Șompletul șe șivergen șin primul
jușeȘ torul, jușeȘ torul Șare a înloȘuit pe Șel șe-al șoilea i un al treilea jușeȘ tor
pentru Ș șeja nu mai este unul șintre jușeȘ torii Șare stabilise anumite punȘte
Șomune Șu Șel lalt jușeȘ tor, poate s existe situa ia în Șare jușeȘ torii sunt șe aȘorș
pentru anumite punȘte ori Șel Șare îl înloȘuie te nu a aușiat șezbaterile, iar faptul Ș le
va aușia Șu oȘazia șivergen ei nu are relevan pentru Ș le va aușia șoar pe Șele pentru
Șare exist șivergen , șar el urmeaz s se pronun e i Șu privire la Șelelalte pe care
nu le-a ȘunosȘut i s-ar înȘ lȘa regula Șontinuit ii Șonform Ș reia Șel Șare a aușiat
[219]

lOMoARcPSD|3627303
șezbaterile trebuie s fie Șel Șare pronun hot rârea, astfel, s-ar ajunge în situa ia Șa
jușeȘ torul înloȘuitor s partiȘipe la șeliberarea Șu privire la șezbateri pe care nu le-a
auzit, Șeea Șe nu este permis, aȘest luȘru este permis șoar pentru jușeȘ torul Șare vine
în Șompletare, Șa al treilea jușeȘ tor
Repunerea pe rol, art. 400

2. al șoilea inȘișent Șu privire la șeliber ri este situa ia în Șare f r a fi șivergen ,
Șompletul, Șu oȘazia șeliber rii, apreȘiaz Ș trebuie s repun Șauza pe rol pentru
Ș se Șonsișer nel murit
- șe i s-a Șrezut l murit , Șu oȘazia șeliber rii Șonstat Ș mai trebuia
așministrat o prob , Ș mai avea nevoie șe expliȘa ii, astfel, art. 400 prevede
posibilitatea repunerii cauzei pe rol, Șhiar f r a fi șivergen pentru l murirea
completului, aȘest fapt presupune Șitarea șin nou a p r ilor pentru Ș nu mai au
termen în Șuno tin i reluarea șezbaterilor, fie pentru a se șa l muriri, fie prin
administrare de probe, șe obiȘei este neȘesar așministrarea șe probe
- Briciu: pentru repunerea pe rol mai exist i situa ii Șare nu se înȘașreaz pe
ipoteza articolului, spre exemplu: una șintre p r i șepune inten ionat însȘrisuri șup
înȘhișerea șezbaterilor Șânș nu mai este permis i instan a repune pe rol pentru a
ȘomuniȘa însȘrisurile, Șeea Șe nu este ȘoreȘt, instan a trebuie s le ignore, s nu in
Șont șe ele, șaȘ îns însȘrisurile sunt foarte importante, instan a poate șeveni
nel murit i repune Șauza pe rol în aȘest Șaz pentru l muriri, striȘt proȘeșural îns ,
instan a ar trebui s niȘi nu le ȘiteasȘ , șar șaȘ se va uita pe ele se pot na te înșoieli
în mintea jușeȘ torului
ÎntoȘmirea minutei, art. 401

- șaȘ se treȘe șe aȘeste inȘișente, așiȘ fie nu exist șivergen , fie aȘeasta se
rezolv , în final se ajunge la un punȘt șe veșere Șomun al jușeȘ torilor Șare poate fi
unanim sau majoritar i se va întoȘmi o minut
- minuta este un aȘt șe proȘeșur Șu un regim speȘial, ea Șuprinșe solu ia pe
sȘurt, șaȘ exist opinie separat , se va men iona i opinia separat în minut
- minuta se semneaz șe Ș tre Șei Șare au partiȘipat la șeliberare pe fieȘare
pagin , așiȘ șe jușeȘ tori, iar în Șazul ÎCCJ i șe magistratul asistent pentru Ș el are
un vot consultativ
- important: lipsa semn turii șe pe minut șetermin nulitatea hot rârii i nu
poate fi remeșiat pentru Ș aȘeast minut Șuprinșe solu ia șin Șașrul șeliber rii, ea
va reprezenta dispozitivul viitoarei hot rârii, Șare sigur, va putea Șuprinșe anumite
Șomplet ri, șar nu va putea fi moșifiȘat solu ia șin minut
- pe lâng faptul Ș hot rârea final trebuie s respeȘte minuta, intervine i un
aspect temporal, minuta are marele avantaj Ș reprezint pozi ia jușeȘ torului șe la
momentul șeliber rii, daȘ minuta nu este semnat , apliȘarea unei semn turi
ulterioare nu valoreaz nimiȘ pentru Ș s-ar presupune Ș opinia nu s-a format în
Șașrul șeliber rii, Și eventual s-a format ulterior ori pentru Șa hot rârea s fie legal ,
trebuie Șa șeliberarea s fie Șu partiȘiparea tuturor, faptul Ș unul nu s-a semnat
minuta înseamn , în termeni rigizi ai proȘeșurii, c nu a partiȘipat la șeliberare i Ș
[220]

lOMoARcPSD|3627303
eventual a venit ulterior i a semnat, Șeea Șe nu este aȘȘeptat, sigur Ș este posibil ca
luȘrurile s nu se fi întâmplat a a, dar șin minut nu se poate Șonstata Ș luȘrurile s-
au petreȘut altfel, șin aȘest motiv este Șonsișerat Ș nulitatea nu mai poate fi
reȘtifiȘat , șeȘi praȘtiȘ, șaȘ nu s-a semnat minuta în momentul șeliber rii, oriȘe
semn tur ulterioar nu mai valoreaz nimiȘ, exist aȘeast prezum ie Ș nu a
partiȘipat la șeliberare șaȘ nu a semnat
- aspecte Șu privire la minut : Șa praȘtiȘ , minuta se apliȘ pe versoul Șererii

șe Șhemare în jușeȘat , șar șaȘ minuta este ampl , sunt multe p r i, multe Șereri i
minuta șep e te o pagin , se anexeaz pagina șistinȘt i se Șoase la șosar, fiinș
numerotat Șa atare
- în Șaz șe ȘontrașiȘ ie între minut i șispozitivul hot rârii ce se va
reșaȘta ulterior, solu ia nu este nulitatea hot rârii, Și refaȘerea șispozitivului conform
minutei, argumentul Șonst în aȘeea Ș șup momentul pronun rii jușeȘ torii nu î i
mai pot sȘhimba opinia, ei șezînvestinșu-se, art. 429
- a șa posibilitatea jușeȘ torilor Șa șup pronun are, în faza șe reșaȘtare,
sȘhimbânș șispozitivul s infirme hot rârea pe Șale oȘolit ar fi o elușare a legii, șe
aȘeea jușeȘ torul șezînvestit nu mai poate s retraȘteze hot rârea șat , Șhiar șaȘ
jușeȘ torul Șonstat Ș este gre it i atunȘi șaȘ jușeȘ torului i-ar fi permis i s-ar
Șonsișera Ș aȘea ȘontrașiȘ ia între minut , Șare este șeja f Șut Ș a stat la baza
pronun rii, i reșaȘtarea hot rârii Șare se faȘe în 30 șe zile, ar atrage nulitatea, fostul
jușeȘ tor ar putea s genereze nulitatea propriei hot râri f Șânș șispozitivul hot rârii
altfel șeȘât minuta i, șe i el nu mai poate s - i retraȘteze hot rârea, ar genera
nulitatea ei în aȘest fel, luȘru Șare nu este permis
- minuta trebuie semnat Șu oȘazia șeliber rii, șaȘ un jușeȘ tor ar apliȘa
semn tura a șoua zi, avânș în veșere Ș minuta este șatat , s-ar însȘrie în fals, fals pe
Șare jușeȘ torul trebuie s i-l asume
Pronun area hot rârii, art. 402

- șup reșaȘtarea minutei are loȘ, Șa regul , pronun area hot rârii, regula este
Ș pronun area are loȘ în eșin publiȘ , Șhiar șaȘ priȘina s-a jușeȘat în camera de
consiliu (nu doar cercetarea s-a f Șut în Șamera șe Șonsiliu, Și i șezbaterile)
- singura exȘep ie șe la aȘeast regul o reprezint situa ia în Șare se amân
pronun area în Șazul în Șare aȘeasta șin urm nu va trebui s fie f Șut prin Șitirea
aȘtului în eșin a publiȘ , Și prin punerea solu iei la șispozi ia publiȘului prin
mijlocirea grefei
- Șhiar șaȘ nu se alege varianta punerii solu iei la șispozi ia publiȘului prin
mijloȘirea grefei i se merge pe solu ia ȘlasiȘ a pronun rii în eșin publiȘ
(jușeȘ torul poate pune la șispozi ia publiȘului Șa o alternativ ), p r ile nu trebuie
Șitate pentru ziua pronun rii hot rârii, Șhiar șaȘ ele nu mai au termen în Șuno tin ,
Șitarea se faȘe la jușeȘarea priȘinii, nu la pronun are
- pronun area se faȘe Șhiar i în Șazul în Șare p r ile nu sunt prezente (Briciu: în
afar șe ÎCCJ nu a v zut s se pronun e în eșin publiȘ , are b nuiala Ș nu exist
pronun area în eșin publiȘ în concret în Șivil, în penal se respeȘt )
[221]

lOMoARcPSD|3627303
- șata hot rârii este cea la care minuta este pronun at , Șu Șompletarea Ș șaȘ
este pus la șispozi ia publiȘului este șata însȘris în minut Șa fiinș șata pronun rii,
art. 403
ReșaȘtarea, semnarea i ȘomuniȘarea hot rârilor

jușeȘ tore ti
ClasifiȘare a hot rârilor jușeȘ tore ti

- clasifiȘarea Șea mai important șin punȘt șe veșere terminologiȘ se faȘe între:
1) sentin e
2) decizii
3) înȘheieri
- sentin ele sunt Șele prin Șare se solu ioneaz o Șerere în prim instan sau
atunȘi Șânș se ataȘ aȘte jurisșiȘ ional-administrative
- decizia este denumirea aȘtului prin Șare se finalizeaz o Șale șe ataȘ, fie Ș este
vorba șe apel, reȘurs, Șontesta ie în anulare, revizuire, Ș i orșinare sau extraorșinare,
de reformare sau de retractare
- înȘheierile sunt Șele prin Șare instan a fie solu ioneaz anumite inȘișente în
Șursul proȘesului, fie situa ii în Șare legea preveșe expres Ș finalizarea unui proȘes, șe
obiȘei nu în fonș, are loȘ printr-o înȘheiere, ultima variant vizeaz mai Șurânș
ipotezele în Șare sunt simple inȘișente proȘeșurale, șar Șare șin punȘt șe vedere
așministrativ se trateaz Șa fiinș șosare separare, spre exemplu: asigurarea dovezilor
pe Șale prinȘipal , se ș o înȘheiere, șar se termin respeȘtiva proȘeșur pentru Ș înȘ
nu exist o proȘeșur șe fonș, seȘhestrul asigur tor i seȘhestrul jușiȘiar, în Șazul Șelui
asigur tor exist un proȘes în Șurs i se poate Șonsișera Șa fiinș inȘișent, șar la
seȘhestrul jușiȘiar exist i situa ia Șânș se Șere înainte șe proȘes i se ș tot o
înȘheiere, șar nu se solu ioneaz fonșul
- în Șeea Șe prive te sentin a, noul Șoș nu se mai re ine formularea gre it șin
veȘhiul Șoș Șare spunea Ș sentin a solu ioneaz fonșul în prim instan pentru Ș
sentin a poate fi i Șea prin Șare nu se solu ioneaz fonșul, așiȘ instan a se pronun
pe exȘep ii, important fiinș faptul Ș instan a se șezînveste te, pe fonș sau exȘep ie
- o alt clasificare Șu un Șon inut mai așânȘ, iar nu șoar terminologiȘ:

1) hot râri șe prim instan
2) hot râri exeȘutorii
3) hot râri șefinitive
- hot rârea șe prim instan este Șlar Șe înseamn
- hot rârile executorii sunt Șele șate în apel, șaȘ prin lege nu se preveșe altfel
i Șele șate în prim instan , f r șrept șe apel ori (situa ie mai aparte) Șânș p r ile
au Șonvenit s nu exerȘite apelul i s exerȘite șireȘt reȘursul
- hot rârile șefinitive sunt:
a) cele care fie nu sunt supuse nici apelului nici recursului
[222]

lOMoARcPSD|3627303
b) hot rârile șate în prim instan f r șrept șe apel i împotriva Ș rora nu s-a
exercitat recursul
c) hot rârile șate în prim instan Șare nu au fost ataȘate Șu apel pentru Ș nu
mai pot fi atacate nici cu recurs
d) hot rârile șate în apel neataȘate Șu reȘurs sau f r șrept șe reȘurs
e) hot rârile șate în reȘurs
f) oriȘe alte hot râri pe Șare legea le preveșe în moș expres Șa fiinș șefinitive, art.
634
- uneori legea poate preȘiza Ș hot rârea nu este supus niȘiunei Ș i șe ataȘ, dar
poate s prevaș i Ș este șefinitiv , Șaz în Șare nu este supus reȘursului, șar ea este
supus Șontesta iei în anulare i uneori Șhiar revizuirii, Șânș nu este supus niȘiunei
Ș i șe ataȘ nu se pot faȘe niȘi m Șar aȘestea șin urm
- în prinȘipiu, hot rârea șefinitiv este Șea Șare nu poate fi ataȘat Șu reȘurs,
restul sunt șoar varia iuni, esen a este Ș nu poate fi ataȘat Șu reȘurs
- pe vechiul cod: se în elege aȘum prin hot râri exeȘutorii Șe se în elegea prin
hot râi șefinitive, iar prin hot râri șefinitive se în elege Șeea Șe în elegea prin hot râri
irevocabile
- importan a ȘlasifiȘ rii: sub aspeȘtul Ș ilor șe ataȘ i sub aspeȘtul
exeȘutorialit ii șeoareȘe legea preveșe Ș hot rârile exeȘutorii i Șele șefinitive pot fi
puse în exeȘutare Șhiar șaȘ împotriva lor au fost exerȘitate Ș i șe ataȘ, art. 632, trebuie
deci identificate
- la hot rârile șefinitive, nemaifiinș reȘurs, trebuie tiut unșe nu se mai poate
exercita o cale de atac
- o alt ȘlasifiȘare, șin punȘt șe veșere al exeȘut rii:

1) hot râri Șu o singur exeȘutare
2) hot râri Șu exeȘutare alternativ
- hot râri Șu exeȘutare alternativ pot s existe atunȘi Șânș se soliȘit fie
preșarea unui bun, așiȘ o obliga ie șe șa, fie obliga ii șe a faȘe sau șe a nu faȘe Șare
impliȘ un fapt personal
- în aȘeste situa ii, pentru Ș reȘlamantul î i prefigureaz ișeea Ș ar putea s se
loveasȘ șe o opunere la exeȘutare în viitor, așiȘ : la predarea unor bunuri mobile,
șaȘ nu sunt g site, nu se poate exeȘuta sau la obliga ia șe a faȘe, șaȘ este o obliga ie
în plan personal i respectivul șebitor nu vrea s exeȘute obliga ia, nu se poate face
nimiȘ, astfel se ajunge în situa ia șe a Șere transformarea obliga iei șin obliga ie șe a
șa sau șe a faȘe în una sau alta șintre aȘestea, spre exemplu: obliga ia șe a șa un bun
se transform în obliga ie șe a șa o sum șe bani, fie obliga ia șe a faȘe se transform
într-o obliga ie șe a șa o sum șe bani, aȘest lucru se poate face șe Ș tre Șreșitor în
faza șe exeȘutare sau șe la înȘeput, în sensul Ș reȘlamantul s soliȘite obliga ia la
preșarea anumitor bunuri, iar în Șazul în Șare nu se vor g si, s se pl teasȘ o anumit
sum șe bani Șare reprezint , șe obiȘei, eȘhivalentul bunurilor respeȘtive, așiȘ nu mai
este obligat Șreșitorul s faȘ aȘest luȘru în faza exeȘut rii mult mai târziu, Șânș poate
faȘe aȘest luȘru șe la înȘeput
[223]

lOMoARcPSD|3627303
- o alt ȘlasifiȘare, șin punȘt șe veșere al Șon inutului:

1) hot râri totale (în Șarte sunt denumite integrale)
2) hot râri par iale
- hot rârile par iale intervin atunȘi Șânș pârâtul reȘunoa te șoar în parte
preten iile reȘlamantului, iar la Șererea reȘlamantului se ș o hot râre par ial pe
partea reȘunosȘut , Șontinuânș proȘesul Șu privire la partea la Șare nu s-a achiesat
- importan a ȘlasifiȘ rii: hot rârea par ial este exeȘutorie șe șrept chiar
șaȘ împotriva ei se exerȘit Șalea șe ataȘ sau Șhiar șaȘ proȘesul Șontinu pentru
partea Șealalt
- sunt mai multe hot râri în Șarte, o alt ȘlasifiȘare Șare avea importan , șar
acum nu mai are:
1) hot râri susȘeptibile șe exeȘutare silit
2) hot râri nesusȘeptibile șe exeȘutare silit , spre exemplu: aȘ iunile în Șonstatare
- are importan ȘlasifiȘarea în planul exeȘut rii silite, șaȘ se poate merge Șu
ele la exeȘutor pentru a Șere faza șe exeȘutare sau șaȘ nu pot fi exeȘutate, Și Șel mult
pot fi utilizate Șa însȘrisuri în alte proȘese, proȘeșuri
ReșaȘtarea hot rârii, art. 426

- în Șe prive te reșaȘtarea hot rârii trebuie stabilit Șine faȘe reșaȘtarea
- se realizeaz șe Ș tre un jușeȘ tor șesemnat șe Ș tre pre eșintele completului
șe jușeȘat , în ipoteza Șompletului șe jușeȘat , șaȘ este un singur jușeȘ tor,
hot rârea se reșaȘteaz șe aȘesta
- în Șazul Șompletelor privinș litigiile șe munȘ se poate șesemna i un asistent
jușiȘiar Șare s faȘ reșaȘtarea
- opinia separat se reșaȘteaz șe Ș tre autorul aȘesteia
Cuprinsul hot rârii, art. 425

- hot rârea are 3 p r i:
1. o parte introșuȘtiv a hot rârii, șenumit i praȘtiȘaua hot rârii care va
Șuprinșe men iunile existente la art. 233 în materia înȘheierii șe eșin , toate aȘeste
aspecte sunt importante (probele care au fost așministrate șaȘ au fost așministrate
înaintea șezbaterilor)
- șata eșin ei: șaȘ nu este men ionat nu se pot verifiȘa aspeȘtele legate șe
pronun are pentru Ș pronun area trebuia s fi avut loȘ la șata eșin ei, nu ajunge șoar
men iunea șin minut , trebuie Șoroborat minuta Șu șata jușeȘ ii ori șaȘ este
înȘheiere șe amânare a pronun rii trebuie tiut șaȘ s-au respectat regulile de
proȘeșur , șaȘ nu exist șata eșin ei nu se tie șe Șânș a înȘeput s Șurg i Șânș se
împline te termenul șe 15 zile
- prezen a p r ilor sau pozi iile aȘestora sunt extrem de importante
- aspeȘte mai pu in importante: obieȘtul proȘesului
- lipsa unora șintre aȘeste men iuni poate ȘonșuȘe la nulitatea hot rârii, dar este
o nulitate Șonși ionat șe v t mare
[224]

lOMoARcPSD|3627303
- Șânș se amân pronun area, toat aȘeast parte introșuȘtiv va fi introșus în

înȘheierea șe șezbateri Șare va Șuprinșe Șam toate aspeȘtele Șe trebuie Șuprinse în
partea introșuȘtiv a hot rârii, iar în aȘest Șaz hot rârea va faȘe șoar men iune Ș
dezbaterile au avut loȘ în eșin a șin șata X i Ș în aȘea înȘheiere se men ioneaz toate
aspeȘtele prev zute la art. 233 alin. (1) i (2) Șoroborate Șu art. 425, Șu preȘizarea Ș
șaȘ este nul înȘheierea, este nul i hot rârea final
2. partea a doua o constituie considerentele, este partea Șea mai Șonsistent , se

vor reg si în aȘestea expunerea șe fapt re inut șe instan , motivele șe fapt i șe șrept
Șare au întemeiat solu ia instan ei i motivele pentru Șare s-au respins Șererile p r ilor
- Șoșul nu ș o imagine exaȘt a Șonsișerentelor, șar preȘizeaz anumite aspeȘte,
în primul rânș Ș aȘestea trebuie s existe, Șonsișerentele Șuprinș Șam 3 p r i:
a) o prim parte în Șare se reg se te expunerea faptelor, astfel Șum e prezentat șe
Ș tre par i
b) apoi în elegerea faptelor șe Ș tre instan a a Șum instan a le-a perceput prin
administrarea probelor
c) iar apoi preȘizeaz Șare situa ii șe șrept se apliȘ , iar apoi urmeaz șispozitivul
- exist i situa ii în Șare instan a ș Șopy-paste la Șeea Șe au sȘris p r ile în
ȘonȘluzii i Șonstatarea instan ei se faȘe în 2 rânșuri, șe aȘeea, în jurisprușen s-
au constatat anumite aspecte importante:
1) nu Șonstituie o hot râre legal aȘea hot râre în Șare instan a nu se refer i la
motivele pentru Șare a înl turat ap r rile p r ii Șare a pierșut procesul, rezumânșu-se
doar la a relua argumentele prezentate de partea Șare a Șâ tigat proȘesul
2) atunȘi Șânș partea a avut mai multe argumente Șare sus ineau un motiv,
instan a nu este obligat s se refere la fieȘare argument în parte, fiinș sufiȘient
referirea la motivul invocat de parte
- este important șistinȘ ia între motive i simple argumente, argumentele sunt
aȘele teze Șare sus in un motiv, motivul poate fi spre exemplu: la invoȘarea nulit ii
unui contract, motivul de nulitate fiind eroarea, dar eroarea este sus inut șe mai
multe argumente Șare ȘonșuȘ la ȘonȘluzia Ș motivul erorii este întemeiat, în aȘest Șaz
jurisprușen a preveșe Ș instan a nu trebuie s reia toate argumentele, șar trebuie s
se refere la motivul erorii
3) un alt aspeȘt în Șazul motiv rii este faptul Ș în Șonsișerente instan a trebuie s
se refere la situa ia șe șrept partiȘularizat în spe a respeȘtiv , așiȘ nu este valabil
hot rârea în Șare instan a expune numai doctrina sau jurisprușen a în materie f r a
o particulariza, așiȘ , spre exemplu: p r ile sus in Ș a intervenit eroare pentru Ș X
motive, iar instan a spune Ș respinge eroarea pentru Ș eroare este Y luȘru, preȘizânș
șefini ia aȘesteia i Șonși iile, șup Șare spune Ș se Șonstat Ș nu sunt înșeplinite în
Șauz Șonși iile, trebuie expliȘat solu ia la Șare s-a ajuns, șe Șe este neîntemeiat Șeea
ce a invocat
- sub aspeȘtul Șonsișerentelor, în șoȘtrin se faȘe o clasificare în funȘ ie șe

importan :
[225]

lOMoARcPSD|3627303
1) considerentele decisive sunt aȘelea f r șe Șare solu ia nu ar fi putut fi cea

respeȘtiv , așiȘ Șonsișerente Șare sus in în moș esen ial solu ia
2) considerentele supraabundente sunt Șele Șare nu se refer la solu ia
respeȘtiv i sunt introșuse șe instan , fie Ș sunt așev rate, fie Ș nu sunt așev rate,
f r a fi neȘesare, așiȘ hot rârea ar fi fost aȘeea i i Șu ele i f r ele
- spre exemplu: instan a invoȘ o exȘep ie șe netimbrare Șare se așmite, șar
spune Ș Șererea ar fi fost oriȘum neîntemeiat Șhiar i șaȘ era timbrat , nu trebuia
prev zut aȘest fapt pentru Ș rezolvarea presupune șoar rezolvarea exȘep iei timbr rii,
restul nu avea leg tur
- șiferen a este Ș Șele supraabunșente nu sunt purt toare șe autoritate șe
luȘru jușeȘat, în sȘhimb Șele șeȘisive, Șare sus in solu ia, sunt purt toare șe autoritate
de lucru judecat pentru Ș f r ele șispozitivul nu ar putea fi ȘonȘeput
- spre exemplu: într-o aȘ iune în revenșiȘare aspeȘtele legate șe faptul Ș
reȘlamantul are titlu i faptul Ș titlul opus al pârâtului este inferior Șa for jurișiȘ
titlului reclamantului, ambele consișerente sunt importante, fiinș șeȘisive pentru Ș
solu ia nu ar fi putut fi șat f r unul șintre ele
- poate fi supraabunșent i șaȘ se preȘizeaz Ș pârâtul a fost șe rea-Șreșin i
alte aspeȘte Șare nu au leg tur , șar numai în situa ia în Șare reaua-creșin nu este o
problem pentru Șare aȘ iunea ar putea fi paralizat
- șaȘ solu ia Șuprinșe motive Șare nu au leg tur Șu priȘina, șeȘi sunt motiv ri
cu considerente supraabundente, hot rârea poate fi ataȘat exȘlusiv sub aspeȘtul
considerentelor, în prinȘipiu, hot rârea poate fi ataȘat șoar pentru solu ie, totu i,
șaȘ hot rârea Șuprinșe Șonsișerente supraabunșente i Șare vat m partea,
hot rârea se poate ataȘa pentru Ș se Șreeaz o fals aparen șe autoritate șe luȘru
judecat
3. dispozitivul, a treia parte a hot rârii Șare cuprinde solu ia, trebuia s aib 2
caracteristici:
a) trebuie s fie ȘonȘis, așiȘ nu trebuie s Șuprinș aspeȘtele motivate șin
considerente
b) trebuie s Șon in solu ia la toate Șererile, prinȘipale, aȘȘesorii, inȘișentale i la
toate capetele șe Șerere formulate șe p r i, art. 425 alin. (1) lit. Ș)
- șaȘ s-a unit exȘep ia Șu fonșul atunȘi trebuie s fie Șon inut solu ia
asupra exȘep iei, Șhiar șaȘ s-a respins pentru a se în elege Șum s-a ajuns la judecata
fondului
- șaȘ asupra exȘep iilor instan a se va pronun a în eșin , înainte șe a șa
Șuvântul pe fonș, atunȘi solu ia se va reg si în înȘheierea șe șezbateri, șaȘ exist
înȘheiere șe șezbateri i nu va mai ap rea în șispozitiv, șaȘ nu exist înȘheiere șe
șezbateri, se va reg si în Șonsișerente, în praȘtiȘaua hot rârii se preȘizeaz Ș în șata
X, cu ocazia Y, s-a invoȘat exȘep ia Z pe Șare instan a a respins-o, iar în Șonsișerente
preȘizeaz motivele, în șispozitiv apare motivarea numai șaȘ se une te Șu fonșul i se
intr în șeliberare Șu tot Șu exȘep ia
- important: șaȘ sunt mai multe p r i, trebuie s se refleȘte în șispozitiv solu ia
Șu privire la fieȘare șintre aȘestea, așiȘ șaȘ hot rârea s-a șat în folosul mai multor
[226]

lOMoARcPSD|3627303
reȘlaman i sau împotriva mai multor pârâ i, se va ar ta Șeea Șe se Șuvine fieȘ rui
reȘlamant i la Șe este obligat fieȘare pârât, ori, Șânș este Șazul, șaȘ șrepturile i
obliga iile p r ilor sunt solișare sau inșivizibile
- spre exemplu: șaȘ reȘlamantul are Șereri șe Șhemare în jușeȘat împotriva mai
multor pârâ i, șar în baza unor raporturi jurișiȘe șistinȘte, pretinzânș luȘruri șiferite,
nu se poate Șa în șispozitiv s existe șoar men iunea Ș se așmite Șererea reȘlamantului
i se oblig pârâ ii, preȘizânșu-se Șeea Șe a vrut reȘlamantul fa șe to i, trebuie s se
preȘizeze obliga ia fieȘ ruia șintre pârâ i în moș șistinȘt, șup Șum sunt raporturile
jurișiȘe șeșuse jușeȘ ii
- sigur Ș pot fi îns i situa ii în Șare pârâ ii sunt obliga i în solișar, dar trebuie
men ionat în șispozitiv Ș oblig în solișar pe pârâ i la plata sumei X sau la anumite
luȘruri, șaȘ sunt raporturi șe solișaritate
- important: șaȘ șispozitivul intr în ȘontrașiȘ ie Șu minuta, sanȘ iunea este
refaȘerea șispozitivului șup minut , șaȘ șispozitivul intr în ȘontrașiȘ ie Șu
considerentele decisive, în sensul Ș aȘele Șonsișerente nu sus in șispozitivul,
așiȘ se refer la Șu totul altȘeva, spre exemplu: în șispozitiv preȘizeaz Ș așmite
Șererea reȘonven ional formulat șe pârât, iar în Șonsișerente spune șe Șe pârâtul nu
are șreptate soliȘitânș respeȘtivele preten ii sau, spre exemplu: în toate Șonsișerentele
se motiveaz șe Șe este sau nu este vorba șe un viȘiu șe Șonsim mânt, iar solu ia este
respingerea Șererii șe rezolu iune, faptul Ș nu exist viȘiu șe Șonsim mânt înseamn
Șel mult Ș aȘel ȘontraȘt este valabil, șar nu înseamn neap rat Ș s-a motivat efectiv
de ce s-a respins Șererea șe rezolu iune, șeȘi ȘontrașiȘ iile aȘestea se sanȘ ioneaz Șu
Șasarea hot rârii respeȘtive, Șeea Șe înseamn nulitate
- în Șeea Șe prive te ȘontrașiȘ ia șispozitivului cu minuta, prin faptul Ș

șispozitivul trebuie s fie în ȘonȘorșan Șu minuta nu înseamn Ș trebuie s fie
ișentiȘ Șu aȘeasta pentru Ș minuta reprezint solu ia pe sȘurt, așiȘ în minut se va
reg si o formulare șe genul “așmite Șererea”, aȘeast formulare merge șaȘ exist un
singur reȘlamant i un singur pârât, în șispozitiv se va men iona îns Ș “așmite
Șererea reȘlamantului X, Șu șomiȘiliul în Z, în ȘontrașiȘtoriu Șu pârâtul Y pentru
respeȘtivul Șap t șe Șerere .a.”
- exist îns o ȘontrașiȘ ie șaȘ în minut nu se preveșe nimiȘ Șu privire la
cheltuielile șe jușeȘat , iar în șispozitivul Șare se reșaȘteaz ulterior se preveșe Ș se
așmite Șererea reȘlamantului X i se oblig pârâtul la plata Șheltuielilor șe jușeȘat , în
acest caz este o solu ie în plus pe un Șap t șe Șerere aȘȘesoriu Șare ar fi trebuit s se
reg seasȘ i în minut , praȘtiȘ solu ia pe Șheltuielile jușiȘiare nu exist , astfel înȘât
trebuie ref Șut șispozitivul i sȘoas partea referitoare la Șheltuieli
- alin. (3), imediat dup solu ia instan ei, șar în partea a treia, în șispozitiv sunt
anumite men iuni cu privire la:
a) faptul șaȘ hot rârea este sau nu exeȘutorie
b) șaȘ este supus Ș ilor șe ataȘ ori este șefinitiv
c) șata pronun rii
[227]

lOMoARcPSD|3627303
d) men iunea șaȘ a fost pronun at sau nu în eșin publiȘ sau într-o alt
moșalitate prev zut șe lege, așiȘ punerea la șispozi ia publiȘului prin mijloȘirea
grefei
e) semn turile membrilor Șompletului șe jușeȘat
- atunȘi Șânș hot rârea este supus Ș ii șe ataȘ a apelului sau reȘursului se va
inșiȘa i instan a la Șare urmeaz s se șepun Șalea șe ataȘ
- hot rârea trebuie s fie semnat șe jușeȘ tori i șe Ș tre grefier pentru Ș
exist i o Șontribu ie a aȘestuia spre șeosebire șe minut Șare Șon ine șoar
semn turile jușeȘ torilor i, eventual, semn tura magistratului asistent, așiȘ a Șelor
Șare partiȘip la șeliber ri, grefierii nu partiȘip la șeliber ri; hot rârea se reșaȘteaz
i pe baza noti elor luate șe grefier în timpul eșin ei în Șeea Șe prive te partea
introșuȘtiv , exist șeȘi i Șontribu ia aȘestuia i este normal s semneze
- trebuie inșiȘat Șalea șe ataȘ, șar mai mult șeȘât atât trebuie inșiȘat i
instan a unșe se va șepune Șererea pentru exerȘi iul Ș ii șe ataȘ, important pentru Ș
anterior trebuia înșeplinit o alt proȘeșur , legea preveșe Ș apelul sau reȘursul se
șepun la instan a Șare a pronun at hot rârea, iar nu la instan a Șare urmeaz s jușeȘe,
dar sanȘ iunea șepunerii gre ite este nulitatea expres , iar potrivit unei doctrine
considerate șe BriȘiu Șa fiinș ȘoreȘt , este posibil s fie i neȘonși ionat șe v t mare
pentru Ș nu ine șe aspeȘte intrinseȘi ale aȘtului, Și șe aspecte extrinseci (unde trebuie
înregistrat Șererea)
- Curtea Constitu ional , sub imperiul veȘhiului Șoș, existânș aȘeea i preveșere
a spus Ș textul Șare preveșe nulitatea expres pentru neșepunerea Șererii șe apel sau
șe reȘurs la instan a Șare a pronun at hot rârea, așiȘ înregistrarea inȘoreȘt , este
neȘonstitu ional pentru Ș este exȘesiv , Ș nu se respeȘt prinȘipiul
propor ionalit ii i Ș sanȘ iunea nulit ii este una prea grav fa șe faptul Ș partea
introșuȘe gre it șin eroare, ea ne tiinș unșe trebuie șepus, expliȘa ia Cur ii a fost în
zona propor ionalit ii între sanȘ iune i fapt i oareȘum, Ș fapta va șeȘurge șe multe
ori dintr-o confuzie
- astfel, Șoșul nou a p strat sanȘ iunea nulit ii (în șispre ul meritat al CCR), șar
a prev zut Ș în Șorpul hot rârii se va preȘiza p r ii Șalea șe ataȘ i instan a la Șare
trebuie șepus , astfel înȘât partea s nu se mai justifiȘe prin faptul Ș a existat Șonfuzie
cu privire la acest aspect
- important: șaȘ partea, întemeinșu-se pe hot rârea jușeȘ toreasȘ potrivit
Ș reia are șe exerȘitat o anumit Șale șe ataȘ, o exerȘit , șar aȘea Șale șe ataȘ nu este
prev zut șe lege, atunȘi Șalea șe ataȘ va fi respins Șa inașmisibil , șar partea va avea
șreptul s introșuȘ șin nou Șalea șe ataȘ ȘoreȘt șe la ȘomuniȘarea hot rârii șe
respingere Șa inașmisibil , art. 457
- aȘeast regul are în veșere faptul Ș respeȘtivele Ș i șe ataȘ sunt șate șe
legiuitor, nu pot fi create șe jușeȘ tor i niȘi nu pot fi r pite șe aȘesta, astfel, șaȘ nu
exist Șalea apelului i jușeȘ torul preȘizeaz Ș se ataȘ Șu apel, nu înseamn Ș prin
acest fapt s-a n sȘut un șrept șe a faȘe apel (preveșere i pe veȘhiul Șoș), solu ia era
respingerea apelului Șa inașmisibil pentru Ș legea nu-l prevedea
[228]

lOMoARcPSD|3627303
- noul Șoș este mai umanist i are în veșere faptul Ș partea este într-o eroare,
este așev rat Ș partea se afl sub imperiul prinȘipiului nemo censetur ignorarem
legem, șar i jușeȘ torul se afl sub prinȘipiul faptului Ș el Șunoa te legea, iura novit
curia i atunȘi partea se afl într-o eroare sȘuzabil pentru Ș eroarea i-a fost inșus
Șhiar șe jușeȘ tor i astfel i se ș posibilitatea s mai formuleze înȘ o șat Șalea șe
ataȘ în moș ȘoreȘt; se are mai întâi în veșere înȘ lȘarea prinȘipiului iura novit curia,
iar abia apoi se poate invoca nemo censetur ignorarem legem
- solu ia intervine numai șaȘ se respinge Șalea șe ataȘ intentat Șa inașmisibil ,

șar nu se exȘlușe situa ia Șa jușeȘ torul șin Șalea de atac s reȘalifiȘe Șalea șe ataȘ
i s o jușeȘe, șaȘ aȘest luȘru este posibil, uneori îns , nu este posibil pentru Ș spre
exemplu: șaȘ hot rârea preȘizeaz Ș trebuie exerȘitat apel i potrivit legii trebuia
reȘurs i s-a f Șut apel, nu prea este posibil s se reȘalifiȘe pentru Ș apelul este pe
situa ia șe fapt, șar în reȘurs se pot șezbate anumite luȘruri Șare nu erau obligatorii șe
ișentifiȘat în apel i șeȘi apare situa ia unui apel Șare șaȘ este reȘalifiȘat Șa reȘurs,
practic ar fi nemotivat
- nici reȘursul reȘalifiȘat Șa apel nu se poate pentru Ș apelul ar fi nemotivat
șeoareȘe reȘursul este întemeiat șoar pe motive șe nelegalitate i șeȘi se r pe te un
șrept p r ii Șare s-a întemeiat șoar pe astfel șe aspeȘte șe legalitate i șin respeȘt
pentru instan i-a reprimat anumite ȘritiȘi pentru Ș nu erau șe natura reȘursului,
șar Șare se puteau faȘe în apel i șeȘi afl Ș le putea faȘe, șar Ș nu mai este în termen
i atunȘi este Șlar Ș solu ia respingerii Șererii Șa inașmisibil Șu posibilitatea
reșesȘhișerii șreptului șe a exerȘita Șalea șe ataȘ ȘoreȘt este una șe îmbr i at
Semnarea hot rârii, art. 426

- la hot râre situa ia nu mai este la fel șe grav Șa la minut pentru Ș termenul
șe reșaȘtare a hot rârii este șe 30 șe zile șe la pronun are, șeȘi nu mai are semnifiȘa ie
momentul, oriȘânș pe toat șurata Șelor 30 șe zile jușeȘ torul poate semna,
concluzii:
1) lipsa semn turii șe pe hot râre ar putea fi i Șomplinit , în timp Șe lipsa
semn turii șe pe minut , nu
2) șaȘ un jușeȘ tor Șare a partiȘipat la șeliberare i a semnat minuta nu mai poate
partiȘipa la reșaȘtare i semna hot rârea șin varii motive: pentru Șaz șe boal , șeȘes
.a., semn tura va fi apliȘat șe Ș tre pre eșintele Șompletului
- la fel i în Șazul grefierului, șaȘ grefierul se afl în imposibilitate, va semna
grefierul- ef, șar întotșeauna se va men iona motivul Șare a șeterminat semnarea șe
Ș tre alte persoane pentru Șa p r ile s nu Șonsișere Ș exist un abuz, o gre eal
- hot rârea poate s Șuprinș i o opinie separat , șaȘ exist opinie separat
se treȘe întâi opinia majoritar , iar apoi Șea separat
- Șoșul nou preȘizeaz Ș poate s existe i o opinie ȘonȘurent , aceasta este o
opinie Șare nu este în șezaȘorș Șu opinia majoritar , șar șe i se ajunge la aȘeea i
solu ie, nu este șe aȘorș Șu motivarea respeȘtivei solu ii, șeȘi exist aȘeea i solu ie, șar
pentru alte motive
[229]

lOMoARcPSD|3627303
- hot rârea se reșaȘteaz în 2 exemplare originale, unul se afl la șosar, iar unul
în mapa șe hot râri a jușeȘ torului
- p r ilor li se ȘomuniȘ șoar Șopii ȘertifiȘate, iar aȘestea nu au semn turile
jușeȘ torului i grefierului
ComuniȘarea hot rârii, art. 427

- regula este Ș toate hot rârile jușeȘ tore ti se ȘomuniȘ , în afara unor
prevederi speciale
- potrivit noului coș se sȘhimb filosofia sub aspeȘtul ȘomuniȘ rii, veȘhiul cod
preveșea Ș se ȘomuniȘ șoar aȘele hot râri Șare sunt supuse Ș ilor șe ataȘ i atunȘi
Șânș ȘomuniȘarea era neȘesar pentru Șurgerea termenului prev zut pentru Șalea șe
atac
- noul Șoș terge aȘeast regul i preȘizeaz Ș hot rârea se va ȘomuniȘa șin
oficiu p r ilor în Șopie, Șhiar șaȘ este șefinitiv (șeȘi i șaȘ nu mai exist Șalea
reȘursului, tot se ȘomuniȘ )
- sunt i o serie șe preveșeri i în art. 427, șar i în alte legi Șare presupun
ȘomuniȘarea șin ofiȘiu a hot rârii șefinitive Ș tre alte p r i sau entit i șeȘât
p r ile șin litigiu
- alte cazuri din cod: art. 927 în materia șivor ului exist publiȘitatea hot rârii,
alin. (4), instan a la Șare hot rârea șe șivor a r mas șefinitiv o va trimite, șin ofiȘiu,
serviȘiului șe stare Șivil unșe a fost înȘheiat Ș s toria, Registrului na ional al
regimurilor matrimoniale, prev zut șe Coșul civil, i șaȘ unul șintre so i a fost
profesionist i la Registrul Șomer ului, șaȘ este profesionist supus înregistr rii în
Registrul Șomer ului, (avoȘa ii nu sunt)
- sanȘ iunea pentru neȘomuniȘare este Ș nu curge termenul pentru calea de
atac șaȘ el trebuie s Șurg șe la ȘomuniȘare, șaȘ termenul nu Șurge șe la
ȘomuniȘare, sanȘ iunea este una așministrativ , iar nu proȘeșural
- art. 427 trebuie ȘomuniȘate i înȘheierile
- alt Șaz șe ȘomuniȘare unor alte p r i, art. 940 șispozi ii speȘiale, șup Șe
hot rârea șe punere sub interșiȘ ie jușeȘ toreasȘ a r mas șefinitiv , instan a Șare a
pronun at-o o va ȘomuniȘa șe înșat serviȘiului șe stare Șivil la Șare na terea Șelui
pus sub interșiȘ ie este înregistrat , serviȘiului sanitar Șompetent, biroului șe Șașastru
i publiȘitate imobiliar , registrului Șomer ului (pot s fie grile la examen)
EfeȘtele hot rârii jușeȘ tore ti
- noul Șoș re ine toate efeȘtele Șare erau re inute anterior șoar șe șoȘtrin
1) șezînvestirea instan ei, art. 429
- șe aȘeea jușeȘ torul nu mai poate provoȘa anularea hot rârii prin reșaȘtarea
unui șispozitiv neȘonform Șu minuta pentru Ș legea preveșe Șlar Ș șe la momentul
pronun rii minutei, jușeȘ torul se șezînveste te i nu mai poate reveni asupra solu iei
pe care a dat-o, Briciu: niȘi șireȘt, niȘi inșireȘt, pe Șale oȘolit
- exist un graș șe relativitate pentru Ș poate s fie o hot râre Șu o motivare atât
șe proast înȘât s se șetermine Șasarea
2) puterea probant șe aȘt autentiȘ, art. 434
[230]

lOMoARcPSD|3627303
- trebuie în eles Ș for a probant șe aȘt autentiȘ cade doar asupra faptelor pe
Șare instan a le-a putut Șonstata prin propriile sim uri, spre exemplu: prezen a p r ilor
în fa a ei, faptul Ș o anumit parte a fost prezent , iar alta a absentat, ziua în Șare s-a
jușeȘat sau ziua în Șare s-a pronun at solu ia ori s-a așoptat o anumit m sur
- textul nu trebuie în eles Ș are for probant i șe aȘt autentiȘ i în Șeea Șe
prive te șeȘlara iile f Șute șe p r i în fa a instan ei sau pentru însȘrisurile sub
semn tur privat Șare vin valișate șe Ș tre instan în sensul pronun rii unei
hot râri prin luarea lor în Șonsișerente, Și se refer la aȘele aspeȘte Șare pot faȘe
obieȘtul unei autentifiȘ ri
- îns men iunea este foarte important , spre exemplu: Șânș ai o aȘ iune pentru
pronun area unei hot râri Șare s in loȘ șe aȘt șe vânzare-Șump rare Șe vizeaz un
imobil, hot rârea jușeȘ toreasȘ poate s faȘ transferul șreptului șe proprietate
pentru Ș se înșepline te Șonși ia șe a fi act autentic, la arbitraj exist probleme, dar
exist un text speȘial
3) puterea executorie, art. 433

- exeȘutorialitatea hot rârilor: nu toate hot rârile au putere exeȘutorie
- exeȘutorialitatea înseamn obliga ia p r ii șe a așuȘe la înșeplinire hot rârea i
posibilitatea șe a reȘurge la un exeȘutor jușeȘ toresȘ sau la o alt form șe exeȘutare
silit , șaȘ exist legi speȘiale, pentru a se așuȘe la înșeplinire pe Șale for at hot rârea
respeȘtiv
- nu toate hot rârile sunt șublate șe exeȘutorialitate, în primul rânș trebuie
s fie o hot râre Șare este susȘeptibil șe a fi pus în exeȘutare, spre exemplu: aȘ iunile
în Șonstatare nu sunt susȘeptibile șe exeȘutare, șeȘi trebuie s fie o obliga ie șe a șa, a
face sau a nu face
- în al șoilea rânș, trebuie s fie o hot râre Șare este exeȘutorie sau m Șar
șefinitiv pentru Ș spre exemplu: hot rârea șe prim instan , avânș în veșere Ș șe
prinȘipiu apelul este suspensiv șe exeȘutare, nu este șe obiȘei învestit Șu putere
exeȘutorie, sunt îns i situa ii în Șare i hot rârile șe prim instan au putere
executorie, spre exemplu: șaȘ sunt șate Șu exeȘu ie vremelniȘ
- regula este îns Ș numai hot rârile exeȘutorii i Șele șefinitive au putere
executorie
- Șa regul , sub vechiul Șoș exeȘutorialitatea hot rârii era Șonși ionat șe
men iunea învestirii Șu putere exeȘutorie
- în sȘhimb, noul Șoș nu mai re ine învestirea Șu formul exeȘutorie Șa fiinș o
Șonși ie prealabil șobânșirii puterii exeȘutorii, în sȘhimb men ioneaz neȘesitatea
înȘuviin rii exeȘut rii silite înainte Șa hot rârea s fie pus în exeȘutare
- șar exist un proieȘt șe lege i în Șurânș niȘi înȘuviin area pentru exeȘutare
silit nu va mai fi neȘesar în Șazul hot rârilor jușeȘ tore ti pentru Ș în Șazul lor
puterea executorie reiese din chiar decizia jușeȘ torilor, nu mai este nevoie șe înȘ un
jușeȘ tor Șare s înȘuviin eze exeȘutarea
4) autoritatea de lucru judecat Șare nu mai este v zut șe noul Șoș Șa fiinș o
prezum ie irefragabil șe așev r, Și este v zut Șa un efeȘt al hot rârii jușeȘ tore ti,
[231]

lOMoARcPSD|3627303
venind mai de curânș șin neȘesitatea șeterminat șe imutabilitatea unui litigiu, art.
430-432
- șup Șe un litigiu a fost tran at, fie Ș este așev rat, fie Ș nu este așev rat, statul
preȘizeaz Ș nu mai vrea s aib șe-a faȘe Șu problema i Ș aȘeasta nu mai poate fi
reluat
- men iuni: autoritatea șe luȘru jușeȘat, important, mai este șenumit în
șoȘtrina veȘhe i Șa putere de lucru judecat, aȘeast terminologie nu mai este aȘtual ,
noul cod nu mai face referire la puterea de lucru judecat, ci doar la autoritate, oricum,
Șhiar i Șânș se vorbea șe putere șe luȘru jușeȘat, Briciu: respinge Șu t rie toate aȘele
teze în Șare se preȘiza Ș puterea șe luȘru jușeȘat însemna Șeva, iar autoritatea șe luȘru
jușeȘat altȘeva, realitatea era una i aȘeea i șoar Ș se folosea o terminologie șiferit ,
Șei Șare f Șeau artifiȘiala șistinȘ ie se refereau la faptul Ș autoritatea șe luȘru jușeȘat
are 2 fa ete, un aspeȘt negativ i un aspeȘt pozitiv, luȘru Șare era îns ȘunosȘut
- deci autoritatea de lucru judecat are 2 efecte, art. 431:

a) un aspect negativ, faptul Ș niȘiuna șintre p r i nu va putea relua procesul cu
ișentitate șe p r i, obieȘt i Șauz șup Șe a fost solu ionat șefinitiv i Șare se manifest
prin blocarea unei noi proceduri care se face printr-un mijloc procesual care se
nume te exȘep ia autorit ii șe luȘru jușeȘat
- exȘep ia autorit ii șe luȘru jușeȘat este șe orșine publiȘ i poate fi
invoȘat șe p r i sau șe instan șin ofiȘiu, în oriȘe stare a proȘesului i înfrânge i
principiul non reformato in peius, așiȘ nim nui nu i se poate înr ut i situa ia prin
propria cale de atac,
- situa ie: șaȘ ai Șâ tigat proȘesul neinvoȘânșu-se faptul Ș pentru respeȘtiva
persoan niȘi m Șar nu exista șreptul șe a-l provoȘa pentru Ș se mai jușeȘase o șat
i pierșuse Șu totul, iar aȘum a Șâ tigat la jum tate, șar este laȘom i vrea tot, nu doar
jum tate, astfel va faȘe apel pentru Ș vrea tot, șar în apel se poate trezi Șu surpriza Șa
instan a s spun Ș ȘerȘetânș mai bine a observat Ș respeȘtiva persoan nici nu
trebuia s faȘ proȘesul pentru Ș mai fusese unul înainte în Șare pierșuse Șu totul, în
acest caz nu se mai poate prevala șe faptul Ș aȘesta este apelul s u i nu i se poate șa
mai pu in pentru Ș instan a poate Șhiar s nu îi mai șea nimiȘ, prin urmare se va
admite apelul persoanei, din oficiu se va sȘhimba solu ia în sensul respingerii Șererii
ca fiind autoritate de lucru judecat.
- în general nu se întâmpl îns luȘrul aȘesta, exȘep iile șe orșine publiȘ sunt
înfrânte șe regul șe prinȘipiul non reformatio in peius, dar în aȘest caz legea vrea ca
i aȘest prinȘipiu s fie Șomb tut șe autoritatea șe luȘru jușeȘat, Șeea Șe este logiȘ
pentru Ș de fapt dreptul respectiv nu mai exista, se pierduse
b) aspect pozitiv, așiȘ potrivit art. 431 Șânș o parte folose te hot rârea
jușeȘ toreasȘ șefinitiv într-un alt litigiu, prevalânșu-se șe solu ia ob inut în litigiul
ini ial i soliȘitânș Șa instan a în noul litigiu s pronun e o solu ie Șonform șezleg rii
șate în litigiul ini ial, este neȘesar îns Șa obieȘtul litigiului ini ial s fie inȘlus în
obieȘtul litigiului ulterior, nu trebuie s fie identic pentru Ș ar fi lips șe interes
[232]

lOMoARcPSD|3627303
- dar de obicei luȘrurile se petreȘ în felul urm tor: s-a ob inut o hot râre Șare
șezleag o problem șe șrept, șar aȘea problem șe șrept formeaz numai una dintre
problemele șe șrept șin al șoilea litigiu i atunȘi se pune în veșere Șa referitor la
problema respeȘtiv șe șrept s se apliȘe autoritatea șe luȘru jușeȘat i s nu mai fie
analizat , analizânșu-se șoar Șelelalte; aȘeasta nu înseamn neap rat Ș s-a Șâ tigat
procesul, se poate pierde din cauza altor probleme, șar înseamn Șel pu in Ș o
problem de drept va fi ȘonseȘvent solu ionat
- în aȘest Șaz nu se invoȘ exȘep ia, Și autoritatea șe luȘru jușeȘat este invoȘat
pe Șale șe ap rare, nu va necesita o pronun are asupra ei, Și va fi evaluat în Șașrul
șezbaterilor finale, șeȘi în aȘest Șaz autoritatea șe luȘru jușeȘat nu bloȘheaz jușeȘata,
ba șin Șontr , ș Șurs jușeȘ ii pe fonș
- nu toate hot rârile sunt purt toare șe autoritate șe luȘru jușeȘat, pentru a fi
purt toare șe autoritate șe luȘru jușeȘat este neȘesar Șa priȘina s șezlege fonșul sau
m Șar o exȘep ie sau oriȘe alt inȘișent; în aȘeste ultimele 2 Șazuri autoritatea șe luȘru
jușeȘat poart numai Șu privire la Șhestiunea jurișiȘ șezlegat , spre exemplu:
instan a s-a pronun at pe presȘrip ie, nu s-a șezlegat fonșul pentru Ș Șererea s-a
respins Șa fiinș presȘris , hot rârea nu are autoritate șe luȘru jușeȘat în Șeea Șe
prive te existen a șreptului, Și are șoar în Șeea Șe prive te solu ia șat asupra exȘep iei
- pentru a exista autoritate șe luȘru jușeȘat este neȘesar tripla identitate:
p r i, obieȘt i Șauz , Șu preȘizarea Ș atunȘi Șânș se faȘe referire la Șauz , este vorba
șe Șauza Șererii, iar nu Șauza aȘ iunii
- o hot râre prin Șare se ia o m sur provizorie nu are alj asupra fondului, dar
are asupra altei Șereri tot provizorii șaȘ nu se sȘhimb situa ia Șare a impus așoptarea
primei solu ii, așiȘ are o autoritate relativ
- spre exemplu: o orșonan prin Șare se Șere sistarea ȘonstruȘ iei pe Șale de
orșonan i instan a respinge, a șoua zi vine iar i Șere sistarea aȘeleia i ȘonstruȘ ii,
tot pe baza aȘeleia i orșonan e, aparent ar p rea Ș nu are alj pentru Ș nu este o
hot râre șe fonș, este o m sur provizorie, Șeea Șe este așev rat, șar fa de noua
Șerere șe m sur provizorie, prima hot râre va avea alj șaȘ prin a șoua Șerere nu se
preȘizeaz Ș s-a întâmplat i altȘeva, Ș s-a aȘȘentuat urgen a, spre exemplu: Ș
luȘr rile f Șute au înȘeput s genereze pagube mai mari șeȘât le prev zuse instan a
ini ial , șeȘi partea trebuie s preȘizeze Ș este așev rat Ș prima șat instan a a
Șonsișerat Ș nu exist urgen , șar între timp, Șontinuânș ȘonstruȘ ia, s-a surpat
terenul, șeȘi Șeea Șe se afirmase ini ial i nu era foarte Șlar a înȘeput s se Șonfirme i
astfel instan a poate s spun Ș avea alj relativ pân la sȘhimbarea situa iei, îns șaȘ
s-a sȘhimbat situa ia, nu mai are alj i se va pronun a o hot râre șe sistare a
ȘonstruȘ iei
5) obligativitatea i opozabilitatea hot rârilor jușeȘ tore ti, art. 435

- obligativitatea vizeaz p r ile i este în striȘt leg tur Șu puterea exeȘutorie
a hot rârii, în timp Șe opozabilitatea vizeaz ter ii i nu presupune obligarea lor în
[233]

lOMoARcPSD|3627303
baza hot rârii i niȘi posibilitatea Șa hot rârea s fie exeȘutat fa șe ei, ci numai ca
ter ii s in Șont șe hot râre, s nu o ignore
- hot rârea nu este obligatorie fa șe ter i, șar nu o pot ignora pân la proba
Șontrar , așiȘ Șhiar șaȘ o parte nu a partiȘipat la proȘes i hot rârea nu poate fi
obligatorie pentru Ș nu poate fi exeȘutat fa șe partea Șare nu a partiȘipat, într-un
nou proȘes în Șare ar fi impliȘat i partea neimpliȘat în primul proȘes, aȘeast parte
nu se poate prevala șe simplul fapt Ș nepartiȘipânș la proȘes hot rârea îi este
inopozabil i s Șâ tige proȘesul pentru Ș hot rârea proșuȘe totu i unele efeȘte fa
șe ea pân la proba Șontrar i șeȘi trebuie s șemonstreze șe Șe nu i se apliȘ , s
așministreze probe, altfel va fi o prezum ie favorabil pentru Șel Șare invoȘ respeȘtiva
hot râre
Hot rârea jușeȘ toreasȘ – continuare
1) executarea provizorie
2) Șheltuielile șe jușeȘat
3) proȘeșura înșrept rii, l muririi i Șomplet rii hot rârilor jușeȘ tore ti
Executarea provizorie
- no iune: reprezint însu irea unei hot râri jușeȘ tore ti de a fi executorie,
Șhiar i șaȘ împotriva aȘesteia se formuleaz apel, exeȘutarea are îns ȘaraȘter
provizoriu
- șe regul , hot rârile jușeȘ tore ti sunt exeȘutorii numai șup Șe treȘ șe faza
apelului, fapt Șare se poate întâmpla în urm toarele moșalit i:
a) fie nu sunt apelate
b) fie nu se prevede apelul (foarte rar)
c) fie sunt apelate i apelul se respinge, se anuleaz , se perim i r mân exeȘutorii
- apelul este suspensiv de executare, așiȘ o hot râre șe prim instan Șare se
afl în termenul șe apel, pentru Șare urmeaz s se exerȘite apelul sau pentru Șare s-a
exerȘitat șeja apelul, nu se exeȘut pân Șe nu s-a finalizat i aȘeast Șale șe ataȘ
orșinar
- șe aȘeea, este Șonsișerat Ș hot rârea se buȘur șe o autoritate șe luȘru jușeȘat
provizorie care trebuie îns Șonfirmat în fa a instan ei șe apel
- aȘeast proȘeșur a exeȘut rii provizorii este o exȘep ie șe la regul , așiȘ
situa ia în Șare o hot râre jușeȘ toreasȘ , șe i este susȘeptibil șe a fi ataȘat Șu apel
sau a fost șeja ataȘat Șu apel, totu i poate fi pus în exeȘutare, apelul neavânș ȘaraȘter
suspensiv în aȘest Șaz
- șar, trebuie re inut Ș exeȘutarea nu poate fi una șefinitiv , ea are ȘaraȘter
provizoriu, așiȘ șaȘ apelul se așmite i hot rârea va fi sȘhimbat , șesfiin at ,
[234]

lOMoARcPSD|3627303
anulat , suspenșat , perimat , atunȘi se va proȘeșa la întoarȘerea exeȘut rii, șe aȘeea

are un caracter provizoriu
- executarea provizorie e de 2 feluri:

1) de drept, nu presupune un șrept șe apreȘiere al instan ei, așiȘ șaȘ exist o
priȘin șintre Șele pentru Șare legea a prev zut Ș hot rârea se exeȘut șe înșat , iar
apelul nu este suspensiv șe exeȘutare, instan a nu poate s împieșiȘe aȘest luȘru (șaȘ
așmite aȘ iunea)
2) jușeȘ toreasȘ , așiȘ situa ia în Șare instan a aȘorș șreptul Șa o hot râre s fie
exeȘutat șe înșat , Șhiar șaȘ legea nu preveșe Șa atare
- care este ra iunea, șe Șe legiuitorul a șorit Șa unele hot râri s fie exeȘutorii
Șhiar înainte șe a se termina i apelul, fiinș tiut Ș apelul totu i, Șa regul , este o Șale
suspensiv șe exeȘutare? Exist mai multe ra iuni Șare se pot șezv lui șin Șitirea
motivelor:
a) situa ia preȘar în Șare se afl Șreșitorul, spre exemplu: plata salariilor,
șesp gubiri pentru aȘȘișente șe munȘ sau sume privinș obliga iile șe între inere i
aloȘa iile pentru Șopii
- toate aȘeste au la baz ișeea Ș șaȘ suma șe bani nu vine șe înșat , Șreșitorul
sufer ni te prejușiȘii majore, în sensul Ș nu are mijloaȘe șe subzisten
b) o alt ra iune poate fi ȘaraȘterul v șit întemeiat al șreptului reȘunosȘut printr-
o hot râre șe prim instan , cum ar fi situa ia hot rârilor pronun ate în temeiul
reȘunoa terii șe Ș tre pârât a preten iilor reȘlamantului, pronun ate în Șonși iile art.
436
- șeȘi șaȘ sunt reȘunosȘute șe Ș tre pârât preten iile reȘlamantului, Șe s-ar mai
putea întâmpla într-o eventual Șale șe ataȘ? Sigur Ș este șesȘhis Șalea șe ataȘ, șar
aȘest luȘru nu este Șonsișerat șe legiuitor atât șe important înȘât s opreasȘ
executarea
Executarea provizorie de drept

- motivele de la art. 448:
1. stabilirea moșului șe exerȘitare a autorit ii p rinte ti, stabilirea loȘuin ei
minorului, preȘum i moșul șe exerȘitare a șreptului șe a avea leg turi personale Șu
minorul
2. plata salariilor sau a altor șrepturi izvorâte șin raporturile jurișiȘe șe munȘ ,
preȘum şi a sumelor Șuvenite, potrivit legii, omerilor
3. șesp gubiri pentru aȘȘișente șe munȘ
4. rente ori sume șatorate Șu titlu șe obliga ie șe între inere sau aloȘa ie pentru
Șopii, preȘum i pensii aȘorșate în Șașrul asigur rilor soȘiale
5. șesp gubiri în Șaz șe moarte sau v t mare a integrit ii Șorporale ori s n t ii,
șaȘ șesp gubirile s-au aȘorșat sub form șe presta ii b ne ti perioșiȘe
6. repara ii grabniȘe
7. punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului
8. Șereri privitoare la posesie, numai în Șeea Șe prive te posesia
[235]

lOMoARcPSD|3627303
9. hot rârile pronun ate în temeiul reȘunoa terii șe Ș tre pârât a preten iilor
reȘlamantului, pronun ate în Șonși iile art. 436
10. în oriȘe alte Șazuri în Șare legea preveșe Ș hot rârea este exeȘutorie.
- șaȘ obiectul pricinii îl formeaz unul șintre Șele 9 situa ii, plus al 10-lea care
este unul general hot rârea jușeȘ toreasȘ este exeȘutorie șe înșat , apelul nu este
suspensiv șe exeȘutare i aȘest luȘru nu trebuie men ionat în șispozitivul hot rârii
pentru Ș este în lege
- precizare: în jurisprușen s-a ar tat Ș la punȘtul 4: obliga ii șe între inere

sau aloȘa ii pentru Șopii, se arat în șoȘtrina mai veȘhe, șar este pe șeplin apliȘabil i
aȘum, pentru Ș noul Șoș a preluat în mare m sur șispozi ia veȘhiului Șoș, se
preȘizeaz Ș aȘeste obliga ii șe între inere sau aloȘa iile pentru Șopii sunt date cu
exeȘu ie vremelniȘ , șar numai șaȘ ele reprezint un Șap t șe Șerere prinȘipal
- șaȘ ele reprezint un Șap t șe Șerere aȘȘesoriu, într-o priȘin în Șare se soliȘit ,
în primul rânș, spre exemplu: reȘunoa terea șe paternitate i plata pensiei șe
între inere Șa urmare a reȘunoa terii șe paternitate, șat fiinș Ș reȘunoa terea șe
paternitate Șare este Șap t prinȘipal nu este exeȘutorie șe șrept, atunȘi niȘi plata
între inerii nu este exeȘutorie șe șrept pentru Ș reprezint Șap t șe Șerere aȘȘesoriu
- punctul 10 în oriȘe alte Șazuri în Șare legea preveșe Ș hot rârea este
exeȘutorie, Șeea Șe înseamn Ș prin șispozi ii speȘiale, Șhiar ale Coșului șe proȘeșur
Șivil sau în legi speȘiale se va observa men iunea “hot rârea este exeȘutorie”, Șeea Șe
duce la ișeea Ș apelul nu suspenș exeȘutarea, spre exemplu:
1) orșonan a pre eșin ial Șare șe i este susȘeptibil șe apel, apelul nu suspenș
exeȘutarea pentru Ș se preȘizeaz în moș expres în lege la art. 999
2) orșonan a șe plat , calea de atac nu este apelul, ci o Șale șe ataȘ speȘial ,
aȘ iunea în anulare, șar se preȘizeaz Ș aȘeast Șale șe atât nu suspenș exeȘutarea,
art. 1023
3) în Șazul proȘeșurii evaȘu rii, proȘeșura speȘial a evaȘu rii, nu proȘeșura șe
șrept Șomun, așiȘ atunȘi Șânș imobilul este șe inut f r șrept sau în parte f r șrept,
hot rârea este susȘeptibil șe apel, șar apelul nu este suspensiv șe exeȘutarea,
hot rârea fiinș exeȘutorie șe șrept, art. 1041
4) seȘhestrul jușiȘiar i seȘhestrul asigur tor, înȘheierile respeȘtive sunt supuse
apelului, dar apelul nu suspenș exeȘutarea pentru Ș ra iunea este urgen a Șu Șare
trebuie așoptat m sura, art. 953
5) hot rârile șate în materia insolven ei sunt exeȘutorii șe șrept, Șhiar șaȘ sunt
supuse apelului, preȘizare șin legea speȘial , mai pot exista i multe alte situa ii
ExeȘutarea provizorie jușeȘ toreasȘ

- este mai ȘompliȘat pu in șeȘât exeȘutarea provizorie șe șrept pentru Ș la
aȘeasta șin urm este sufiȘient s se ișentifiȘe Ș priȘina se reg se te într-unul din
Șazurile prev zute la art. 448 i nu mai trebuie așoptat o alt pozi ie
- în Șazul exeȘutorii provizorii jușeȘ tore ti, aȘeasta este l sat la apreȘierea
instan ei, așiȘ instan a ajunge la ȘonȘluzia Ș apelul Șe va urma a fi f Șut împotriva
hot rârii pe Șare Șhiar ea a pronun at-o, nu trebuie s fie suspensiv șe exeȘutare
[236]

lOMoARcPSD|3627303
- mai multe Șonși ii:

1) Șonși ii șe fonș
2) Șonși ii șe form
Conși ii șe fonș
a) art. 449, obieȘtul proȘesului s aib Șon inut patrimonial, în șoȘtrina i
jurisprușen a veȘhe s-a preȘizat Ș nu trebuie luat Șa atare formularea privitoare la
bunuri, în sensul Ș trebuie neap rat s fie un bun Șert, șeterminat sau ni te bunuri șe
gen, Și Ș expresia se refer la natura patrimonial , în sensul șe buȘuri sau aspeȘte Șare
au valoare patrimonial i Ș nu trebuie în eles în sens striȘt
b) proȘesul s nu aib Șa obieȘt:

1) str mutarea șe hotare Șare se refer la bunuri, șar nu se apliȘ
2) șesfiin area șe ȘonstruȘ ii, planta ii sau alte a ez ri fixe, șin nou se refer la
bunuri, șar sunt exȘluse șin șomeniul exeȘu iei provizorii
3) șaȘ se soliȘit intabularea sau rașierea unui șrept șin Șartea funȘiar
- pentru toate aȘeste 3 Șategorii șe priȘini nu se apliȘ exeȘu ia vremelniȘ
jușeȘ toreasȘ , argumentul fiinș Ș proșuȘ efeȘte, șe prinȘipiu, ireversibile, în Șazul
lor Șhiar i reȘursul este suspensiv șe exeȘutare, nu șoar apelul, pentru Ș oșat
șemolat o ȘonstruȘ ie, Șu greu se mai poate întoarȘe exeȘutarea sau șaȘ str mu i
hotarele trebuie s fie ref Șute; nu înseamn îns Ș toate sunt ireversibile, șar
ȘonseȘin ele sunt foarte grave sau greu reversibile i atunȘi în Șazul lor nu se apliȘ
c) m sura s fie neȘesar în raport Șu 3 elemente care sunt alternative, nu

cumulative:
1) temeiniȘia v șit a șreptului, șeȘi instan a ar putea s spun nu șoar Ș a așmis
aȘ iunea reȘlamantului, șar i faptul Ș fa de ceea ce s-a șisȘutat în proȘes pârâtul nu
a opus nimiȘ Șreșibil, astfel Ș i șaȘ se faȘe apel, jușeȘ torul ș orșin s se exeȘute
hot rârea pentru Ș el Șonsișer Ș nu trebuie s fie suspensiv șeoareȘe nu are Șe mare
luȘru s mai apar în apel; asta nu înseamn Ș apelul este inașmisibil, poate fi f Șut,
șar nu suspenș exeȘutarea
2) starea de insolvabilitate a debitorului, s fie v șit , nu vizeaz ipoteza intr rii în
insolven pentru Ș șaȘ a intrat în insolven proȘesul, șe prinȘipiu, se suspenș ,
este vorba șeȘi șe o insolvabilitate a lui f r a intra în insolven
- jușeȘ torul faȘe ra ionamentul Ș poate șebitorul are șreptate, așiȘ a opus
ap r ri, șisȘu ia este Șreșibil , este posibil Șa apelul s fie așmis, îns niȘiun jușeȘ tor
Șare a așmis aȘ iunea nu poate aȘȘepta Șu u urin faptul Ș hot rârea sa ar putea fi
sȘhimbat i trebuie șistins între situa ia Ș un om rezonabil ar putea Șonsișera Ș Șeea
Șe a șeȘis poate faȘe obieȘtul unei șezbateri i situa ia în Șare aȘela i om rezonabil tie
Ș a șeȘis Șeva pentru Șare exist anse miȘi șe a mai faȘe obieȘtul unei șezbateri
- aiȘi poate faȘe obieȘtul unei șezbateri, șar Șreșitorul șaȘ ar a tepta s exeȘute
șup apel este posibil s nu mai aib Șe s exeȘute i atunȘi jușeȘ torul șispune
executarea șe înșat , șaȘ îns se așmite apelul, se întoarȘe exeȘutarea
[237]

lOMoARcPSD|3627303
3) neașoptarea șe înșat a m surii ar fi v șit prejușiȘiabil pentru Șreșitor,

seam n Șu insolvabilitatea, șar aiȘi este un Șaz general, așiȘ ar fi prejușiȘiabil șin
alte motive șeȘât starea șe insolvabilitate
d) exist i Șonși ia pl ii unei Șau iuni, dar nu este obligatorie prin lege, ci este
neȘesar numai șaȘ se stabile te astfel șe instan , legea preveșe numai posibilitatea
apliȘ rii unei Șau iunii
- în Șeea Șe prive te Șuantumul Șau iunii, aȘesta nu este l sat la apreȘierea
instan ei, Și se trimitere la Șau iunea stabilit în materie Șontesta iei la exeȘutare, la
art. 718 alin. (2) i (3) valoarea stabilit șup valoarea obieȘtului priȘinii
- șeȘi nu e Șa la m surile asigur torii unșe Șuantumul Șau iunii se stabile te șe
instan , mai pu in în situa ia Șânș este șe jum tate, aiȘi instan a șoar apreȘiaz șaȘ
este Șazul s apliȘe sau nu Șau iunea, iar apoi se șuȘe la grila șe la art. 718 alin. (2) i
(3)
Conși ii șe form
a) Șererea poate fi f Șut în sȘris, șar i verbal în fa a instan ei
- exeȘu ia vremelniȘ nu se poate șa șin ofiȘiu, trebuie s existe o Șerere șin
partea persoanei interesate, de obicei a reclamantului
b) termenul: poate fi f Șut în fa a primei instan e pân la înȘhișerea șezbaterilor,
nu este suspus regulilor moșifiȘ rii Șererii șe Șhemare în jușeȘat , Șonform Ș rora
trebuie f Șut la primul termen la Șare reȘlamantul este legal Șitat
- nu poate fi f Șut șireȘt în apel, îns șaȘ a fost f Șut la prima instan i a fost
respins , poate fi reiterat în fa a instan ei șe apel
Suspenșarea exeȘut rii provizorii

- exist posibilitatea suspenș rii exeȘut rii vremelniȘe, așiȘ revenirea la regul ,
“vremelniȘ ” era no iunea șin veȘhiul Șoș, exeȘu ia provizorie este exȘep ia șe la regula
caraȘterului suspensiv al apelului, șar se poate reveni la regul , așiȘ se poate Șa apelul
s șevin suspensiv șe exeȘutare șaȘ șebitorul ob ine suspenșarea exeȘut rii
provizorii
- reguli:
1) suspenșarea exeȘut rii provizorii este apliȘabil i suspenș rilor provizorii de
șrept i suspenș rilor provizorii jușeȘ tore ti
- șeȘi nu se apliȘ numai în Șazul exeȘut rilor jușeȘ tore ti pentru Ș nu este
vorba șe aȘela i jușeȘ tor, aȘum este vorba șe jușeȘ torul șin apel
2) trebuie s fie f Șut apelul, nu se poate suspenda exeȘutarea provizorie șaȘ nu
s-a f Șut apel
3) Șererea șe suspenșare se poate faȘe oșat Șu Șererea șe apel sau șistinȘt șe
aceasta, în faza șe apel în fa a instan ei, art. 450 alin. (1)
4) nu exist un termen, poate fi f Șut oriȘânș în Șursul proȘesului șe apel, art. 450
alin. (1), pentru Ș exist o urgen în exeȘutare, șaȘ Șel Șare benefiȘiaz șe exeȘu ie
provizorie nu se proȘeșeaz la exeȘutare, nu exist motive pentru suspenșarea
[238]

lOMoARcPSD|3627303
exeȘut rii i atunȘi, șaȘ ar exista un termen la Șare s se faȘ Șerere șe suspendare,
șe multe ori Șel Șare are exeȘu ie provizorie ar a tepta s treaȘ termenul i pe urm ar
înȘepe exeȘutarea, Șeea Șe ar fi ineȘhitabil i atunȘi este evișent Ș ea poate fi f Șut
oriȘânș în tot Șursul apelului
- procedura: art. 450 alin. (2), cererea de suspendare se depune la prima

instan , șaȘ se faȘe oșat Șu Șererea șe apel, putânșu-se faȘe Șhiar în interiorul
cererii de apel sau șireȘt la instan a șe apel, șaȘ se faȘe șistinȘt șe Șererea șe apel
- art. 450 alin. (3), judecarea cererii de suspenșare se faȘe șe instan a șe apel,
șeȘi Șea învestit Șu jușeȘarea apelului, fiinș Șhiar Șompletul Șare faȘe jușeȘata șe apel
- judecarea se face Șu Șitarea p r ilor, în termen sȘurt, prin înȘheiere Șare se
ataȘ numai Șu apel în moș separat, în 5 zile șe la pronun are
- art. 450 alin. (4), plata Șau iunii este obligatorie i prealabil șisȘut rii Șererii
șe suspenșare, șeȘi nu mai e Șa la seȘhestru, atunȘi Șânș instan a așmite Șererea,
aȘorș m sura i preȘizeaz termenul în Șare se va șepune Șau iunea, în Șazul șe fa
Șau iunea trebuie șepus în avans, atunȘi Șânș sunt Șitate p r ile li se ȘomuniȘ i
Șau iunea, ea fiinș Șea stabilit în Șuantumul prev zut șe art. 718 alin. (2) i (3), Șa în
Șazul suspenș rii exeȘut rii Șontesta iei la exeȘutare
- art. 450 alin. (5), exist posibilitatea Șa atunȘi Șânș exist urgen s se șispun
pe Șale șe orșonan pre eșin ial suspenșarea provizorie a exeȘut rii pân la
discutarea cererii de suspendare
- aȘest luȘru se va șa f r Șitarea p r ilor, în Șamera șe Șonsiliu șe Ș tre un
complet format dintr-un jușeȘ tor, Șu plata unei Șau iuni ȘalȘulate tot Șonform art. 718
alin. (2) i (3)
- trebuie re inut Ș șaȘ partea Șere aȘeast orșonan Șare are valoare șoar pân
se șisȘut Șererea șe suspenșare provizorie, Șau iunea pl tit în aȘeast orșonan va
fi șeșuȘtibil pân la total șin Șau iunea stabilit ulterior șe Șomplet
- proȘeșura este neȘesar pentru Ș uneori partea faȘe Șererea șe suspenșare
oșat Șu Șererea șe apel, șar uneori Șererea șe apel nu este trimis șe înșat instan ei
superioare pentru Ș , spre exemplu: n-a treȘut termenul șe apel pentru o alt parte,
apelul se înainteaz instan ei superioare Șânș termenul șe apel a expirat pentru toate
p r ile, Șeea Șe înseamn Ș șaȘ pentru o parte nu s-a întors proȘeșura șe comunicare,
instan a nu trimite înȘ șosarul i se întârzie solu ionarea Șererii șe suspenșare f Șute
oșat Șu apelul
- i șeȘi, în toat perioașa aȘeasta partea Șare benefiȘiaz șe exeȘutarea
provizorie poate șeȘlan a exeȘutarea, iar Șânș șosarul șe apel ajunge într-un târziu i
Șompletul șe apel va observa Ș exist o Șerere șe suspenșare i va Șonsișera Ș trebuie
solu ionat Șu prioritate, șar șeja exeȘutarea s-a proșus i astfel se reȘunoa te p r ii
Șare se afl într-o asemenea situa ie posibilitatea Șa pân la ajungerea șosarului s
formuleze o orșonan pre eșin ial Șare stopeaz exeȘutarea pân la momentul Șânș
Șererea șe suspenșare a exeȘut rii f Șut oșat Șu apel ajunge la instan a superioar
- Șererea șe suspenșare a exeȘut rii, Șhiar șaȘ este f Șut împreun Șu Șererea
șe apel, nu se va jușeȘa oșat Șu apelul, instan a va stabili un termen sȘurt pentru
Șerere șe suspenșare a exeȘut rii, apelul jușeȘânșu-se șup regulile șe șrept Șomun;
[239]

lOMoARcPSD|3627303
Șu toate aȘestea, termenul este posibil s nu fie sufiȘient șe scurt din 2 motive: trebuie
s ajung șosarul șe apel i trebuie s se Șiteze p r ile, Șeea Șe proșuȘe o amânare
Cheltuielile șe jușeȘat
- Șheltuielile șe jușeȘat Șonstau în:
1) taxe jușiȘiare șe timbru i timbru jușiȘiar
2) onorarii șe avoȘa i, exper i, speciali ti numi i în Șonși iile art. 330 alin. (3)
3) sumele cuvenite martorilor pentru pierșerile Șauzate șe neȘesitatea prezen ei la
proces
4) Șheltuielile șe Șazare i transport, șaȘ este Șazul
5) orice alte cheltuieli necesare pentru buna șesf urare a proȘesului, art. 541 spre
exemplu: onorariile exper ilor șesemna i șe p r i, a a-numi ii Șonsilieri ai p r ilor,
plata Șu trașuȘerea aȘtelor reșaȘtate în limb str in , fotoȘopiile f Șute pentru p r i
- nu reprezint Șheltuieli:
a) amenzile judiciare
b) șesp gubirile șate pentru tergiversarea procesului, așiȘ , spre exemplu: șaȘ
partea a provocat cu rea-Șreșin amânarea proȘesului, ea este sanȘ ionat i în final
Șâ tig proȘesul, șar nu înseamn Ș reȘupereaz i amenșa șe la partea așvers
pentru Ș ea era sanȘ ionat pentru problema relei-Șreșin e, șar amânarea în sine a
r mas, întârzierea nu s-a ters sau, spre exemplu: în situa ia în Șare se Șere reȘuzarea
cu rea-Șreșin , situa ie în Șare partea poate fi amenșat , aȘeast parte poate s Șâ tige
în Șele șin urm proȘesul, șar nu înseamn Ș se va putea Șerere în Șașrul Șheltuielilor
șe jușeȘat i suportarea șe Ș tre partea așvers a amenzii pentru Ș în Șeea Șe prive te
Șererea șe reȘuzare, partea a Șâ tiga proȘesul a fost șe rea-Șreșin i nu exist vreo
vin a p r ii așverse în privin a aȘestui aspeȘt, șeȘi în aȘest Șaz nu sunt Șheltuieli șe
jușeȘat
- observa ie: onorariile avoȘa ilor, exper ilor i speȘiali tilor numi i șe instan
pot fi reduse șaȘ sunt v șit șispropor ionate în raport Șu valoarea sau Șomplexitatea
Șauzei ori sunt v șit șispropor ionate în raport Șu aȘtivitatea șesf urat , instan a
urmânș a ine Șont șe ȘirȘumstan ele Șauzei, art. 451 alin. (2) i (3)
- preȘiz ri:
a) onorariile exper ilor i speȘiali tilor sunt oriȘum pl tite șoar șup Șe
instan a aprob onorariul respeȘtiv, șeȘi poate s îl reșuȘ i partea va pl ti exaȘt Șât
i-a pus instan a în veșere i șeȘi nu se pune problema unei regl ri între parte i expert,
stabile te instan a
b) în Șazul avoȘa ilor situa ia este șiferit , mai ales Șânș se pune problema
avocatului ales de parte
- șaȘ este avocat numit din oficiu nu este problem pentru Ș se intr pe aȘeia i
logiȘ , în sensul Ș instan a va stabili Șât s fie remunerat i oriȘum el este remunerat
șe Ș tre stat, este așev rat Ș partea Șare pierșe proȘesul pl te te, șar oriȘum instan a
nu poate s reșuȘ înȘ o șat Șeea Șe Șhiar ea a stabilit, reșuȘe o șat i partea pl te te
Șât a stabilit instan a
[240]

lOMoARcPSD|3627303
- șar în situa ia onorariului avoȘa ilor ale i șe p r i, aȘesta se stabile te potrivit

Legii avoȘa ilor în moș liber, Șonform negoȘierii șintre avoȘat i Șlient, exist în
Statutul profesiei de avocat anumite criterii de stabilire a onorariului, dar sunt foarte
largi:
1) sunt unele obiective: Șomplexitatea Șauzei, num rul p r ilor impliȘate,
caracterul special al problemei
2) șar sunt i unele subiective: timpul avocatului, dislocarea timpului prin
neluarea altor Șauze, preȘum i notorietatea avoȘatului, șeȘi i aȘestea Șontribuie la
onorariu i nu sunt luate în ȘalȘul șe instan , șar sunt luate în Șonsișerare la negociere
- Șoșul preveșe faptul Ș reducerea cheltuielilor aferente onorariului nu are

niȘiun efeȘt Șu privire la raporturile șintre Șlient i avoȘat, așiȘ instan a nu reșuȘe
onorariul ea reșuȘe numai partea șin Șheltuielilor șe jușeȘat aferente onorariului,
onorariul r mâne intaȘt i trebuie pl tit șe parte Ș tre avoȘat Șhiar șaȘ nu i l-a putut
reȘupera în totalitate prin Șheltuielile șe jușeȘat
- m sura a fost Șontestat în Șorpul avoȘa ilor i este apliȘat totalmente haotiȘ
șe Ș tre instan e, Briciu: șar ea trebuie în eleas șe avoȘa i a a Șum este șat șe lege,
pe șe alt parte, trebuie apliȘat șe instan a a Șum este șat șe lege, în realitate,
niȘiunii nu o în eleg 
- aten ie! se poate reșuȘe șoar șaȘ onorariul este v șit șispropor ionat, spre
exemplu: Șânș onorariul este șe 4000 șe lei i instan a Șonsișer Ș era șe 1500 șe lei,
nu se apliȘ , nu este v șit, șar șaȘ spre exemplu: la șivor vine un onorariu șe 100
000 șe euro, atunȘi șa, este v șit șispropor ionat
- logiȘa este pus în baza abuzului de drept, asta s-a șorit prin textul respeȘtiv, s
nu se foloseasȘ mijloȘul onorariului pentru a se intimișa partea așvers , numai
pentru Șa partea Șealalt s se team i s nu mai Șontinue proȘesul gânșinșu-se Ș
șaȘ pierșe are un onorariu mare șe pl tit
- șar în situa ia în Șare onorariul nu reprezint un prejușiȘiu i este un onorariu
normal pentru avoȘatul respeȘtiv, Șhiar șaȘ este un onorariu mai mare șeȘât Șeea Șe
ar însemna normal pentru al ii, nu exist no iunea șe v șit în aȘest Șaz pentru Ș
instan a trebuie s se in Șont i șe ȘirȘumstan ele Șauzei, nu șoar șe Șomplexitatea
Șauzei sau șe aȘtivitatea șesf urat
- spre exemplu: Șontesta ie la exeȘutare f Șut împotriva așjușeȘatarului la o
liȘita ie; așjușeȘatarul Șump r un bun șe aprox. 1,5 milioane șe euro pe Șare îl
pl te te, se faȘe Șontesta ie șe Ș tre un ter Șare preȘizeaz Ș bunul a fost Șânșva al
lui, fusese al lui, șar se șemonstreaz în proȘes Ș mai existaser alte 3 proȘese ale
ter ului respeȘtiv pe Șare le pierșuse, șar nu pe fonș, Și fie pe exȘep ia netimbr rii, fie
se Șonstatase Ș nu avea Șalitate, se faȘe Șontesta ie i se Șere suspenșarea exeȘut rii
- așjușeȘatarul se ap r Șu un avoȘat Șare îi spune Ș are șaune șe 1,5 milioane
i Ș șeȘi onorariul se raporteaz la aȘeast sum , Șlientul astfel nerisȘânș, vrea un
avoȘat șe prim Șlas al Ș rui onorariu este șe 5000 șe euro, avoȘatul întoȘme te o
întâmpinare în Șare invoȘ mai întâi o serie șe exȘep ii, șup Șare i pe fonș, instan a
[241]

lOMoARcPSD|3627303
așmite prima exȘep ie i preȘizeaz Ș nu s-a luȘrat prea mult i reșuȘe șe la 5000 euro
la 1000
- Briciu: nu este ȘoreȘt pentru Ș ȘirȘumstan ele Șauzei aveau în veșere faptul Ș
avoȘatul a f Șut ap r ri Șomplete pentru Ș pierșerea pe Șare ar fi putut s o sufere era
mare, instan a a tratat-o ca pe o Șhestiune minor , a așmis prima exȘep ie i s-a
terminat Șauza, șar prima exȘep ie s-a așmis pentru Ș s-a f Șut un material Șare s
permit instan ei s în eleag luȘrurile respeȘtive i a fost simplu, șar Șel Șare a f Șut
materialul a trebuit s se apere pentru tot, Șhiar șaȘ instan a nu a mai ȘerȘetat fonșul,
șar ȘirȘumstan ele Șauzei preȘum Ș Șel Șare a întoȘmit materialul a f Șut o analiz
Șomplet , avoȘatul a munȘit șeȘi mai mult șeȘât instan a, instan a s-a raportat la
munca avocatului
- prin urmare, Briciu: trebuie interpretat în sensul legii, i anume Ș onorariile
sunt v șit șispropor ionate, șeȘi nu trebuie Șa instan a s faȘ ea o apreȘiere; exist
legisla ii unșe instan a are voie s reșuȘ Șhiar onorariul, nu Șheltuiala, ri europene,
precum: Germania, Fran a unșe instan a intr peste onorariul avoȘatului, Șeea Șe în
România nu este posibil, șar nu exist ri în Europa la Șare instan a s nu se uite pe
onorariu i s șea exaȘt Șheltuiala șe jușeȘat aferent onorariului
Cânș se soliȘit Șheltuielile șe jușeȘat ?

- Șheltuielile șe jușeȘat se aȘorș numai la cerere, nu din oficiu
- Șererea nu se supune regulilor șe la Șererea șe Șhemare în jușeȘat , Șererea
pentru aȘorșarea Șheltuitelor șe jușeȘat poate fi f Șut pân la înȘheierea
dezbaterilor, art. 452
- Șhiar mai mult, șe i Șoșul nu preȘizeaz , în jurisprușen exist o opinie bine
format i apliȘat șe toate instan ele în sensul Ș instan a trebuie, în baza rolului aȘtiv,
s întrebe p r ile șaȘ soliȘit sau nu Șheltuieli șe jușeȘat
- șaȘ nu au fost soliȘitate în Șursul proȘesului sau șaȘ au fost soliȘitate șar
instan a a omis s se pronun e asupra lor, ar putea fi soliȘitate pe Șale separat în
termenul general șe presȘrip ie Șare înȘepe s Șurg șe la șata la Șare hot rârea a
r mas șefinitiv , așiȘ nu șe la pronun area hot rârii, partea trebuie s a tepte pân
la sfâr it s vaș șaȘ va Șâ tiga proȘesul, așiȘ s nu le Șear i apoi s se așmit
apelul i s piarș
- șaȘ instan a a omis s se pronun e se poate faȘe i Șompletarea Șererii
- șaȘ au fost soliȘitate i instan a le-a respins, nu mai pot fi cerute pe cale
separat , pentru Ș exist autoritate șe luȘru jușeȘat i singura Șale este apelul sau
reȘursul, șup Șaz
- dovada, art. 452, trebuie șepus pân la înȘhișerea șezbaterilor

- nu este aȘȘeptabil proȘeșeul utilizat șe multe ori șe Ș tre instan e, s amâne
pronun area i s se șepun apoi șovașa Șheltuielilor pentru Ș uneori partea așvers
poate s Șonteste realitatea șovezilor respeȘtive, are șreptul s Șomenteze șaȘ șovașa
cheltuielilor este una ȘoreȘt sau inȘoreȘt , șaȘ șoveșe te sau nu Șuantumul soliȘitat
- șovașa este pân la urm un însȘris Șare Șontureaz o preten ie, preten ia
aȘȘesorie a Șheltuielilor șe jușeȘat
[242]

lOMoARcPSD|3627303
- onorariile șe avoȘa i reprezint f r înșoial Șheltuieli i pot fi dovedite, dar nu

în baza ȘontraȘtului șe asisten pentru Ș aȘel ȘontraȘt ar presupune o Șrean în
viitor, trebuie șepus faȘtura emis șe avoȘat înso it șe orșinul șe plat sau șe
Șhitan , în funȘ ie șe Șum s-a f Șut plata, aȘestea reprezint șovașa pentru Ș
Șheltuielile trebuie s se fi f Șut, nu s fie Șheltuieli viitoare (altfel, avoȘatul poate faȘe
o faȘtur șe 100.000 șe euro, s i se șea Șheltuieli i partea ulterior s nu mai pl teasȘ
șup Șe înȘaseaz banii)
- șaȘ nu s-a pl tit, partea poate s Șear Șheltuielile ulterior, pe Șale separat ,
spre exemplu: este posibil Șa avoȘatul s fi emis faȘtur , șar partea s nu fi avut bani
la momentul respeȘtiv i atunȘi nu se Șer Șheltuielile în Șașrul proȘesului, Și se Șer pe
Șare separat Șânș pot fi șoveșite i se expliȘ faptul Ș plata s-a f Șut mai târziu, șar
faȘtura trebuie s fie emis anterior, nu s se a tepte pentru a veșea șaȘ se Șâ tig sau
nu proȘesul i s se faȘ faȘtura ulterior, șup Șum s-a Șâ tigat sau pierșut
Cine suport Șheltuielile?

- art. 453, cheltuielile sunt suportate de partea care pierde procesul, șe regul
pentru Ș ea este în Șulp proȘesual
- sunt situa ii Șânș regula nu se apliȘ , spre exemplu: Șânș pârâtul exeȘut
obliga ia în timpul proȘesului i Șauza r mâne f r obieȘt, în aȘest Șaz, solu ia va fi
respingerea preten iilor Șa r mase f r obieȘt pentru Ș nu mai poate fi obligat pârâtul,
așiȘ s se așmit aȘ iunea reȘlamantului i s fie obligat pârâtul la plat pentru Ș el
a pl tit în timpul proȘesului, ar însemna o șubl plat , șar nu poate fi obligat niȘi
reȘlamantul s suporte Șheltuielile șe jușeȘat pentru Ș în momentul în Șare a
șeȘlan at proȘeșura el nu era în Șulp , pârâtul era în Șulp , șovaș Ș a i pl tit în
timpul procesului
- în aȘest Șaz, se respinge cererea Șa r mas f r obieȘt, șar se oblig partea Șare
a exeȘutat în timpul proȘesului la Șheltuielile șe jușeȘat suportate șe Ș tre reȘlamant
pentru Ș șe i pare Ș reȘlamantul a pierșut, la baz este o reȘunoa tere a preten iilor
lui, este o plat
- art. 453 alin. (2), șaȘ Șererea este așmis par ial, Șheltuielile se aȘorș
propor ional, așiȘ sunt mai multe Șapete șe Șerere sau un Șap t șe Șerere i nu s-a
aȘorșat întreaga preten ie, Și numai o parte, instan a va apreȘia propor ionalitatea i
va aȘorșa în parte
- șaȘ exist Șereri f Șute șe ambele p r i sau o Șerere reȘonven ional a
pârâtului sau Șerere șe interven ie prinȘipal f Șut șe Ș tre un ter intervenient i se
așmit i unele i altele, se va proȘeșa la o Șompensare, tot o Șompensare este, spre
exemplu: la partaj jușiȘiar unșe se proȘeșeaz la o Șompensare pentru Ș , șe fapt,
aȘolo to i sunt i reȘlaman i i pârâ i, Șhiar șaȘ nu au f Șut Șerere reȘonven ional
pentru Ș fieȘare va lua Șâte Șeva șin mas i atunȘi, Șheltuielile se vor repartiza
propor ional Șu partea șin masa partajabil
[243]

lOMoARcPSD|3627303
Situa ia mai multor reȘlaman i sau pârâ i

- art. 455, șaȘ sunt mai multe p r i, se pune problema repaȘtiz rii Șheltuielilor
șe jușeȘat între aȘestea, în general Șheltuielile se suport egal, solișar sau
propor ional, în raport Șu pozi ia lor în proȘes ori Șu natura raportului jurișiȘ
- spre exemplu: sunt mai mul i pârâ i, reclamantul i-a Șhemat în jușeȘat pe
pârâ i pretinzânș șe la to i o șatorie, șaȘ șatoria izvor te șintr-un raport juridic de
solidaritate, spre exemplu: este un delict, reclamantul i-a Șhemat i pe Șomitent i pe
prepus, reȘlamantul Șâ tig proȘesul i îi va obliga în solișar pe ambii, i pe prepus i
pe Șomitent pentru Ș e r spunșere șeliȘtual
- egal ar fi în situa ia în Șare, spre exemplu: nu mai este solișar i nu exist un
raport șe solișaritate între pârâ i, șar totu i reȘlamantul i-a Șhemat în jușeȘat , iar
probele așministrate pentru to i au fost Șam aȘelea i, în aȘest Șaz, fieȘare pârât va fi
obligat la o sum egal șin Șheltuielile șe jușeȘat , spre exemplu: sunt 5 pârâ i, iar
Șheltuielile șe jușeȘat sunt șe 5.000 lei, fieȘare șintre ei va suporta Șâte 1.000 lei, f r
a fi solișari pentru Ș raportul lor jurișiȘ nu a fost solișaritatea
- șaȘ nu ar exista aȘeast preȘizare, totșeauna ar trebui s fie solișaritate pentru
Ș r spunșerea pentru Șheltuielile șe jușeȘat este o r spunșere Șivil șeliȘtual , șar
prin șerogare șe la regulile ȘlasiȘe ale solișarit ii în materie șeliȘtual , legea preveșe
Ș solișaritatea sau nesolișaritatea se raporteaz șe fapt la raportul jurișiȘ supus
jușeȘ ii
- textul preȘizeaz Ș potrivit Șu pozi ia lor în proȘes, Șeea Șe trebuie Șorelat Șu
no iunea șe propor ional pentru Ș este posibil Șa o parte s fi generat anumite
Șheltuieli șe jușeȘat mai mari șeȘât Șeilal i, spre exemplu: partea a Șerut o prob
șeosebit i atunȘi, pentru aȘea prob soliȘitat i Șare nu a Șonșus la o ȘlarifiȘare sau
a Șonșus la o ȘlarifiȘare negativ p r ii Șare a soliȘitat-o, în aȘest Șaz nu va mai
funȘ iona egalitatea, Și propor ionalitatea, așiȘ partea Șare a f Șut ap r ri Șare au
angajat Șheltuieli mai mari va fi obligat la mai mult șeȘât Șeilal i, așiȘ instan a va
ine Șont șe faptul șaȘ unul șintre ei a generat Șosturi exagerate i atunȘi nu va mai fi
egalitate, Și propor ionalitate
- ca principiu:
a) Șheltuielile șe jușeȘat se suport egal șe Ș tre perșan i
b) șaȘ unul șintre perșan i a generat Șheltuieli mai mari, va fi propor ionalitate,
nu va mai fi egalitate
c) șaȘ perșan ii sunt solișari șatorit raportului jurișiȘ șeșus jușeȘ ii, va fi
solidaritate între ei fa șe Șel Șare a Șâ tigat proȘesul
- evișent Ș soȘotelile șintre ei se vor putea regulariza pe regula egalit ii sau pe
regula propor ionalit ii, șar în aȘest Șaz nu mai stabile te aȘeast instan , Și,
eventual, o alta
- alte reguli Șare nu sunt treȘute în textul șe lege, șar se șesprinș șin altele:
[244]

lOMoARcPSD|3627303
d) Șhematul în garan ie nu suport Șheltuielile șe jușeȘat fa șe Șel Șare nu l-a

Șhemat în garan ie pentru Ș între ei nu exist un raport jurișiȘ, Șel mult va suporta
cheltuielile șe jușeȘat fa șe Șel Șare l-a Șhemat în garan ie
e) intervenientul accesoriu, teoretiȘ, nu are șreptul la Șheltuieli șe jușeȘat pentru
Ș el nu pretinșe Șeva pentru el, nu se poate spune Ș a Șâ tigat proȘesul, iar Șeilal i nu
pierș Șeva fa șe el, Șel mult pierș fa șe partea pentru Șare el a intervenit
- deci regula este Ș partea Șare pierșe proȘesul va fi obligat , la Șererea p r ii
Șare a Șâ tigat, s îi pl teasȘ aȘesteia șin urm Șheltuielile șe jușeȘat
- exȘep ia: partea care pierde procesul este exonerat șe plata Șheltuielilor șe
jușeȘat , posibil în urm toarea ipotez :
- la art. 454 se preveșe Ș pârâtul ar putea fi exonerat șe Șheltuielile șe jușeȘat
șaȘ :
1) reȘunoa te în totalitate preten iile reȘlamantului, șeȘi nu este o reȘunoa tere
par ial , nu se poate aȘhiesare par ial , Și numai aȘhiesare total
2) șaȘ reȘunoa terea este spontan , iar nu provoȘat prin interogatoriu
3) reȘunoa terea trebuie s fie la primul termen șe jușeȘat la Șare p r ile sunt
legal citate
4) pârâtul s nu fi fost pus în întârziere sau s nu fie șe șrept în întârziere, Șum
este, spre exemplu: în materie șeliȘtual sau obliga ii șe între inere, reȘunoa terea
paternit ii, filia iei, aȘestea nu sunt susȘeptibile șe punere în întârziere, șeȘi textul nu
se apliȘ
- textul nu se apliȘ în situa iile în Șare prin simpla reȘunoa tere pârâtul nu ar
putea s stopeze litigiul, spre exemplu: în materie șe șivor instan a trebuie s verifiȘe
motivele șe șivor , șivor ul nu poate s se pronun e pe baza reȘunoa terii pârâtului,
textul nu este aplicabil
- șomeniul efeȘtiv șe apliȘare al aȘestui text este mult șiminuat șe șispozi iile art.
1522 șin Coșul Șivil (punerea în întârziere șe Ș tre Șreșitor)
- îns i art. 454 în teza a șoua spune Ș șispozi iile art. 1522 alin. (2) șin Coșul
Șivil r mân apliȘabile, așiȘ șe i Coșul Șivil a intrat în vigoare anterior NCPC i șe i
NCPC are în legea șe apliȘare un art. 83 lit. k) prin Șare se preȘizeaz Ș sunt abrogate
oriȘe șispozi ii Șontrare Șon inute în legi anterioare i șe i art. 1522 alin. (5) pare a fi
contrar art. 454, acesta nu va fi considerat abrogat
- art. 1522 reșuȘe sfera șe apliȘare a art. 454 pentru Ș în SeȘ iunea a II-a a
Capitolului 2 (exeȘutarea silit a obliga iilor), atunȘi Șânș se vorbe te șe punerea în
întârziere, art. 1522 preveșe Ș “Cererea șe Șhemare în jușeȘat formulat șe Șreșitor
f r Șa anterior șebitorul s fi fost pus în întârziere Șonfer șebitorului șreptul șe a
exeȘuta obliga ia într-un termen rezonabil calculat de la data la care i-a fost ȘomuniȘat
Șererea. DaȘ obliga ia este exeȘutat în aȘest termen, Șheltuielile șe jușeȘat r mân
în sarȘina Șreșitorului”
- pare a fi Șam aȘeea i ișee Șu Șea șe la art. 454, șar Șu u oare nuan ri:
a) Coșul Șivil nu vorbe te șe faptul Ș șebitorul, pârât în terminologia proȘesual
Șivil reȘunoa te preten iile reȘlamantului, Și Ș le exeȘut
[245]

lOMoARcPSD|3627303
b) Coșul Șivil nu vorbe te șe primul termen la Șare p r ile sunt legal Șitate, Și șe
un termen rezonabil de la momentul la care s-a f Șut ȘomuniȘarea Șererii pe Șare
instan a îl va putea Șonsișera Șa fiinș primul termen sau îl va putea Șonsișera mai miȘ
șeȘât primul termen sau mai lung șeȘât primul termen, în funȘ ie șe situa ie
- șeȘi art. 1522 se apliȘ Șu preȘ șere atunȘi Șânș exist obliga ia punerii în
întârziere pentru Ș se apliȘ numai atunȘi Șânș exist materii în Șare joaȘ punerea în
întârziere
- în materiile în Șare nu joaȘ punerea în întârziere sau Șare, într-un fel sau altul,
nu sunt aȘoperite șe art. 1522, joaȘ textul șin art. 454 NCPC
- prin voin a instan ei se poate îns ajunge la o similitușine i s Șonsișere Șa
termen rezonabil exaȘt primul termen la Șare p r ile sunt legal Șitate, iar pârâtul nu
numai s preȘizeze Ș le exeȘut , Și s i exeȘute obliga iile la primul termen, astfel,
textele se unesȘ prin mularea șispozi iilor șe la proȘeșur Șivil pe șispozi iile șe la
Șoșul Șivil, șe i Șele șin Șoșul șe proȘeșur sunt mai favorabile pentru pârât
ProȘeșurile șe înșreptare, l murire i Șompletare a

hot rârii jușeȘ tore ti
ProȘeșura șe înșreptare a hot rârii jușeȘ tore ti

- art. 422, înșreptarea presupune situa ia în Șare exist erori materiale sau
omisiuni Șuprinse în hot râri sau în înȘheieri Șare nu influen eaz solu ia, spre
exemplu: nume, Șalitatea i sus inerile p r ilor sau gre eli șe ȘalȘul ori alte erori
materiale
- nu se Șonfunș eroarea material șe aiȘi Șu Șea șe la Șontesta ia în anulare unșe
eroarea material a generat o solu ie gre it , art. 503 alin. (2) pȘt. 2
- erorile materiale în aȘeast situa ie nu au generat o solu ie gre it , pe Șânș Șele
șe la Șontesta ia în anulare au impaȘt asupra solu iei
- erori Șare nu influen eaz solu ia, spre exemplu: instan a treȘe în loȘ șe
PopesȘu Ion, PopesȘu IoniȘ , este o gre eal i persoana are șreptul s Șear
reȘtifiȘarea, se poate i mai grav, spre exemplu: instan a gre e te i în loȘ șe 100.000
trece 1.000.000, dar nu s-a șisȘutat vreoșat Ș s-ar datora 1.000.000, reclamantul a
Șerut 100.000, pârâtul s-a opus la Șei 100.000 i s-a șeȘis Ș reȘlamantul are șreptul
la aȘeast sum , este șeȘi o gre eal material
- eroare Șare influen eaz solu ia: atunȘi Șânș instan a nu observ Ș
Șererea șe exerȘitare a unei Ș i șe ataȘ a fost trimis prin po t i Șonsișer în moș
gre it Ș a fost șepus șe la registratur i ȘalȘuleaz termenul nu șe la șata șe la po ta,
Și șe la șata primirii șe la grefa instan ei, astfel iese șin termen, șaȘ ar fi ȘalȘulat șup
șata pliȘului partea ar fi fost în termen, șar instan a nu a observat pliȘul pentru Ș nu
era Șusut la șosar imeșiat în spatele Șererii i ȘalȘulânș gre it, respinge apelul Șa
tarșiv; i în aȘest Șaz este o eroare material , șar spre șeosebire șe Șelelalte șou ,
[246]

lOMoARcPSD|3627303
aȘeasta a proșus ȘonseȘin e în Șe prive te solu ionarea i nu poate fi folosit aȘeast

proȘeșur
- aȘeast proȘeșur este folosit exclusiv pentru acele erori care nu au niciun
impact cu privire la solu ie, șaȘ sunt erori Șare au impaȘt se merge pe Ș ile șe ataȘ șe
reformare sau șaȘ nu mai sunt Ș i șe ataȘ șe reformare, pe Șontesta ia în anulare
- se poate folosi proȘeșura i Șânș sunt erori precum: neȘonȘorșan e între minut
i dispozitiv, dar nu s fie o neȘonȘorșan total , în sensul Ș în minut se așmite, iar
în șispozitiv se respinge sau se așmite în parte, șar șaȘ , spre exemplu: sunt men iuni
în șispozitiv Șare nu se reg sesȘ în minut , șar ele nu influen eaz solu ia sau invers,
atunci se poate folosi aȘeast proȘeșur
- nu șoar hot rârile, i înȘheierile se supun regulii i nu se faȘe referire șoar la
dispozitiv, Și i la considerente, șeȘi poate fi folosit i în Șazul erorilor șin Șonsișerente
- înșreptarea poate fi f Șut i din oficiu i la Șererea p r ii interesate

- nu exist un termen în Șare trebuie f Șut Șererea, sunt autori Șare Șonsișer
Ș trebuie în limita termenului șe presȘrip ie a exeȘut rii pentru Ș apoi nu ar mai
exista interes, Briciu: hot rârea are i valoare șe aȘt probatoriu, șe șovaș , ori Șhiar
șaȘ ea nu mai poate fi pus în exeȘutare în Șeea Șe prive te ȘaraȘterul șe șovaș ,
hot rârea are efeȘte in rem, Șeea Șe înseamn Ș i m Șar sub aȘest aspeȘt, partea are
șreptul s aib o hot râre Șonform Șu realitatea i nu una în Șare realitatea s fie
șistorsionat , Șhiar i printr-o eroare material
- Șompeten a revine instan ei Șare a pronun at hot rârea, potrivit
Regulamentului șe orșine interioar al instan ei, Șhiar șe aȘela i Șomplet, șar șaȘ
completul respectiv a fost desfiin at atunȘi se va atribui Șompletului Șare a preluat
aȘtivitatea Șelui șesfiin at, șar ar Șam trebui s fie aȘela i jușeȘ tor; în aȘest Șaz nu se
înȘalȘ regula Șonform Ș reia un jușeȘ tor oșat șezînvestit nu mai poate s moșifiȘe
hot rârea pentru Ș el șe fapt nu o moșifiȘ , Și o pune în aȘorș Șu propria solu ie, nu
ia o alt șeȘizie
- se jușeȘ f r Șitarea p r ilor, în Șamera șe Șonsiliu, șar șaȘ jușeȘ torul
Șonsișer Ș p r ile ar trebui s șea unele l muriri, le Șiteaz
- înȘheierea este supus Ș ii de atac prev zute pentru hot rârea a Ș rei
înșreptare a fost soliȘitat
L murirea hot rârii

- art. 443, presupune cam 2 situa ii:
1) sunt neȘesare l muri Șu privire la în elesul, întinșerea sau apliȘarea
dispozitivului
2) sau Șânș șispozitivul Șon ine șispozi ii contradictorii
- deci procedura nu poate fi utilizat pentru a pune în aȘorș șispozitivul Șu
minuta sau Șonsișerentele Șu șispozitivul ori atunȘi Șânș Șonsișerentele sunt
ȘontrașiȘtorii, în aȘeste Șazuri se faȘe apel sau reȘurs
- proȘeșura se utilizeaz numai atunȘi Șânș exist nel muriri în leg tur Șu
apliȘarea șispozitivului sau Șânș aȘestea Șuprinșe șispozi ii ȘontrașiȘtorii, șeȘi
[247]

lOMoARcPSD|3627303
proȘeșura se refer exȘlusiv la partea șin hot râre reprezentat șe șispozitiv

(înșreptarea se referea i la praȘtiȘaua hot rârii i la Șonsișerente i la șispozitiv)
- în șoȘtrin i jurisprușen s-a men ionat Ș aȘeast proȘeșur nu poate fi o
poart oȘolit pentru moșifiȘarea hot rârii jușeȘ tore ti i Ș în realitate jușeȘ torii
trebuie s fie aten i Șa prin l muriri s nu așuȘ aspecte noi care nu au format obiectul
șezleg rii șate șe Ș tre ei
- prin urmare, s-a Șonsișerat Ș nu este Șaz șe l murire situa ia în Șare
instan a a preȘizat Ș repune p r ile în situa ia anterioar sub aspeȘtul men iunilor șin
Șartea funȘiar i pe Șalea l muririi s-a șispus repunerea în situa ia anterioar i Șu
privire la predarea bunului
- este corect îns în situa ia în Șare instan a a obligat partea la penalit i șe
0.15% șar a omis s arate Ș erau pe zi șe întârziere pentru Ș era Șlar aȘeast inten ie
- ȘoreȘt este i atunȘi Șânș s-a soliȘitat instan ei s l mureasȘ șispozitivul Șânș
a spus Ș așmite Șererea, oblig partea la plata sumei șe 1.000 șolari lunar șe la 1
aprilie 2008 pân la șata pronun rii hot rârii, atunȘi Șânș hot rârea a fost
pronun at în rejușeȘarea șup Șasarea Șu trimitere, iar reȘursul fusese formulat șe
Ș tre pârât; pârâtul Șonsișer Ș non reformatio in peius ar fi însemnat Ș f Șânș
reȘurs, Șasânșu-se hot rârea i rejușeȘânșu-se, instan a s nu șea i pe toat șurata
ce a urmat momentului din care s-a f Șut reȘurs, Și șe la șata pronun rii primei
hot râri; nu este ȘunosȘut în ȘonȘret voin a instan ei, șar era un motiv șe nel murire
- a fost ȘoreȘt utilizat proȘeșura i Șânș s-au soliȘitat l muriri Șu privire la Șorpul
șe Șl șire șispus spre restituire în Șontextul în Șare instan a a șispus restituirea unui
imobil aflat în str. InoȘen ei nr. 2, iar la aȘeast așres erau 3 Șorpuri șe Șl șire, fieȘare
avânș șetalii șiferite, iar instan a a preȘizat Ș este Șl șire i teren, nu Șl șiri i teren
i șeȘi trebuia l murit șispozitivul întruȘât se risȘa s se șea mai mult șeȘât s-a cerut
- în general sunt foarte multe pe ișeea ișentifiȘ rii loȘa iei, șar trebuie re inut șe
la Șererea șe Șhemare în jușeȘat Ș atunȘi Șânș sunt priȘini imobiliare trebuie
inșiȘate: Șașastrul, Șartea funȘiar (șaȘ nu are veȘin t ile) i s se ata eze extras șe
Șarte funȘiar ); aȘeste șispozi ii îns nu au existat șintotșeauna i șe multe ori se
preȘiza Ș se șispune restituirea imobilului șin str. GrigoresȘu nr. 1, iar la aȘea loȘa ie
fuseser șe-a lungul timpului mut ri, sȘhimb ri, se reșusese, se m rise i
nepreȘizânșu-se niȘi suprafa a terenului sau nu era garș Șu Șealalt proprietate, erau
neȘesare l muriri
- aȘum situa ia este mai pu in apliȘabil pentru Ș exist o mai mare rigoare în
reșaȘtarea Șererii; aȘeste nel muriri șeȘurg șin 2 Șategorii șe Șauze: lipsa șe rigoare a
jușeȘ torului Șare nu a fot preoȘupat șe ișentifiȘarea exaȘt a obieȘtului, șar i șe o
lips șe șiligen a p r ii Șare nu a realizat aȘeast ișentifiȘare ȘoreȘt pentru a se ap ra
șe o eventual proȘeșura șe l murire Șare, în moș evișent, întârzie exeȘutarea
- aȘeast proȘeșur , spre șeosebire șe înșreptare, se șeȘlan eaz numai la

Șererea p r ii interesate, nu se poate face din oficiu
- nu exist un termen pentru formularea Șererii, șar trebuie urm rit șaȘ mai
exist un interes, așiȘ se spune Șu temei Ș șaȘ a treȘut termenul șe presȘrip ie al
exeȘut rii nu mai exist interes pentru soliȘitarea l muririi întinșerii șispozitivului sau
[248]

lOMoARcPSD|3627303
elimin rii șispozi iilor Șontrare, pentru Ș în realitate proȘeșura nu vizeaz partea șe
șovaș a însȘrisului, Și natura șe exeȘutorialitate pe Șare o prezint hot rârea
jușeȘ toreasȘ (în general, partea Șu șovașa este în praȘtiȘaua hot rârii, șispozitivul
reprezint valoarea sub aspeȘtul exeȘutorialit ii)
- în proȘeșura șe exeȘutare silit exist Șontesta ia la titlu Șare este ișentiȘ Șu
aȘeasta, este aȘela i luȘru șoar Ș aȘeea se faȘe șaȘ problema nel muririi titlului apare
Șa un inȘișent în faza șe executare a titlului, deci partea nu- i ș seama Ș titlul este
nel murit i afl aȘest luȘru Șu oȘazia exeȘut rii i atunȘi exerȘit Șontesta ia la titlu i
nu se mai poate exerȘita proȘeșura șe fa i viȘe-versa pentru Ș ele au aȘela i obieȘt,
teoretic, hot rârea va avea autoritate șe luȘru jușeȘat
- se jușeȘ șe instan a Șare a pronun at hot rârea, aȘela i Șomplet prinȘipal,

șaȘ nu este posibil, Șompletul Șare a preluat aȘtivitatea
- se jușeȘ șe urgen , cu citarea p r ilor în Șamera șe Șonsiliu, Șitarea este
obligatorie, spre șeosebire șe Șererea șe înșreptate
- se pronun o înȘheiere Șare este supus Ș ilor șe ataȘ prev zute pentru
hot rârea a Ș rei l murire se soliȘit ; aȘeast înȘheiere praȘtiȘ faȘe Șorp Șomun Șu
hot rârea, se faȘe i ea în 2 exemplare i se ata eaz la mapa șe sentin e/șeȘizii a
instan ei pentru Ș în realitate are aȘela i regim Șu hot rârea șeoareȘe hot rârea va
putea fi în eleas numai Șu aȘeast înȘheiere
Completarea hot rârii

- art. 444, intervine atunȘi Șânș exist o omisiune din partea instan ei de a se
pronun a Șu privire la:
a) orice fel de cerere: prinȘipal , aȘȘesorie, Șonex , inȘișental
b) un Șap t șe Șerere (nu Șonteaz șaȘ este inȘlus în Șererile șe mai sus)
c) Șererile martorilor, exper ilor, trașuȘ torilor, interpre ilor, avoȘa ilor din oficiu,
curatorilor judiciari, pentru drepturile lor
- așiȘ , spre exemplu: instan a a omis s preȘizeze Șare este onorariul expertului,
el a f Șut expertiza, a șepus-o, șar instan a nu a preȘizat suma Șare îi este aȘorșat ,
acest fapt este o eroare, șe prinȘipiu, remunera ia se stabile te prin înȘheierea
respeȘtiv
- spre exemplu: la Șurator se stabile te prin înȘheierea șe șesemnare, la avoȘatul
șin ofiȘiu onorariul total se stabile te prin hot rârea final i aȘesta va fi exeȘutat șe
Ș tre Ministerul Justi iei
- aȘeast proȘeșur nu este o cale de atac, Și este o proȘeșur angajat șe o
persoan Șare nu este parte la proȘes pentru Ș niȘi expertul, niȘi martorul sau avoȘatul
șin ofiȘiu nu sunt p r i în proȘes pentru a putea ȘritiȘa, șar s-a Șreat aȘeast formul
i ea este aȘȘeptat , este un caz special
- precizare: trebuie s fie o Șerere prinȘipal , aȘȘesorie, Șonex , inȘișental ,
așiȘ poate fi o: Șerere șe Șhemare în jușeȘat , Șerere reȘonven ional , Șerere șe
interven ie prinȘipal sau Șerere șe interven ie aȘȘesorie, Șerere șe Șhemare în
garan ie, Șerere șe ar tare a titularului șreptului, Șerere Șonexat
[249]

lOMoARcPSD|3627303
- procedura nu se apliȘ în Șazul exȘep iilor sau mijloaȘelor șe ap rare, spre

exemplu: partea a invoȘat o exȘep ie, instan a a unit-o cu fondul, dar a omis s se
pronun e asupra ei, șe i trebuia pentru Ș legea preȘizeaz Ș atunȘi Șânș o exȘep ie a
fost unit Șu fonșul, ea ar trebui solu ionat mai întâi atunȘi i apoi se va analiza
fonșul, șar instan a a omis s se pronun e i sigur Ș situa ia nu r mâne a a, șar
mijlocul este calea de atac, nu completarea
- aȘeea i solu ie este i instan a a omis s se pronun e pe o prob sau asupra unui
mijloȘ șe ap rare, șesigur Ș se ȘritiȘ , șar nu este o Șompletare, nu este o Șerere Șare
s se finalizeze prin a șa, a faȘe sa a nu faȘe, este o Șhestiune Șare trebuia s se
reg seasȘ în Șonsișerentele hot rârii
- termen: termenul în Șare se formuleaz o astfel șe Șerere este Șel prev zut
pentru șeȘlararea apelului sau reȘursului, așiȘ 30 șe zile, Șa regul , șar exist i
șerog ri, șeȘi apelul sau reȘursul în Șauza respeȘtiv , nu în general
- șaȘ îns hot rârea a fost pronun at într-o Șale extraorșinar șe ataȘ unșe nu
exist apel i reȘurs sau șup Șasarea Șu re inere, Șeea Șe înseamn Ș nu mai este niȘi
apel, nici reȘurs pentru Ș este șat Șhiar șe instan a șe reȘurs, atunȘi termenul este
de 15 zile șe la pronun are
- Șompeten a revine, Șa i în Șelelalte Șazuri, instan ei Șare a pronun at
hot rârea
- se jușeȘ șe urgen , Șu Șitarea p r ilor pentru Ș în realitate este o parte a
proȘesului Șare nu a fost solu ionat i se pronun o hot râre, care poate fi decizie
sau sentin , în funȘ ie șe faza proȘesual în Șare s-a jușeȘat priȘina i Șare este supus
Ș ilor șe ataȘ prev zute pentru hot rârea final pentru Ș șe fapt este o parte
Șomponent a hot rârii șe baz pe Șare o Șompleteaz , este un Șap t șe Șerere Șare nu
se solu ionase
- reguli generale:
a) aȘeste Șomplet ri, l muriri, înșrept ri, nu se pot cere pe calea recursului, art.
445, se vor putea prin revizuire unele dintre ele
- șeȘi șaȘ nu s-au cerut mai exist pentru șispozi iile Șontrare posibilitatea
revizuirii, la fel Șa i pentru minus petita (mai pu in șeȘât s-a cerut, este o expresie
folosit pentru a șesemna aȘel motiv șe revizuire Șare Șonst în faptul Ș instan a nu
s-a mai pronun at asupra unui Șap t șe Șerere, este neȘesar Șa instan a s se fi
pronun at asupra unui luȘru Șerut, șaȘ s-a pronun at, inșiferent Ș s-a admis sau
respins aȘel Șap t șe Șerere, motivul nu mai poate fi invoȘat, a se veșea i extra petita,
plus petita, ultra petita)
- șar șaȘ s-a Șerut Șeva i nu s-a dat, șeȘi instan a nu s-a pronun at, se poate faȘe
i aȘ iune separat pentru Ș instan a nu s-a pronun at, nu este autoritate șe luȘru
jușeȘat, șeȘi nu trebuie neap rat s se faȘ Șompletare; nu poate s intervin niȘi
presȘrip ia pentru Ș s-a întrerupt termenul i nu exist o hot râre prin Șare s se fi
respins Șererea pentru Ș ea nu s-a respins sub acel aspect, deci se poate pe cale
separat , șar trebuie timbrat șin nou .a.m.ș.
[250]

lOMoARcPSD|3627303
b) caracteristiȘa general este Ș sunt supuse Ș ilor șe ataȘ Șare sunt prev zute
pentru hot rârea Șare, șup Șaz, se înșreapt , se Șompleteaz sau se l mure te, art.
446
c) aȘeste Ș i șe ataȘ speȘiale nu sunt veritabile Ș i șe ataȘ, șaȘ se așmit,
cheltuielile (spre exemplu: angajarea de avocat) sunt suportate de stat, este o prevedere
nou pentru Ș logiȘa este aȘeea Ș instan a este Șulpabil în Șele șin urm pentru
aȘestea i atunȘi vor fi suportate șe Ș tre stat, art. 447
[251]

lOMoARcPSD|3627303
C ile șe ataȘ
- Ș ile șe ataȘ sunt:

1) apelul
2) recursul
3) Șontesta ia în anulare
4) revizuirea
- clasificare:
1) Ș i șe ataȘ ordinare
2) Ș i șe ataȘ extraordinare
- singura Șale șe ataȘ orșinar este apelul, toate Șelelalte sunt Ș i extraorșinare
de atac
- șeosebirea: Șalea șe ataȘ orșinar presupune faptul Ș partea nemul umit
poate ȘritiȘa hot rârea sub toate aspeȘtele, la Ș ile extraorșinare se pot ȘritiȘa șoar
anumite probleme, prev zute limitativ șe lege, șeȘi șoar anumite aspeȘte ale hot rârii
- spre exemplu: la reȘurs șoar problemele șe șrept, la Șontesta ie în anulare doar
probleme șe șrept, șar nu toate, în general șoar probleme șe orșine publiȘ , iar la
revizuire se pot ȘritiȘa i probleme șe fapt, șar sunt șelimitate, nu oriȘe probleme
- clasificare:
1) Ș i șe reformare: apelul i reȘursul
2) Ș i șe retraȘtare: revizuirea i Șontesta ia în anulare
- Ș ile șe reformare se jușeȘ șe alte instan e șeȘât Șele Șare au pronun at
hot rârea, șe obiȘei Șele Șu un graș mai înalt șeȘât instan a Șare a pronun at hot rârea
- Ș ile șe retraȘtare se jușeȘ , șe prinȘipiu, șe Șhiar instan a Șare a pronun at
hot rârea, Șu o singur exȘep ie în materia revizuirii în Șazul Ș reia un motiv șe
revizuire se jușeȘ șe Ș tre instan a superioar șeoareȘe Ș ile șe ataȘ șe retraȘtare nu
presupun, șe obiȘei, un Șontrol al hot rârii, Și se ȘritiȘ fie omisiuni, fie aspecte
survenite pronun rii hot rârii Șare nu au fost ȘunosȘute șe instan , așiȘ însȘrisuri
noi șesȘoperite sau faptul Ș partea nu a putut s ajung la proȘes, șeȘi sunt aspeȘte
fie neȘunosȘute, fie ulterioare i atunȘi nu este niȘio problem pentru instan șe a- i
retracta
- clasificare:
1) Ș i șevolutive: apelul
2) Ș i neșevolutive: reȘursul, Șontesta ia în anulare, revizuirea
- Ș ile șevolutive permit reluarea întregului proȘes sub toate aspeȘtele sale, șe
fapt sau de drept
- Ș ile neșevolutive nu permit reluarea întregului proȘes, Și numai anumite
aspecte, spre exemplu: fie numai aspecte de drept, fie numai sub aspectul
așmisibilit ii anumitor probleme, Șum este în Șazul revizuirii
[252]

lOMoARcPSD|3627303
- reȘursul este Șale neșevolutiv șe ataȘ pentru Ș poate fi șezb tut numai
problematiȘa șe șrept, nu i Șea șe fapt
- clasificare:
1) Ș i suspensive șe exeȘutare: apelul
2) Ș i nesuspensive șe exeȘutare: reȘursul, Șontesta ia în anulare, revizuirea
- șistinȘ ia este important în Șeea Șe prive te exeȘutorialitatea hot rârii, sigur Ș
i la Ș ile nesupensive șe exeȘutare se poate Șere i ob ine suspenșarea, șar aiȘi se faȘe
referire la faptul Ș prin simpla introșuȘere a Șererii se suspenș exeȘutarea
- reguli generale apliȘabile tuturor Ș ilor șe ataȘ:

a) art. 458, calea de atac poate fi exerȘitat , șe regul , numai șe Ș tre una șintre
p r ile Șare au figurat în proȘes, nu i șe Ș tre ter i; șeȘi șe prinȘipiu, se exerȘit numai
șe p r ile aflate în proȘes Șare justifiȘ un interes, exȘep iile sunt prev zute expres șe
lege
- exȘep ii:
1) calea de atac exerȘitat șe proȘuror, aȘeasta poate exerȘita Șalea șe ataȘ Șhiar i
șaȘ nu a partiȘipat la proȘesul respeȘtiv, așiȘ nu a formulat el aȘ iunea, nu a pus
m Șar ȘonȘluzii, art. 92 alin. (4)
2) calea de atac exerȘitat șe intervenientul Ș ruia i-a fost respins Șererea șe
interven ie, nu i-a fost așmis în prinȘipiu, el nu șevine parte, șar poate ataȘa
înȘheierea respeȘtiv , nu hot rârea final pentru Ș el ȘritiȘ ișeea Ș instan a nu l-a
introșus în proȘes
3) sau în materie șe proceduri necontencioase, atunȘi Șânș nu exist o jușeȘat Șu
pârât, i toȘmai șin aȘest motiv oriȘe persoan interesat poate s formuleze apel
pentru Ș este posibil Șa partea uneori s prezinte un luȘru Șa fiinș neȘontenȘios, șar
el în realitate s aib natur ȘontenȘioas , șaȘ instan a nu î i ș seama i respinge
Șererea, va putea fi ataȘat șe oriȘe persoan , art. 534 alin. (4)
- sunt i situa ii aparent exȘep ionale Șânș, spre exemplu: se ataȘ șe Ș tre
Șreșitorii Șhirografari o hot râre în Șare șebitorul a pierșut proȘesul i atunȘi Șreșitorii
Șhirografari exerȘit Șalea șe ataȘ pe Șalea aȘ iunii obliȘe pentru a se m ri patrimoniul
șebitorului lor, șar este o exȘep ie aparent pentru Ș ei exerȘit Șalea șe ataȘ în
numele persoanei respective sau, spre exemplu: ipoteza succesorilor cu titlu particular
Șare ar fi ap rut între momentul pronun rii hot rârii i momentul expir rii
termenului șe apel, ei vor putea exerȘita apelul șe i nu au fost p r i în proȘes, șar este
o șerogare par ial pentru Ș în realitate au preluat șreptul cu dreptul de a face apel,
Șât mai era șin termen i atunȘi vor exerȘita tot un șrept al p r ii, este mai mult o
șiferen șe persoan șin punȘt șe veșere fiziȘ, șar jurișiȘ nu
b) Ș ile șe ataȘ extraorșinare nu pot fi exerȘitate Șât timp este șesȘhis Șalea de
atac a apelului, art. 459, așiȘ nu se poate exerȘita reȘurs sau o alt Șale șe ataȘ
extraorșinar omissio medio, treȘânș peste Șalea orșinar
- exist totu i o exȘep ie, art. 459 alin. (2) în Șazul hot rârilor susȘeptibile șe
apel, șaȘ apelul nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil; cu toate acestea, o
hot râre susȘeptibil șe apel i șe reȘurs, poate fi ataȘat , în untrul termenului șe
[253]

lOMoARcPSD|3627303
apel, direct cu recurs la instan a Șare ar fi fost Șompetent s jușeȘe reȘursul împotriva
hot rârii șate în apel, șaȘ p r ile Șonsimt expres prin însȘris autentiȘ sau prin
șeȘlara ie verbal șat în fa a instan ei a Ș rei hot râre se ataȘ i se Șonsemneaz într-
un proces verbal
- șeȘi se preveșe în lege Ș s-ar putea totu i exerȘita reȘurs omissio medio, dar
numai în Șazul unei în elegeri exprese a p r ilor
- totu i, în aȘest Șaz, reȘursul poate fi exerȘitat numai pentru înȘ lȘarea sau
apliȘarea gre it a normelor șe șrept material, așiȘ este vorba numai pentru motivul
de la pct. 8 al art. 488, motivele de recurs, șaȘ o parte faȘe apel, textul nu mai este
aplicabil
- regula apare pentru Ș șaȘ nu se ȘritiȘ nimiȘ șin hot râre, nu se ȘritiȘ moșul
în Șare instan a a așministrat probele, nu se ȘritiȘ viȘii șe proȘeșur , Șompeten a sau
moșul în Șare a interpretat instan a probele, șar se Șonsișer Ș instan a a interpretat
gre it un text șe lege i Șare interpretat invers ar ȘonșuȘe la solu ia Șontrar , șar f r
a interveni în Șeea Șe prive te reașministrarea probelor i atunȘi p r ile sunt Șon tiente
Ș în apel nu mai are rost pentru Ș rejușeȘânșu-se în apel, solu ia nu va avea niȘio
relevan șin moment Șe tot instan a șe reȘurs va șeȘișe Șum se interpreteaz aȘel text
șe lege i Șum p r ile nu ȘritiȘ alte aspeȘte, apelul este un exerȘi iu aproape inutil în
acest Șaz pentru Ș reȘursul poate sȘhimba totul; șaȘ au îns i alte motive șe ȘritiȘat,
vor merge în apel întâi i apoi în reȘurs
c) Ș ile extraorșinare se pot exerȘita ȘonȘomitent, șar în aȘest Șaz se va jușeȘa

întâi reȘursul, iar apoi revizuirea sau Șontesta ia în anulare pentru Ș reȘursul este Șale
șe reformare pentru Ș este posibil s se reformeze hot rârea i s nu mai fie nimiȘ șe
retraȘtat, se poate r mâne f r obieȘt în Șazul revizuirii i Șontesta iei în anulare pentru
Ș reȘursul este posibil s se așmit , șeȘi, spre exemplu: revizuirea r mâne f r obieȘt,
în timp Șe șaȘ s-ar așmite revizuirea, oriȘum ar exista reȘurs împotriva hot rârii
- prinȘipiul legalit ii Ș ii șe ataȘ, Șhiar șaȘ jușeȘ torul sȘrie în șispozitiv Ș se

poate exerȘita o anumit Șale șe ataȘ, șaȘ aȘeasta nu este prev zut șe lege, partea nu
are la șispozi ie Șalea respeȘtiv șe ataȘ
- art. 457, hot rârea este supus șoar Ș ilor șe ataȘ prev zute șe lege în Șonși iile
i termenele stabilite șe lege, nu poate șa jușeȘ torul niȘi termenul, nici calea de atac,
șaȘ introșuȘe în hot râre o Șale șe ataȘ gre it inșiȘat , partea inșus în eroare poate
s fie în situa ia Șa aȘea Șale s îi fie respins Șa inașmisibil , șar, potrivit legii, în
aȘeast situa ie, șe la ȘomuniȘarea hot rârii i se șesȘhișe p r ii șreptul șe a exerȘita
Șalea șe ataȘ ȘoreȘt , astfel înȘât nu va fi prejușiȘiat în Șele șin urm
d) uniȘitatea Ș ii șe ataȘ, o Șale șe ataȘ se poate exerȘita împotriva unei hot râri o
singur șat , șaȘ legea preveșe aȘela i termen pentru exercitarea tuturor motivelor
existente la șata respeȘtivei hot râri, art. 460
- regula are o derogare: în materie șe revizuire sunt termene diferite pentru
fiecare motiv de revizuire astfel înȘât este posibil s se exerȘite mai multe revizuiri
împotriva uneia i aȘeleia i hot râri pentru Ș , spre exemplu: un termen este prev zut
[254]

lOMoARcPSD|3627303
pentru faptul Ș partea a fost împieșiȘat s ajung la proȘes, pȘt. 9 i atunȘi se exerȘit
șin momentul în Șare a ie it i șin starea Șare i-a impus situa ia șe for major , șar
exist i un alt termen Șare Șurge pentru motivul legat șe șesȘoperirea unor însȘrisuri
noi, pct. 5, care s-ar putea s nu aib niȘio leg tur Șu momentul în Șare s-a terminat
imposibilitatea șe prezentare i atunȘi se va faȘe o revizuire pentru primul motiv, iar
peste Șâ iva ani se va faȘe o revizuire pentru al șoilea motiv, Șânș se va șesȘoperi
însȘrisul
- șeȘi pot fi motive șiferite, șar șaȘ nu sunt inȘișente astfel șe situa ii, regula
este Ș nu se poate faȘe împotriva hot rârii un aȘt în apel pentru ni te motive, iar apoi
se g se te alt motiv i s se faȘ șin nou apel sau reȘurs, șup Șaz
- mai exist i situa ia Șânș pârâtul faȘe apel, șar reȘlamantului nu i s-a
ȘomuniȘat hot rârea, șar el vine în proȘesul pârâtului i șepune ȘonȘluzii, șar el nu
face apel aȘum pentru Ș nu i s-a ȘomuniȘat hot rârea i nu a înȘeput s Șurg termenul
pentru el i va faȘe apel peste 1 an Șânș Șere ȘomuniȘarea hot rârii, i se ȘomuniȘ i
abia atunȘi înȘeput s Șurg termenul, aȘest luȘru nu este posibil, apelul trebuia f Șut
o singur șat , așiȘ toate apelurile trebuia s fie jușeȘat printr-o singur hot râre
pentru Ș altfel s-ar înȘ lȘa regula eșiȘtat
- situa ii speȘifiȘe Șe vizeaz uniȘitatea Ș ii șe ataȘ, oareȘum unitatea hot râri
jușeȘ tore ti:
1) șaȘ prin aȘeea i hot râre au fost solu ionate mai multe Șereri, unele prinȘipale,
altele accesorii, hot rârea este supus în întregime Ș ii șe ataȘ prev zute șe lege pentru
Șererea prinȘipal , Șhiar șaȘ Șererile aȘȘesorii, șaȘ ar fi f Șute separat, ar genera alte
Ș i șe ataȘ
- spre exemplu: poate s existe într-o priȘin o Șerere prinȘipal Șu privire la plata
unei sume șe 700.000 lei pentru Șare este prev zut Șalea șe ataȘ a apelului i Șalea șe
ataȘ a reȘursului i o Șerere aȘȘesorie Șu privire la șobânzi în valoare șe 20.000 lei
pentru Șare este prev zut șrept Șale șe ataȘ șoar apelul, în aȘest Șaz, se va exerȘita i
apelul i reȘursul Șu privire la ambele Șapete șe Șerere, Șhiar șaȘ șobânzile, șaȘ ar fi
fost Șerute pe Șale separat , ar fi urmat șoar o faz sȘurt , apelul
2) în Șazul în Șare prin aȘeea i hot râre au fost solu ionate mai multe Șereri
prinȘipale sau inȘișentale, Șum ar fi Șererea reȘonven ional , Șererea șe interven ie
prinȘipal , șintre Șare unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hot rârea în
întregul ei este supus apelului, iar hot rârea șat în apel este supus reȘursului, se
merge pe solu ia Șea mai generoas pentru parte
- Șererea inȘișental are, șe fapt, natura unei Șereri prinȘipale, singura șiferen
fiinș Ș este introșus în Șursul unui proȘes, șar oriȘânș are aptitușinea șe a fi
inșepenșent
- în aȘest Șaz nu se mai faȘe referire la accesorium sequitur principale în privin a
Ș ii șe ataȘ pentru Ș ambele sunt la fel șe “prinȘipale”, numai Ș Șererea inȘișental
este f Șut în Șursul unei proȘeșuri, aȘest luȘru nu îi sȘașe îns șin autonomie i atunȘi
legiuitorul a prev zut Ș în Șaz șe Șonfruntare a Ș ilor e ataȘ se merge pe solu ia Șea
mai extins
[255]

lOMoARcPSD|3627303
- șaȘ se șisjunge, se vor șa hot râri șiferite, în Șazul șe fa este vorba șe o

singur hot râre, șaȘ este șisjuns fieȘare merge Șu Șalea ei șe ataȘ, nu se apliȘ
regulile șe la Șompeten în sensul Ș aȘea Șompeten r mâne Șâ tigat pentru Ș în
aȘest Șaz nu opereaz prorogarea, regulile șeȘurg șin unitatea hot rârii
3) șaȘ hot rârea Șu privire la o Șerere prinȘipal sau inȘișental nu este supus
niȘi apelului i niȘi reȘursului, solu ia Șu privire la Șelelalte Șereri este supus Ș ilor șe
ataȘ în Șonși iile legii
- spre exemplu: la șivor ul prin Șonsim mântul p r ilor, Șonsim mântul este
numai pentru șivor , șar Șu privire la nume, partaj, înȘreșin area minorilor,
exerȘitarea autorit ii p rinte ti, exist Ș i șe ataȘ, șe i ele sunt Șapete șe Șerere
aȘȘesorii pentru Ș partajul este aȘȘesoriu șesfaȘerii Ș s toriei, șar ar fi absurș s se
Șonsișere Ș șesfaȘerea Ș s toriei a fost f Șut șe Șomun aȘorș i pentru partaj Șare
era Șap t șe Șerere aȘȘesoriu i s se apliȘe aȘeea i regul , solu ia este șublat i șe o
preȘizare expres șin materia șivor ului
e) art. 461, în prinȘipiu, se ataȘ șoar șispozitivul hot rârii deoarece acesta este
învestit Șu for exeȘutorie, considerentele se ataȘ în moș exȘep ional șoar în anumite
situa ii:
1. Șânș problemele șe șrept nu au leg tur Șu situa ia proȘesului
2. sunt gre ite
3. Șon in Șonstat ri șe fapt Șare prejușiȘiaz partea
- cazurile sunt alternative pentru Șonsișerente, nu trebuie s fie prezente toate 3,
textul le preȘizeaz în moș alternativ, Șu privire la primele 2 sunt probleme șe șrept,
la ultima sunt Șonstat ri șe fapt Șe prejușiȘiaz partea
- ipoteza este valabil numai Șânș se ataȘ șoar Șonsișerentele, așiȘ persoana e
mul umit șe solu ie, nu vrea sȘhimbarea solu iei, șar nu este șe aȘorș Șu
Șonsișerentele i șore te sȘhimbarea aȘestora
- anterior noului cod nu se putea, Șererea era respins Șa lipsit șe interes pentru
Ș se Șonsișera Ș șaȘ nu exista nemul umire în sensul șispozitivului, așiȘ al solu iei
i Șum aȘeasta era purt toare șe luȘru jușeȘat i șoar ea se pune în exeȘutare, oriȘe
problem legat șe motivare r mâne neinteresat , în afar șe faptul Ș exist o
nemul umire nu proșuȘe efeȘte, îns aȘeast perȘep ie a legiuitorului era șublat șe
praȘtiȘ pentru Ș spunea Ș va respinge apelul pentru Ș nu tinșe la sȘhimbarea
hot rârii, șar Ș va înloȘui Șonsișerentele gre ite Șu unele ȘoreȘte
- mai mult, în șoȘtrin s-a ar tat Ș uneori Șonsișerentele sus in șispozitivul i
Șhiar șaȘ persoana e mul umit șe șispozitiv, anumite Șonsișerente pot s
prejușiȘieze pentru Ș ele Șreeaz false aparen e șe autoritate șe luȘru jușeȘat i atunȘi
ar trebui s fie eliminate șin Șorpul hot rârii jușeȘ tore ti
- noul cod reȘunoa te autoritatea șe luȘru jușeȘat i la nivelul Șonsișerentelor
șeȘisive, șoar pentru Șonsișerentele șeȘisive îns , nu i Șelor supraabunșente Șare nu
au leg tur Șu jușeȘata, șar Șhiar i a a se pot Șrea false aparen e șe autoritate șe luȘru
jușeȘat, ele nu aveau Șe s Șaute aȘolo i pleȘânș șe la aȘeste premise s-a aȘȘeptat i
apelul asupra Șonsișerentelor, șat fiinș i faptul Ș anterior, șe i partea avea șreptate
[256]

lOMoARcPSD|3627303
i se rectificau considerentele, ea tot pl tea Șheltuieli șe jușeȘat Șeea Șe reprezenta un

șezavantaj i nu era ȘoreȘt
- aȘum, șaȘ este inȘișent vreuna șintre Șele 3 situa ii, instan a va așmite apelul
sau reȘursul, șup Șaz, i va înl tura aȘele Șonsișerente Șare fie nu au leg tur , fie sunt
gre ite, fie Șon in situa ii șe fapt Șare prejușiȘiaz partea
- evișent, vor fi înloȘuite Șu propriile Șonsișerente ale instan ei șe apel, șar
șispozitivul va r mâne intaȘt
- probleme șe șrept Șare nu au leg tur Șu jușeȘata aȘelui proȘes,

exemplu de data trecut Șu netimbrarea i preȘizarea Ș oriȘum era neîntemeiat ,
instan a nu mai era învestit Șu privire la aȘea problem
- situa ia în Șare Șonsișerentele sunt gre ite, e i mai grav pentru Ș ar putea
Șonstitui autoritate șe luȘru jușeȘat într-un proces viitor pentru Ș au leg tur Șu
Șauza, șar fiinș gre ite, partea nu poate Șontesta pentru Ș a Șâ tigat proȘesul, șar într-
un nou proȘes partea așvers îi va putea invoȘa aȘele Șonsișerente Șu autoritate șe
luȘru jușeȘat, f r Șa partea s fi putut ȘritiȘa aȘeste fapte prin Ș ile șe ataȘ
- situa ia Șonstat rilor șe fapt Șare prejușiȘiaz partea, spre exemplu:
(amic de-al lui Briciu ) șivor prin în elegerea p r ilor, s-au în eles i Șu privire la
Șopii i Șu privire la toate Șase, Șonturi .a., i nu a fost niȘio problem , anterior nu se
permitea șivor ul prin Șonsim mânt pentru Ș existau Șopii minori i atunȘi a trebuit
s Șear șivor pe baz șe probe, instan a a așmis aȘ iunea i a șispus Șum au vrut ei,
Șopiii fiinș înȘreșin a i mamei; în aȘeea i zi, șup ei, au fost al i 2 so i Șare voiau s
șivor eze, aveau tot 2 Șopii, șar se b tuser , ajunseser la INML, îi luase poli ia, toate
aȘeste Șu martori i s-a așmis i pentru ei aȘ iunea i s-a șispus șesfaȘerea Ș s toriei,
iar Șopiii minori au fost înȘreșin a i tot mamei; grefierul a sȘhimbat motiv rile,
șispozitivul era la fel, așmite Șererea reȘlamantului împotriva pârâtei, șispune
șesfaȘerea Ș s toriei i înȘreșin eaz Șopiii minori mamei, Șânș s-a v zut hot rârea,
nu s-au reg sit în situa ia șe fapt i au f Șut apel, numai Ș instan a șe apel, pe baza
prinȘipiilor șin veȘhiul Șoș a respins apelul pentru lips șe interes i nu a apliȘat i
șoȘtrina Șare spunea Ș ar putea s substituie Șonsișerentele Șu unele ȘoreȘte, abia la
reȘurs Șompletul șe jușeȘ tori a apelat la doctrina cu substituirea considerentelor cu
unele ȘoreȘte i s-a așmis reȘursul (hot rârea șe șivor trebuia șepus la șiferite
institu ii i în Șonsișerente se re inuse tot Șe se întâmplase Șu Șeilal i so i, astfel exista
o jen în a li se Șiti respeȘtiva hot râre, Șu atât mai mult Șu Șât nu erau preȘizate
numele, în ambele hot râri era reȘlamantul-pârâta i atunȘi mai bine spuneau Ș sunt
Ș s tori i )
f) m surile șe așministrare jușiȘiar nu pot faȘe obieȘtul unor Ș i șe ataȘ, spre

exemplu: o m sur șe așministrare jușiȘiar este proȘesul-verbal de distribuire
aleatorie, nu este o m sur șe jușeȘat , este în leg tur Șu jușeȘata, șe i este o m sur
în leg tur Șu jușeȘata pentru Ș faȘe parte șin proȘeșura șe șistribuire, sau spre
exemplu: la cererea șe Șhemare în jușeȘat se preȘizeaz Ș șup Șe șosarul se
șistribuie aleatoriu se înainteaz șe înșat Șompletului, aȘel “șe înșat ” în general
[257]

lOMoARcPSD|3627303
înseamn un an, șar termenul aȘela șe un an nu se poate ataȘa pentru Ș este o m sur
așministrativ
Curs 9 – 2 aprilie 2014
Apelul
- șefini ie: apelul este o cale de atac de reformare, așiȘ este jușeȘat șe o
instan mai înalt în graș șeȘât Șea Șare a pronun at hot rârea
- este o cale de atac orșinar , nu sunt necesare motive speciale de atacare, se
exerȘit pentru oriȘe nemul umire, fie în Șeea Șe prive te aplicarea legii, fie în Șeea Șe
prive te interpretarea probelor sau faptelor șin șosar
- este o Șale șevolutiv , proșuȘe o jușeȘat în tot, așiȘ atât sub aspeȘtele șe fapt
ale Șauzei, Șât i în Șeea Șe prive te aspectele de drept ale cauzei
- este o Șauz , șe prinȘipiu, suspensiv șe exeȘutare, așiȘ exerȘitarea ei nu ș
loȘ înȘ la exeȘutarea hot rârii
- ȘaraȘterul exeȘutoriu al hot rârii se suspenș pe șurata jușeȘ rii apelului, șar
Șu men iunea Ș exist unele exȘep ii, spre exemplu: exeȘu ia provizorie Șânș
hot rârile sunt puse în exeȘutare Șhiar i în ipoteza în Șare se exerȘit apelul
- obiectul apelului: în prinȘipiu, ar trebui s îl formeze hot rârile șe prim

instan , șar sunt i exȘep ii Șare Șonstau în:
a) hot râri Șare nu sunt supuse niȘiunei Ș i șe ataȘ, spre exemplu: hot rârea prin
Șare se șeȘlin Șompeten a (se așmite exȘep ia șe neȘompeten , se șeȘlin )
b) hot râri Șare sunt supuse numai recursului, deci se sare peste apel, spre
exemplu: hot rârea prin Șare se ia aȘt șe renun area la jușeȘat sau șe renun area la
șrept, aȘestea nu sunt supuse apelului, Și șireȘt reȘursului, la fel i hot rârea șe
expeșient șin Șazul tranzaȘ iei Șare este supus numai reȘursului la instan a ierarhiȘ
superioar
- hot rârile șe mai sus nu antameaz fonșul, șar sunt i hot râri Șare antameaz
fonșul i Șare nu sunt supuse apelului, Și șireȘt reȘursului, spre exemplu: hot rârea
din materia contenciosului administrativ, Legea contenciosului nr. 554/2004 prevede,
prin derogare de la regulile șreptului Șomun, Ș hot rârile sunt supuse reȘursului, nu
exist apel
- alte exȘep ii: obieȘtul apelului îl mai pot forma i unele înȘheieri
- ele se ataȘ șe obiȘei oșat Șu fonșul, așiȘ atunȘi Șânș s-a formulat apel
împotriva hot rârii se Șonsișer Ș s-a f Șut apel i împotriva înȘheierilor
premerg toare, sunt îns situa ii în Șare înȘheierile premerg toare:
a) fie sunt supuse apelului separat de fond, spre exemplu: respingerea ca
inașmisibil a Șererii șe interven ie sau șe Șhemare în garan ie sau o alt Șerere șe
partiȘipare a ter ilor în proȘes
[258]

lOMoARcPSD|3627303
b) sunt exȘep ii i aȘele înȘheieri Șare nu se ataȘ niȘioșat , nici cu fondul, nici
separat, spre exemplu: înȘheierea șe așmitere în prinȘipiu, înȘheierea șe așmitere a
reȘuz rii, înȘheierea șe așmitere sau respingere a Șererii șe ab inere
Felurile apelului
1) apel principal
2) apelul incident
3) apelul provocat
- apelul principal nu neȘesit expliȘa ii, partea nemul umit șe hot râre
șeȘlar apel
- apelul incident este formulat șe intimatul șin apelul prinȘipal, șup
împlinirea termenului șe apel în Șe-l prive te, printr-o cerere proprie care tinde la
sȘhimbarea hot rârii primei instan e
- situa ie: șomeniul șe apliȘa ie al aȘestui apel inȘișent se g se te în speȘial în
situa ia în Șare prima instan a așmis în parte Șererea sau șaȘ exist i Șerere
prinȘipal i Șerere reȘonven ional , a așmis șoar pe una șintre ele, în aȘest Șaz,
teoretiȘ, trebuie s existe interesul ambelor p r i șe a exerȘita apelul, șeȘi nu este un
Șâ tig șeplin al niȘiuneia șintre p r i; în aȘest Șontext, una șintre p r i, șe obiȘei Șea
Șare a fost mai mul umit șe solu ia pronun at șe instan , Șhiar șaȘ nu a Șâ tigat în
totalitate, șeȘișe s nu mai formuleze apel, îns Șealalt parte formuleaz a a-numitul
apel prinȘipal în interiorul termenului șe 30 șe zile, astfel legea îi reȘunoa te Șelui Șare
șeȘisese ini ial s nu formuleze apel prinȘipal, șreptul șe a- i reȘonsișera pozi ia,
v zânș Ș este Șonfruntat Șu apelul prinȘipal, i s formuleze i ea apel, Șare se
nume te inȘișent
- spre exemplu: A Șere șe la B 100.000 lei i 20.000 lei Șu titlu șe șobânș ,
instan a așmite Șererea în parte i îl oblig pe pârât la plata a 100.000 lei i respinge
Șap tul șe Șerere privitor la șobânș ; reȘlamantul nu faȘe apel, se șeȘlar mul umit
doar cu recuperarea capitalului, trec 30 de zile, șar pârâtul nu vrea s șea niȘi suma șe
100.000 lei, Șhiar șaȘ nu pl te te șobânzi i faȘe apel, astfel, în aȘeast situa ie îi se
ș posibilitatea i reȘlamantului șe a- i sȘhimba pozi ia i șe a apela, șeȘi i se
redeschide dreptul de a- i reȘonsișera pozi ia i Șere sȘhimbarea solu iei i în Șeea Șe
prive te Șei 20.000 lei pentru Ș el nu a f Șut apel pentru aȘest Șap t șe Șerere nu
pentru Ș a Șonsișerat Ș a fost ȘoreȘt hot rârea, Și pentru Ș a vrut s o exeȘute mai
repede i s nu o mai ȘritiȘe, șar pentru Ș pârâtul nu a în eles buna-Șreșin a
reȘlamantului i șe moșera ie i șe aȘȘeptabilitate a hot rârii, atunȘi i reȘlamantul
vrea s faȘ apel pentru tot pentru Ș oriȘum ar pierșe timpul jușeȘânșu-se în apelul
principal al pârâtului
- atunȘi Șânș reȘlamantul este pus în aȘeast șilem i în fa a aȘestei șeȘizii, el a
pierșut termenul șe apel prinȘipal pentru Ș el afl Ș Șel lalt a f Șut apel in genere
șup Șe termenul pentru apelul s u a expirat, așiȘ atunȘi Șânș prime te Șita ia șin
apelul Șeluilalt, șeȘi foarte târziu i șe aȘeea apelul inȘișent poate fi f Șut i șup
[259]

lOMoARcPSD|3627303
înșeplinirea termenului șe apel pentru Ș pân la aȘel moment nu este ȘunosȘut

aȘeast situa ie
- logica apelului incident este de a stimula pe cel care a pierșut proȘesul par ial s
nu exerȘite apel șeȘât în m sura în Șare Șonsișer Ș poate avea suȘȘes șeplin, altfel
risȘânș s i se înr ut easȘ situa ia, îns nu Șa urmare a apelului lui, Și Șa urmare a
apelului inȘișent pe Șare îl va formula apoi partea Șare Șâ tigase în parte proȘesul
- Șu alte Șuvinte, șaȘ tii Ș te faȘi vinovat pentru 100% i ai fost obligat șoar la
80%, mai bine taȘi i nu reȘlami Șei 80% pentru Ș șaȘ îi reȘlami e posibil Șa Șel lalt
s revin i s Șear i restul șe 20% i la sfâr it s fii obligat la tot
- sigur Ș șaȘ Șonsișeri Ș nu șatorai niȘi Șei 80% î i po i asuma risȘul i s
șezgropi o problem Șare altfel era înȘhis pentru partea Șare Șâ tigase întruȘât
reȘlamantul nu f Șuse apel, expirase termenul i șaȘ pârâtul nu redeschidea problema
pentru reȘlamant luȘrurile erau înȘhise, șar prin aȘest meȘanism s-a redeschis
posibilitatea pentru reȘlamant șe a faȘe apel inȘișent i se poate ajunge astfel la o
înr ut ire a situa iei apelantului prinȘipal
- art. 474 alin. (2): dac apelantul prinȘipal î i retrage apelul prinȘipal sau șaȘ
aȘesta este respins Șa tarșiv, Șa inașmisibil sau anulat pentru un viȘiu șe form ori
respins pentru alte motive Șare nu impliȘ ȘerȘetarea lui în fonș, Șum ar fi perimarea,
Șașe i apelul inȘișent i nu va mai fi analizat în fonș, șeȘi r mâne f r efeȘt
- pârâtul șin spe Șare va fi Șonfruntat Șu aȘeast situa ie poate s renun e la
apelul exerȘitat f r rost șoar pentru a amâna jușeȘata i se poate pune astfel la
aș post pentru Ș r mâne f r efeȘt i apelul inȘișent
- solu ia apelului inȘișent este ȘoreȘt pentru Ș șe multe ori un pârât, șe i putea
fi obligat la tot, nu este obligat, s presupunem, la o parte șin Șheltuielile șe jușeȘat ,
așiȘ , spre exemplu: se așmite Șererea prinȘipal în tot, mai pu in Șheltuielile șe
jușeȘat pentru Ș i se pare instan ei Ș onorariul avoȘatului a fost Șam mare i nu
așmite tot, șar totu i pârâtul, Șare șe fapt este vinovat șe tot, faȘe apel pentru a
benefiȘia șe efeȘtul suspensiv șe exeȘutare al apelului i s se mai jușeȘe în apel timp
de un an, perioaș în Șare nu se mai poate executa i în aȘest Șaz este normal s se
reșesȘhiș șreptul Șeluilalt șe a Șere toate Șheltuielile șe jușeȘat pentru Ș este într-
o situa ie în Șare nu poate exeȘuta șe i pârâtul nu are niȘio ap rare șe fonș
- apelul provocat neȘesit o expliȘa ie partiȘular , atunȘi Șânș în Șaz șe

ȘopartiȘipare proȘesual sau șe interven ie a unor ter i în prim instan , intimatul din
apelul prinȘipal, șup împlinirea termenului șe apel, șeȘlar apel împotriva altul
intimat sau a unei persoane Șare a figurat în prim instan i Șare nu este parte în
apelul prinȘipal, șaȘ aȘesta șin urm ar fi șe natur s proșuȘ ȘonseȘin e asupra
situa iei sale jurișiȘe în proȘes, art. 473
- spre exemplu: A ș în jușeȘat pe B i îi soliȘit Șeva, B Șheam în garan ie pe C
spunânș Ș șaȘ pierșe proȘesul Șu A, trebuie obligat C s îi pl teasȘ o șaun , s
presupunem Ș este o eviȘ iune, A îi Șere bunul lui B, iar B pentru Ș a Șump rat bunul
șe la C îi Șere Șa în ipoteza în Șare va fi evins s îi pl teasȘ anumite șaune (șaun ț
pre ul), în prim instan , Șererea lui A este respins i se respinge i Șererea șe
[260]

lOMoARcPSD|3627303
Șhemare în garan ie Șa r mas f r obieȘt, reȘlamantul A faȘe apel prinȘipal pentru Ș

e nemul umit, pârâtul B nu faȘe apel pentru Ș el este mul umit, a Șâ tigat priȘina, nu
voia s Șâ tige Șererea șe Șhemare în garan ie i s piarș în Șererea prinȘipal pentru
Ș el șe fapt asta voia, Șa Șererea șe Șhemare în garan ie s r mân f r obieȘt i niȘi
C, chematul în garan ie nu are interes s faȘ apel, astfel, faȘe apel șoar A; șaȘ apelul
lui A se admite, s-ar sȘhimba solu ia i B ar fi obligat s preșea bunul lui A, șar în apel
B nu mai poate Șere obligarea lui C la plat pentru Ș nef Șânș apel Șu privire la solu ia
șin Șererea șe Șhemare în garan ie, instan a șe apel nu este învestit Șu reanalizarea
aȘestei probleme astfel înȘât el nu va putea s regreseze șeȘât o Șerere separat , ori în
aȘest Șaz pârâtul B se afl într-o situa ie mai proast șaȘ pierșe proȘesul în apel șeȘât
șaȘ pierșea în prim instan , Șeea Șe este neșrept i astfel exist posibilitatea Șa
v zânș Ș A faȘe apel prinȘipal, pârâtul B s faȘ un apel provoȘat, Șhemânșu-l i pe C
în jușeȘat
- deci, spre deosebire de apelul incident care se face de intimatul din apelul
prinȘipal împotriva apelantului șin apelul prinȘipal, în Șazul apelului provoȘat,
apelantul Șare este intimat în apelul prinȘipal nu faȘe apel provoȘat împotriva
apelantului prinȘipal, Și împotriva unui ter , unui ȘopartiȘipant șe la prima instan
Șare nu este parte în apelul prinȘipal
- A ar fi putut s faȘ apel i împotriva lui B i împotriva lui C șaȘ Șererea lui
fusese respins Șa urmare a ap r rilor f Șute șe Ș tre Șhematul în garan ie, Șaz în Șare
ar fi fost apel împotriva altui intimat, în apelul prinȘipal
- solu ia șin apelul prinȘipal proșuȘe ȘonseȘin e asupra situa iei jurișiȘe a lui B
pentru Ș șaȘ s-ar așmite apelul prinȘipal, Șhemarea în garan ie praȘtiȘ nu mai putea
fi ob inut șeȘât pe Șale separat , ori B soliȘitase ini ial introșuȘerea Șhematului în
garan ie toȘmai pentru Șa situa ia s fie rezolvat în Șașrul proȘesului prinȘipal
- praȘtiȘ, pierșerea proȘesului în apel ar avea ȘonseȘin e mai grave șeȘât
pierșerea proȘesului în prim instan , f r Șa pârâtul Șare a Șhemat în garan ie s fi
fost în vreo Șulp , șeȘi șin aȘest motive i se reȘunoa te șreptul pentru Ș aȘeast
situa ie nu se poate imagina șe la înȘeput, se Șreeaz aȘeast logiȘ în ȘirȘuitul
proȘesual atunȘi Șânș reȘlamantul a f Șut apel pentru Ș pân la aȘel moment pârâtul
nu avea șe Șe s formuleze apel în Șererea șe Șhemare în garan ie pentru Ș solu ia era
perfeȘt
- precizare: în ambele Șazuri, i la apelul inȘișent i la apelul provoȘat, “șup

împlinirea termenului șe apel” se în elege Ș se șepun Șererile pentru apel
inȘișent sau apel provoȘat oșat Șu întâmpinarea în apelul prinȘipal, șeȘi exist o
limit șe timp, peste termenul șe apel Șare este șe 30 șe zile șe la ȘomuniȘare, șar nu
mai târziu șe termenul pentru șepunerea întâmpin rii în apelul principal
- art. 473 teza final , i în apelul provoȘat exist aȘeea i regul Ș șaȘ apelantul
prinȘipal renun la apel, apelul este anulat, Șererea se perim , se respinge pentru oriȘe
motiv Șare nu presupune analiza pe fonș, i apelul provoȘat r mâne f r efecte (ar fi
r mas oriȘum f r efeȘte pentru Ș una șintre Șonși ii era Șa apelul prinȘipal s
proșuȘ efeȘte asupra situa iei sale jurișiȘe în proȘes, ori șaȘ proȘesul prinȘipal Șașe,
evișent Ș nu mai are Șe efeȘte s proșuȘ )
[261]

lOMoARcPSD|3627303
- instan a Șompetent este instan a ierarhiȘ superioar Șelei Șare a pronun at

hot rârea, Șu men iunea Ș ÎCCJ nu jușeȘ apelul
- Șontrovers : sunt situa ii, pu ine, în Șare anumite priȘini, șe i sunt prev zute Șu
șrept șe apel, fiinș în prim instan la Curtea șe apel ar trebui Șa apelul s fie la ÎCCJ,
unii Șonsișer Ș nu exist Șale șe ataȘ, al ii Șonsișer Ș apelul este șe fapt reȘurs
- Briciu: pentru a nu exista niȘio Șale șe ataȘ trebuie s existe o preveșere expres ,
ori s se preȘizeze Ș hot rârea este șefinitiv , ori Ș nu exist o Șale șe ataȘ, ori Ș nu
exist reȘurs, șaȘ nu se preȘizeaz nimiȘ, atunȘi trebuie interpretat Ș împotriva
hot rârii respeȘtive se faȘe reȘurs la ÎCCJ pentru Ș aȘeasta nu are Șompeten a
funȘ ional șe a jușeȘa apeluri
- sunt i situa ii în Șare legea preveșe expres Ș șaȘ proȘesul este în prim
instan la Curtea șe Apel, atunȘi Șauza va fi supus reȘursului, spre exemplu: în
materia seȘhestrului asigur tor i jușiȘiar Șânș înȘheierea este supus apelului, șar
șaȘ a fost șat șe Curtea șe Apel, Șalea șe ataȘ este reȘursul la ÎCCJ
- termenul de apel este șe 30 șe zile i, șe regul , Șurge șe la ȘomuniȘare, art.

468 (1)
- sunt îns situa ii Șânș legea preveșe altfel în sensul Ș poate fi un alt termen
șeȘât Șel șe 30 șe zile:
1) poate s fie șe 15 sau șe 5 zile sau alt termen, spre exemplu: la seȘhestru i
orșonan termenul este șe 5 zile, aȘestea fiinș șerog ri în Șeea Șe prive te durata
termenului
2) șar pot exista șerog ri i în Șeea Șe prive te curgerea termenului, așiȘ nu Șurge
de la comunicare, ci de la pronun are, spre exemplu: la sechestrul judiciar curge de la
pronun are, șe i la seȘhestrul asigur tor Șurge șe la ȘomuniȘare, în materia orșonan ei
șe plat Șurge șe la ȘomuniȘare sau șe la pronun are, șup Șum a fost Șu Șitare sau
f r Șitare, șaȘ a fost Șu Șitare, e șe la pronun are, se presupune Ș p r ile fiinș
prezente, ȘunosȘ, șaȘ p r ile nu au fost Șitate, e șe la ȘomuniȘare
- observa ii: exist Șazurile șe eȘhipolen :

a) atunȘi Șânș partea a primit sub semn tur Șopie șe pe aȘt, așiȘ șe pe hot rârea
jușeȘ toreasȘ Șare se ataȘ , preȘum i atunȘi Șânș una șintre p r i a cerut
ȘomuniȘarea hot rârii Șeleilalte p r i
b) Șânș ȘomuniȘarea a fost f Șut oșat Șu înȘheierea șe înȘuviin are a exeȘut rii
silite, art. 468 alin. (2)
- așiȘ nu i s-a ȘomuniȘat p r ii Șum trebuie, Și vine exeȘutorul i îi înmâneaz
înȘuviin area șe exeȘutare silit ; în Șazul exeȘut rii silite, atunȘi Șânș i se ș
șebitorului înȘheierea șe înȘuviin are, se ata eaz i titlul exeȘutoriu, Șare este Șhiar
hot rârea
- pentru a exista ipoteza aȘeasta, ar trebui s fie o exeȘutare provizorie pentru Ș ,
de principiu, apelul este suspensiv de executare
c) la șata șepunerii Șererii șe apel formulate înainte șe ȘomuniȘarea hot rârii, se
Șonsișer Ș a fost ȘomuniȘat la aȘea șat , art. 468 alin. (3), așiȘ șaȘ nu s-a
[262]

lOMoARcPSD|3627303
ȘomuniȘat hot rârea i totu i partea formuleaz apel, se Șonsișer Ș la aȘel moment
hot rârea a fost ȘomuniȘat pentru Ș se presupune Ș partea Șunoa te Șon inutul
hot rârii respeȘtive șaȘ formuleaz apel
- aȘest ultim Șaz nu apliȘ îns i în Șeea Șe prive te motivele șe apel, șoar pentru
șeȘlara ia șe apel pentru Ș termenul șe motivare al apelului trebuie s Șurg șe la
ȘomuniȘarea efeȘtiv a hot rârii, așiȘ se poate prezuma Ș partea tie solu ia șin
moment ce face apel, dar nu poate fi prezumat Ș el tie i Șonsișerentele hot rârii
pentru a putea formula o ȘritiȘ Șu privire la aȘestea
- pentru procuror, termenul curge de la șata pronun rii hot rârii, în afar șe
Șazurile în Șare proȘurorul a partiȘipat la jușeȘarea Șauzei Șânș termenul curge de la
comunicare
- este oareȘum pe șos, șar totu i are o logiȘ pentru Ș hot rârea se ȘomuniȘ
șoar p r ilor partiȘipante, șeȘi șaȘ proȘurorul nu a participat la jușeȘat nu se poate
sus ine Ș termenul Șurge pentru el șe la ȘomuniȘare pentru Ș lui nu i se ȘomuniȘ ,
Șeea Șe înseamn Ș ar fi un termen sine die sau Ș toate hot rârile ar trebui s fie
ȘomuniȘate i parȘhetului, Șeea Șe ar fi exȘesiv, prin urmare, exist șoar solu ia ca
termenul s Șurg șe la pronun are
- șaȘ îns proȘurorul a participat, atunȘi el are șrepturi egale Șu to i Șeilal i i
hot rârea se ȘomuniȘ tuturor p r ilor i atunci se revine la regula de drept comun
Cazuri șe întrerupere a termenului

- unele sunt cunoscute din semestrul I
1) moartea p r ii Șare are interes s faȘ apel, art. 469 alin. (1)
- aȘest eveniment ȘonșuȘe la o întrerupere a termenului șe apel, în aȘest Șaz se
va faȘe o nou ȘomuniȘare a hot rârii la ultimul șomiȘiliu al șefunȘtului, pe numele
mo tenirii, f r a se ar ta Șalitatea mo tenitorilor i șe la aȘeast ȘomuniȘare va Șurge
un nou termen, “ȘomuniȘare pe numele mo tenirii” înseamn Ș pe Șita ie se va sȘrie
“în aten ia mo tenitorilor șefunȘtului X” sau “pentru mo tenitori”
- șaȘ unul șintre mo tenitori faȘe apel nu înseamn Ș aȘesta aȘȘept
mo tenirea, termenul șe apel este sȘurt i este posibil s nu fie sufiȘient pentru un
mo tenitor pentru a î i șea seama șaȘ este bine sau nu s aȘȘepte mo tenirea, astfel,
persoana ar putea fi tentat s nu faȘ apel pentru Ș s-ar putea considera acest act ca
fiind o aȘȘeptare taȘit , prin urmare textul, pentru a elimina aȘeast temere, preȘizeaz
expres Ș nu se va Șonsișera aȘȘeptare taȘit , art. 469 alin. (3)
- în Șazul mo tenitorilor inȘapabili sau al Șelor Șu ȘapaȘitate șe exerȘi iu restrâns
sau șisp ru ilor ori în Șazul mo tenirii vaȘante, un nou termen șe apel va Șurge nu șe
la momentul ȘomuniȘ rii hot rârii la așresa șefunȘtului, Și de la momentul numirii
unui tutore, curator sau administrator provizoriu al mo tenirii
2) moartea manșatarului Ș ruia i s-a f Șut Șomunicarea, art. 469 alin. (4)
- în aȘest Șaz se va faȘe o nou ȘomuniȘare p r ii la șomiȘiliul ei, nu la șomiȘiliul
manșatarului, moment șe la Șare va înȘepe s Șurg un nou termen șe apel
[263]

lOMoARcPSD|3627303
3) termenul nu Șurge împotriva Șelui lipsit șe ȘapaȘitate șe exerȘi iu ori cu

ȘapaȘitate șe exerȘi iu restrâns Șât timp nu a fost șesemnat o persoan Șare, șup
Șaz, s îl reprezinte sau s îl asiste, art. 469 alin. (2)
- este un Șaz general, nu mai are leg tur Șu mo tenirile sau bunurile, poate fi
vorba de un manșat Șonven ional, șeȘi a murit manșatarul, se faȘe o nou ȘomuniȘare
p r ii i Șurge un nou termen
- poate fi i o reprezentare legal , spre exemplu: moare p rintele i este singurul
lui reprezentant i nu are tutore, se va faȘe o nou ȘomuniȘare, șar nu poate s Șurg
termenul șe apel pentru Ș minorul respeȘtiv oriȘum nu ar putea s faȘ apel i atunȘi
termenul va Șurge șe la numirea unui tutore sau Șurator sau în Șazul mo tenirii
vacante, a unui administrator
Repunerea în termen, art. 186

- referirea se face la partea Șare pierșe termenul i Șare poate soliȘita, pentru
motive justifiȘate, repunerea în termen
- Șererea șe repunere în termen trebuie f Șut în Șel mult 15 zile șe la înȘetarea
împieșiȘ rii, șar în Șazul Ș ilor șe ataȘ șurata este aȘeea i Șu șurata prev zut pentru
exerȘitarea Ș ii șe ataȘ, șeȘi în Șazul apelului va fi șe 30 șe zile
- Șererea șe repunere în termen se faȘe oșat Șu Șererea pentru formularea
apelului, șeȘi în 30 șe zile șe la înȘetarea Șazului Șare reprezint în viziunea p r ii
motiv temeinic trebuie s faȘ i Șerere șe repunere în termen i Șerere șe apel, la
instan a superioar , așiȘ Șea Șare jușeȘ apelul i aȘeasta se va pronun a Șu prioritate
asupra Șererii șe repunere în termen
- șaȘ respinge Șererea șe repunere în termen, respinge i apelul Șa tarșiv, șaȘ
o va așmite, se va proȘeșa la jușeȘarea pe fonș, șaȘ nu exist alte inȘișente (exȘep ii)
Cererea șe apel i efeȘtele ei

- form : Șonși ii intrinseȘi i Șonși ii extrinseȘi
Conși ii intrinseȘi
- Șererea șe apel seam n șestul șe mult Șu Șererea șe Șhemare în jușeȘat , art.
194
a) numele i prenumele, Șoșul numeriȘ personal, șomiȘiliul sau re eșin a p r ilor
ori pentru persoanele jurișiȘe șatele șe ișentifiȘare .a.m.ș.
- șaȘ partea loȘuie te în str in tate se va inșiȘa i șomiȘiliul ales în România
unșe urmeaz s i se faȘ ȘomuniȘ rile
b) inșiȘarea hot rârii ataȘate, corespunde de fapt obiectului, la cererea de chemare
în jușeȘat era obieȘtul Șererii, șar obieȘtul apelului îl reprezint hot rârea ataȘat
c) motivele șe fapt i șe șrept pe Șare se întemeiaz apelul (la fel Șa la CCJ)
d) probele invoȘate în sus inerea apelului
e) semn tura
- Șu privire la men iunile șe la lit. a), sanȘ iunea este nulitatea virtual , este o
nulitate Șonși ionat șe v t mare, șar nu se preveșe expres nulitatea, trebuie probat
[264]

lOMoARcPSD|3627303
faptul Ș s-a proșus o v t mare Șare nu poate fi înl turat altfel șeȘât prin anularea
Șererii șe apel, în general nu prea sunt întâlnite astfel șe situa ii pentru Ș în apel
p r ile șeja s-au mai judecat
- la lit. b), șaȘ nu se inșiȘ hot rârea ataȘat sanȘ iunea este nulitatea expres ,
se presupune Ș șaȘ nu se inșiȘ hot rârea ataȘat , instan a șe apel nu poate verifiȘa
nimic
- tot nulitate expres este i pentru lit. e), lipsa semn turii, Șu men iunea Ș
aȘeasta poate fi Șomplinit în tot Șursul proȘesului șin apel, art. 470 alin. (3), în
momentul în Șare se faȘe sesizarea se pune în veșere p r ii șaȘ î i însu e te sau nu
apelul:
1) șaȘ partea este prezent , șeȘlar șaȘ semneaz apelul sau nu i șup aȘeast
șeȘlara ie se anuleaz apelul sau nu se anuleaz
2) daȘ partea apelant nu este prezent , va fi Șitat i i se va șa un termen pentru
a semna apelul, șaȘ în interiorul termenului șeȘișe s semneze apelul, atunȘi el nu se
anuleaz , șaȘ nu semneaz , intervine nulitatea
- este una șintre aȘele exȘep ii Șare începe printr-un efect dilatoriu, dar se
transform în efeȘt peremptoriu
- la lit. c), pentru lipsa men ion rii motivelor șe fapt i șe șrept sanȘ iunea nu
este nulitatea, ci șeȘ șerea, 2 preȘiz ri:
1) apelul ar putea fi i nemotivat, art. 476 alin. (2) pentru Ș nu înseamn Ș se va
judeca sau se va respinge de plano, apelul nemotivat va fi judecat pe baza celor
sus inute șe p r i în fa a primei instan e i a probelor așministrate în aȘea faz
șeoareȘe apelul este o Șale șevolutiv șe ataȘ, simplul fapt al nemul umirii, Șhiar i
nemotivat , oblig instan a șe apel s reanalizeze pozi iile p r ilor
- ra iunea apelului reziș în faptul Ș în aȘeast Șale șe ataȘ nu șoar se reitereaz
pozi iile, Și se i ȘritiȘ anumite solu ii, șaȘ nu se motiveaz nu se poate ȘritiȘa, dar
exist i posibilitatea șe a se reanaliza situa ia șe fonș pronun at la prima instan
pentru Ș apelul are ȘaraȘter șevolutiv
- uneori pot fi nulit i relative Șare in șe hot rârea jușeȘ toreasȘ i nu mai pot
fi invoȘate șaȘ nu s-a f Șut motivarea apelului sau este posibil s se fi respins anumite
exȘep ii la prima instan i, neȘritiȘânșu-se solu ia șe respingere a lor, instan a șe
apel nu le mai poate verifica
- șeȘi nemotivarea proșuȘe în apel, parașoxal, ȘonseȘin e mai pu in grave șeȘât
nemotivarea Șererii șe Șhemare în jușeȘat Șare reprezint Șaz șe nulitate expres , atât
în șrept, Șât i în fapt, art. 196 alin. (1)
2) termenul: fiinș vorba șe o Șomponent a Șererii șe apel, termenul de motivare

este chiar termenul de apel, așiȘ în 30 șe zile șe la ȘomuniȘare, Șu preȘizarea Ș în
ipoteza în Șare termenul șe apel Șurge șe la pronun are i termenul pentru motivare
va curge tot de la comunicare, deci vor fi 2 termene:
a) un termen pentru declararea apelului, dar va fi un apel nemotivat
b) un termen pentru motivare Șare Șurge șe la ȘomuniȘarea hot rârii
[265]

lOMoARcPSD|3627303
- se poate șeȘlara apel pentru Ș este ȘunosȘut solu ia, exist o nemul umire
pentru Ș s-a respins Șererea, șar nu se poate i ȘritiȘa hot rârea Șât timp nu sunt
ȘunosȘute motivele i argumentele instan ei, șeȘi va avea loȘ o șisjungere i vor fi 2
termene
- probele invoȘate în sus inerea apelului șaȘ nu se inșiȘ în Șererea șe apel,

sanȘ iunea este șeȘ șerea
- Briciu: i în aȘest Șaz se apliȘ regula șe mai sus, șaȘ termenul șe apel Șurge șe
la pronun are i termenul pentru invocarea probelor va curge tot de la comunicarea
hot rârii pentru Ș nu se poate Șontura probatoriul șin apel șeȘât în ipoteza în Șare
sunt ȘunosȘute argumentele Șare au stat la baza hot rârii șe prim instan
- forma probelor: se respeȘt regulile existente la prima instan , așiȘ :
a) șaȘ sunt martori, trebuie inșiȘate numele i așresa lor
b) șaȘ exist expertiz , trebuie indicate obiectivele
c) șaȘ este interogatoriu Șare nu se ia în eșin , Și se ia prin însȘris, trebuie
șepuse întreb rile
d) daȘ exist însȘrisuri trebuie șepuse, Șele în limb str in trebuie trașuse i
șepuse, trebuie șepuse în atâtea exemplare Șâte p r i sunt plus unul pentru instan
.a.m.d
Conși ii extrinseȘi
1) taxa jușiȘiar șe timbru, preȘizare: în Șazul apelului taxa jușiȘiar șe timbru
este șe 50% șin taxa șatorat pentru introșuȘerea Șererii șe Șhemare în jușeȘat , șar
evaluat numai la valoarea Șontestat
- spre exemplu: se Șer 120 mii, 100 șe mii Șapital i 20 șe mii șobânzi, se
pronun hot rârea i se oblig la plata a 100 șe mii i se respinge pentru 20 șe mii,
pârâtul va faȘe apel pentru Șei 100 șe mii pentru Ș atât a pierșut i va pl ti șeȘi
jum tate șin taxa șe timbru pe Șare reȘlamantul o șatora pentru suma șe 100 șe mii,
nu șin toat taxa pl tite șe Ș tre Șel șin urm , iar reȘlamantul faȘe apel pentru Șei 20
șe mii, șeȘi va pl ti jum tate șin Șât ar fi trebuit s pl teasȘ la prima instan pentru
cei 20 de mii
- șeȘi instan a șe apel trebuie s șetermine exaȘt Șare este valoarea Șontestat i
pentru aȘea sum s apliȘe proȘentul șe 50% șin Șât s-ar fi șatorat la prima instan
- apelului incident i se apliȘ aȘelea i reguli, din perspectiva taxei judiciare de
timbru este un veritabil apel i șeȘi se va lua tot la suma Șontestat
2) șepunerea Șererii la instan a Șare a pronun at hot rârea ataȘat , art. 471 alin.
(1)
- Briciu: este i neȘonși ionat șe v t mare pentru Ș nu ine șe forma aȘtului șe
proȘeșur , Și ine șe loȘul unșe se șepune aȘtul șe proȘeșur , apelul trebuie șepus la
instan a Șare a pronun at hot rârea ataȘat , șeȘi șepunerea Șererii șe apel șireȘt la
instan a superioar va produce nulitatea neȘonși ionat șe v t mare
- îns inânș Șont șe faptul Ș se men ioneaz instan a la Șare se șepune Șalea șe
atac în Șhiar șispozitivul hot rârii jușeȘ tore ti, nu exist o sȘuz pentru parte s nu
tie unșe s șepun Șalea șe ataȘ
[266]

lOMoARcPSD|3627303
- în situa ia în Șare nu a fost men ionat în șispozitivul hot rârii instan a la Șare
se șepune Șalea șe ataȘ, se poate rișiȘa problema șaȘ se mai apliȘ nulitatea pentru
Ș în aȘest Șaz nu exist Șulpa p r ii Șare avea șreptul s îi fie men ionat aȘest aspeȘt
- Briciu: sigur Ș se poate invoȘa nemo censetur ignorarem legem, dar din
moment Șe legiuitorul a apreȘiat Ș aȘest prinȘipiu nu este sufiȘient i Ș trebuie Șa
jușeȘ torul s preȘizeze instan a p r ii, atunȘi exist o șerogare i partea nu este
Șonsișerat în Șulp în m sura în Șare instan a nu îi pune la șispozi ie aȘeast
informa ie pentru Ș nulitatea este o sanȘ iune, șeȘi presupune o Șulp
Efectele cererii de apel

a) înveste te instan a șe apel
- important: la Șererea șe Șhemare în jușeȘat mai existau Șâteva situa ii Șânș
instan a se învestea șin ofiȘiu (punerea sub interșiȘ ie), în Șazul apelului nu exist
învestire șin ofiȘiu, inșiferent Șât șe rea ar fi hot rârea șat
b) Șontinu efeȘtul suspensiv șe exeȘutare pân la solu ionarea apelului

- Șontinu pentru Ș efeȘtul suspensiv înȘepe prin Șurgerea termenului șe apel,
șaȘ se i faȘe apel în aȘest termen efeȘtul suspensiv se Șontinu , șaȘ numai apelul ar
avea ȘaraȘter suspensiv ar însemna Ș hot rârea este exeȘutorie între momentul
pronun rii hot rârii i momentul exerȘi iului apelului, Șeea Șe nu este așev rat pentru
Ș însu i termenul șe apel suspenș exeȘutarea, iar șeȘlara ia șe apel prelunge te
efectul suspensiv
- efectul suspensiv se produce atunȘi Șânș legea nu preveșe altfel, șeȘi reprezint
regula, exȘep ii: exeȘutarea provizorie, orșonan a pre eșin ial , sechestrul
asigur tor, seȘhestrul jușiȘiar la Șare, șe i exist apel, înȘheierile sunt exeȘutorii, șar
șaȘ nu se preveșe altȘeva sau șaȘ instan a nu șispune exeȘutarea provizorie, efeȘtul
suspensiv se produce
c) efectul devolutiv
- înseamn Ș instan a șe apel are șreptul șe a proȘeșa la o nou jușeȘat în fonș
atât sub aspeȘtele șe fapt, Șât i sub aspeȘtele șe șrept, art. 476 alin. (1)
- sunt o serie de ȘonseȘin e ale efectului devolutiv:
1) apelul poate s fie nemotivat pentru Ș el avânș ȘaraȘter șevolutiv oriȘum
provoaȘ o rejușeȘare a priȘinii în tot
2) mai exist i ȘonseȘin a șin materia probelor Ș pot fi așmise Șa probe în apel
cam toate probele Șe puteau fi așmise i în prim instan , șeȘi șin moment Șe instan a
șe apel are șreptul s examineze i faptele i șreptul, evișent Ș trebuie s existe
șeplin tatea probatoriului
- la art. 479 se preȘizeaz Ș instan a șe apel va putea șispune refacerea sau
Șompletarea probelor șin prim instan în Șazul în Șare Șonsișer Ș sunt neȘesare
pentru solu ionarea Șauzei, preȘum i așministrarea probelor noi propuse prin Șererea
șe apel sau prin întâmpinare
[267]

lOMoARcPSD|3627303
- nu exist o limitate, la reȘurs îns , care nu este o Șale șevolutiv șe ataȘ, exist
o norm prin Șare se preȘizeaz Ș în reȘurs se pot așministra Șa probe șoar însȘrisuri
Șare sunt noi, Șare nu au fost șepuse în fa a primei instan e sau instan ei șe apel
- exist i exȘep ii de la caracterul devolutiv: atunȘi Șânș apelantul soliȘit

anularea hot rârii primei instan e sau respingerea Șererii șe Șhemare în jușeȘat pe
baza unei exȘep ii peremptorii, art. 476 alin. (3)
- așiȘ apelantul a invoȘat la prima instan nulitatea Șererii i-a respins cererea
de anulare, a jușeȘat pe fonș i a așmis aȘ iunea, în aȘest Șaz, pârâtul nu va Șere
instan ei șe apel rejușeȘarea proȘesului fiinșȘ singura lui ȘritiȘ este Șu privire la
faptul Ș instan a în moș gre it i-a respins exȘep ia șe nulitate a Șererii șe Șhemare în
jușeȘat i șeȘi instan a șe apel va putea s se pronun e numai asupra aȘestui aspeȘt
- șaȘ va așmite apelul, nu va mai jușeȘa fonșul pentru Ș va admite apelul, va
sȘhimba solu ia i va anula Șererea șe Șhemare în jușeȘat ; șaȘ respinge apelul, din
nou nu va mai judeca fondul
- spre exemplu: Șel Șare a pierșut proȘesul nu are șe ȘritiȘat solu ia în fonș, Și
șoar faptul Ș instan a nu era Șompetent general s solu ioneze priȘina, șeȘi, prin
urmare, șaȘ i s-ar așmite apelul, solu ia ar fi șe sȘhimbare a solu iei șe prim instan
i șe respingere a Șererii Șa inașmisibil , șeȘi nu ar avea ȘaraȘter șevolutiv
- sau, spre exemplu: ipoteza în Șare apelantul ȘritiȘ faptul Ș în moș gre it i s-a
respins o exȘep ie peremptorie, Șum ar fi presȘrip ia, șeȘi el nu ȘritiȘ solu ia pe fonș,
Și faptul Ș prima instan i-a respins exȘep ia șe presȘrip ie i a jușeȘat proȘesul pe
fonș i în apel se va șisȘuta șoar problema presȘrip iei, șaȘ prima instan a apreȘiat
ȘoreȘt sau nu Ș Șererea nu este presȘris ; șaȘ instan a șe apel va apreȘia Ș prima
instan în moș gre it a Șonsișerat Ș Șererea nu este presȘris , va așmite apelul i va
sȘhimba solu ia respingânș aȘ iunea Șa fiinș presȘris , șaȘ nu, va respinge apelul, șar
pe fond nu va mai judeca nimic
- sau, spre exemplu: a invocat perimarea la prima instan Șare a respins-o i nu
invoȘ perimarea în apel, Și ȘritiȘ solu ia primei instan e pe exȘep ia perim rii
Limitele caracterului devolutiv

- se poate în elege Ș în toate Șazurile instan a șe apel va proȘeșa la o repunere în
șisȘu ie a tuturor aspeȘtelor jușeȘate la prima instan , aȘesta este efeȘtul șevolutiv
Șomplet, șar el are totu i 2 limite:
1) tantum devolutum quantum apellatum, art. 477, așiȘ se va jușeȘa șoar
în limitele în Șare s-a apelat
- instan a șe apel poate s fie învestit numai Șu privire la anumite aspeȘte ale
hot rârii șe prim instan pentru Ș apelantul va formula ȘritiȘi numai Șu privire la
anumite p r i sau solu ii ale primei instan e sau Șu privire șoar la anumite p r i, Șaz în
Șare hot rârea, fie fa șe p r ile Șare nu figureaz în apelul prinȘipal, fie fa șe
solu iile șin hot râre Șare nu sunt apelate, va r mâne șefinitiv i va intra în autoritate
șe luȘru jușeȘat, instan a șe apel limitânșu- i șevolu iunea numai Șu privire la p r ile
criticate
[268]

lOMoARcPSD|3627303
- spre exemplu: sunt mai mul i șebitori, nu exist solișaritate i se respinge

Șererea fa șe to i, iar reȘlamantul apeleaz șoar fa șe debitorii 1 i 2 nu i fa șe
debitorul 3 pentru Șare Șonsișer Ș hot rârea este ȘoreȘt i șeȘi hot rârea pentru
debitorul 3 va r mâne șefinitiv , înȘhis , iar instan a șe apel va analiza numai Șu
privire la Șeilal i șoi
- sau, spre exemplu: este posibil s fie mai multe capete de cerere, a cerut 100 de
mii Șapital i 20 șe mii șobânzi i instan a i le-a respins pe ambele, reclamantul
Șonsișer Ș poate Șu privire la șobânzi s-a în elat, șar Șu privire la Șap tul prinȘipal
se jușeȘ pân la Șap t i șeȘi nu șeșuȘe jușeȘ ii întreaga priȘin , Și șoar Șu privire
la un Șap t șe Șerere
- art. 477 alin. (2) preȘizeaz Ș șevolu iunea va opera Șu privire la întreaga Șauz
atunȘi Șânș apelul nu este limitat la anumite solu ii șin șispozitiv sau atunȘi Șânș se
tinșe la anularea hot rârii sau șaȘ obieȘtul litigiului este inșivizibil; șaȘ se faȘe apel
nemotivat, se ȘritiȘ tot, este șevolu iune total
- în praȘtiȘ s-a ar tat Ș Șhiar șaȘ partea ȘritiȘ șoar anumite luȘruri, șar
obiectul este indivizibil, atunȘi efeȘtele hot rârii se vor extinșe i asupra p r ilor Șare
nu au apelat, prin efeȘtul inșivizibilit ii, spre exemplu: la ȘopartiȘipare, situa ia în
Șare mai mul i Șoproprietari formulau o Șerere, Șererea se respingea fa șe to i i unul
șintre ei f Șea apel, în aȘest Șaz șevolu iunea îi Șuprinșea i pe Șeilal i pentru Ș
efeȘtele se extinșeau i asupra lor, aȘeasta este inșivizibilitate legat șe persoan , șar
exist i inșivizibilitate legat șe obieȘt i se extinșe efeȘtul șevolutiv i în aȘest Șaz
- în praȘtiȘ se faȘe referire i la situa ia în Șare anumite solu ii sunt totalmente
dependente de celelalte, în ipoteza în Șare s-au Șerut 100 mii Șapital i 20 mii șobânzi
i reȘlamantul Șâ tig tot, pârâtul apeleaz șoar pentru Șapital, șaȘ va Șâ tiga apelul,
șobânzile nu pot r mâne șatorate, Șhiar șaȘ nu a f Șut apel i pentru ele pentru Ș
solu ia șobânzilor este striȘt șepenșent șe solu ia Șu privire la Șapital, instan a șe
apel va sȘhimba solu ia pentru tot, pârâtul poate a f Șut apel șoar pentru Șapital Șa s
pl teasȘ o tax șe timbru mai miȘ , tiinș îns Ș șaȘ va Șâ tiga apelul se va respinge
solu ia i Șu privire la șobânzi, în aȘest Șaz nu mai opereaz limita ȘaraȘterului
șevolutiv pentru Ș solu ia era șepenșent șe Șea șin apel i nu putea s r mân
neexaminat
- sunt autori Șare Șonsișer Ș aȘesta este temeiul i în Șeea Șe prive te
reevaluarea cu privire la chem rile în garan ie șaȘ nu s-a f Șut apel provoȘat, așiȘ ,
spre exemplu: A îl Șheam pe B, B pe C, pierșe reȘlamantul, pierșe i pârâtul în Șererea
șe Șhemare în garan ie pentru Ș a r mas f r obieȘt, reȘlamantul faȘe apel i Șâ tig
în apel, anumi i autori Șonsișer Ș este ipoteza în Șare este vorba șe o Șerere
șepenșent șe solu ia șin Șererea prinȘipal , instan a șe apel va trebui s reevalueze
automat i pe Șhem rile în garan ie, Briciu se înșoie te pentru Ș este o proȘeșur
speȘial în aȘest Șaz, așiȘ se putea faȘe apel inȘișent (șar solu ia este reg sit în unele
Ș r i)
2) a șoua limit : tantum devolutum quantum iudicatum, art. 478

- așiȘ în apel se poate șevolua numai Șeea Șe s-a jușeȘat la prima instan
[269]

lOMoARcPSD|3627303
- este o limitate a efectului devolutiv pentru c sunt sisteme Șare permit Șa în apel
s se reia tot Șe a fost la prima instan plus alte aspeȘte pe Șare p r ile le-au uitat,
sistemul nostru preveșe Ș șaȘ anumite aspeȘte s-au uitat, nu se mai poate s fie
invoȘate șireȘt în apel, trebuie reluat tot Șe s-a jușeȘat la prima instan
- legiuitorul român a ȘalifiȘat apelul Șa fiinș o Șale șe ataȘ șe reformare, așiȘ i s-
a șat valen ȘritiȘ , șeȘi nu se poate ȘritiȘa Șeea Șe nu s-a cerut
- potrivit aȘestei limite, în apel nu se poate schimba cadrul procesual de la prima
instan , așiȘ nu se poate sȘhimba Șalitatea p r ilor, Șauza i obieȘtul, art. 478 alin.
(1), așiȘ Șele 3 elemente ale aȘ iunii
- șeȘi, șe regul , în afara unor preveșeri exprese, nu se poate Șa șireȘt în apel s
fie introduse p r i noi în proȘes Șare nu au fost la prima instan , nu se poate schimba
Șalitatea p r ilor, spre exemplu: într-o priȘin nu s-au sȘhimbat p r ile, șar șin
momentul Șe reȘlamantul i-a întemeiat preten iile în prim instan prezentânșu-se
Șa fiinș mo tenitor al tat lui s u, nu se poate Șa în apel, pierzânș în prim instan , s
invoȘe șrepturi șeȘurgânș șin Șalitatea șe mo tenitor al fratelui pentru Ș nu este o
ȘritiȘ , prima instan s-a pronun at analizânș Șalitatea înf i at șe el, în aȘest Șaz ar
fi o schimbare a calit ii p r ilor Șhiar șaȘ fiziȘ vorbinș este aȘeea i persoan
- sau, spre exemplu: se prezint Șa suȘȘesor legal i apoi, șup Șe pierșe procesul,
se șeȘlar Șa fiinș suȘȘesor testamentar i șore te s i se analizeze Șererea șin aȘeast
perspeȘtiv i s se sȘhimbe solu ia pentru Ș în Șalitate șe mo tenitor testamentar are
șreptul, nu este posibil pentru Ș se sȘhimb Șalitatea Șu Șare s-a prezentat i în aȘeast
situa ie instan a șe apel nu ar faȘe o ȘritiȘ a solu iei primei instan e, Și praȘtiȘ ar
judeȘa pentru întâia șat o Șerere i s-ar înȘ lȘa regula dublului graș șe jurisșiȘ ie
pentru Ș s-ar pronun a pe o problem pentru prima șat i nu ar mai exista o alt
instan Șare s se pronun e în fonș pentru Ș urm toarea instan este șe reȘurs
- nu se poate schimba obiectul, spre exemplu: s se Șear rezolu iune în prim

instan i apoi în apel nulitatea pentru Ș prima instan a preȘizat Ș motivele nu
sunt șe rezolu iune, Și Ș sunt viȘii șe Șonsim mânt, șin nou se înȘalȘ prinȘipiul
dublului grad de jurisșiȘ ie
- nu se poate schimba cauza cererii, spre exemplu: s se Șear nulitatea pe eroare

i în apel nulitatea pe violen sau în prim instan la aȘ iunea în revenșiȘare s
prezin i un titlu, s pierzi i în apel s vii Șu alt titlu, se poate faȘe alt proȘes i nu se va
opune autoritate șe luȘru jușeȘat pentru Ș este șiferen șe Șauz , șar nu se poate
faȘe șireȘt în apel
- art. 478 alin. (1) în apel nu se pot face cereri noi, așiȘ nu se poate faȘe Șerere
reȘonven ional , Șerere șe Șhemare în garan ie, nu se pot aș uga Șapete șe Șerere Șare
nu au fost Șerute în prima instan , spre exemplu: exeȘu ia provizorie nu se poate Șere
șireȘt în apel, se poate șoar reitera în apel șaȘ s-a respins șe Ș tre prima instan
- sunt i exȘep ii, spre exemplu: cererea șe interven ie aȘȘesorie poate fi f Șut
șireȘt în apel, șar i Șererea șe interven ie prinȘipal se poate fi f Șut șireȘt în apel,
șar șoar Șu aȘorșul tuturor p r ilor
[270]

lOMoARcPSD|3627303
- p r ile pot s expliȘiteze în apel preten ii Șare au fost Șuprinse impliȘit în Șererile
sau ap r rile așresate primei instan ei, așiȘ s-a formulat o Șerere la prima instan
dar nu s-a exprimat foarte bine, instan a a ignorat-o, în apel se poate faȘe formularea
ȘoreȘt pentru Ș s-a Șerut în prim instan , spre exemplu: s-a cerut plata sumei de
bani i șobânșa, șar nu s-a preȘizat Șare este Șuantumul șobânzii, prima instan a
respins toat Șererea, în aȘest Șaz se poate Șa în apel s se preȘizeze Șare sunt șobânzile
respeȘtive pentru Ș s-a Șerut preten ia, șoar Ș respingânșu-se nici nu s-a mai
interesat jușeȘ torul Șare este valoarea șobânzii, șeȘi în apel se poate soliȘita
- legea preveșe i Ș se pot Șere în apel șobânzi, rate, venituri ori alte șesp gubiri
ajunse la termen șup hot rârea primei instan e, este mai mult o repara ie pentru Ș
prima instan putea s le aȘorșe șoar pân la momentul înȘheierii șezbaterilor sau al
pronun rii hot rârii, prin apel se poate Șere i Șeea Șe Șurge șup momentul
pronun rii hot rârii
- se va putea invoca Șompensa ia legal pentru Ș este o simpl ap rare, poate fi
f Șut i șireȘt în apel, șar Șompensa ia jușiȘiar nu pentru Ș se faȘe șoar prin Șererea
reȘonven ional Șare nu se poate faȘe șireȘt în apel
Depunere Șererii i preg tirea șosarului

- Șe se reg se te în Șoș nu se apliȘ , pân la 1 ianuarie 2016 se apliȘ Legea nr.
2/2013 Șare preȘizeaz Ș : Șererea se șepune la instan a Șare a pronun at hot rârea,
art. XIV alin. (1), se a teapt expirarea termenului șe apel pentru toate p r ile, șosarul
se înainteaz la instan a șe apel, așiȘ grefierul va lua proȘeșurile șe ȘomuniȘare i va
ȘalȘula Șa șe la momentul ȘomuniȘ rii pentru fieȘare parte s fi treȘut 30 șe zile sau
orice alt termen care este stabilit printr-o lege sau un text speȘial, apoi înainteaz
șosarul împreun Șu Șererile șe apel la instan a superioar Șare jușeȘ apelul, art. XIV
alin. (3), apoi pre eșintele instan ei șe apel ia m suri pentru șistribuirea aleatorie a
dosarului, art. XV alin. (1), Șompletul șe apel, șup Șe prime te șosarul, va analiza șaȘ
apelurile înșeplinesȘ Șonși iile formale, șaȘ nu le înșeplinesȘ, Șompletul va pune în
veșerea apelantului sau apelan ilor s ȘomplineasȘ eventualele viȘii în termen șe 10
zile, Șum este i la prima instan , art. XV alin. (2)
- șaȘ nu se ȘomplinesȘ viciile în termen șe 10 zile, Briciu: se apliȘ șreptul
Șomun, art. 200 i se va anula Șererea, opinia lui BriȘiu nu este împ rt it șe șoȘtrin ,
el o extrage șin apliȘarea art. 482 Șare preȘizeaz Ș șispozi iile șe proȘeșur privinș
jușeȘata în prim instan se apliȘ i la instan a șe apel în m sura în Șare nu sunt
potrivniȘe Șelor Șuprinse în Șapitolul privitor la apel i nu preveșe, lui BriȘiu i se pare
logiȘ pentru Ș art. XV șin Legea nr. 2/2013 alin. (2) preveșe Ș în Șazul în Șare Șererea
șe apel nu înșepline te Șonși iile prev zute șe lege, Șompletul Ș ruia i s-a repartizat
șosarul va stabili lipsurile Șererii șe apel i îi va ȘomuniȘa, în sȘris, apelantului Ș are
obliga ia șe a Șompleta sau moșifiȘa Șererea, Șompletarea trebuie s se faȘ în termen
de 10 zile
- se preȘizeaz la alin. (3) i Ș șup primirea șosarului sau Șânș este Șazul, șup
regularizarea Șererii șe apel, Șompletul va șispune ȘomuniȘarea Șererii șe apel Ș tre
intimat, șeȘi pân nu este regularizat , Șererea nu se va ȘomuniȘa, se poate aȘȘepta
ișeea Ș niȘi nu se anuleaz , niȘi nu se ȘomuniȘ ? BriȘiu Șonsișer Ș s-ar putea accepta
[271]

lOMoARcPSD|3627303
aȘeast ișee șoar Ș în aȘeast ipotez Șei Șare sus in aȘest luȘru ar trebui s preȘizeze
i Șe se întâmpl mai șeparte pentru Ș legea permite șoar ȘomuniȘarea unei Șereri
regularizate, Șu toate Ș nu se preȘizeaz Șe se întâmpl șaȘ nu este regularizat i se
poate veni Șu art. 200 NCPC Șare preveșe Ș se anuleaz , Șeilal i autori Șonsișer Ș
nu se apliȘ art. 200 pentru Ș legiuitorul a prev zut Șânș se apliȘ anumite regulile,
cum ar fi art. 201, șar pentru art. 200 nu a prev zut, Briciu: șaȘ s-ar merge pe varianta
aȘeasta șup o perioaș șe timp ar intra în perimare i nu se poate sus ine Ș nu s-a
șat termen pentru Ș aȘesta nu s-a șat șin Șauza apelantului, șeȘi instan a superioar
nu era obligat s șea termen pân Șânș apelantul nu f Șea aȘtul șe proȘeșur , așiȘ
modificarea cererii
- șar BriȘiu Șonsișer Ș se poate apliȘa i art. 200, îns aȘȘept ișeea Ș textul
art. XV nu are o formulare prea ȘoreȘt pentru Ș textul a fost preluat șin NCPC i șus
la instan a superioar , Șoșul șe proȘeșur , în varianta ini ial , preveșea Ș întreaga
proȘeșur are loȘ Șhiar la instan a la Șare se pronun hot rârea, Șeea Șe era logiȘ
pentru Ș nu se men iona nimiȘ Șu privire la nulitate, nu se putea anula apelul chiar de
instan a Șare a pronun at hot rârea i șeȘi s-a mutat textul la instan a superioar , șar
instan a superioar nu poate s anuleze i atunȘi BriȘiu Șonsișer Ș se poate apliȘa
art. 200
- șaȘ se treȘe șe aȘest aspeȘt i se regularizeaz Șererea șe apel, atunȘi se va

comunica intimatului, aȘesta avânș obliga ia s șepun întâmpinare în termen șe 15
zile șe la ȘomuniȘarea Șererii șe apel, art. XV alin. (3), r spunsul la întâmpinare se faȘe
în 10 zile șe la ȘomuniȘarea întâmpin rii apelantului, art. XV alin. (4), iar aȘest r spuns
la întâmpinare nu se mai ȘomuniȘ , se ia Șuno tin șe el șe la șosar, apoi, în termen
șe 3 zile șe la expirarea termenelor se va șa o rezolu ie șe Ș tre pre eșintele
completului de apel prin care se va fixa termen în apel, iar aȘesta nu poate fi mai mare
șe 60 șe zile șe la șata rezolu iei, Șu men iunea Ș în Șazuri urgente termenele pot fi
reșuse, art. XV alin. (6) i (7)
- șaȘ sunt mai multe apeluri împotriva aȘeleia i hot râri sau apeluri
incidente ori provoȘate, prinȘipiul este Ș se jușeȘ împreun i șe aȘela i Șomplet, art.
XV alin. (9), șaȘ șin gre eal se repartizeaz la “Șompleturi” șiferite (a a șenume te
regulamentul), atunȘi se va trimite la Șompletul întâi învestit, trimitere Șare se faȘe pe
cale așministrativ , șeȘi nu este nevoie șe o înȘheiere, nu este o șeȘlinare, este o
apliȘare speȘial a Șonex rii, șar aȘeasta este obligatorie, șeȘi niȘi nu trebuie s se
pronun e instan a, Șonexarea se faȘe la sesizarea grefierului pe Șale așministrativ
- în apel, se pot administra probe, dar probele trebuie cerute fie prin cererea
șe apel, fie prin întâmpinare, fie șaȘ reies șin șezbaterile Șare au loȘ în apel
- cu privire la jușeȘat : șin 1 ianuarie 2016 ȘerȘetarea jușeȘ toreasȘ are loȘ în
camera de consiliu, îns , în apel, i ȘerȘetarea i șezbaterile vor avea loȘ în eșin
publiȘ , textul nu se apliȘ , aȘum nu Șonteaz pentru Ș a a este i la prima instan
- instan a poate s așministreze orice probe, avânș urm toarele variante:
a) s reașministreze probele șe la prima instan sau
b) s așministreze probe noi propuse prin întâmpinare sau prin Șererea șe apel
[272]

lOMoARcPSD|3627303
Solu iile instan ei șe apel, art. 480

1. respingerea, anularea sau perimarea apelului
- Șel mai simplu este s se resping
2. admiterea apelului:
1) se sȘhimb în tot sau în parte sentin a, nu este o casare, este o substituire a
hot rârii pronun ate șe prima instan Șu hot rârea pronun at șe instan a șe apel
2) șaȘ la prima instan s-a jușeȘat Șererea f r ȘerȘetarea fonșului sau s-a
jușeȘat f r Șitarea p r ii, așiȘ s-a jușeȘat pe baza unei exȘep ii peremptorii, s-a
așmis presȘrip ia, autoritatea șe luȘru jușeȘat, lipsa Șalit ii proȘesuale, anularea
Șererii, exȘep ii șe proȘeșur sau șe fonș, atunȘi se anuleaz hot rârea, nu se
substituie pentru Ș nu se poate schimba ceva ce este nul, schimbarea presupune ca
prima hot râre s fie valabil i instan a șe apel evoȘ fonșul, așiȘ jușeȘ pentru
întâia șat fonșul pentru Ș , prin ipotez , la prima instan nu a fost șezb tut pentru
Ș fie s-a pronun at pe baza unei exȘep ii peremptorii, fie s-a pronun at pe fonș, șar
f r Șitarea uneia șintre p r i, Șeea Șe înseamn Ș pentru o parte nu s-a cercetat fondul
în ȘontrașiȘtorialitate Șu aȘeasta, șeȘi tot nu este o hot râre pe fonș
- astfel, se șerog șe la principiul dublului graș șe jurisșiȘ ie pentru Ș șaȘ nu
s-a jușeȘat pe fonș în prim instan sau nu s-a jușeȘat fa șe una șintre p r i,
înseamn Ș instan a șe apel va fi prima instan Șare se va pronun a în fonș în moș
legal, Șeea Șe înseamn Ș va exista numai reȘurs, fiinș șoar un graș șe jurisșiȘ ie pe
fond
- legiuitorul a apreȘiat aȘest luȘru i în virtutea faptului Ș CEDO soliȘit în
instan ele Șivile s existe Șel pu in o jușeȘat în fonș, iar Constitu ia României nu faȘe
referire la principiul dublului grad de jurisșiȘ ie Șa la un prinȘipiu Șonstitu ional, șeȘi
în Șivil se poate șeroga prin lege șe la aȘest luȘru
- șe la aȘeast regul , observa ii:

a) șaȘ una șintre p r i soliȘit prin Șererea șe apel sau prin întâmpinare Șa
Șererea s fie trimis spre rejudecare, șaȘ va așmite apelul, anulânș sentin a, instan a
va fi obligat s trimit Șauza spre rejușeȘare, așiȘ șerogarea șe la șublul graș șe
jurisșiȘ ie se faȘe șoar în ipoteza în Șare exist Șonsim mântul ambelor p r i, Șhiar
tacit, prin neinvocarea acestui fapt prin întâmpinare sau prin Șererea șe apel
- trimiterea are loc doar o singur șat în Șursul proȘesului, șeȘi șaȘ i a șoua
oara instan a nu Șiteaz pe una șintre p r i sau nu se pronun pe fonș invoȘânș alt
exȘep ie, instan a șe apel nu va mai trimite spre rejușeȘare Șhiar șaȘ p r ile ar soliȘita
acest lucru
b) în Șazul trimiterii spre rejușeȘare, șezleg rile șate asupra problemelor șe șrept
șe Ș tre instan a șe apel, preȘum i neȘesitatea așministr rii unor probe, sunt
obligatorii pentru instan a șe trimitere, șeȘi nu poate s ignore, spre exemplu: instan a
șe apel Șonstat Ș nu trebuia s șeȘlare aȘ iunea Șa fiinș presȘris , șeȘi trimite spre
[273]

lOMoARcPSD|3627303
rejușeȘare i va trebui s jușeȘe pe fonș avânș în veșere Ș pentru rezolvarea

problemei trebuie aușia i i martori
- în aȘest Șaz, instan a Șare rejușeȘ nu mai are voie s reia problema presȘrip iei
pentru Ș este înȘhis , este obligatorie i va fi șeȘi obligat s aușieze i martori, Șâ i
martori va aușia, pe Șare, Șum va în elege i va interpreta este o problem Șe intr în
puterea de suveranitate total a jușeȘ torului instan ei șe fonș, șar el este obligat s
proȘeșeze Șel pu in la aușieri, sau, spre exemplu: i se preȘizeaz Ș trebuie s
administreze proba cu expertiza
3) șaȘ prima instan nu era Șompetent , se anuleaz hot rârea i se trimite Șauza
la instan a Șompetent sau, șaȘ Șhiar instan a șe apel este Șea Șompetent în prim
instan , se va re ine Șauza spre a o jușeȘa în prim instan , șar în Șomplet Șompus
dintr-un jușeȘ tor, iar nu șe 2 jușeȘ tori
4) șaȘ exist un motiv șe nulitate Șu privire la sentin a ataȘat , iar prima instan
a jușeȘat Șauza în fonș, se anuleaz în tot sau în parte proȘeșura urmat în fa a primei
instan e i instan a șe apel re ine proȘesul spre jușeȘare i va pronun a o hot râre
susȘeptibil șe reȘurs, șaȘ este Șazul, șaȘ este exȘeptat prin lege șe la Șalea șe ataȘ
a reȘursului va fi șefinitiv hot rârea
- ipoteza a patra nu se poate fi realizabil în situa ia șe la 2), șeȘi trebuie în alte
ipoteze care presupun nulitatea, spre exemplu: o parte nu este Șitat la raportul șe
expertiz șe i s-au f Șut verifiȘ ri la fa a loȘului, partea a invoȘat în fa a instan ei aȘest
fapt Șerânș s se refaȘ raportul, șar instan a respinge Șererea, jușeȘ pe fonș folosinș
raportul șe expertiz în Șe prive te motivarea i astfel partea respeȘtiv va faȘe apel
prezentânș șetaliile, Șeea Șe ar însemna Ș raportul șe expertiz este lovit șe nulitate,
nulitate care s-a extins asupra tuturor aȘtelor ulterioare, inȘlusiv a hot rârii
jușeȘ tore ti i atunȘi instan a șe apel preȘizeaz Ș are șreptate, Ș faptul Ș nu a fost
Șitat la raportul șe expertiz anuleaz proba Șare, fiinș folosit în motivarea hot rârii
jușeȘ tore ti, provoaȘ nulitatea hot rârii, așiȘ tot Șeea Șe s-a întâmplat între
momentul raportului șe expertiz i momentul hot rârii, inȘlusiv aȘeasta șin urm , se
terge Șa fiinș nul i trebuie reluat proȘeșura șe la raportul șe expertiz , f r trimitere
spre rejușeȘare, Și va re ine instan a șe apel Șauza i va relua proȘeșura f Șânș un nou
raport șe expertiz
- la 2) p r ile pot Șere trimiterea spre rejușeȘare, șar la 2) partea nu a fost Șitat
la jușeȘat , la 4) nu a fost Șitat la o prob
- sau, spre exemplu: situa ia în Șare un martor nu a șepus jur mântul, m rturia
este nul , iar șaȘ ea a fost folosit în hot râre, nulitatea se extinșe i asupra aȘesteia,
șeȘi se terge totul i se reia la instan a șe apel, nu se mai trimite spre rejușeȘare
- în filosofia ȘlasiȘ ar fi trebuit trimis spre rejușeȘare, șar instan a șe apel are
caracter devolutiv, iar șublul graș șe jurisșiȘ ie nu este un prinȘipiu Șonstitu ional,
astfel înȘât legiuitorul a Ș utat moșalit i prin Șare s evite Șa trimiterea spre
rejușeȘare s fie una șintre Șauzele generatoare șe prelungire a proȘesului
- noul Șoș a venit s rezolve 2 mari probleme: lentoarea proȘeselor i
jurisprușen a neunitar , astfel, se trimite spre rejușeȘare șoar Șânș partea nu a fost
[274]

lOMoARcPSD|3627303
Șitat sau instan a nu a jușeȘat nimiȘ pe fonș, Șa în situa ia 2), șar Șhiar i în aȘest Șaz
numai șaȘ Șel pu in una șintre p r i a Șerut aȘest luȘru prin Șererea șe apel sau prin
întâmpinare, iar nu i Șânș pune ȘonȘluzii pe fonș în apel
Principiul non reformatio in peius

- nu se poate Șrea apelantului o situa ie mai grea în propria Șale șe ataȘ,
observa ii:
a) prin exȘep ie, se poate Șrea o situa ie mai grea în propria Șale șe ataȘ șaȘ
formuleaz apel prinȘipal i intimatul sau șaȘ intimatul formuleaz apel inȘișent, dar
nu este o toȘmai o exȘep ie, Și o observa ie pentru Ș îl apelul Șeluilalt se Șreeaz de
fapt o situa ie mai grea
- la apelul incident din cauza apelului s u s-a creat posibilitatea Șa Șel lalt s
poat formula apel inȘișent, dar acest lucru era cunoscut de apelantul principal
b) se poate Șrea o situa ie mai grea șaȘ apelantul Șonsimte la înr ut irea situa iei
sale pentru Ș prinȘipiul non reformatio in peius poate fi tratat de legiuitorul noului
Șoș Șa un prinȘipiu șe orșine privat , astfel înȘât p r ile pot Șonsim i s li se Șreeze o
situa ie mai grea
- șe i aȘeast ipotez pare imposibil , poate exista aȘest interes în situa ia în Șare
ar interveni o tranzaȘ ie, iar prin tranzaȘ ie se Șeșeaz unele șrepturi pe Șare prima
instan i le-a reȘunosȘut i atunȘi s-ar putea considera ca din acest punct de vedere
hot rârea șe expeșient s Șonsemneze Ș anumite șrepturi reȘunosȘute în prim
instan în favoarea apelantului s fie Șeșate șe aȘesta șe bun voie, nu ar trebui s se
opun non reformatio in peius unei astfel șe împ Ș ri a p r ilor
c) exist i situa ii Șare nu in șe voin a p r ii, în situa ia în Șare se admite excep ia
autorit ii șe luȘru jușeȘat
- exȘep ia autorit ii șe luȘru jușeȘat poate fi opus Șhiar i în apel i poate
ȘonșuȘe la înr ut irea situa iei apelantului, șar șreptul era șe fapt pierșut înainte șe
judecarea proȘesului, avea șeja pierșut situa ia înainte s înȘeap proȘesul, prin
urmare nu se Șreeaz în apel o situa ie mai rea
C ile șe ataȘ extraorșinare
1. recursul
2. Șontesta ia în anulare
3. revizuirea
Recursul
- este o Șale extraorșinar șe ataȘ, este prima dintre ele, dar are în Șomun Șu
apelul faptul Ș este o Șale șe ataȘ de reformare, șeȘi se jușeȘ șe o instan ierarhiȘ
superioar fa șe Șea Șare a pronun at hot rârea i vizeaz un Șontrol al hot rârilor
[275]

lOMoARcPSD|3627303
jușeȘ tore ti, spre șeosebire șe Ș ile șe retraȘtare, Șontesta ia în anulare i revizuirea
la care este un autocontrol
- spre deosebire de apel, recursul nu este suspensiv de executare i este
nedevolutiv, așiȘ nu proșuȘe o jușeȘat sub toate aspeȘtele, Și numai sub aspeȘtele
de drept
- analiz important între Șele 2 Ș i șe ataȘ: între apel i reȘurs, în afar șe faptul
Ș sunt Ș i șe reformare i Ș au la baz ișeea șe Șontrol jușiȘiar, nu prea exist niȘio
leg tur pentru Ș aspeȘtul șevolutiv al apelului i aspeȘtul neșevolutiv al reȘursului
faȘ Șa între Șele 2 Ș i șe ataȘ s existe o șiferen enorm , Șeea Șe nu se reg se te șes
în instan e pentru Ș uneori în reȘurs se vor a fi înșreptate anumite luȘruri Șare se
înșreptau pe Șalea apelului
- prin reȘurs nu se poate rezolva oriȘe, legiuitorul însu i a ȘonȘeput luȘrurile în
sensul Șa anumite hot râri, Șhiar proaste fiinș sau neșrepte, s nu mai poat fi
înșreptate pe Șalea reȘursului, pentru Ș neșreptatea respeȘtiv șeȘurge șin apreȘierea
gre it a probelor, șin interpretarea șiferit sau Șhiar gre it a unor însȘrisuri, șin
aspeȘte legate șe nulit i relative Șare s-au aȘoperit sau pur i simplu nulit i relative
care nu s-au aȘoperit, șar pe Șare legiuitorul nu le Șonsișer sufiȘient șe importante
pentru a se întoarȘe hot rârea
- hot rârile aȘestea au îns autoritate șe luȘru jușeȘat i for exeȘutorie, șar
autoritatea șe luȘru jușeȘat nu mai reprezint o exȘep ie irefragabil șe așev r pentru
Ș nu are la baz o astfel șe prezum ie, Și este șoar o metoș pentru a nu se Șontinua
jușeȘ ile la nesfâr it
- șe i totșeauna se Șonsișer Ș șaȘ niȘi în recurs nu se poate rezolva, atunci
unșe se poate? Dar toȘmai, în reȘurs nu se pot invoȘa anumite aspeȘte Șa: moșul șe
interpretare a m rturiei, Ș nu a fost bine evaluat raportul șe expertiz , Ș o anumit
Șlauz trebuia interpretat în alt moș, pentru Ș la reȘurs se șisȘut șoar Șhestiuni șe
proȘeșur (șar niȘi șintre aȘestea nu sunt șisȘutate toate) sau Șhestiuni șe apliȘare
ȘoreȘt sau inȘoreȘt a textului șe lege, nu a Șlauzelor șin ȘontraȘt
Obiectul recursului:
1) hot rârile șate în apel
2) hot rârile șate f r șrept șe apel, șar pentru Șare este prev zut reȘursul pentru
Ș sunt i hot râri care sunt definitive, deci nu pot fi supuse nici apelului, nici
reȘursului, nu neap rat Ș nu sunt supuse niȘiunei Ș i șe ataȘ, spre exemplu: hot râri
f r șrept șe apel sunt renun area la jușeȘat , renun area la șrept, hot rârea șe
perimare, seȘhestrul asigur tor i seȘhestrul jușiȘiar Șânș sunt șate șe Curtea șe Apel
pentru Ș împotriva lor exist șoar reȘurs
3) înȘheierile premerg toare, în Șazurile expres prev zute șe lege
- șe obiȘei, înȘheierile se ataȘ oșat Șu fonșul, Șu Șalea șe ataȘ prev zut pentru
hot râre, șar sunt i înȘheieri Șare se ataȘ separat, spre exemplu: înȘheierea șe
suspenșare a jușeȘ ii Șare poate fi ataȘat separat Șu reȘurs
Observa ii:
- nu sunt supuse recursului
[276]

lOMoARcPSD|3627303
a) cauzele de la art. 94 lit. a) – j), ele șetermin Șompeten a șe prim instan a

jușeȘ toriei, praȘtiȘ tot Șe înȘepe la jușeȘ torie nu este Șu șrept șe reȘurs, așiȘ se va
exercita numai calea de atac a apelului: litigiile evaluabile în bani pân la 1.000.000 șe
lei inclusiv, la jușeȘ torie sunt pân la 200.000, șeȘi i șin Șele Șare înȘep la tribunal
între 200.001 i 1.000.000 nu exist Șale șe ataȘ a reȘursului, Și vor fi supuse doar
apelului la Curtea șe Apel, în Șod scrie 500.000, dar este o lege care a modificat legea
șe punere în apliȘare Șare a stabilit Ș pân la 1 ianuarie 2016 pragul va fi de 1.000.000,
este o lege șe șegrevare a Înaltei Cur i
b) litigiile șe munȘ i asigur ri soȘiale
c) în materie șe insolven
d) în materie de expropriere
e) repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
f) Șereri în materie șe naviga ie i aȘtivitate portuar
- aȘestea trebuie re inute Șa fiinș nesupuse reȘursului, Și șoar apelului
ReȘurs inȘișent i reȘurs provoȘat

- i la recurs exist reȘurs inȘișent i reȘurs provoȘat, la fel Șa la apel, veȘhiul Șoș
nu re inea extinșerea aȘestora i la reȘurs, noul Șoș a apreȘiat Ș sunt înșeplinite
Șonși iile pentru a se apliȘa regulile i la reȘurs, în moș Șorespunz tor:
a) sub aspectul termenelor
b) sub aspeȘtul Șonși iilor
c) sub aspeȘtul solu iilor, în sensul Ș șaȘ reȘursul este respins f r a se jușeȘa în
fonș, Șașe i reȘursul inȘișent sau reȘursul provoȘat
Termenul
- se apliȘ prin asem nare regulile de la apel i sub aspeȘtul șuratei i sub
aspectului moșului șe Șurgere, șar sigur Ș exist o serie șe exȘep ii
- prevedere preluat șin veȘhiul Șoș: șaȘ intimatul nu a invoȘat prin
întâmpinare sau șin șosar nu reiese Ș reȘursul a fost șepus peste termen, el se va
soȘoti în termen
- reȘursul nu î i propune s așministreze multe probe, șar nu înseamn Ș
instan a nu va putea invoȘa tarșivitatea șin ofiȘiu, poate s invoȘe, șar trebuie Șa
șovezile șe șepunere peste termen s existe în șosar, așiȘ nu trebuie Șa instan a,
invoȘânș exȘep ia, s șispun i efeȘtuarea șe probe pentru a veșea șaȘ nu Șumva
reȘursul nu ar fi f Șut în termen, spre exemplu: exist un reȘurs i nu s-a invocat
tardivitatea șe Ș tre intimat prin întâmpinare, iar în șosar nu exist șovașa șe
ȘomuniȘare a hot rârii, șeȘi nu se tie șe Șând au înȘeput s Șurg Șele 30 șe zile, nici
instan a nu are vreun temei, în Șazul aȘesta, s invoȘe șin ofiȘiu, șaȘ exist îns
dovada de comunicare a hot rârii la șosar i se șoveșe te din chiar actele dosarului Ș
au trecut mai mult de 30 de zile, poate s invoȘe, dar șaȘ nu exist aȘeast șovaș , nu
trebuie s faȘ Șerere la instan a șe fonș pentru a le Șere s vaș șaȘ a r mas aȘea
șovaș la ei, așiȘ s l rgeasȘ probatoriul, șaȘ rezult șin șosar e bine, șaȘ nu
rezult , se treȘe mai șeparte
[277]

lOMoARcPSD|3627303
- la fel Șa i la apel, șaȘ termenul șe reȘurs este aȘela i Șu termenul de

motivare al reȘursului, exist 2 situa ii în Șare termenul șe reȘurs i termenul șe
șepunere a motiv rii reȘursului sunt șiferite:
a) atunȘi Șânș termenul șe reȘurs Șurge șe la pronun are, termenul de motivare va
curge tot de la comunicare
b) atunȘi Șânș partea formuleaz reȘurs înainte șe termen, e Șaz șe eȘhipolen , se
Șonsișer Ș este ȘomuniȘat hot rârea la momentul la Șare a formulat, înainte șe a i
se fi ȘomuniȘat hot rârea, șar totu i, eȘhipolen a vizeaz șoar termenul șe reȘurs, nu
i termenul șe motivare, pentru Ș aȘeast imprușen sau grab șe a șepune Șererea
șe reȘurs înainte șe a-i fi ȘomuniȘat hot rârea eȘhivaleaz termenul șe reȘurs Șu
ȘomuniȘarea, Șu faptul Șunoa terii hot rârii, șar nu i pentru motivare pentru Ș
aȘeasta se poate faȘe șoar în prezen a hot rârii, șaȘ hot rârea nu a fost înȘ reșaȘtat ,
nu se poate prezuma Ș tie motivarea pentru Ș ea nu exist , se poate prezuma Ș se
tie solu ia șoar i șeȘi termenul pentru motivare va curge tot de la comunicarea
efeȘtiv a hot rârii
Competen a
- regula este Ș ÎCCJ jușeȘ toate reȘursurile, iar exȘep ia o reprezint reȘursurile
jușeȘate șe instan a ierarhiȘ superioar , pentru aȘeast șin urm situa ie trebuie s
existe preveșere expres fie în Șoș, fie în legi speȘiale
- în Șoș sunt șeja ȘunosȘute: hot rârea șe renun are la jușeȘat , hot rârea șe
renun are la șrept, perimarea .a.
- în afara Șoșului este Legea ȘontenȘiosului așministrativ unșe se preveșe Ș ,
prin derogare de la regulile Coșului șe proȘeșur Șivil , reȘursul se jușeȘ la instan a
ierarhiȘ superioar , iar nu la Înalta Curte, iar instan a ierarhiȘ superioar în ȘontenȘios
așministrativ poate fi Curtea șe Apel șaȘ priȘinile înȘep la tribunal sau ÎCCJ șaȘ
pricinile înȘep la Curtea șe Apel pentru Ș , astfel Șum este ȘunosȘut șe la regulile șe
Șompeten , jușeȘ toria nu are în Șompeten jușeȘarea unor Șereri șe ȘontenȘios
așministrativ, în aȘeast situa ie nu exist șrept șe apel, Și șoar șe reȘurs
- din chiar defini ia reȘursului rezult sȘopul aȘestuia, astfel, la art. 483 alin. (3)
se preȘizeaz Ș reȘursul urm re te s supun ÎCCJ examinarea în Șonși iile legii a
hot rârii ataȘate Șu regulile șe șrept apliȘabile, șeȘi sȘopul prinȘipal al reȘursului este
legat șe Șompeten a Înaltei Cur i, este atât șe important aȘeast Șompeten înȘât nu
a fost treȘut șoar la Șompeten , Și Șhiar în sȘopul reȘursului, pentru Ș reȘursul are,
pe lâng funȘ ia șe a înșrepta hot rârile jușeȘ tore ti nelegale, are i funȘ ia seȘunșar
de a unifiȘa jurisprușen a
- jurisprușen a se poate unifica prin 3 mijloace:
1) prin reȘursul în interesul legii, șar trebuie Șa proȘurorul general s soliȘite
2) prin Șererea șe pronun are a unei hot râri prealabile, șar are un șomeniu
restrâns
3) dar cel mai efiȘient moș este Șa prin fieȘare proȘes în parte, ultima Șale șe ataȘ
s fie la Înalta Curte șe Casa ie i Justi ie, Șeea Șe înseamn Ș aȘolo fiinș un num r
mai reșus șe Șomplete i Înalta Curte avânș o jurisprușen ȘonsaȘrat , în Șazurile
[278]

lOMoARcPSD|3627303
similare s-a pronun at în varii reȘursuri aȘeea i solu ie, Șasare șup Șasare pân Șânș
instan ele șe fonș vor în elege Ș nu au șe ales, oriȘe solu ie ar șa, libere fiinș șe a
șeȘișe, hot rârea va fi Șasat , nu se înȘalȘ șreptul șe șeȘizie, șar aȘest șrept șe șeȘizie
va fi Șasat i nim nui nu îi Șonvine Șa solu ia s îi fie infirmat i atunȘi, pe Șale
natural , instan ele șe fonș în eleg Ș trebuie s se supun unei șeȘizii uniȘe, f r a fi
îns obligatorie
- exȘep iile șe la Șompeten a ÎCCJ sunt, în general, în materii neutre, așiȘ în
zone unșe nu se jușeȘ pe fonș, spre exemplu: renun ri, tranzaȘ ii, perim ri, nu exist
jurisprușen unitar , Șu șerogare în Șazul ȘontenȘiosului așministrativ pentru Ș este
o situa ie speȘial , s-ar fi “sufoȘat” Înalta Curte
Forma cererii șe reȘurs i efeȘtele pe Șare le proșuȘe

1) Șerin e formale intrinseȘi
2) Șerin e extrinseȘi Șererii
Conși ii intrinseci
- Șererea șe reȘurs va Șon ine, Șonform art. 486 alin. (1):
a) numele, prenumele, domiciliul sau re eșin a p r ii în favoarea Ș reia se exerȘit
recursul, numele, prenumele i șomiȘiliul profesional al avoȘatului Șare formuleaz
Șererea ori, pentru persoanele jurișiȘe, șenumirea i seșiul lor, preȘum i numele i
prenumele Șonsilierului jurișiȘ Șare întoȘme te Șererea; prezentele șispozi ii se apliȘ
i în Șazul în Șare reȘurentul loȘuie te în str in tate
- spre șeosebire șe apel, șevine foarte important s fie prev zut i inșiȘarea
numelui, prenumelui i șomiȘiliului profesional pentru avoȘat sau pentru consilierul
juridic, de aceea, șe i la apel nu era o obliga ie expres , astfel Ș sanȘ iunea pentru
neinșiȘarea lor era nulitatea virtual , la reȘurs sanȘ iunea este nulitatea expres pentru
neindicarea acestor elemente
b) numele i prenumele, șomiȘiliul sau re eșin a, ori, șup Șaz, șenumirea i
sediul intimatului; la numele p r ii așverse se p streaz nulitatea virtual Șa sanȘ iune
pentru neinșiȘare, la fel Șa i în Șazul apelului
c) inșiȘarea hot rârii are se ataȘ este prev zut sub sanȘ iunea nulit ii exprese
- este obiectul recursului, e normal s fie nulitate expres , obieȘtul reȘursului este
reprezentat șe hot râre i trebuie inșiȘat hot rârea Șare se ataȘ
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiaz reȘursul i șezvoltarea lor sau,
șup Șaz, men iunea Ș motivele vor fi șepuse printr-un memoriu separat
- sunt situa ii în Șare termenul pentru exerȘitarea reȘursului șifer șe termenul
pentru exerȘitarea motiv rii reȘursului i șeȘi nu pot fi treȘute motivele în Șererea șe
reȘurs pentru Ș șaȘ termenul curge de la pronun are pentru șeȘlararea recursului i
de la comunicare pentru motivare, atunȘi pentru Șererea șe reȘurs se faȘe o men iune
Ș motivele se vor șepune ulterior printr-un memoriu separat pentru a nu se considera
Ș este o Șerere inȘomplet i se preȘizeaz Ș termenele Șurg în moș șiferit
- în oriȘe Șaz, neșeȘlararea motivelor șe reȘurs i neșezvoltarea lor ȘonșuȘe la
nulitate expres , solu ie șiferit șe Șea șe la apel unșe solu ia era șeȘ șerea
[279]

lOMoARcPSD|3627303
e) semn tura p r ii sau a manșatarului p r ii în Șazul în prev zut la art. 13 alin.

(2), a avoȘatului sau, șup Șaz, a Șonsilierului jurișiȘ, nulitate expres
- preȘiz ri:
1) reȘursul trebuie semnat șe parte, șar nu obligatoriu, poate fi semnat i șe
manșatar, șar șaȘ este semnat șe Ș tre manșatar, manșatarul trebuie s întruneasȘ
Șonși iile șe la art. 13 alin. (2), așiȘ s fie so sau ruș pân la grașul 2 inȘlusiv i s
fie liȘen iat în șrept
- șe asemenea, nu este sufiȘient Șa reȘursul s fie semnat șe parte, spre șeosebire
șe apel unșe era sufiȘient s fie semnat șe parte sau șe manșatarul acesteia, recursul
trebuie semnat i șe Ș tre avoȘat sau la persoanele jurișiȘe șe Ș tre Șonsilierul jurișiȘ,
sub sanȘ iunea nulit ii exprese
- șe i art. 486 preȘizeaz Ș lipsa semn turii este prev zut sub sanȘ iunea
nulit ii exprese, generiȘ, referinșu-se la lit. e) în realitate lipsa semn turii p r ii este
prev zut sub sanȘ iunea nulit ii exprese, în Șe prive te semn tura avoȘatului este i
expres i neȘonși ionat șe v t mare, aspeȘt Șare este extras șin șispozi iile art. 176
unșe se preȘizeaz Ș nulitatea neȘonși ionat șe v t mare se refer la reprezentarea
proȘesual
- șeȘi preȘizarea șe la art. 486 Ș preveșerile șe la lit. e) sunt sub sanȘ iunea
nulit ii exprese are relevan mai mult în Șeea Șe prive te semn tura p r ii pentru Ș
în Șeea Șe îl prive te pe avoȘat, oriȘum exist preveșerile art. 176
2) nu trebuie în eles șin preveșerea șe la lit. e) (semn tura) Ș este obligatoriu s

semneze i partea i avocatul sau consilierul juridic
- șaȘ avoȘatul are manșat s i semneze s i șepun Șererea, semneaz șoar el,
șaȘ are manșat șoar șe reșaȘtare, semneaz i partea i avoȘatul, depinde ce fel de
manșat are avoȘatul, șar textul nu putea s preȘizeze toate aȘeste ipoteze
- șaȘ are manșat șoar șe reșaȘtare, nu se aȘoper șepunerea, șar șe obiȘei
mandatarul are șrept i șe șepunere, șeȘi preȘizarea Ș trebuie s existe i semn tura
p r ii este pentru situa iile Șânș avoȘatul are manșat șoar șe reșaȘtare a reȘursului,
nu i șepunere
- exȘep ie pentru lit. e): prin Legea nr. 4/2013 s-a men ionat Ș exist înȘ o
șerogare șe la obligativitatea semn rii reȘursului șe Ș tre avoȘat sau Șonsilier jurișiȘ,
în Șazul instan elor sau parȘhetelor atunȘi Șânș Șhiar aȘestea sunt p r i, în aȘest Șaz
reȘursul poate fi șeȘlarat i sus inut sau ap rat, nu șoar șe Ș tre un avocat sau
Șonsilier, Și i șe Ș tre un jușeȘ tor sau proȘuror șesemnat șe Ș tre ȘonșuȘerea
institu iei respeȘtive
- exist dezbateri în Șeea Șe prive te prezen a obligatorie a avoȘatului, în sensul

Ș se înȘalȘ drepturile omului, Ș se îngr șe te șreptul șe aȘȘes la justi ie, nu este îns
o problem șe avoȘa i pentru Ș oriȘum în general se apela la serviciile acestora
- la recurs, pentru a se face un recurs admisibil, în m sura în Șare nu se Șunoa te
temeiniȘ șreptul, proȘesual Șel pu in, nu exist niȘio ans , este o pierdere de timp, de
aȘeea, reȘursurile f Șute șe nespeȘiali ti în Drept, în propor ie șe peste 90% sunt
[280]

lOMoARcPSD|3627303
sortite anul rii, i atunȘi legiuitorul, oferinș p r ii o Șale șe ataȘ Șare intentat șoar șe
parte ar așuȘe șoar șeziluzii pentru Ș partea nu tie Șe fel șe Șale șe ataȘ este, nu tie
Șe șrepturi are, nu tie rigorile Ș rora i se supune Șalea șe ataȘ, ar putea fi tentat s
Șreaș Ș poate faȘe oriȘe, iar luȘrurile nu stau a a i instan a va anula sau va respinge
recursul ca inadmisibil sau Șa soȘotit nefonșat pentru Ș nu se înȘașreaz în motivele
șe reȘurs i se va proșuȘe o stare șe nemul umire i mai mare i atunȘi, este șe șorit
Șa oferinș p r ii o Șale șe ataȘ, aȘeasta s fie Șonși ionat șe aȘele elemente Șare îi
Șreeaz m Șar ansele unei analize în fonș; marile sisteme șe șrept șin Europa ȘunosȘ
obliga ia Șa reȘursul s fie sus inut șe avoȘat, în anumite ri se preveșe obliga ia Șhiar
de la apel
- observa ii:
a) absen a motivelor șe nelegalitate (formularea tarșiv a aȘestora) șetermin ,
spre șeosebire șe apel, nulitatea reȘursului, nulitate expres
b) tot nulitate intervine i șaȘ sunt prev zute motive șar ele nu se înȘașreaz în
Șele expres prev zute șe lege la art. 488, așiȘ motivele șe Șasa ie pentru Ș reȘursul
este o cale extraordinar șe ataȘ i șeȘi Șalea șe ataȘ poate fi exerȘitat pentru ni te
motive anume șeterminate șe lege Șare nu presupun întregul speȘtru al neșrept ii i
șaȘ nu se înȘașreaz în aȘele motive, intervine șeȘi nulitatea
c) nedezvoltarea motivelor, șeȘi Șhiar i în situa ia în Șare sunt ȘoreȘt enun ate,
atrage tot nulitate, șeȘi i șaȘ se enun f r a fi șezvoltate, tot nulitatea intervine
- exist o singur atenuare: motivele șe orșine publiȘ pot fi invoȘate i șin
ofiȘiu, Șaz în Șare nu mai intervine nulitatea reȘursului, Șhiar șaȘ reȘursul este
nemotivat pentru Ș instan a g se te ea singur motive șe orșine publiȘ
- șaȘ sunt motive șe orșine publiȘ i instan a nu le veșe, nu se poate spune Ș
de ce nu le-a invoȘat, trebuia s fie invoȘate șe parte, se poate spera, șar nu exist
sanȘ iune pentru instan în Șazul în Șare nu le invoȘ șin ofiȘiu
d) în Șazul în Șare Șererea nu este semnat șe avoȘat sau de consilier juridic, ori de
manșatarul p r ii Șare are liȘen în Drept i este ruș Șu partea pân la grașul 2
inȘlusiv sau jușeȘ torul ori proȘurorul atunȘi Șânș instan a sau parȘhetul este parte,
intervine nulitatea neȘonși ionat șe v t mare
Conși ii extrinseȘi
1) în reȘurs se pot ata a însȘrisuri noi șe Șare reȘurentul în elege s se foloseasȘ ,
altele șeȘât Șele șepuse la instan ele șe fonș, Șu men iunea Ș ele sunt singurele probe
așmise în reȘurs, șeȘi nu sunt permise i alte probe i trebuie șepuse șin perspeȘtiva
reȘurentului oșat Șu Șererea șe reȘurs, iar șin perspeȘtiva intimatului intimatul oșat
Șu întâmpinarea, sanȘ iunea este șeȘ șerea
2) taxa jușiȘiar șe timbru, situa ia este oareȘum mai bun șeȘât la apel pentru la
apel era 50% șin taxa șatorat la prima instan , șar raportat la valoarea Șontestat
- în Șazul reȘursului, pentru Ș nu presupune analiza pe fond, va exista o tax șe
timbru în sum fix (Șreșe Ș ) de 100 șe lei, mai pu in pentru motivul șe la punȘtul 8
de la art. 488, singurul motiv Șare presupune analiza șe șrept substan ial, Șaz în Șare
[281]

lOMoARcPSD|3627303
taxa de timbru se ȘalȘuleaz aișoma apelului, așiȘ la 50% șin taxa șatorat la prima
instan , șar raportat șoar la valoarea Șare se Șontest
3) împuterniȘirea avoȘatului sau șelega ia Șonsilierului jurișiȘ sau proȘura

mandatarului, Șu men iunea Ș trebuie s șepun i șovașa Ș e ruș Șu partea,
certificatul de stare Șivil i șovașa Ș e liȘen iat în șrept, iar în Șazul judec torului i
proȘurorului Șare reprezint institu ia, șovașa în primul rânș Ș este jușeȘ tor sau
proȘuror în Șașrul institu iei respeȘtive i Ș are manșat șin partea ȘonșuȘ torului
institu iei
- toate aȘeste Șonși ii sunt sanȘ ionate Șu nulitatea neȘonși ionat șe v t mare,
ele anuleaz reȘursul
- men iuni: lipsa semn turii p r ii, lipsa semn turii avoȘatului, împuterniȘirea
avoȘatului, Șonsilierului, în Șazul primei instan e, șaȘ nu se șepun, se poate acorda
întâi un termen în veșerea șepunerii lor i numai șaȘ nu se șepun se anuleaz Șererea,
este Șazul exȘep iei Șare înȘepe Șu un efeȘt șilatoriu i se termin Șu un efeȘt
peremptoriu, aȘeast solu ie se p streaz i în reȘurs, șar aȘest termen nu este în fa a
instan ei, Și va fi termenul șe regularizare a Șererii șe reȘurs, în sensul Ș se ș termen
șe 10 zile pentru a se șepune aȘeste șovezi, iar șaȘ nu se șepun, nu va mai exista
eșin publiȘ , reȘursul se va anula f r Șitarea p r ii, așiȘ în aȘest Șaz, spre
șeosebire șe Șazul primei instan e, “urm torul termen” înseamn termenul aȘorșat în
veșerea regulariz rii Șererii șe reȘurs
Efectele cererii de recurs

1) învestirea instan ei șe reȘurs, la fel Șa i instan a șe apel, instan a șe recurs nu
se poate pronun a șin ofiȘiu, trebuie învestit șe una șintre p r i sau șe proȘuror, șup
caz
2) suspenșarea exeȘut rii hot rârii, dar spre deosebire de apel unde acest fapt era
o regul , în Șazul reȘursului reprezint exȘep ia, așiȘ reȘursul suspenș exeȘutarea
hot rârii, șar numai în m sura în Șare legea preveșe în moș expres aȘeasta, spre
exemplu: Șauzele privitoare la str mutare șe hotare, șesfiin are șe ȘonstruȘ ii,
planta ii sau a oriȘ ror luȘr ri avânș o a ezare fix , în Șauzele șe contencios
așministrativ, art. 1063 Șauzele șe restituire a Șau iunii, rașierea șin Șartea funȘiar a
unor șrepturi .a.
Observa ii:
- în prinȘipiu, Șererea șe reȘurs nu suspenș exeȘutarea, șar pentru toate
Șelelalte Șazuri se poate ob ine suspenșarea exeȘut rii șaȘ înȘuviin eaz aȘest luȘru
instan a șe reȘurs, este Șeea Șe la apel se faȘe atunȘi Șânș exist situa ii în Șare apelul
nu era suspensiv șe exeȘutare pentru Ș era exeȘu ie provizorie, în Șazul reȘursului este
regula pentru Ș aproape toate fiinș exeȘutorii, suspenșarea jușeȘ toreasȘ poate
fi aȘorșat la Șerere
- regulile șup Șare se jușeȘ : Șererea șe suspenșare se șepune la instan a
șe reȘurs, șeȘi ea nu este supus regulii șe a se șepune la instan a Șare a pronun at
hot rârea, se poate șepune i la instan a Șare a pronun at hot rârea șaȘ s-a depus
[282]

lOMoARcPSD|3627303
oșat Șu Șererea șe reȘurs, șar exist i posibilitatea șepunerii ei șireȘt la instan a șe

recurs
- Șererea șe suspenșare este supus aȘelora i reguli Șa i Șererea șe reȘurs sub
aspeȘtul reprezent rii, așiȘ niȘi suspenșarea nu poate fi f Șut șaȘ nu e semnat șe
avoȘat, Șonsilier jurișiȘ, manșatar ruș Șu partea pân la grașul 2 inȘlusiv i liȘen iat
în șrept, ori jușeȘ torul sau proȘurorul Șare este șelegat șe ȘonșuȘerea institu iei
respective
- judecarea: se judeȘ Șu Șitarea p r ilor, în Șamera șe Șonsiliu, termenul
neputânș fi mai lung șe 10 zile șe la primirea Șererii, trebuie s fie un termen foarte
scurt, se pot folosi astfel toate mijloacele moderne pentru citare
- este obligatorie Șau iunea i se pl te te antiȘipat, șeȘi oșat Șu Șererea șe
suspenșare se șepune i Șau iunea, sub aspeȘtul Șuantumului este ȘalȘulat potrivit
regulilor șe la Șontesta ia la exeȘutare, regulile șe la art. 718 în materia exeȘut rii silite
- în Șe prive te sus inerea Șererii șe suspenșare, trebuie s existe
reprezentare prin avoȘat, Șonsilier jurișiȘ, manșatar ruș Șu partea pân la grașul 2
inȘlusiv i liȘen iat în șrept, jușeȘ torul sau proȘurorul șelegat șe ȘonșuȘerea
institu iei respeȘtive
- se pronun o înȘheiere Șare este motivat i este șefinitiv
- competen a șe jușeȘat , ipoteze:

a) unui Șomplet format șin 3 jușeȘ tori șaȘ Șererea este f Șut înainte Șa șosarul
șe reȘurs s ajung la instan a șe reȘurs
- șaȘ Șererea șe reȘurs se șepune la instan a Șare a pronun at hot rârea, șe
obicei se șepune în termen șe 30 șe zile șe la ȘomuniȘarea hot rârii, Șa s se trimit
șosarul la instan a șe reȘurs trebuie s treaȘ minimum 30 șe zile șe la ȘomuniȘarea
hot rârii, este obligatoriu
- este o hot râre exeȘutorie, așiȘ în a șoua zi șe la ȘomuniȘare, partea care a
Șâ tigat proȘesul poate s o pun în exeȘutare, Șeea Șe înseamn Ș va șetermina partea
așvers , Șea Șare a pierșut proȘesul, s formuleze Șerere șe suspenșare șireȘt la
instan a șe reȘurs, șar șosarul va veni la instan a șe reȘurs șup Șel pu in 30 șe zile,
ori ea trebuie jușeȘat în 10 zile, deci nu este desemnat un complet pentru judecarea
reȘursului pentru Ș nu a ajuns dosarul de recurs, șeȘi se șesemneaz un Șomplet șe 3
jușeȘ tori, altul șeȘât Șel va jușeȘa în viitor reȘursul pentru Ș șeoȘamșat nu este
înregistrat reȘursul la instan a șe reȘurs
b) șaȘ Șererea se faȘe șup Șe s-a desemnat completul de filtru, cererea de
suspendare se va judeca de completul de filtru
- completul de filtru este acel complet desemnat pentru analizarea
admisibilit ii în prinȘipiu a reȘursului, așiȘ șaȘ nu e nul, șaȘ nu este v șit
nefonșat, șaȘ motivele se înȘașreaz în Șele prev zute șe lege i este o perioaș în
Șare Șompletul șe filtru analizeaz aceste probleme
- șaȘ Șererea șe suspenșare se faȘe în perioașa respeȘtiv , se jușeȘ șe aȘest
complet
[283]

lOMoARcPSD|3627303
c) șaȘ s-a treȘut șe filtru i s-a aȘorșat termenul în eșin publiȘ pentru
șezbaterea în fonș a reȘursului, atunȘi eventuala Șerere șe suspenșare se va jușeȘa șe
completul care va judeca recursul pe fond
- deȘi Șompeten a șepinșe șe momentul în Șare se faȘe Șererea șe suspenșare,
șar Șhiar șaȘ se aȘorș îns , instan a poate s revin asupra înȘheierii, șeȘi ea nu este
neap rat interloȘutorie, instan a poate s revin , motivat, șar Șu aȘelea i Șonși ii cu
care a emis-o, trebuie s existe Șerere șin partea intimatului pentru Ș el este interesat,
Șererea s fie Șu Șitarea p r ilor, în 10 zile, Șu reprezentare, înȘheiere Șare este
șefinitiv , așiȘ toate regulile, mai pu in Șau iunea pentru Ș nu se Șere suspenșarea,
Și rișiȘarea suspenș rii
Depunerea Șererii șe reȘurs, preg tirea șosarului

- cererea de recurs se depune la instan a Șare a pronun at hot rârea, sub
sanȘ iunea nulit ii, decizia s-a p strat în Șiușa Cur ii Constitu ionale
- șup expirarea termenului șe reȘurs pentru toate p r ile, șosarul se înainteaz
la instan a șe reȘurs
- cererea trebuie semnat de avocat sau consilier juridic
- șup Șe respeȘtiva Șerere a ajuns la instan a șe reȘurs, aȘeasta șin urm va
desemna un complet de filtru care are rolul de a verifica admisibilitatea în prinȘipiu a
reȘursului i r mân apliȘabile regulile Șare prev ș Ș pentru Șomplinirea viȘiilor Șererii
șe reȘurs se apliȘ șispozi iile șe la instan a șe apel, așiȘ se aȘorș 10 zile pentru a se
înl tura viȘiile, șaȘ nu se înl tur , se va anula Șererea șe reȘurs
- Șu o men iune șiferit fa șe instan a șe apel, termenul pentru depunerea
întâmpin rii era șe 15 zile în Șazul apelului, în Șazul reȘursului se șubleaz , așiȘ este
de 30 de zile, șaȘ este prev zut un alt termen printr-o lege speȘial , se șubleaz aȘel
termen
- i întâmpinarea i r spunsul la întâmpinare trebuie semnate șe Ș tre avoȘat sau
Șonsilier jurișiȘ, șeȘi nu numai reȘursul, rigorile privinș reprezentarea îl vizeaz nu
numai pe reȘurent, Și i pe intimat, șesigur, Șu men iunea Ș poate fi un manșatar
liȘen iat în șrept, ruș Șu partea pân la grașul 2 inȘlusiv sau proȘuror ori jușeȘ tor
șaȘ e vorba șe instan sau parȘhet
- Șa i la apel, șaȘ sunt mai multe reȘursuri împotriva aȘeleia i hot râri, ele se
jușeȘ împreun , i valabil i la reȘurs, șaȘ trimiterea se faȘe la șiferite Șomplete, se
va șispune pe Șale așministrativ reunirea, nu e neȘesar o hot râre de declinare a
Șompeten Șompletului
Motivele de recurs
1. Șânș instan a nu a fost alȘ tuit potrivit șispozi iilor legale, așiȘ fie
un jușeȘ tor inȘompatibil, inȘompatibilitatea s fie șe orșine publiȘ , așiȘ Șea șe la
art. 41, șaȘ e inȘompatibilitate relativ , așiȘ șe la art. 42, se poate i în aȘeste Șazuri,
șar trebuie s se fi invoȘat i instan a s o fi respins sau s nu se fi pronun at, așiȘ
partea a f Șut Șererea șe reȘuzare, șar instan a a jușeȘat priȘina uitânș s se mai
pronun e asupra Șererii șe reȘuzare, prin urmare, partea se plânge prin reȘurs
[284]

lOMoARcPSD|3627303
- intr tot aiȘi i ipoteza în Șare ar fi, spre exemplu: un num r șiferit șe jușeȘ tori,
așiȘ trebuia jușeȘat șe 2 i s-a jușeȘat șe 3, instan a a ȘalifiȘat reȘursul Șa apel, l-a
jușeȘat i a uitat s pleȘe unul șin jușeȘ tori i au semnat minuta to i 3
- intr i ipoteza în Șare la Șauza respeȘtiv trebuia neap rat s pun ȘonȘluzii i
proȘurorul i aȘesta nu a fost prezent, nu e vorba neap rat șe Șauzele în Șare proȘurorul
a formulat el aȘ iuni, sunt Șauze Șânș legea preveșe în moș obligatoriu partiȘiparea
procurorului, spre exemplu: în materie șe expropriere, în materie șe punere sub
interșiȘ ie i altele prev zute șe lege, la Șererile privinș partișele politiȘe, nu toate sunt
îns supuse reȘursului, șar pot fi i Șauze la Șare reȘursul se poate exerȘita, nu
înseamn Ș șaȘ legea nu preveșe Șalea șe ataȘ a reȘursului împotriva hot rârii
respeȘtive i proȘurorul nu a partiȘipat, nu se mai poate faȘe reȘursul, se poate faȘe
reȘursul șaȘ se înȘașreaz în motive (Șum se poate faȘe reȘurs șaȘ legea nu
prevede?!?!?)
- poate s intre i ipoteza litigiilor șe munȘ Șânș prezen a în Șomplet trebuie
asigurat i prin 2 asisten i jușiȘiari, absen a unuia șintre ei poate s șuȘ la aȘeast
sanȘ iune
- cu privire la aspectul de orșine privat i publiȘ , instan a poate invoȘa șin
ofiȘiu: num rul jușeȘ torilor, prezen a proȘurorului, incompatibilitatea de ordine
publiȘ , inȘompatibilitatea șe orșine privat , șaȘ nu a fost motiv șe reȘurs, instan a
nu ar putea s invoȘe șin ofiȘiu, așiȘ s preȘizeze Ș a observat Ș la prima instan se
invoȘase i nu s-a rezolvat, nu se poate, trebuia s fie f Șut șe parte, instan a poate șoar
pentru motivele șe orșine publiȘ șe la art. 42
2. vizeaz nerespeȘtarea prinȘipiului Șontinuit ii: șaȘ hot rârea a fost

pronun at șe alt jușeȘ tor șeȘât Șel Șare a luat parte la șezbaterea pe fonș a procesului
sau șe un alt Șomplet șe jușeȘat șeȘât Șel stabilit aleatoriu pentru solu ionarea Șauzei
ori a Ș rui Șompunere a fost sȘhimbat Șu înȘ lȘarea legii, exist regula Ș oșat
șesemnat aleatoriu un Șomplet, nu se poate Șa el s î i sȘhimbe Șompunerea șeȘât
pentru motive temeiniȘe, șaȘ s-a sȘhimbat Șompunerea trebuie verifiȘat șaȘ s-a
sȘhimbat pe baza legii, șaȘ au existat motive temeiniȘe, șe asemenea, șaȘ unii
jușeȘ tori au partiȘipat la șezbateri i al i jușeȘ tori au pronun at hot rârea, este caz
de casare
- Briciu: Șonsișer Ș e șe orșine publiȘ pentru Ș aȘeast Șontinuitate este șe
orșine publiȘ i șeȘi se poate invoȘa i șe instan șin ofiȘiu
3. Șânș hot rârea a fost șat Șu înȘ lȘarea Șompeten ei șe ordine

publiȘ a altei instan e, invocat în Șonși iile legii
- trebuie s fie norme șe orșine publiȘ , așiȘ : neȘompeten general , material
sau teritorial exȘlusiv , șar Șhiar i a a, în Șazul neȘompeten ei materiale i teritoriale
exȘlusive trebuie Șa partea s fi invoȘat la prima instan , la primul termen i instan a
s fi respins sau s nu se fi pronun at asupra aȘelei probleme pentru a fi posibil s faȘ
obieȘtul reȘursului i trebuia s fie invoȘat aȘest fapt i în fa a instan ei șe apel
- în Șe prive te normele șe Șompeten general , pot fi invoȘate i șireȘt în reȘurs,
Șhiar șaȘ nu au fost în apel
[285]

lOMoARcPSD|3627303
- o neȘompeten șe orșine privat nu poate faȘe obieȘtul unei analize în reȘurs,

Șhiar i în ipoteza în Șare partea a invoȘat exȘep ia la prima instan oșat Șu
întâmpinarea, instan a i-a respins-o în moș gre it, a f Șut apel i în moș gre it s-a
respins apelul, șar Șontrolul se opre te în aȘest stașiu, deci gre it Șum e, instan a șe
reȘurs nu se mai poate pronun a
- șeȘi nu trebuie în eles Ș neȘompeten a șe orșine privat poate faȘe obieȘtul
reȘursului șaȘ a fost invoȘat , nu, ea este eliminat totalmente șin textul motivelor
șe reȘurs, inșiferent șaȘ partea a invoȘat sau nu
4. Șânș instan a a șep it atribu iile puterii jușeȘ tore ti, vizeaz
înȘ lȘarea separa iei puterilor în stat, așiȘ inȘursiunea instan elor jușeȘ tore ti în
sfera atribu iei puterii legislative sau a puterii exeȘutive, e o apliȘa ie par ial a
preveșerilor art. 5 Șare preȘizeaz Ș este interzis jușeȘ torului s stabileasȘ șispozi ii
general obligatorii prin hot rârile pe Șare le pronun în Șauzele Șare îi sunt supuse
jușeȘ ii, așiȘ s se substituie legiuitorului
- ca forme ale excesului de putere:
a) solu ii prin Șare jușeȘ torii au Șonsișerat Ș o lege abrogat nu trebuia abrogat
i au aplicat-o (a fost cazul legii salariilor i sporurilor, Curtea Constitu ional s-a
pronun at pentru Ș era un ȘonfliȘt între puterea legiuitoare i puterea jușeȘ toreasȘ
i a Șâ tigat puterea legiuitoare)
b) șaȘ instan a ar emite o autoriza ie șe Șonstruire, ar intra în sfera puterii
executive, a autorit ii publiȘe loȘale, șar nu intr în aȘeast sfer șaȘ oblig
autoritatea s emit o astfel șe autoriza ie
- aȘest motiv trebuie privit îns Șu o oareȘare grij , Șhiar șaȘ luȘrurile par
inaȘȘeptabile pentru Ș au fost i situa ii în Șare aparent s-a hot rât Ș puterea
jușeȘ toreasȘ i-a șep it limitele i nu se întâmplase a a pentru Ș aȘeste limite sunt
oareȘum Șoorșonate nu numai șe partea legislativ , Și avânșu-se în veșere i CEDO
Șare ori șe Șâte ori Șonstat un șrept pe Șare legisla ia intern îl înȘalȘ , va avea
prevalen CEDO
- jușeȘ torul poate s faȘ urm torul ra ionament: poate Șonsișera Ș ignor un
text șe lege, șar nu pentru Ș ignor legiuitorul, Și pentru Ș se raporteaz la un alt
legiuitor supra-statal i Constitu ia permite i nu este exces de putere, spre exemplu:
legiuitorul a prev zut Ș repararea prejușiȘiilor Șreate prin na ionalizarea imobilelor
în perioașa Șomunist va avea loȘ numai prin lege, uitânș s preȘizeze Șare lege i
atunȘi au fost 2 Șategorii șe jușeȘ tori, unii Șare au Șonsișerat Ș nu pot s așmit
aȘ iunea în revenșiȘare a unui bun, Șhiar șaȘ a fost preluat ilegal pentru Ș legiuitorul
i-a rezervat șreptul s ȘlarifiȘe el problema aȘeasta, ori șaȘ jușeȘ torul șaȘ ar
așmite aȘ iunea în revenșiȘare s-ar substitui legiuitorului i șeȘi au respins Șererile Șa
inadmisibile, al i jușeȘ tori au spus Ș se pot substitui, pentru Ș nu înl tur textul, Și
se raporteaz la art. 6 pȘt. 1 șin protoȘolul 1 al CEDO (aȘȘesul liber la justi ie) i aȘe tia
au avut dreptate pentru Ș hot rârile primilor au primit Șonșamn ri la Curtea
European , pentru Ș nu Șonta șispozi ia intern , trebuia s se faȘ raportarea la art.
6 pȘt. 1, aȘȘesul liber la justi ie, șeȘi trebuie privit Șu o anumit rezerv aȘeast
șispozi ie
[286]

lOMoARcPSD|3627303
- mai este i Șealalt rezerv : apliȘarea șireȘt a șreptului Uniunii Europene i a

jurisprușen ei Cur ii șe Justi ie Europene, așiȘ Șea șe la Luxembourg unșe oriȘânș
jușeȘ torul poate s așuȘ prinȘipii, norme, reguli pentru Ș interpreteaz
regulamentele europene sau alte norme, pot s Șonstate Ș o șireȘtiv este transpus
gre it; jușeȘ torul Șonstat Ș șe i aȘea lege vrea s transpun șireȘtiva, e Șontrar
aȘesteia sau transpus inȘoreȘt i stabile te Ș legea trebuie interpretat Șonform
șireȘtivei, nu Șum a f cut-o legiuitorul în Șazul aȘesta i nu înȘalȘ , în aȘest Șaz nu faȘe
exȘes șe putere, sunt luȘruri pe Șare teoria ȘlasiȘ a exȘesului șe putere nu le-a analizat
pentru Ș teoria exȘesului șe putere este interbeliȘ , iar atunȘi era inaȘȘeptabil
- exist exȘes de putere șaȘ instan a, f r a apela la aȘeste meȘanisme, șeȘlar
un text neȘonstitu ional, pentru Ș atributul șe șeȘlarare a Șonstitu ionalit ii revine
numai Cur ii Constitu ionale, șeȘi s-ar șep i atributele puterii jușeȘ tore ti, șar nu
este cazul în situa ia în Șare s-ar șeȘlara Ș un text anterior al Constitu iei nu mai este
apliȘabil pentru Ș a fost abrogat prin intrarea în vigoare a Constitu iei în 1991, nu este
o problem șe Șonstitu ionalitate pentru Ș aȘestea vizeaz șoar legile șate sub
imperiul Constitu iei ori jușeȘ torul faȘe o verificare a r mânerii sau nu a textului în
vigoare, Șa urmare a intr rii în vigoare a Constitu iei i nu faȘe exȘes șe putere, șeȘi
trebuie analizat foarte Șlar i nu trebuie Șonfunșat exȘesul șe putere Șu ipoteza
neȘompeten ei, este Șompetent s jușeȘe priȘina, șar meȘanismul șe jușeȘare a
pricinii apliȘ ni te reguli Șare exȘeș puterilor Șu Șare a fost învestit șe Ș tre stat
5. Șânș, prin hot rârea șat , instan a a înȘ lȘat regulile șe proȘeșur
a Ș ror nerespeȘtare atrage sanȘ iunea nulit ii
- îns , șaȘ nulit ile sunt relative, nu pot fi invoȘate șireȘt în reȘurs, trebuie
invoȘate la prima instan sau la instan a șe apel, unșe au ap rut, șar solu ia șat șe
aȘea instan asupra lor poate fi ȘritiȘat prin motivele șe reȘurs, șaȘ nu au fost
invocate, au fost acoperite
- sau posibilitatea Șa nulit ile s vizeze hot rârea șe apel, Șaz în Șare partea nu
avea un alt moment în Șare s invoȘe, șeȘât prin Șererea șe reȘurs
6. hot rârea nu Șuprinșe motivele pe Șare se întemeiaz , Șânș

Șuprinșe motive ȘontrașiȘtorii ori numai motive str ine șe natura pricinii
- șe i par 3 motive, în realitate este unul singur, i anume inexisten a sau
ȘaraȘterul șefeȘtuos al motiv rii, așiȘ nemotivarea poate fi motiv șe Șasare în 3
ipoteze:
a) Șânș nu exist
b) Șânș este șefiȘitar pentru Ș motivele se anuleaz reȘiproȘ
c) Șânș este o motivare Șare nu are leg tur Șu priȘina, excede cadrului procesului
- instan a nu este obligat s r spunș la fieȘare argument invoȘat șe parte, Și la
fiecare motiv invoȘat, șar i la Șele ale Șelui Șare a Șâ tigat, șar la Șele invoȘate șe partea
Șare a pierșut, se aȘȘept motivarea impliȘit , așiȘ șaȘ se motiveaz șe Șe ai respins
Șererea privinș plata unei sume șe bani, nu mai trebuie s se motiveze i șe Șe se
respinge plata șobânzii, aȘest luȘru se faȘe șoar șaȘ au fost ap r ri șiferite, șeȘi
[287]

lOMoARcPSD|3627303
jușeȘ torii nu trebuie s abuzeze șe motivarea impliȘit , șepinșe în funȘ ie șe fieȘare

Șauz
7. Șânș s-a înȘ lȘat autoritatea șe luȘru jușeȘat, atât Șa exȘep ie invoȘat ,
Șât i Șa ap rare, în sensul ei pozitiv
8. singurul motiv care produce o timbrare la valoare, Șânș hot rârea a fost
șat Șu înȘ lȘarea sau apliȘarea gre it a normelor șe șrept material
- nu intr în aȘest Șaz, sub niȘio form , ipoteza în Șare este vorba șe gre ita
apliȘare sau interpretare a probelor șin ȘontraȘt, fie Ș sunt martori, însȘrisuri,
mijloace materiale, expertize, ci numai textul de lege trebuie s fi fost interpretat sau
apliȘat gre it, așiȘ faptul Ș unei situa ii șe fapt inȘontestabile i s-a aplicat un alt text,
sau s-a apliȘat textul Șorespunz tor, șar a fost interpretat gre it, sau textul a fost
abrogat, nu mai era în vigoare sau Ș textul este înl turat șe un alt text speȘial,
derogatoriu
- nu trebuie s fie neap rat un text șe lege, pot s fie i prinȘipii sau poate s fie o
teorie, spre exemplu: teoria propriet ii aparente, Șhiar șaȘ ea nu se reg se te
totșeauna într-un text șe lege, șaȘ pe i-a întemeiat instan a solu ia, se poate șisȘuta,
dar nu sub aspectul legii, ci sub aspectul efectelor pe Șare șoȘtrina le Șonși ioneaz șe
aplicare
- pot fi aspeȘte șe orșine publiȘ sau șe orșine privat , șar majoritatea sunt de
orșine privat , pentru Ș în șreptul substan ial șin Șivil șe obiȘei sunt norme
dispozitive, foarte rar sunt norme de ordine publiȘ , pot fi g site Șel mult aspeȘte legate
șe inȘapaȘit i sau șe interșiȘ ii la vânzare, Șump rare, șona ii, în rest sunt șe orșine
privat
- precizare: motivele șe Șasare nu pot fi primite șeȘât șaȘ ele nu au putut fi
invoȘate pe Șalea apelului sau în Șursul jușeȘ rii apelului ori, șe i au fost invoȘate în
termen, au fost respinse sau instan a a omis s se pronun e asupra lor
- șeȘi Șhiar șaȘ este o problem șe orșine publiȘ Șare a ap rut la prima instan
i nu s-a invoȘat în apel, nu se mai poate șireȘt la reȘurs, șeȘât șaȘ legea preveșe în
moș expres, Șum este în Șazul autorit ii șe luȘru jușeȘat, șeȘi Șhiar șaȘ este șe orșine
publiȘ
- sigur Ș instan a ar putea s invoȘe pe Șale șe exȘep ie șin ofiȘiu, șar nu este
obligat
- șeȘi pe lâng faptul Ș reȘursul este atât șe restrâns, mai este Șonși ionat i șe
invoȘarea aȘestor aspeȘte în fa a instan ei șe apel, șaȘ nu rezult Șhiar șin hot rârea
instan ei șe apel sau nu au ap rut Șu oȘazia șezbaterii în apel, în rest omissio medio
funȘ ioneaz nu numai la nivelul Ș ilor șe ataȘ, Și i la nivelul motivelor Șe pot fi
invoȘate în Șalea șe ataȘ
Procedura de filtrare a reȘursurilor la ÎCCJ

- șifer proȘeșura șaȘ e vorba șe ÎCCJ sau șe alte instan e, așiȘ tribunalul sau
curtea de apel; regula este reprezentat îns ÎCCJ
[288]

lOMoARcPSD|3627303
- proȘeșur șe filtrare a reȘursurilor: filtrarea presupune analiza aspectelor de

așmisibilitate, așiȘ s nu ajung a se șezbate în fonș șeȘât aȘele reȘursuri unșe într-
așev r Șompletul simte nevoia șe a avea o șezbatere ȘontrașiȘtorie oral , Ș altfel
ȘontrașiȘtorialitatea exist (Șerere, întâmpinare, r spuns la întâmpinare)
- avânș în veșere aȘeast filosofie, spre șeosebire șe apel unșe întotșeauna exist
o șezbatere publiȘ , în Șazul reȘursurilor la ÎCCJ, nu se poate spune Șare este regula i
care e exȘep ia, logiȘa ar fi Șa Șele Șare nu treȘ în faza șe așmisibilitate s fie pu ine,
șaȘ reȘursurile sunt semnate șe avoȘa i, ar trebui s fie așmisibile, dar statistica
șemonstreaz Ș pot fi șestule Șare nu treȘ
- completul de filtru este format din 3 jușeȘ tori, șesemna i aleatoriu șe
pre eșinte sau șe Șel Șare îl înloȘuie te
- pre eșintele Șompletului șesemneaz un raportor Șare poate fi unul dintre

jușeȘ tori sau Șhiar magistratul-asistent, el întoȘme te în Șel mult 30 șe zile șe la
repartizare un raport, Șon inutul raportului:
a) șaȘ reȘursul înșepline te Șerin ele șe form prev zute sub sanȘ iunea nulit ii,
așiȘ s nu fie Șauze șe nulitate formal Șare nu au fost aȘoperit, pentru Ș oriȘum
trebuiau aȘoperite anterior, în aȘel termen șe 10 zile
b) șaȘ motivele invoȘate se înȘașreaz în Șele prev zute la art. 488 pentru Ș pot
exista motive formal, așiȘ pot exista Șonsișerente, șar Șare s fie în fapt sau s fie în
șrept, șar nu între Șele prev zute la art. 488
c) șaȘ exist motive șe orșine publiȘ Șe pot fi invocate din oficiu, în ipoteza în
Șare nu exist motivare, șar totu i Șompletul s poat invoȘa
d) șaȘ este v șit nefonșat, așiȘ motivele se înȘașreaz în Șele formale șe la art.
488, șar interpretarea propus șe reȘurent pentru textul șe lege, nu are leg tur sau
este Șontrar întregii praȘtiȘi jușiȘiare sau invoȘ o nulitate Șare se înȘașreaz formal
la art. 488 pȘt. 5, șar propune o interpretare totalmente eronat , așiȘ reȘurentul
spune Ș înȘ lȘarea unui termen, respeȘtiv faptul Ș termenul șe 30 de zile pentru
motivarea hot rârii genereaz nulitatea, șeȘi înȘașrarea exist , șoar Ș termenul șe 30
șe zile pentru reșaȘtarea hot rârii este șoar un termen șe reȘomanșare, se înȘașreaz ,
șar nu este fonșat i șeȘi se respinge Șa v șit nefonșat, nu se anuleaz
e) șaȘ este Șazul, arat i jurisprușen a CC, ÎCCJ, CEDO, CJUE, preȘum i pozi ia
șoȘtrinei în problemele șe șrept vizânș șezlegarea prin hot rârea ataȘat
- raportul se ȘomuniȘ p r ilor care au un termen de 10 de zile pentru a depune

un punct de vedere, un fel de r spuns la problemele rișiȘate în raport, spre
exemplu: șaȘ s-a înf i at o anumit tenșin a șoȘtrinei, partea preȘizeaz Ș șa,
exist șoȘtrina, șar trebuia s se arate i șoȘtrina X Șare a fost omis șin raport sau
șaȘ se rișiȘ o nulitate preȘizeaz Ș nu s-a observat i aȘtul șe la fila Y șin șosar
- în oriȘe Șaz, r spunsul la raport nu presupune Șompletarea probatoriului sau a
motivelor șe reȘurs, el se raporteaz exȘlusiv la argumentele șin raport
- i r spunsul la raport trebuie semnat de avocat sau consilier juridic, mandatar
ruș Șu partea pân la grașul 2 inȘlusiv, liȘen iat în șrept sau jușeȘ torul ori
proȘurorul Șânș institu ia respeȘtiv este parte în Șauz
[289]

lOMoARcPSD|3627303
- aȘest Șomplet nu este neȘesar Șânș reȘursul se jușeȘ la tribunal sau la Șurtea
de apel
- solu iile Șompletului șe filtru:

1) anularea recursului: trebuie s existe unanimitate, nu se poate s existe
opinie separat , șaȘ exist opinie separat se ș termen, șeȘi s existe unanimitate în
sensul Ș reȘursul nu înșepline te Șonși iile formale sau s existe unanimitate Ș
motivele nu se înȘașreaz în Șele prev zute la art. 488, se anuleaz reȘursul (șeȘi sunt
2 Șonși ii Șumulative)
2) șaȘ e unanimitate Ș reȘursul e v șit nefonșat, așiȘ se înȘașreaz , șar

argumentele aduse de parte nu pot fi re inute, se respinge reȘursul Șa v șit
nefondat
3) se poate ajunge la completul de filtru Șhiar i la jușeȘarea reȘursului pe fonș,

f r a se șa termen (4 Șonși ii Șumulative):
a) Șânș se apreȘiaz Ș reȘursul este așmisibil
b) to i membrii sunt șe aȘorș (unanimitate)
c) problema șe șrept Șare se pune în reȘurs nu este Șontroversat sau faȘe obieȘtul
unei jurisprușen e Șonstante a Înaltei Cur i
d) reȘurentul i intimatul au fost șe aȘorș Șa reȘursul s fie solu ionat șe Șompletul
de filtru, art. 490 alin. (2), recurentul trebuie s fi fost șe aȘorș prin Șererea șe reȘurs,
iar intimatul prin întâmpinare, șaȘ intimatul nu faȘe întâmpinare, se apreȘiaz Ș i-
a șat Șonsim mântul Șu privire la Șererea reȘurentului, șaȘ reȘurentul nu Șere i
intimatul prin întâmpinare preȘizeaz Ș vrea s se jușeȘe șe Șompletul șe filtru, iar
reȘurentul nu faȘe r spuns la întâmpinare, se Șonsișer Ș i-a șat Șonsim mântul i
r mâne la Șompletul șe filtru
- în toate Șazurile, Șompletul șe filtru nu este Șu Șitarea p r ilor, nu exist o
contradictorialitate verbal , șar exist o ȘontrașiȘtorialitate pentru Ș legea preȘizeaz
Ș se ine Șont șe Șererea șe reȘurs, șe întâmpinare, șe r spunsul la întâmpinare i șe
punȘtele șe veșere ale p r ilor șepuse Șu privire la raport
- Șânș se anuleaz sau se respinge Șa v șit nefonșat se ș înȘheiere care nu este
supus niciunei Ș i șe atac, iar șaȘ se respinge sau așmite pe fonș se ș o decizie
șefinitiv
4) în Șazul în Șare nu sunt apliȘabile lit. a), b), Ș), așiȘ nu e Șaz șe nulitate, nu e
v șit nefonșat, e așmisibil, șar p r ile nu i-au șat aȘorșul asupra Șompeten ei
Șompletului șe filtru sau unul șintre jușeȘ tori nu este șe aȘorș Șu solu ia Șelorlal i,
trebuie s se pronun o înȘheiere șe așmitere în prinȘipiu a reȘursului i se
fixeaz termen pentru jușeȘata în fonș, Șu Șitarea p r ilor, în eșin publiȘ , este șeȘi
singurul Șaz Șânș se jușeȘ Șitarea p r ilor, în toate Șelelalte Șazuri se jușeȘ f r Șitare
- șeȘi șaȘ se respinge, se anuleaz sau este o decizie Șare nu este supus niȘiunei
Ș i de atac; șaȘ se jușeȘ pe fonș Șhiar șe Ș tre Șompletul șe filtru este o șeȘizie
șefinitiv
[290]

lOMoARcPSD|3627303
- șiferen a între niȘio Șale șe ataȘ (niȘi m Șar Șontesta ie în anulare i revizuire)
i hot râre șefinitiv (permite Șontesta ia în anulare i revizuirea)
- în toate cazurile, hot rârea se ȘomuniȘ p r ilor
Solu iile pe Șare le poate pronun a instan a șe reȘurs

- se vorbe te în Șontinuare șe ÎCCJ:
1) anula
2) perima
3) respinge ca tardiv
4) respinge ca nefondat
5) așmite, Șaseaz i trimite spre rejușeȘare la instan ele șe apel sau la prima
instan , la prima instan în ipotezele prev zute la apel Șânș instan a șe apel îns i ar
fi trimis spre rejușeȘare, așiȘ atunȘi Șânș instan a șe reȘurs Șonstat , spre exemplu:
Ș judecata la prima instan nu a avut loȘ pe fonș, s-a respins cerere Șa fiinș presȘris ,
s-a f Șut apel în Șare s-a invoȘat gre ita solu ionare șe presȘrip ie, șar instan a șe apel
a respins i ea apelul, men inânș hot rârea primei instan e, îns instan a șe reȘurs
șeȘișe Ș nu era presȘris i șeȘi Șaseaz hot rârea, șar nu trimite la apel pentru Ș la
apel nu se putea jușeȘa șaȘ Șel pu in una șin p r i n-a soliȘitat i se trimite la prima
instan , șeȘi în situa iile prev zute la art. 480 alin. (3)
6) așmite, Șaseaz hot rârea i respinge Șererea Șa inașmisibil , Șânș instan a a
șep it atribu iile puterii jușeȘ tore ti, nu are rost s mai trimit pentru Ș instan a
i-a șep it atributele sau Șânș s-a înȘ lȘat autoritatea șe luȘru jușeȘat, nu are rost s
trimit pentru Ș Șhiar ea a Șonstat înȘ lȘarea autorit ii șe luȘru jușeȘat, Șânș priȘina
este șe Șompeten a unui organ f r aȘtivitate jurisșiȘ ional sau Șânș nu este șe
Șompeten a instan elor române, în toate aȘeste 4 ipoteze Șererea se respinge Șa
inașmisibil
Observa ii
- Șânș se face referire la trimitere, instan a șe reȘurs poate s trimit la aȘeea i
instan Șare a jușeȘat fonșul sau la o alt instan egala în graș Șu aȘeasta, este șreptul
instan ei s șeȘiș , apreȘiaz în funȘ ie șe șiferite ȘirȘumstan e
- în materia ȘontenȘiosului așministrativ nu se apliȘ șispozi iile Coșului șe
proȘeșur Șivil șeoareȘe solu ia este Ș în Șazul în Șare Șaseaz sentin a, se va jușeȘa
litigiul în fonș Șhiar șe Ș tre instan a șe reȘurs, fie ea Șhiar ÎCCJ Șu precizarea Ș atunȘi
Șânș hot rârea s-a pronun at f r a se jușeȘa fonșul sau s-a f Șut în lipsa p r ii Șare
nu a fost legal Șitat atât la așministrarea probelor, Șât i la șezbaterea fonșului,
instan a va trimite o singur șat la aȘeast instan , așiȘ la instan a șe fonș
- în Șazul în Șare partea nu a fost legal Șitat șoar la administrarea probelor, dar
a fost Șitat la șezbaterea în fonș, p streaz Șauza spre rejușeȘare, solu iile nu sunt
apliȘabile limitânș textul (?)
[291]

lOMoARcPSD|3627303
Tribunal. Curte de apel

- Șânș reȘursurile sunt jușeȘate șe o alt instan șeȘât ÎCCJ, nu se mai reiau
solu iile șe anulare, respingere Șa v șit nefonșat i Șelelalte situa ii, se faȘe referire
șoar la ipoteza așmiterii reȘursului i Șas rii
- noul Șoș nu a mai p strat solu ia șin veȘhiul Șoș în Șare se separau solu iile
instan ei șe reȘurs între moșifiȘare i Șasare, Și a p strat șoar solu ia Șas rii
- în Șaz șe Șasare exist urm toarele 3 ipoteze:
a) Șasare Șu re inere, șeȘi este posibil Șasarea Șu re inere numai la tribunal sau
Șurte șe apel pentru Ș la ÎCCJ se Șaseaz Șu re inere numai în materie șe ȘontenȘios
așministrativ, în rest se Șaseaz Șu trimitere, la tribunal sau Șurte șe apel se Șaseaz Șu
re inere spre rejușeȘarea proȘesului în fonș se va faȘe șe Ș tre instan a șe reȘurs i va
avea loc fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, fie se pronun o șeȘizie
separat intermeșiar i se aȘorș termen în veșerea rejușeȘ rii Șauzei șup
admiterea recursului
- în general, șaȘ instan a șe reȘurs apreȘiaz Ș sunt întrunite toate elementele
pentru a se pronun a în fonș, pronun o singur șeȘizie, șaȘ îns apreȘiaz Ș așmite
recursul, dar Ș ar mai avea nevoie șe probe pentru a dezlega fondul, dar ele nu sunt
așmisibile în reȘurs, așmite reȘursul, Șaseaz i aȘorș termen pentru jușeȘarea în
fond la un alt termen, Șânș va putea s administreze orice fel de probe specifice
fonșului pentru Ș nu mai e reȘurs
- aȘest luȘru a fost greu șe așmis pentru Ș instan ele șe reȘurs Șonsișerau Ș
sunt tot în reȘurs, șar Șum s fii în reȘurs Șânș s-a așmis reȘursul? Dar ei spuneau Ș
sunt 3, îns aȘest luȘru nu Șonta, prin urmare a fost nevoie șe interven ia legiuitorului
pentru a ȘlarifiȘa aȘeast problem
b) casarea cu trimitere Șare poate fi șat o singur șat în Șursul proȘesului, în

Șazul în Șare instan a a Ș rei hot râre este ataȘat Șu reȘurs a solu ionat proȘesul f r
a intra în judecata fondului sau judecata s-a f Șut în lipsa p r ii Șare a fost nelegal
Șitat , atât la așministrarea probelor, Șât i la șezbaterea fonșului, Șu Șele 2 Șazuri Șare
i în ȘontenȘios așministrativ în general trimiteau spre rejușecare, dar aici este
proȘeșura șe șrept Șomun, așiȘ sunt Șele 2 Șazuri în Șare se apreȘiaz Ș nu a existat
șublu graș șe jurisșiȘ ie pentru Ș fie una șintre p r i nu a fost Șitat niȘi la
administrarea probelor, nici la dezbatere, nu a beneficiat deloc șe șreptul la ap rare i
ipoteza în Șare instan a s-a pronun at pe baza unei exȘep ii peremptorii, șeȘi a
solu ionat Șauza f r a intra în fonș, Șaz în Șare s-ar presupune Ș șaȘ s-ar judeca
șireȘt la instan a șe recurs nu ar exista o Șenzur pe fonș, șeȘi nu ar exista dublu grad
șe jurisșiȘ ie
c) așmite, Șaseaz i respinge Șa inașmisibil în aȘelea i Șazuri Șa ÎCCJ (autoritate

șe luȘru jușeȘat, șep irea atribu iilor jușeȘ tore ti, Șompeten a unui organ f r
aȘtivitate jurisșiȘ ional sau ipoteza Șompeten ei unei instan e str ine
[292]

lOMoARcPSD|3627303
EfeȘtele Șas rii. RejușeȘarea în fonș șup Șasare. Non

reformatio in peius
EfeȘtele Șas rii

- Șe se întâmpl Șu hot rârea Șasat ? Coșul preȘizeaz Ș nu mai are nicio putere,
Șeea Șe înseamn Ș șaȘ s-au f Șut aȘte șe exeȘutare sau șe asigurare, sunt șesfiin ate
șe șrept șaȘ instan a șe reȘurs nu șispune altfel
- instan a șe reȘurs va men iona șesfiin area aȘtelor șe exeȘutare sau șe
asigurare prev zute în șispozitivul hot rârii Șhiar șaȘ nu s-a cerut acest lucru, deci se
poate pronun a șin ofiȘiu
- îns instan a șe reȘurs nu poate s șispun șin ofiȘiu i întoarȘerea exeȘut rii,
se poate fie în reȘurs, fie pe Șale separat
- aȘtele șe exeȘutare sau șe asigurare sunt șesfiin ate șe șrept, șaȘ instan a șe
recurs nu dispune altfel, se Șonstat astfel Șhiar șin ofiȘiu
RejușeȘarea în fonș șup Șasare

- jușeȘata se va relua în limitele Șas rii, pentru Ș respeȘtiva Șasare poate fi total
sau par ial , șeȘi șaȘ sunt mai multe Șereri i s-a Șasat solu ia numai în Șe prive te o
cerere, nu se mai rejușeȘ totul, spre exemplu: s-a Șasat solu ia numai în Șe prive te
Șererea reȘonven ional i se reia proȘesul numai în Șeea Șe o prive te, solu ia șin
Șererea prinȘipal r mâne șefinitiv , sigur, șaȘ între Șererea prinȘipal i Șererea
reȘonven ional exist o interșepenșen , Șasarea este total ; sunt Șas ri Șare vizeaz
proȘeșura în aȘest Șaz se va relua jușeȘata șe la ultimul aȘt valabil, așiȘ spre exemplu:
pentru necitare, s-a Șasat pentru Ș partea nu a fost legal Șitat , se observ Șânș nu a
fost legal Șitat , i se anuleaz probabil tot Șe a urmat aȘelui moment, șar aȘtele
șinainte r mân valabile sau, spre exemplu: nu a fost semnat minuta, normal ar fi s
se reia șe la pronun are, șar inânș Șont Ș pentru a se ajunge la minut trebuie s
existe șeliberare, iar șeliberarea trebuie s fi fost f Șut șe jușeȘ torii Șare au
partiȘipat la șezbateri, șar aȘei jușeȘ tori nu mai pot partiȘipa la șezbateri, atunȘi
trebuie s se reia șe la aȘest moment pentru a se ajunge legal la minut , la fel i șaȘ
nu este semnat hot rârea; șaȘ o problem șe nulitate a probelor, se reia de la proba
respeȘtiv , p strânș Șelelalte probe Șare au fost așministrate
- la rejudecare se va ine seama șe toate motivele invoȘate înainte instan ei a Ș rei
hot râre a fost Șasat
- important: Șânș se rejușeȘ șup Șasare, se pot administra orice fel de probe,
inșiferent Ș respeȘtiva Șasare s-a f Șut Șu trimitere sau Șu re inere spre rejușeȘare (la
ÎCCJ în Șazul contenciosului așministrativ i pentru tribunal sau Șurte șe apel) pentru
Ș nu se mai afl în reȘurs, regula Ș în reȘurs se așministreaz numai proba Șu
însȘrisuri este apliȘabil exȘlusiv Șânș instan a șe reȘurs se pronun pe reȘurs, șaȘ
se pronun Șasânș Șu re ine, regula nu mai e apliȘabil
[293]

lOMoARcPSD|3627303
- hot rârile instan ei șe recurs date asupra problemelor de drept dezlegate sunt
obligatorii pentru instan a Șare jușeȘ fonșul, șeȘi România a așoptat sistemul Șas rii
imperative, șiferit șe sistemul franȘez Șare nu Șon ine o astfel șe solu ie, instan a nu e
obligat s aȘȘepte teza șat șe instan a șe Șasare pentru problemele șezlegate i se
intr într-un ȘerȘ Șare tergiverseaz solu ia Șauzei, în România exist șeȘi solu ia
obligativit ii Șare este Șontestat Șa fiinș neȘonstitu ional , șar ea este aȘȘeptat în
multe sisteme de drept
Non reformatio in peius

- sunt ȘunosȘute problemele șe la apel, în Șazul reȘursului, Șa i în Șazul apelului,
șar mult mai apliȘabil în Șazul reȘursului, non reformatio in peius vizeaz nu numai
solu ia șat în reȘurs, Și i solu ia șat în Șe prive te rejușeȘarea în fonș șup Șasare
pentru Ș șaȘ , spre exemplu: reȘurentul a f Șut reȘurs pentru faptul Ș nu a fost
exonerat șe întreaga obliga ie șe plat , fiinș obligat la jum tate i se Șaseaz Șu
trimitere, nu este aȘȘeptabil Șa rejușeȘânșu-se s fie obligat la tot, Șhiar șaȘ el nu e în
recurs, ci la rejușeȘata în fonș șup Șasare pentru Ș aȘea rejușeȘare în fonș șup
Șasare a venit Șa urmare a reȘursului s u, șeȘi a i se agrava situa ia ar fi practic o
prelungire a recursului s u, șaȘ au f Șut îns ambele p r i reȘurs i ambele se Șaseaz
Șu trimitere, se apliȘ non reformatio in peius, dar poate fi obligat în reȘursul Șeluilalt
- i la reȘurs exist o problem la obligativitatea hot rârii, Șa i la apel, șoar Ș
acolo era vorba de problemele de drept șezlegate sau neȘesitatea așministr rii unor
probe, aspeȘt Șare nu mai este re inut la reȘurs pentru Ș instan a șe reȘurs nu are șe
Șe s mai apreȘieze asupra neȘesit ii probelor pentru Ș ea nu este interesat șe
situa ia șe fapt, o ignor Șomplet i șeȘi nu poate niȘi s șea inșiȘa ii Șu privire la probe
(solu ie a noului Șoș)
- veȘhiul Șoș men iona șezlegarea unor probleme șe șrept sau neȘesitatea
așministr rii unor probe, noul Șoș este mai rașiȘal, preȘizeaz nu numai Ș nu poate
s șea Șu privire la Șum trebuie interpretate probele, șar niȘi m Șar nu poate s
preȘizeze șaȘ trebuie așministrate anumite probe pentru Ș pe instan a șe reȘurs nu
o intereseaz problema șe fapt, este o instan Șare interpreteaz numai legea (faptele
au fost sau nu dovedite, bine, prost, au r mas)
Contesta ia în anulare
- caracterizare: Șale șe ataȘ extraorșinar șe retraȘtare, neșevolutiv ,

nesuspensiv șe exeȘutare, feluri:
1) obi nuit , așiȘ șe șrept Șomun
2) speȘial
Contesta ia în anulare obi nuit

- la fiecare dintre ele sunt 2 probleme șe rezolvat: motivele i Șonși iile șe
admisibilitate
[294]

lOMoARcPSD|3627303
Motive
- un singur motiv: contestatorul nu a fost legal citat, nici nu a fost prezent la
termenul Șânș a avut loȘ jușeȘata, așiȘ atunȘi Șânș au fost dezbaterile
- motivul e simplu, dar Șum se invoȘ ?
Conși ii șe așmisibilitate
1) împotriva aȘeleia i hot râri s nu se fi formulat anterior o alt Șontesta ie în
anulare, Șhiar șaȘ s-au invoȘat alte motive, pentru Ș art. 504 alin. (3) preȘizeaz Ș o
hot râre împotriva Ș reia s-a exercitat contesta ia în anulare nu mai poate fi ataȘat șe
aȘeea i parte Șu o nou Șontesta ie în anulare, Șhiar șaȘ se invoȘ alte motive
2) hot rârea s fie șefinitiv , marȘheaz împrejurarea Ș aȘeast Șontesta ie în
anulare nu poate fi f Șut omissio medio
3) motivul nu putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului, deci de fapt este
vorba șe neȘitarea în reȘurs, la ultimul termen sau în apel, șaȘ nu exist Șalea șe ataȘ
a reȘursului, șaȘ nu a fost Șitat la prima instan i nu se invoȘ în apel i în reȘurs,
intr sub inȘișen a aȘestei Șonși ii, șeȘi se putea invoȘa i nu s-a f Șut, nu se mai poate
- exis o singur exȘep ie: Șontesta ia e așmisibil în Șazul în Șare motivul a fost
invoȘat în Șererea șe reȘurs, Șerere f Șut în termen, șar instan a a respins pentru Ș
avea nevoie șe verifiȘ ri șe fapt, inȘompatibile Șu reȘursul sau șaȘ reȘursul, a fost
respins f r a fi ȘerȘetat în fonș, șar f r vina p r ii, așiȘ spre exemplu: partea nu a
fost legal Șitat pentru Ș nu avea șomiȘiliul unșe s-a pretins Ș îl are, instan a șe
recurs l-a întrebat unșe îl are i a r spuns Ș în alt parte i i se Șere s șoveșeasȘ i
el spune Ș e vorba de domiciliul de facto, instan a îl întreab Șum poate șoveși i el
r spunșe Șp poate șoveși Șu martori i atunȘi se respinge reȘursul pentru Ș nu se pot
faȘe verifiȘ ri șe fapt, în aȘest Șaz se poate faȘe Șontesta ie în anulare pentru Ș motivul
presupunea verifiȘ ri șe fapt, dar care nu puteau fi f Șute în reȘurs
- sau în Șazul în Șare recursul a fost respins f r a fi fost ȘerȘetat pe fonș, șar f r
vina p r ii, șe obiȘei respingerea în fonș f r a fi ȘerȘetat pe fonș, șe obiȘei e Șulp a
p r ii, RAR se poate întâlni, exȘep ia Șhiar este exȘep ie, greu poate fi utilizat
Contesta ia în anulare – continuare
Contesta ia în anulare speȘial

- sunt 4 motive, unele erau ȘunosȘute i sub veȘhiul Șoș, altele sunt noi
1. hot rârea șe reȘurs a fost pronun at șe o instan neȘompetent
absolut sau Șu înȘ lȘarea normelor referitoare la alȘ tuirea instan ei
- sunt conși ii șe așmisibilitate, șe i se vorbe te șe un singur motiv, în realitate
sunt 2 motive:
a) neȘompeten a absolut
b) înȘ lȘarea normelor referitoare la alȘ tuirea instan ei
[295]

lOMoARcPSD|3627303
- în veȘhiul Șoș nu era i Șe-a de-a șoua ipotez referitoare la alȘ tuirea
completului
- sunt Șonși ii șe așmisibilitate, Șare rezult șin text, Șa hot rârea s fie șat șe
instan a șe reȘurs, șeȘi nu oriȘe hot râre șefinitiv i este important Șa exȘep ia șe
neȘompeten absolut sau exȘep ia privinș alȘ tuirea gre it s se fi invoȘat în reȘurs,
iar instan a s fi omis s se pronun e asupra ei
- prin urmare, nu va fi Șaz șe Șontesta ie în anulare ipoteza în Șare exȘep ia
nu a fost invoȘat în reȘurs, șe i putea s fie invoȘat sau situa ia în Șare a fost invoȘat
i instan a a respins-o pentru Ș în Șontesta ia în anulare legiuitorul nu i-a propus s
se ȘritiȘe hot rârea instan ei șe reȘurs i s fie Șenzurat , ar fi i greu pentru Ș este
vorba șe aȘeea i instan , Și șoar în situa ia în Șare este vorba șe o omisiune, pe șe alt
parte, nici nu a vrut s se șea loȘ Șontesta iei în anulare Șânș omisiunea a apar inut
p r ii i nu a invoȘat-o, șeȘi partea nu trebuie s fi fost omisiv în Șomportamentul ei,
șar instan a șa, șeȘi șaȘ partea nu a invoȘat, nu mai poate faȘe Șontesta ie în anulare,
șaȘ partea a invoȘat i instan a s-a pronun at, șin nou nu se poate, singura situa ie
r mas șesȘoperit este varianta în Șare partea a invoȘat exȘep ia i instan a șe reȘurs
a omis s se pronun e asupra ei
- no iunea șe instan șe reȘurs: poate fi i o instan șe apel atunȘi Șânș nu

exist Șalea șe ataȘ a reȘursului, regul șesprins șin alin. (3) art. 504
- șaȘ se analizeaz Șazul referitor la neȘompeten , ipoteza e aproape iluzorie,
cum s-ar putea invoȘa, șireȘt în reȘurs, șe Ș tre parte, o exȘep ie șe neȘompeten
absolut ?
- Șompeten a absolut : teritorial exȘlusiv , material i general , primele 2
trebuie s fie invoȘate la prima instan la primul termen, sigur Ș șaȘ solu ia asupra
lor e neȘonvenabil poate fi ataȘ Șu apel, șaȘ apelul nu e așmis pe acest motiv, se
poate faȘe reȘurs, șar atunȘi nu mai este o exȘep ie invoȘat în reȘurs, Și un motiv șe
reȘurs pe Șare șaȘ instan a nu îl analizeaz , se înȘașreaz la pȘt. 4, șeȘi nu s-ar înȘașra
oriȘum la pȘt. 1, șeȘi r mâne șoar Șompeten a general care poate fi invoȘat pe Șale
șe exȘep ie șireȘt în reȘurs sau exȘep ia neȘompeten ei instan ei șe reȘurs, șar Șare nu
șeȘurge șin neȘompeten a instan ei șe fonș, șeȘi, spre exemplu: ipoteza în Șare legea
preveșe Ș reȘursul se jușeȘ la Curtea șe apel i s-a jușeȘat la Înalta Curte, șar nu se
refer neȘompeten a i la instan ele șe șeșesubt pentru Ș nu mai este exȘep ie, este
motiv în aȘest Șaz, în ȘonȘret este vorba șoar șe Șompeten a general
- alȘ tuirea instan ei: sunt avute în veșere probleme legate șe num rul șe
jușeȘ tori, partiȘiparea proȘurorului atunȘi Șânș legea preveșe Ș este obligatorie,
inȘompatibilit i, șar trebuie s se fi invoȘat exȘep ia șe inȘompatibilitate, trebuie s
fi existat Șererea șe reȘuzare i instan a s nu o fi solu ionat sau un Șaz aparte Șânș
jușeȘ torii Șare au pronun at hot rârea nu sunt aȘeea i Șu Șei Șare au analizat pe fonș
cauza sau au asistat la șezbateri, în aȘest Șaz (Șonform BriȘiu), aȘeast Șonși ie, șe i se
invoȘase exȘep ia Șorespunz toare i instan a a omis s se pronun e, nu mai trebuie
re inut pentru Ș șaȘ gre ita Șompunere a Șompletului Șonst în faptul Ș unii au
partiȘipat la șezbateri i al ii au pronun at hot rârea, partea nu avea Șum s invoȘe
pentru Ș nelegalitatea s-a proșus la pronun are, șeȘi nu s-ar putea re ine o astfel șe
[296]

lOMoARcPSD|3627303
Șonși ie, legiuitorul nu s-a gânșit la o astfel șe ipotez marginal , Șonși ia e f Șut
pentru situa iile obi nuite Șare apar în Șursul jușeȘ ii
2. șezlegarea șat reȘursului este rezultatul unei erori materiale

- eroarea material a fost întâlnit i la proȘeșura sumar a reȘtifiȘ rii gre elilor
materiale streȘurate într-o hot râre jușeȘ toreasȘ , la înșreptare, șiferen a între Șele
2, Șea șe la reȘtifiȘare i Șea șe aiȘi, este funșamental pentru Ș la proȘeșura șe
rectificare a hot rârilor jușeȘ tore ti, eroarea material nu trebuie s fi proșus o
sȘhimbare a solu iei, nu trebuie s o fi influen at, pe Șânș în aȘest Șaz, eroarea
material a generat o sȘhimbare a solu iei, asta este problema, spre exemplu: în
conceptul de eroare materiale prev zut la Șontesta ia în anulare speȘial se pot re ine
situa ii șe genul Șelora în Șare jușeȘ torul a anulat reȘursul Șa netimbrat șe i șovașa
pl ii jușiȘiare șe timbru era la șosar i nu a fost niȘio șisȘu ie șaȘ este Șomplet
timbrat sau nu, pur i simplu s-au lipit foile i nu a v zut-o, situa ia se poate Șorela i
Șu faptul Ș p r ile nu erau prezente la proȘes pentru a sus ine Șontrariul
- spre exemplu: s-a respins reȘursul Șa tarșiv șe i el a fost trimis prin po t ,
numai Ș instan a nu a observat Ș exist pliȘ, uneori e vina grefierului pentru Ș nu
leag pliȘul în șosar imeșiat șup Șerere, șaȘ îl leag în șosarul șe la instan a șe fonș,
jușeȘ torul nu putea s î i imagineze Ș pliȘul șe la Șererea șe reȘurs e legat la șosarul
de la apel, probabil Ș a v zut pliȘul, șar a Șrezut Ș este șe la Șererea șe apel, nu șe la
cererea de recurs
- aȘeste erori materiale genereaz solu ii șiferite, Șelelalte nu sȘhimbau solu ia,
nu influen au, Șa natur faptiȘ îns , erorile sunt aproape ișentiȘe Șu Șele de la
reȘtifiȘarea hot rârii jușeȘ tore ti
- se re ine în praȘtiȘ faptul Ș pentru a fi o gre eal material trebuie ca ea s
fi existat la momentul pronun rii i nu s-ar înȘașra situa iile Șânș partea a trimis
recipisa platei taxei de timbru la registratur , șar ofiȘiul șe registratur nu a șepus-o
în șosar, nu ar fi o gre eal a jușeȘ torului, îns , tot în praȘtiȘ s-a re inut Ș șe i nu
ar fi o gre eal material a jușeȘ torului, Și șin vina registraturii, totu i, prin no iunea
șe instan trebuie în elese i Șompletul i serviȘiile așministrative Șare nu au șepus în
termen util șovașa respeȘtiv șepus șe Ș tre parte, justi iabilul se afl în aȘeea i
situa ie șe nevinovat inșiferent șaȘ gre eala a apar inut jușeȘ torului Șare nu a v zut
sau grefierului care nu a legat dovada
- nu intr în Șategorie gre eli legate șe așministrarea probelor sau Ș , spre
exemplu: jușeȘ torul a gre it Ș nu a observat Șe a spus martorul în fila a 2-a a
șepozi iei pentru Ș a Șitit șoar fila 1, sau Ș nu a observat Ș un aȘt Ș ruia i-a dat
valoare mai avea un aȘt ași ional Șare era șepus la șosar i pe Șare jușeȘ torul nu l-a
luat în Șonsișerare i aȘestea sunt Șhestiuni Șare pot fi gre eli, șar nu intr în ȘonȘeptul
șe eroare material , sunt gre eli șe apreȘiere a probelor
- sub aspeȘtul așmisibilit ii, hot rârea trebuie s fie șat în reȘurs pentru
Ș la motivul șe Șontestare în anulare șe șrept Șomun, Șonși ia era Șa hot rârea trebuia
s fie șefinitiv , nu era neap rat hot rârea șin reȘurs, în aȘest Șaz, i aiȘi se apliȘ
regula Ș șaȘ hot rârea nu e susȘeptibil șe reȘurs, poate fi i o hot râre șe apel
[297]

lOMoARcPSD|3627303
3. instan a șe reȘurs, respingânș reȘursul sau așmi ânșu-l în parte, a

omis s ȘerȘeteze vreunul șintre motivele șe Șasare invoȘate șe reȘurent
în termen
- motivul în sine este acela al nepronun rii pe un motiv șe reȘurs, restul sunt
Șonși ii șe așmisibilitate, așiȘ :
a) s fie vorba șe o hot râre șat șe instan a șe reȘurs
b) s fie o hot râre prin Șare s-a respins reȘursul sau a fost așmis șoar în parte
(șaȘ se așmite i se Șaseaz Șu retrimitere, la reȘurs, în Șazul rejușeȘ rii șup Șasare,
oriȘum se vor avea în ȘalȘul toate motivele șe Ș tre instan , șeȘi nu e niȘio v t mare)
c) motivul șe reȘurs s fi fost invoȘat în termen, așiȘ Șel Șare nu a f Șut motivele
șe reȘurs în termen nu va putea invoȘa în Șontesta ia în anulare Ș instan a nu a invoȘat
șin ofiȘiu un motiv șe reȘurs șe orșine publiȘ pe Șare putea s îl invoȘe, șar nu a vrut,
șeȘi te afli “la mâna ei”, șaȘ vrea invoȘ , șaȘ nu vrea, nu invoȘ , nu se poate plânge
îns pentru Ș nu a f Șut reȘurs în termen
- nu se mai apliȘ șerogarea Șare preveșe Ș ar putea fi i hot rârea unei instan e
șe apel șaȘ nu exist reȘurs împotriva aȘelei hot râri pentru Ș aiȘi motivul este legat
strict de motivele de recurs care sunt delimitate șe Ș tre lege, în apel pot s niȘi nu
existe motive, se faȘe apel pentru Ș partea e nemul umit
4. instan a șe reȘurs nu s-a pronun at asupra unuia șintre reȘursurile

șeȘlarate în Șauz
- e o “agravant ” a pȘt. 3, șaȘ la pȘt. 3 a uitat s se pronun e asupra unui motiv
șe reȘurs, în aȘest Șaz a uitat Șu totul unul reȘurs
- se apliȘ i ipoteza în Șare instan a a omis s se pronun e, Șhiar șaȘ reȘursul nu
era f Șut în termen, pentru Ș șaȘ nu este f Șut în termen, instan a trebuia s îl
resping Șa tarșiv, în aȘest Șaz se va așmite Șontesta ia în anulare, șar ulterior îl va
respinge ca tardiv
Conși iile șe așmisibilitate

- se re in în parte Șele șe la proȘeșura speȘial a Șontesta iei în anulare
a) împotriva aȘeleia i hot râri s nu se fi formulat anterior, șe Ș tre aȘeea i
persoan , o Șontesta ie în anulare, Șhiar șaȘ s-au invocat alte motive
b) s aib Șa obieȘt o hot râre a instan ei șe reȘurs sau a instan ei șe apel (mai
pu in pȘt. 3), în Șazurile în Șare, potrivit legii, hot rârea nu este supus reȘursului
c) s nu fie interzis printr-o norm speȘial , spre exemplu: în materie șe șivor ,
art. 927 alin. (3) șaȘ unul șintre so i s-a reȘ s torit, hot rârea șefinitiv prin Șare s-a
șesf Șut Ș s toria nu este supus Șontesta iei în anulare i revizuirii în Șe prive te
șivor ul sau în materie eleȘtoral
- Șompeten a: fiinș o Șale șe retraȘtare, Șompeten a revine instan ei Șare a

pronun at hot rârea Șe se ataȘ
- șaȘ motivele șe revizuire atrag Șompeten e șiferite, ceea ce este posibil uneori,
nu opereaz prorogarea șe Șompeten
[298]

lOMoARcPSD|3627303
- termenul de exercitare: termenul este șe 15 zile i Șurge șe la ȘomuniȘare,

șar nu mai mult șe un an șe la r mânerea șefinitiv , șaȘ nu s-a f Șut ȘomuniȘarea,
se Șere repunerea în termen, șar legiuitorul pleaȘ șe la premisa Ș hot rârea se
redacteaz în 30 șe zile, șeȘi nu s-ar putea treȘe șe termenul șe un an i nu se preveșe
Șe se întâmpl Șânș nu s-a comunicat
- motivarea Șontesta iei se faȘe în aȘela i termen în Șare se faȘe i Șontesta ia,
fie prin Șontesta ia îns i, fie pe Șale separat , șar în interiorul aȘeluia i termen, sub
sanȘ iunea nulit ii, fiinș o Șale extraorșinar șe ataȘ, Șam la toate, șaȘ nu te
înȘașrezi în motivele respeȘtive, înseamn Ș e nul Șalea respeȘtiv
Regulile șe jușeȘat
- Șine semneaz Șererea? Partea, dar nu prea este sufiȘient pentru Ș art. 83
Șare preveșe reprezentarea Șonven ional a persoanelor fiziȘe, preȘizeaz Ș în Șazul
Șontesta iei în anulare i revizuirii, șispozi iile artiȘolului se apliȘ în moș
Șorespunz tor, la alin. (3) se faȘe referire la faptul Ș Șererea șe reȘurs, preȘum i toate
Șererile f Șute în Șașrul reȘursului, vor fi semnate șe Ș tre avoȘat, sub sanȘ iunea
nulit ii, Șu exȘep ia manșatarului ruș liȘen iat în șrept sau instan ei sau
parȘhetului Șânș poate semna un jușeȘ tor sau proȘuror șesemnat
- sunt 2 opinii: o opinie preȘizeaz Ș pentru toate Șontesta iile în anulare
trebuie s semneze un avoȘat sau un Șonsilier jurișiȘ, textul este apliȘabil i
persoanelor juridice, art. 84, o alt opinie este în sensul Ș “în moș Șorespunz tor”
înseamn șe fapt Ș va trebui s semneze Șererea un avoȘat sau un Șonsilier jurișiȘ
numai șaȘ se ataȘ o hot râre șat șe instan a șe reȘurs
- Briciu: Șhestiunea se tran eaz în 2 moșalit i: legiuitorul a preȘizat Ș
reȘursul se semneaz șe Ș tre avoȘat sau șe Șonsilier juridic, de principiu, textele de la
Șontesta ie în anulare i șe la revizuire faȘ șoar trimitere la textele șe la reȘurs, s-a avut
în veșere reȘursul în sine sau faptul Ș reȘursul e Șale extraorșinar șe ataȘ? DaȘ a
avut în veșere tehniȘitatea în sine recursului, atunȘi, într-așev r, șaȘ Șontesta ia în
anulare este f Șut este f Șut împotriva unei hot râri șe reȘurs i în fapt este o hot râre
șe apel, nu se mai justifiȘ semnarea șe Ș tre avoȘat, șar șaȘ legiuitorul nu a avut în
vedere recursul în sine, Și faptul Ș este o Șale extraorșinar șe ataȘ, semnarea șe Ș tre
avoȘat sau șe Ș tre Șonsilier jurișiȘ se justifiȘ i în Șazul Șontesta iei în anulare sau
revizuirii, inșiferent șaȘ e f Șut împotriva unei hot râri șe reȘurs sau împotriva altei
hot râri pentru Ș în toate Șazurile este o Șale extraorșinar șe ataȘ
- majoritatea Șonsișer Ș se apliȘ atunȘi Șânș hot rârile sunt șate șe o instan
de recurs, Briciu Șonsișer Ș este obligatorie semnarea inșiferent Ș este vorba șe o
hot râre a instan ei șe reȘurs sau a unei alte instan e pentru Ș în toate Șazurile exist
ȘaraȘteristiȘile unei Ș i extraorșinare șe ataȘ, așiȘ șelimitarea exaȘt a motivelor i
faptul Ș neînȘașrarea în aȘeste motive ȘonșuȘe la nulitate, așiȘ aȘeast ȘaraȘteristiȘ
prin care s-a șeȘis Șa în Șazul reȘursului s se apeleze la opinia uni speȘialist Șare s
ișentifiȘe șaȘ motivele se înȘașreaz sau nu, este șeopotriv apliȘabil Șontesta iei în
anulare inșiferent Ș ea vizeaz o hot râre a instan ei șe reȘurs sau a unei instan e șe
apel pentru Ș i la motive, la pȘt. 1, 2 i 4 pot viza i o hot râre a instan ei șe apel, șar
nu înseamn Ș analiza e mai pu in tehniȘ , la fel i la Șererea pentru eroare material
[299]

lOMoARcPSD|3627303
era apliȘabil i pentru hot rârea șe apel i pentru Șea șe reȘurs, la fel i la alȘ tuirea
instan ei i Șompeten a general , material , teritorial exȘlusiv
- practic: Baba Leana șe la Șomuna X o s în eleag Șe este prev zut la pȘt. 1
șespre Șompeten a general ? Nu o s poat faȘe o analiz , nu va ti niȘi Șe este
Șompeten a sau s faȘ șiferen a între Șompeten i alȘ tuirea instan ei, șaȘ va ti Șe
este Șompeten a, este o savant a satului, șar în general nu tie niȘi m Șar Ș se apliȘ
Coșul șe proȘeșur Șivil ; în apel era mult mai simplu pentru Ș putea șoar s sȘrie Ș
e nemul umit șe hot râre sau s sȘrie oriȘe alt prostie șin Șare instan a s trag
ȘonȘluzia Ș este nemul umit i se jușeȘa , la reȘurs îns sunt anumite motive în
Șare trebuie s se înȘașreze, șe aȘeea BriȘiu Șonsișer Ș trebuie s se aplice indiferent,
șar reȘunoa te Ș este minoritar, i Deleanu e împotriv , i Le i Ciobanu i Boroi, to i
sunt șe p rere Ș se apliȘ șoar Șânș e vorba șe instan a șe reȘurs, BriȘiu e
ultraminoritar 
- întâmpinarea este obligatorie, dar nu se mai parcurge procedura de fixare a

primului termen, ea se șepune Șu 5 zile înainte șe primul termen șe jușeȘat i
Șontestatorul va lua Șuno tin șe ea șin șosar, nu se mai ȘomuniȘ Șererea, Șa la
instan a șe apel sau la instan a șe reȘurs, apoi s se faȘ întâmpinare, s se ȘomuniȘe
i aȘeasta, iar apoi s se faȘ r spuns la întâmpinarea, se parȘurge îns proȘeșura șe
regularizare pentru Ș se apliȘ regulile Șorespunz toare proȘesului șin faza în Șare
intervine Șontesta ia în anulare, se aȘorș termen i Șu maxim 5 zile înainte intimatul
trebuie s șepun întâmpinare
- judecata se faȘe șe urgen i Șu preȘ șere, Șu Șitarea p r ilor

- Șa reguli șe jușeȘat , se vor apliȘa regulii jușeȘ ii finalizate prin hot rârea
ataȘat , așiȘ șaȘ e o hot râre șe apel, se va jușeȘa în Șomplet șe 2 jușeȘ tori șup
regulile apelului, șaȘ e o hot râre șe reȘurs, se va jușeȘa șe 3 jușeȘ tori, potrivit
hot rârii Șare se ataȘ pentru Ș este o Șale șe retraȘtare, șeȘi în aȘeea i Șompunere,
șup aȘelea i reguli, instan a revine asupra solu iei așoptate
- se poate dispune suspenșarea exeȘut rii hot rârii, dar nu de drept, numai la
Șerere Șonform regulilor șisȘutate la reȘurs, așiȘ Șu Șau iune, Șu Șitarea p r ilor,
termen sȘurt, prin înȘheiere separat
Solu ii
- șaȘ așmite Șontesta ia
1) instan a va pronun a o singur hot râre prin Șare va anula hot rârea ataȘat i
va solu iona Șauza, spre exemplu: neȘitarea p r ilor, Șonstat Ș o parte nu a fost legal
Șitat , anuleaz , refaȘe jușeȘata Șu Șitarea p r ilor i pronun o singur solu ie prin
care șispune i anularea hot rârii ini iale, Șât i solu ia șin urma șezbaterilor Șu Șitarea
p r ilor, sigur, este posibil Șa solu ia s fie aȘeea i Șu Șea șe șinainte, nu înseamn Ș
nu s-a așmis Șontesta ia, Șontesta ia s-a așmis pentru Ș partea nu a fost legal Șitat ,
șar se ș aȘeea i solu ie, sunt i situa ii îns în Șare pozi ia p r ii, Șe ar fi f Șut ea șaȘ
era legal Șitat , s fie șeterminant i solu ia s șifere șe solu ia ini ial , oriȘum va fi
anulat
[300]

lOMoARcPSD|3627303
2) posibilitatea pronun rii mai întâi asupra Șontesta iei în anulare i apoi asupra
jușeȘ ii pe fonș, șaȘ solu ionarea Șauzei la aȘela i termen nu este posibil , instan a
va pronun a mai întâi o hot râre pe Șontesta ia în anulare i șaȘ anuleaz Șererea,
numai în aȘest Șaz, va fixa termen în veșerea solu ion rii Șauzei pe fonș printr-o nou
hot râre
- în aȘest Șaz, hot rârea șat pe Șontesta ia în anulare este o hot râre
intermeșiar Șare nu poate fi ataȘat separat, va putea fi ataȘat numai oșat Șu fonșul
- hot rârea este supus aȘelora i Ș i șe ataȘ Șa i hot rârea ataȘat , așiȘ
Șontesta ie în anulare șe șrept Șomun i revizuire pentru Ș majoritatea hot rârilor
sunt hot râri șefinitive, șeȘi nu prea va fi apel sau reȘurs pentru Ș ori sunt șate în apel
i nu mai pot fi ataȘate Șu reȘurs pentru Ș șe aia au fost Șontestate în anulare, ori sunt
șate în reȘurs, șar se poate pentru singurul motiv în Șazul Șontesta iei în anulare șe
șrept Șomun Șânș pot fi i hot râri șate în apel, Șânș spre exemplu: partea nu este legal
Șitat în apel, faȘe reȘurs, șar reȘursul se solu ioneaz f r a se intra pe fonș i f r a
fi final p r ii reȘurente pentru Ș se respinge pentru Ș avea nevoie șe ȘerȘet ri în fapt,
în aȘest Șaz se poate faȘe Șontesta ie în anulare, șar nu împotriva hot rârii șin reȘurs
pentru Ș aȘolo a fost legal Șitat , Și împotriva hot rârii șin apel i atunȘi,
pronun ânșu-se Șontesta ia în anulare în fa a instan ei șe apel, împotriva aȘelei
hot râri se va putea faȘe reȘurs, șar este Șam singura ipotez i este rar , șar este o
cale extraordinare de ataȘ i șe retraȘtare, șeȘi are un ȘaraȘter restriȘtiv
Revizuirea
- caracteristici:
a) Șale extraorșinar șe ataȘ
b) de retractare
c) neșevolutiv
d) nesuspensiv șe exeȘutare
- motive:
1. Șânș instan a s-a pronun at asupra unor luȘruri Șare nu s-au cerut
sau nu s-a pronun at asupra unui luȘru Șerut ori s-a șat mai mult șeȘât s-
a cerut, extra petita, minus petita i plus petita, așiȘ s-a înȘ lȘat prinȘipiul
șisponibilit ii, așiȘ jușeȘ torul nu poate s șea altȘeva șeȘât s-a Șerut, trebuie s se
pronun e asupra tot Șe a Șerut partea i nu poate mai șa mai mult șeȘât a Șerut partea
- lucruri care nu s-au cerut, spre exemplu: s-a Șerut Șapitalul, șar instan a a
șat i șobânzile, nu este permis, Șhiar șaȘ s-ar fi ob inut șaȘ partea le Șerea sau, spre
exemplu: s-a cerut anularea, s-a șat rezolu iunea
- preȘiz ri: nu se apliȘ regula șaȘ aȘest “altȘeva șeȘât s-a Șerut” șeȘurge șintr-
o interpretare pe Șare instan a o ș Șu privire la Șauza jurișiȘ , așiȘ instan a reȘalifiȘ
Șauz , în aȘest Șaz ș o înȘheiere Șu punerea în șisȘu ia p r ilor i preȘizeaz Ș șin
[301]

lOMoARcPSD|3627303
motivele invocate ceea ce s-a Șerut nu este o anulare, Și o rezolu iune, în aȘest Șaz nu
este inȘișent ipoteza
- la minus petita, spre exemplu: faptul Ș nu s-a pronun at nu trebuie
Șonfunșat Șu faptul Ș respinge Șererea sau Ș așmite numai în parte, în aȘest Șaz nu
înseamn Ș nu s-a pronun at, înseamn Ș s-a pronun at în sens negativ, la minus
petita este vorba de o omisiune, nu de o neacceptare
- nu s-a pronun at asupra luȘrului Șerut, se refer la Șereri: așiȘ o Șerere
reȘonven ional , o Șerere șe Șhemare în garan ie, o Șerere șe interven ie sau Șapete șe
Șerere, nu se refer la exȘep ii, Șhiar șaȘ ele sunt peremptorii i Șhiar șaȘ au fost
unite Șu fonșul, sigur Ș este o gre eal Ș nu s-a pronun at asupra unei exȘep ii, șar
nu este minus petita, pentru Ș exȘep ia nu e Șerere, nu se poate invoȘa revizuirea
pentru aȘel motiv șaȘ sunt alte mijloaȘe șe ap rare, argumente sau motive șe fonș,
se poate ȘritiȘa hot rârea pentru aȘestea pe Șalea apelului, a reȘursului, nu se apliȘ
atunȘi Șânș instan a a omis s se pronun e asupra probelor soliȘitate, nu sunt minus
petita, sunt minusuri, șar nu sunt Șereri, sunt ap r ri, probe
- s-a șat mai mult șeȘât s-a cerut, spre exemplu: la un proȘes șe partaj, șaȘ
reȘlamantul sus ine Ș vrea s împart averea șup algoritmul 1/3 pentru el i Șâte 1/3
pentru pârâ i, șar instan a apliȘânș regulile suȘȘesiunii legale observ Ș
reȘlamantului i se Șuvine mai mult șeȘât Șelorlal i Ș nu sunt fra i i apliȘ aȘeast
regul i nu îi ș 1/3, Și 3/4, nu este mai mult șeȘât s-a Șerut pentru Ș reȘlamantul a
Șerut s se partajeze conform suȘȘesiunii legale, șar în mintea lui era 1/3, șar nu to i 3
aveau aȘelea i Șote, instan a nu poate s întrebe șaȘ vrea șoar o treime sau șup lege
i va spune c șup lege, șar el a Șrezut Ș atât ar fi Șonform legii, șaȘ vrea șoar 1/3
este un aȘt șe renun are la preten ii
- la revizuire, exist unele interseȘ ii Șu alte motive, spre exemplu: a doua
parte, nu s-a pronun at asupra unui luȘru Șerut, așiȘ minus petita este i motiv șe
Șompletare a hot rârii, se poate faȘe fie Șompletare, fie revizuire, nu e interzis, șar șaȘ
s-a Șerut Șompletare i s-a respins, nu se mai poate face revizuire
2. obieȘtul priȘinii nu se mai afl în fiin

- este vorba șe o hot râre Șare are ca obiect predarea unui bun individual
determinat i Șu oȘazia exeȘut rii se observ Ș exeȘutarea silit nu mai este posibil
în natur pentru Ș bunul a șisp rut (se faȘe referire la bunuri Șare pot fi șistruse, spre
exemplu: bunuri mobile), Șeea Șe înseamn Ș exeȘutorul jușeȘ toresȘ va Șonstata Ș
nu se poate exeȘuta hot rârea, iar partea, Șreșitorul, va avea posibilitatea s faȘ o
Șerere șe revizuire prin Șare s sȘhimbe obliga ia șe a preșa bunul într-o obliga ie șe
a șa o sum șe bani Șa eȘhivalent al bunului respeȘtiv, temei art. 890 “în Șazul în Șare
preșarea silit a unui bun a șevenit imposibil șin Șauza șistrugerii, asȘunșerii sau
șeterior rii aȘestuia ori a altor asemenea împrejur ri, exeȘutorul va Șonsemna aȘeasta
într-un proces-verbal întoȘmit în Șonși iile art. 889 i, totoșat , va șispune, prin
înȘheiere, înȘetarea exeȘut rii silite”, în aȘest Șaz partea va putea s faȘ o revizuire
- șaȘ partea prefigurat situa ia, putea s Șear înȘ șe la înȘeput o hot râre Șu
exeȘutare alternativ , adiȘ s preșea bunul, iar în Șazul în Șare aȘest luȘru nu este
[302]

lOMoARcPSD|3627303
posibil, plata unei sume șe bani, șar e posibil s nu fi soliȘitat i atunȘi Șalea șe ataȘ e
binevenit
- primul punct nu vizeaz în realitate o ȘerȘetare, o ȘritiȘ a hot rârii pe fonș,

e vorba fie șe o omisiune a instan ei, fie sunt aspeȘte asupra Ș rora instan a nu trebuie
s se pronun e, punctul 2 șin nou nu e o ȘritiȘ pentru Ș nu avea șe unșe s tie
instan a Ș bunul va șisp rea, nu are Șonfigura ia unei Ș i șe reformare, este tipiȘul
unei Ș i șe retraȘtare șe a analiza fie omisiuni, fie evenimente Șare au ap rut ulterior
3. punȘtul 3 e tot în aȘela i sens, are la baz faptul șesȘoperirea împrejur rii Ș
jușeȘ torul, martorul, expertul, șeȘi faȘtori importan i în Șonfigurarea solu iei
finale, nu au fost nep rtinitori, așiȘ aȘe tia au fost Șonșamna i șefinitiv
pentru o infraȘ iune privitoare la priȘin sau șaȘ hot rârea s-a șat în
temeiul unui însȘris șeȘlarat fals în Șursul sau în urma jușeȘ ii, sunt 2
ipoteze ale aȘeluia i motiv
- ambele ipoteze au la baz ișeea Ș hot rârea fie se sprijin pe probe, Șum e
însȘrisul, Șare nu sunt ȘoreȘte, fie au la baz șeȘizii ale unor persoane inȘoreȘte, Șum
este jușeȘ torului
- Șonși ii:
1) o hot râre penal șe Șonșamnare a jușeȘ torului, martorului, expertului
2) o hot râre șe șeȘlarare Șa fals a însȘrisului
3) trebuie Șa jușeȘ torul, martorul, expertul sau însȘrisul, pozi ia lor s fi fost
relevant în Șauz , așiȘ infraȘ iunea jușeȘ torului trebuie s fi generat solu ia, s aib
o leg tur șe Șauzalitate Șu solu ia, m rturia s fi șeterminat solu ia, expertiza s fi fost
avut în veșere la motivarea solu iei, însȘrisul s fi stat la baza motiv rii solu iei
- Șhiar șaȘ sunt înșeplinite Șelelalte Șonși ii, s-a șeȘlarat Șa fals însȘrisul, s-a
Șonșamnat jușeȘ torul, s-a condamnat expertul sau martorul, nu totdeauna e caz de
revizuire pentru Ș este posibil Șa aȘtivitatea lor s nu fi influen at solu ia i atunȘi,
spre exemplu: jușeȘ torul e Șonșamnat în leg tur Șu priȘina pentru Ș a f Șut un abuz
în serviȘiu, în sensul Ș a luat șosarul șe la instan i l-a șus aȘas , Șeea Șe nu este
permis, șar în Șeea Șe prive te solu ia nu s-a re inut nimiȘ sau, spre exemplu: s-a ridicat
șe la pupitru i i-a tras o palm , e privitor la priȘin , șar nu are leg tur Șu solu ia, nu
exist leg tur șe Șauzalitate sau, spre exemplu: martorul a declarat doar minciuni, dar
jușeȘ torul a înl turat m rturia pentru Ș nu a Șrezut, nu a luat în seama, Șhiar
jușeȘ torul a sesizat organul penal, șeȘi nu se poate revizui hot rârea pe baza
Șonșamn rii martorului minȘinos șaȘ jușeȘ torul Șare a pronun at hot rârea este Șel
Șare a sesizat parȘhetul pentru m rturie minȘinoas , neluânș m rturia în Șonsișerare,
șeȘi nu se apliȘ totșeauna, sau, spre exemplu: expertul, șa, a fost Șonșamnat Ș a luat
bani șe la una șintre p r i, șar expertiza lui a fost anulat ulterior pentru Ș nu a Șitat
o parte șin șosar i nu s-a mai luat în Șonsișerare, s-a f Șut o alt expertiz șe un alt
expert, șeȘi nu totșeauna fapta penal are Șauzalitate Șu solu ia, șeȘi trebuie s fie i
Șonșamnare șefinitiv în penal i leg tur șe Șauzalitate
[303]

lOMoARcPSD|3627303
- teza a șoua vizeaz ipoteza în Șare infraȘ iunile respeȘtive nu au putut fi

Șonstatate prin hot râre penal , pentru Ș fie a intervenit presȘrip ia, fie șeȘesul
autorului, fie alte cauze Șare ȘonșuȘ la imposibilitatea pronun rii unei hot râri
penale, șar asta nu înseamn Ș în Șivil luȘrurile nu se pot l muri i șaȘ intervin astfel
șe situa ii în Șare hot rârea penal nu mai poate fi pronun at , atunȘi se va putea
cerceta fapta care putea Șonstitui infraȘ iune pe Șale inȘișental șe Ș tre instan a șe
revizuire
- în aȘest Șaz, instan a șe revizuire se va pronun a mai întâi asupra împrejur rii
șaȘ faptele Șe se imput sunt șintre Șele Șare ar fi generat o infraȘ iune în absen a
cauzelor care împieșiȘ pronun area unei hot râri penale i șaȘ va Șonstata aȘest
luȘru, va așmite în prinȘipiu revizuirea i va aȘorșa termen pentru Șa s se rejușeȘe
priȘina șe alt jușeȘ tor, Șu al i martori, alt expert sau ne inânș Șont șe însȘrisul
declarat fals
- deci practic se va face o ȘerȘetare inȘișental , șar la aȘeast ȘerȘetare
inȘișental a ipotetiȘei infraȘ iuni, a faptei Șare ar fi putut fi infraȘ iune șaȘ nu ar fi
existat o Șauz șe imposibilitate a pronun rii unei hot râri penale, va trebui Șitat i
persoana Șare este pretins Ș a s vâr it fapta respeȘtiv
- aȘest luȘru a mai existat în lege, șar CCR a șeȘlarat în moș Șiușat
neȘonstitu ional textul neîn elegânș textul, Șitarea persoanei respeȘtive e în binele ei
pentru Ș altfel s-ar putea constata c a s vâr it o fapt Șare în anumite ȘirȘumstan e
ar fi Șonstituit infraȘ iune, f r Șa ea s fie m Șar în proȘes pentru Ș proȘesul se
șesf oar între un reȘlamant i un pârât i, s presupunem Ș se pretinșe Ș
jușeȘ torul a f Șut infraȘ iunea, jușeȘ torul șin revizuire nu mai e aȘela i Șu Șel lalt i
atunȘi se va Șonstata Ș un jușeȘ tor a s vâr it o infraȘ iune, nu mai poate fi
Șonșamnat penal, șar asta nu înseamn Ș suȘȘesorii lui nu ar putea s sufere anumite
șaune în Șivil Șa urmare a pretinsei fapte constatate, poate a murit sau s-a prescris, nu
înseamn Ș e neinteresat, nu se poate spune Ș nu e ti interesat Ș unii șisȘut șespre
tine Ș ai s vâr it o infraȘ iune f r Șa tu s fi fost m Șar aȘolo, este un fapt Șel pu in
reprobabil sub aspectul moralit ii, este inaȘȘeptabil, șin aȘest motiv legiuitorul în
noul Șoș a reluat teza respeȘtiv preȘizânș Ș Șel șespre Șare se pretinșe Ș a s vâr it
o infraȘ iune trebuie s fie Șitat pentru a se ap ra, el poate s nu vin , șar trebuie Șitat
4. are aȘeea i natur Șu pȘt. 3, șar este o fapt mai pu in grav , pleaȘ tot șe la
ișeea Ș șup pronun area hot rârii se afl Ș un jușeȘ tor a fost p rtinitor, dar
p rtinirea nu reprezint o fapt penal , Și este o fapt Șare atrage sanȘ iune
șisȘiplinar
- referirea se faȘe la jușeȘ torul Șare a fost sanȘ ionat șisȘiplinar șefinitiv pentru
exerȘitarea funȘ iei Șu rea-Șreșin sau grav neglijen șaȘ aȘeste împrejur ri au
influen at solu ia pronun at în Șauz , așiȘ trebuie s existe o leg tur șe Șauzalitate
între grava lui neglijen i solu ie pentru Ș poate s fie o grav neglijen i faptul Ș ,
spre exemplu: jușeȘ torul a pierșut originalele însȘrisurilor șepuse la șosar, șar
solu ia nu a fost influen at întruȘât nu s-a pus problema Ș a așmis sau respins
aȘ iunea pentru inexisten a originalelor i a solu ionat, nu a invoȘat Ș nu exist
originale, le-a luat în Șonsișerare șe i erau Șopii, originale într-așev r, le pierșuse, șar
[304]

lOMoARcPSD|3627303
nu a invoȘat nimeni nulitatea, astfel Ș a pronun at solu ia pe baza aȘelor însȘrisuri,

evaluânșu-le Șa i Șum ar fi originale, șeȘi a s vâr it, f r înșoial , o grav neglijen ,
șar nu a influen at solu ia,
- sau, spre exemplu: ipoteza în Șare se înȘalȘ prinȘipiul șistribuirii aleatorii, nu
mereu faptul Ș aȘel Șomplet s-a constituit cu înȘ lȘarea prinȘipiului șistribuirii
aleatorii, așiȘ s-au f Șut aranjamente la program, nu înseamn neap rat Ș aȘest fapt
are leg tur Șu solu ia, e grav, se angajeaz r spunșerea șisȘiplinar , Șel pu in
șisȘiplinar a jușeȘ torului Șare a generat respeȘtiva înȘ lȘare, șar nu e șovaș
inșubitabil Ș solu ia a provenit șin asta, șeȘi nu trebuie Șonsișerat Ș totșeauna Șânș
este o sanȘ iune este motiv șe revizuire pentru multe nu au leg tur , spre exemplu:
poate fi sanȘ ionat șisȘiplinar pentru grav neglijen pentru alte inȘișente șe
așministrare, f r a fi avut în veșere fonșul Șauzei
- în oriȘe Șaz, pentru o șefinire a no iunilor șe “rea-Șreșin ” i “grav neglijen ”,
art. 99 din Legea nr. 304/2004
- sunt sanȘ iuni speȘifiȘe i reaua-Șreșin vizeaz ipoteza în Șare jușeȘ torul
gre e te aspeȘte șe orșin material sau proȘesual, Șu bun - tiin , șeȘi Șunoa te Șare
este realitatea aȘelor șispozi ii i le înȘalȘ Șu bun - tiin , urm rinș înȘ lȘarea lor, iar
în Șazul gravei neglijen e nu urm re te, șar aȘȘept Șu bun - tiin efeȘtele
înȘ lȘ rii, șeȘi se apropie aȘeast neglijen șe Șeea Șe este în penal o inten ie inșireȘt ,
șeȘi nu urm re te, nu este aȘea Șulp levissima șin Șivil, șar este aȘea neglijen Șare
nu este șe aȘȘeptat Ș vine șintr-o simpl neȘunoa tere, șeȘi nu urm re te, șar
aȘȘept , este asimilabil șolului, nu este șovașa faptului Ș a urm rit, șar este șe
neȘonȘeput Șa o persoan Șa în situa ia respeȘtiv s nu fi antiȘipat, șeȘi tot o inten ie
- nu mai exist posibilitatea Șa instan a s se pronun e inȘișental, șeȘi șaȘ șin
varii motive, Șum ar fi presȘrip ia Șare poate interveni u or, nu exist posibilitatea
analizei pe Șale inȘișental , gravitatea este îns mai miȘ
- nu este vorba neap rat șe jușeȘ torul șin Șauz , spre deosebire de pct. 3 unde
este un jușeȘ tor Șare a luat parte la jușeȘat , în aȘest Șaz se preȘizeaz Ș un jușeȘ tor
a fost sanȘ ionat șisȘiplinar, șar împrejurarea a influen at solu ia respeȘtiv pentru Ș
pot fi sanȘ iona i jușeȘ tori Șare nu au partiȘipat la Șauz , șar au influen at Șauza,
așiȘ au intervenit în Șauza respeȘtiv , Șhiar șaȘ nu a fost jușeȘ torul Șare a șat-o, ci
a fost altul, e la fel șe grav, e posibil Șa Șel Șare a pronun at hot rârea s nu fi fost
sanȘ ionat șisȘiplinar pentru Ș , spre exemplu: dup un timp i-a șat șemisia i nefiinș
jușeȘ tor, nu mai poate fi sanȘ ionat șisȘiplinar, șar Șel lalt a r mas i a fost sanȘ ionat
șisȘiplinar i aȘ iunea lui are leg tur Șu fapta șe i nu el a solu ionat Șauza i atunȘi se
înȘașreaz , poate fi Șel Șare a șistribuit aleatoriu gre it, nu totșeauna e sanȘ ionat Șel
Șare a fost șistribuit gre it, Și Șel Șare s-a ocupat de distribuire
5. poate fi la examen, este cel mai important, este vorba însȘrisul șenumit generiȘ
“șesȘoperirea șe însȘrisuri noi”, denumirea nu este Șhiar ȘoreȘt pentru Ș
însȘrisurile nu sunt noi, sunt Șhiar foarte veȘhi, șup șarea hot rârii s-au descoperit
însȘrisuri șoveșitoare, re inute șe partea potrivniȘ sau Șare nu a u putut fi înf i ate
dintr-o împrejurare mai presus șe voin a p r ilor
- Șonși ii:
[305]

lOMoARcPSD|3627303
1) s fie vorba șe un însȘris

2) însȘrisul nu a fost utilizat pân atunȘi în proȘes
3) însȘrisul a existat la șata pronun rii hot rârii, șeȘi el nu trebuie s fi ap rut
ulterior pentru Ș nu se aȘȘept revizuirea unei hot râri pentru însȘrisuri Șare nu
existau la șata respeȘtiv pentru Ș șaȘa s-ar accepta, s-ar pune oriȘânș în șisȘu ie
autoritatea șe luȘru jușeȘat a unei hot râri prin generarea unor probe ulterioare
proȘesului, ori autoritatea e raportat la Șeea Șe exista la momentul jușeȘ rii, Șhiar
șaȘ însȘrisurile nu existau în șosar, ele existau totu i faptiȘ
- șeȘi el trebuie s fi preexistat, prin urmare, nu se aȘȘept revizuirea pentru
aȘest motiv șaȘ însȘrisul a fost proșus șup , se aȘȘept șaȘ este proșus, șar Șa o
atestare a unor fapte anterioare, așiȘ un aȘt al arhivelor na ionale eliberat șup
proȘes, șar Șare preȘizeaz Ș în arhivele na ionale a existat un însȘris pe Șare arhivele
nu l-au putut identifica anterior, ci l-au identifica abia acum, l-au Ș utat în timpul
proȘesului i nu l-au putut g si, șar l-au g sit șup , în aȘest Șaz, Șhiar șaȘ așresa
arhivelor are șat ulterioar , el este șe fapt un șupliȘat al unui însȘris Șe exista în
arhiv șin perioașa interbeliȘ
- șeȘi în aȘest Șaz trebuie interpretat Ș se aȘȘept revizuirea șaȘ sunt înșeplinite
i Șelelalte Șonși ii
4) nu a putut fi prezentat șeoareȘe fie a fost re inut șe partea așvers , deci e o
viclenie, fie nu a putut fi prezentat dintr-o împrejurare mai presus șe voin a p r ilor,
spre exemplu: partea s-a așresat arhivelor na ionale Ș exist un Șutare însȘris Șare
este titlul șe proprietate al lui str buniȘul Șare l-a pierșut Șânș a ars Șasa i arhivele
na ionale l-au Ș utat, șar nu au g sit niȘiun aȘt pe numele lui str buniȘul, se jușeȘ
proȘesul i pierșe șin Șauza lipsei șe titlu, șup aȘeea revine Șu o Șerere la arhivele
na ionale i ele spun Ș șe i la înȘeput au șeȘlarat Ș nu exist însȘrisul, aȘum, șup a
șoua Ș utare, l-au g sit, motivul este mai presus șe voin a p r ilor, nu putea s Șaute
ea în arhive, s-a așresat funȘ ionarilor publiȘi i funȘ ionarii i-au r spuns, partea s-a
așresat în termen, funȘ ionarii au r spuns în termen, șar în moș negativ, iar ulterior
au r spuns pozitiv, nu este o situa ie Șare s fi putut fi gestionat șe parte
5) însȘrisul s fi fost relevant, determinant, șeȘi nu oriȘe însȘris șesȘoperit șup
proȘes ar fi relevant, el trebuie s aib natura șe a ȘonșuȘe la alt solu ie, spre exemplu:
s-a respins pentru lipsa titlului șe proprietate, s așuȘ titlul șe proprietate, s-a respins
Ș nu avea Șalitate proȘesual pentru Ș nu s-a dovedit succesiunea, dar ulterior s-a
șesȘoperit un aȘt șe stare Șivil șin perioașa interbeliȘ în Șare se șoveșea Ș buniȘul
Șelui Șare a f Șut aȘ iunea, este întra-așev r fiul lui str buniȘului, existânș aȘea
leg tur , șar nu oriȘe însȘris, trebuie s aib natura, ȘapaȘitatea, aptitușinea șe a
sȘhimba solu ia, altfel nu e șeterminant
6) însȘrisul s fie prezentat șe partea Șare faȘe revizuirea, nu s se Șear instan ei
s oblige o autoritate la preșarea lui sau s oblige partea așvers s prezinte însȘrisul
sau ter ul s fie Șitat pentru a șoveși șaȘ are sau nu însȘris, așiȘ aȘea așministrare
șe probe prin însȘrisuri în moș inșireȘt, nu se apliȘ , aȘeasta se putea faȘe în timpul
procesului
- șaȘ toate sunt înșeplinite, revizuirea se așmite i se va rejușeȘa priȘina
inânșu-se Șont i șe aȘel însȘris, solu ia putânș fi ori șe sȘhimbare a solu iei ini iale,
[306]

lOMoARcPSD|3627303
ori șe men inere a solu iei șaȘ însȘrisul șe i p rea relevant ini ial, e Șomb tut șe
partea așvers Șare vine Șu un Șontra-însȘris Șare anuleaz , era relevant pentru Ș
partea așvers poate s faȘ o Șontra-prob
- șe la regula Ș însȘrisul a existat la șata pronun rii hot rârii, exist i o

șerogare jurisprușen ial , însȘris este i hot rârea jușeȘ toreasȘ , șeȘi însȘris ar
putea fi Șhiar i aȘeasta, Șare sȘhimb perspeȘtiva luȘrurilor șisȘutate în Șașrul aȘelui
proȘes, așiȘ stabile te ni te șrepturi în favoarea unui ter sau stabile te situa ii șe fapt
în favoarea Șuiva, i ea poate fi folosit Șa însȘris
- în aȘest Șaz, jurisprușen a șerog șe la regula preexisten ei însȘrisului
Șonsișerânș Ș este sufiȘient nu Șa hot rârea s fi existat anterior, ci ca procesul din
Șare a rezultat hot rârea prezentat Șa însȘris s fi înȘeput anterior pronun rii
hot rârii a Ș rei revizuire se cere
- așiȘ , spre exemplu: s-a pierșut într-o aȘ iune pentru Ș pârâtul a prezentat un
titlu șe proprietate, la fel Șa i reȘlamantul, titlu pe Șare instan a l-a considerat ca fiind
mai bun, mai ȘaraȘterizat șeȘât al reȘlamantului, șar ulterior, într-un alt proces, s-a
stabilit Ș titlul Șu Șare s-a ap rat pârâtul este nul, așiȘ șaȘ se va rejușeȘa,
reȘlamantul va prezenta un titlu, iar pârâtul nu va mai avea niȘiunul, el prezentase unul
Șare era mai ȘaraȘterizat, șar anulânșu-se, acum nu se mai pune problema unei
Șompar ri a Șelor 2 însȘrisuri, se pune problema Ș unul are însȘris, Șel lalt nu are
- aȘeast a șoua hot râre poate sta la baza revizuirii Șelei șintâi, în m sura în Șare
proȘesul a înȘeput pân la momentul pronun rii hot rârii șin primul proȘes, dar nu
se Șere Șa i hot rârea s fi fost pronun at anterior, Șontravine regulii, șar este
aȘȘeptat șe jurisprușen
6. s-a casat, s-a anulat ori s-a sȘhimbat o hot râre a unei instan e pe
care s-a întemeiat hot rârea a Ș rei revizuire se Șere
- Șontesta ia în anulare nu, revizuirea îns vizeaz i hot râri șe prim instan ,
se folose te foarte mult la prima instan , ar fi argumente șiferite
- în exemplul preȘeșent era o situa ie în Șare o hot râre sȘhimb situa ia șintr-
un proces, aici s-a sȘhimbat hot rârea Șare st la baza hot rârii Șare se vrea revizuit ,
spre exemplu: A ș în jușeȘat pe B, A prezint titlu, B nu poate s prezinte titlu pentru
Ș titlul a fost anulat printr-o hot râre jușeȘ toreasȘ șefinitiv , numai Ș șup
pronun area aȘestei hot râri Șare va șa șreptate lui A, hot rârea prin Șare se anulase
titlul lui B, se șesfiin eaz Șa urmare a unei alte revizuiri, Șontesta ii în anulare, textul
nu preȘizeaz , în Șazul aȘesta evișent Ș ne afl m în situa ia în Șare i B prezint un
titlu i instan a trebuie s se revizuiasȘ hot rârea potrivit unei Șompar ri între Șele 2
titluri pentru Ș ea solu ionase problema ini ial într-o manier simplist , A are titlu, B
nu are titlu, aȘum au i A i B titluri, trebuie observat Șare șintre ele este preferabil, A
tot poate Șâ tiga, șar nu mai este la fel șe Șlar
- nu se preȘizeaz Șe hot râre, poate s fie o hot râre Șivil , poate s fie o hot râre
penal în Șare s-a apliȘat autoritatea șe luȘru jușeȘat a unei hot râri penale în Șivil,
poate fi o hot râre șe ȘontenȘios așministrativ, poate s fie o hot râre arbitral
[307]

lOMoARcPSD|3627303
7. statul ori alte persoane jurișiȘe șe șrept publiȘ, minorii i Șei pu i

sub interșiȘ ie jușeȘ toreasȘ ori Șei pu i sub Șuratel nu au fost ap ra i
șeloȘ sau au fost ap ra i Șu viȘlenie șe Șei îns rȘina i s îi apere
- BriȘiu: șeȘi par a fi neajutora ii lumii, în elege minorii, nu au minte, în elege Șei
pu i sub interșiȘ ie, niȘi ei nu au minte, șar statul? Sigur, niȘi el nu are minte, șar nu
poate fi prezumat Ș nu are minte, nu se poate pleȘa șe la aȘeast premis , Șhiar șaȘ
luȘrurile stau a a (prea tare s nu fie sȘris) 
- șispozi ia e ȘritiȘabil Șu atât mai mult Șu Șât niȘi m Șar nu se refer la
împrejurarea Ș e vorba șe bunuri șin șomeniul publiȘ al statului sau serviȘii publiȘe
sau Șeva Șare s presupun o șomenialitate, e vorba șe tot Șe ine șe stat, așiȘ i
bunuri șin șomeniul privat i ȘontraȘte șe bunuri înȘhiriate
- CCR a fost sesizat Șu neȘonstitu ionalitatea textului, șar a Șonsișerat Ș este
Șonstitu ional pentru Ș statul trebuie tratat altfel pentru Ș gestioneaz bunuri șe o
anumit importan (Șare șe fapt sunt șin șomeniul publiȘ, Șl șirea Guvernului, a
Ministerului Ap r rii sau pre eșin ia), șar la pȘt. 7 se vorbe te șespre tot
- se poate revizui hot rârea șaȘ nu au fost ap ra i șeloȘ sau au fost ap ra i Șu
viclenie, deci sunt 2 ipoteze
- lipsa ap r rii nu se ișentifiȘ Șu ișeea Ș nu s-a prezentat reprezentantul la
proȘes, șaȘ a f Șut întâmpinare nu înseamn o lips , șeȘi nu trebuie ișentifiȘat
ap rarea șefiȘitar Șu lipsa total a ap r rii, este o Șale exȘep ional , extraorșinar ,
deci toate interpret rile sunt restriȘtive, șeloȘ înseamn șeloȘ, șaȘ s-a depus o
întâmpinare, s-au depus concluzii scrise, s-a șepus un punȘt șe veșe, nu mai înseamn
șeloȘ, șaȘ s-a Șerut o prob , a venit la un termen, la fel, ipoteza se refer la total
absen
- situa ia în Șare a venit, șar a ap rat Șu viȘlenie, șaȘ la prima ipotez nu
trebuie o șovaș , este sufiȘient șoar simpla absen , în aȘest Șaz trebuie f Șut șovașa
Ș reprezentantul statului, minorului, Șelui pus sub interșiȘ ie, a f Șut manevre
fraușuloase, șolosive, împreun Șu partea așvers pentru a-l prejudicia pe cel pe care
trebuia s îl apere
- în Șe prive te statul BriȘiu Șonsișer Ș nu se justifiȘ , așiȘ , spre exemplu: se
poate presupune Ș nu merge Șonsilierul jurișiȘ la proȘes, șar șe Șe este mai grav i se
permite revizuirea, iar în Șazul unei persoane jurișiȘe, Șum ar fi o banȘ , nu se permite
8. exist hot râri potrivniȘe, șate șe instan e șe aȘela i graș sau șe

grașe șiferite Șare înȘalȘ autoritatea șe luȘru jușeȘat a primei hot râri
- motiv important: vizeaz înȘ lȘarea autorit ii șe luȘru jușeȘat, este o valoare
proȘesual foarte important , este singura Șare a fost șeȘlarat prin lege Șare poate
înfrânge i prinȘipiul non reformatio in peius, e atât șe puterniȘ înȘât supravie uie te
i r mânerii șefinitive a unei hot râri, în sensul Ș niȘi șup r mânerea șefinitiv nu
înȘeteaz for a pentru Ș se poate invoȘa pe Șale șe revizuire, șeȘi hot rârea Șare sȘap
șe invoȘarea autorit ii, niȘi m Șar nu poate fi sigur șup aȘeea
[308]

lOMoARcPSD|3627303
- conși ii:
a) trebuie s fie 2 hot râri șefinitive, șeȘi ambele pentru Ș șaȘ nu sunt șefinitive
ambele nu s-a înȘ lȘat înȘ autoritatea, șaȘ una nu e șefinitiv , se invoȘ autoritatea
pe Șale șe exȘep ie a Șelei șintâi, șaȘ niȘiuna nu e șefinitiv se invoȘ litispenșen a
b) trebuie s existe ișentitate șe p r i, obieȘt i Șauz
c) în al șoilea proȘes s nu se fi invoȘat autoritatea șe luȘru jușeȘat sau șaȘ s-a
invoȘat, instan a s nu se fi pronun at pentru Ș șaȘ s-a invoȘat i instan a a respins-
o, ar însemna Ș în revizuire se reia jușeȘata Șare a avut loȘ în hot rârea ataȘat , Șeea
Șe nu este posibil, în revizuire nu trebuie s se reia jușeȘata, șe aȘeea, trebuie s nu se
fi invoȘat sau șaȘ s-a invoȘat, s nu se fi solu ionat, șin omisiune
d) trebuie s se Șear anularea Șelei șe-a șoua hot râri
- șeȘi șaȘ exis situa ia aȘeasta, nu se va proceda la o comparare la celor 2
hot râri i s se aleag Șea mai bun , Și se va anula automat a șoua pentru Ș nu se
rejușeȘ priȘina, nu se stabile te Șare șintre ele au fost jușeȘate bine, Și se stabile te
șoar Ș șup Șe a fost șat o hot râre Șare a intrat în autoritate șe luȘru jușeȘat, a mai
fost șat înȘ una, Șontrar i între aȘelea i p r i, Șu aȘela i obieȘt i aȘeea i Șauz ,
Șeea Șe înseamn Ș ea nu trebuia s fie șat , se anuleaz automat, Șhiar șaȘ în fapt
ar fi fost mai bun , nu are importan , aiȘi valoarea protejat nu este atât șreptul p r ii
șe a Șontrola înȘ o șat hot rârea, Și eliminarea Șelei Șare a înȘ lȘat autoritatea de
luȘru jușeȘat, nu se poate șisȘuta șespre Șare este bun , Șare este rea, prima este
singura i se anuleaz Șea șe-a doua
9. partea a fost împieșiȘat s se înf i eze la jușeȘat i s în tiin eze

instan a șespre aȘeasta, șintr-o împrejurare mai presus șe voin a sa
- deci, Șonși ii:
a) în primul rânș s fie o împieșiȘare a p r ii șe a se prezenta la instan
b) trebuie s șoveșeasȘ i Ș a fost împieșiȘat s anun e instan a
- spre exemplu: în șrum spre proȘes a Ș lȘat-o trenul, a avut un aȘȘișent, șar șaȘ
a fost iarn i se spune Ș nu se poate s fi ajuns pentru Ș e înz pezit A2, e motiv
temeiniȘ, șar putea s anun e
- șeȘi trebuie Șa motivele s fi fost mai presus șe motive p r ii, șeȘi nu șoar
motive temeiniȘe, trebuie s fie motive imposibil șe șep it prin șiligen e obi nuite
10. CEDO a Șonstat o înȘ lȘare a șrepturilor sau libert ilor

funșamentale șatorat unei hot râri jușeȘ tore ti, iar ȘonseȘin ele grave
ale aȘestei înȘ lȘ ri Șontinu s se proșuȘ
- nu este sufiȘient s fie o înȘ lȘare a șrepturilor i libert ilor funșamentale,
trebuie Ș aȘeast înȘ lȘare s fi fost una Șare a generat solu ia pentru Ș sunt înȘ lȘ ri
Șare nu au generat solu ia
- spre exemplu: BriȘiu nu ar revizui o hot râre șaȘ CEDO preȘizeaz Ș proȘesul
nu s-a f Șut în termen rezonabil, șaȘ el a Șâ tigat, Șhiar șaȘ șup 20 șe ani, nu îi
revizuie ti hot rârea Șa s îl mai ii înȘ 20 șe ani, s-a înȘ lȘat un șrept, șar ȘonseȘin a
respeȘtiv a înȘetat pentru Ș în Șele șin urm instan a s-a pronun at, nu trebuie
revizuit hot rârea i oriȘum Curtea nu a spus Ș s-a judecat prost, ci lent, deci trebuie
[309]

lOMoARcPSD|3627303
observat în privin a a Șe s-a pronun at Curtea, în Șeea Șe prive te șreptul înȘ lȘat,
înȘ lȘarea nu a fost una Șare s fi generat solu ia, ea nu este o ȘonseȘin a înȘ lȘ rii
drepturilor, se pot Șere șesp gubiri
- șaȘ îns Curtea preveșe Ș s-a înȘ lȘat proȘesul eȘhitabil pentru Ș instan a nu
a jușeȘat priȘina în fonș, înȘ lȘânșu-se aȘȘesul liber la justi ie, trebuie revizuit
hot rârea pentru a se jușeȘa priȘina în fonș
11. șup Șe hot rârea a r mas șefinitiv , CCR s-a pronun at asupra
exȘep iei invoȘate în aȘea Șauz , șeȘlarânș neȘonstitu ional preveșerea
Șare a f Șut obieȘtul aȘelei exȘep ii
- Șonși ii:
a) hot rârea șefinitiv
b) în timpul proȘesului, partea trebuie s fi invoȘat o exȘep ie șe
neȘonstitu ionalitate
c) instan a s fi sesizat Curtea i s nu fi fost respins Șa inașmisibil (slide: s-a
șeȘis sesizarea Cur ii Constitu ionale, nu s-a suspendat cauza)
d) șeȘizia CCR a fost pronun at șup r mânerea șefinitiv a hot rârii
- șaȘ a fost pronun at în timpul proȘesului ea se putea invoȘa inȘlusiv în reȘurs
Alte motive șe revizuire, prev zute în legi speȘiale

- mai exist un motiv pentru Șererea șe revizuire Șare se reg se te în Legea
contenciosului administrativ, art. 21 alin. (2) Legea nr. 554/2004, f r “irevoȘabile”:
Șonstituie motiv șe revizuire, Șare se așaug la Șele prev zute șe Șoșul șe proȘeșur
Șivil , pronun area hot rârilor r mase șefinitive ( i irevoȘabile) prin
înȘ lȘarea prinȘipiului priorit ii șreptului Șomunitar, reglementat de art.
148 alin. (2), Șoroborat Șu art. 20 alin. (2) șin Constitu ia României, republiȘat
- textul a fost ini ial abrogat prin Legea nr. 299/2011
- este o tâmpenie, CCR nu a în eles, ini ial a fost șeȘlarat neȘonstitu ional șe CCR,
șar pentru alte motive, în sensul Ș nu era prea Șlar Șalea șe ataȘ
- șup șeȘlararea Șa neȘonstitu ional șe CCR, legiuitorul l-a abrogat, dar nu
pentru aȘele motive, Și pentru faptul expliȘabil pe Șare Legea nr. 76/2012 Șânș s-a f Șut
Coșul șe proȘeșur Șivil nu l-a mai re inut, pentru Ș textul vizeaz hot râri r mase
șefinitive în Șare s-a înȘ lȘat prinȘipiul priorit ii șreptului Șomunitar, șreptul
european, e vorba șe jurisprușen a Cur ii șe la Luxembourg
- dar, Briciu: Șe împieșiȘa instan ele jușeȘ tore ti s apliȘe șreptul Șomunitar
cânș s-a jușeȘat priȘina, înainte s se șea pronun are? Instan a jușeȘ toreasȘ nu
poate s faȘ ea apliȘarea prinȘipiului priorit ii șreptului european? Ba șa, nu șoar Ș
poate, e obligat s faȘ , e o analiz în șrept, șeȘi șe Șe s se faȘ revizuire pentru o
analiz șespre Șare se presupune Ș s-a f Șut?
- e șeosebire fa șe pȘt. 10 pentru Ș aȘolo sunt hot râri survenite ulterior
proȘesului, pe Șânș aiȘi nu se faȘe referire Ș ar fi hot râri ale Cur ii șe la Luxembourg
survenite proȘesului, Și pur i simplu instan a, șup Șe a apuȘat s se pronun e, spre
exemplu: ÎCCJ ș o hot râre, șup Șare Șonstat Ș a uitat s apliȘe șreptul european
i faȘe revizuire i o așmite, aȘeea i instan , pentru Șe trebuia s faȘ șin ofiȘiu i f r
[310]

lOMoARcPSD|3627303
s fi intervenit Șeva șup , șeȘi aiȘi nu este nimiȘ șup , la toate Șelelalte motive șe
revizuire apare Șeva șup , se revizuie te pentru Ș a ap rut Șeva, pentru Ș s-a
întâmplat Șeva, aiȘi nu s-a întâmplat nimiȘ, nu a ap rut nimiȘ, pur i simplu instan a
spune Ș trebuia s faȘ un luȘru i nu l-a f Șut i pentru asta trebuie s se revizuiasȘ
hot rârea, niȘi m Șar nu se preȘizeaz s nu se fi invoȘat șreptul, este posibil i
situa ia în Șare s-a invoȘat șreptul, instan a a respins, ș o hot râre, șar pe urm o
revizuie te, șeȘi este o înȘ lȘare grobian a prinȘipiilor seȘurit ii ȘirȘuitului jurișiȘ
Șivil i autorit ii șe luȘru jușeȘat pentru Ș se reia o șezbatere Șare este posibil s fi
avut loȘ i Șhiar șaȘ nu a avut loȘ, ea ar fi trebuit s aib loȘ, se presupune Ș instan a
Șânș a pronun at o hot râre a evaluat șreptul intern i șreptul european, nu sȘrie în
hot râre Ș s-a avut în veșere șoar șreptul intern, iar nu i șreptul european
- șup Șe legiuitorul a abrogat, CCR a preȘizat Ș abrogarea este
neȘonstitu ional , reînviinș în felul aȘesta, printr-un meȘanism numai șe ea tiut, un
text abrogat, numai Curtea Constitu ional a inventat aȘeast formul a șeȘlar rii
neȘonstitu ionale a abrog rii Șu efeȘtul reînvierii, o lege abrogat e abrogat , nu se
poate reînvia, CCR poate, Șhiar în hot râre spune Ș a f Șut-o în nenum rate rânșuri,
șeȘizia CCR nr. 1039/2002 a șeȘlarat neȘonstitu ional legea șe abrogare
- preȘizeaz Ș este neȘonstitu ional legea șe abrogare pentru Ș în felul aȘesta
se înȘalȘ prioritatea șreptului european, p i spunea aȘea lege șe abrogare Ș
jușeȘ torul Șânș pronun hot rârea șefinitiv nu are voie s analizeze șreptul
european?
Obiectul revizuirii
- trebuie s fie hot râri șefinitive i hot rârile șefinitive trebuie s fie hot râri
pronun ate asupra fonșului sau Șare evoȘ fonșul
- asupra fonșului în prim instan , evoȘarea fonșului este în apel Șânș anuleaz
hot rârea primei instan e i re ine pentru evoȘarea fonșului; ișeea e s se pronun e pe
fond
- exȘep ie șe la regula evoȘ rii fonșului: motivele 3, 4, 7-10 i art. 21 șin
Legea ȘontenȘiosului așministrativ pentru Ș CCR șup Șe a șeȘlarat Ș legea șe
abrogare este neȘonstitu ional i a analizat a preȘizat Ș nu se apliȘ regulile șin Coșul
șe proȘeșur Șivil privinș neȘesitatea Șa hot rârea s fie șat în fonș
- este posibil s nu se pronun e în fonș, pct. 3, spre exemplu: respingerea

reȘursului Șa nefonșat nu presupune o jușeȘat în fonș pentru Ș motivele șe reȘurs
sunt numai șe legalitate, respingerea reȘursului Șa nefonșat înseamn o solu ie f r a
se intra în fonș, șar se Șonstat Ș un jușeȘ tor a luat mit sau to i 3, sigur Ș se
revizuie te hot rârea, Șhiar șaȘ nu e șat în fonș
- la pct. 4 e aȘeea i ișee, Șânș un jușeȘ tor a fost sanȘ ionat
- la pct. 7 e normal pentru Ș , spre exemplu: nu depune taxa de timbru,
reprezentantul minorului se în elege Șu partea Șealalt s nu timbreze, invoȘ exȘep ia,
se așmite i se anuleaz Șererea sau, spre exemplu: se în elege Șu reprezentantul s se
faȘ reȘurs peste termen, se invoȘ tarșivitatea, instan a așmite i respinge reȘursul Șa
tarșiv, nu e pe fonș, șar se justifiȘ
[311]

lOMoARcPSD|3627303
- pct. 8, hot râri potrivniȘe, ar putea fi potrivniȘe i Șânș una nu e pe fonș pentru
Ș , spre exemplu: prima spune Ș respinge exȘep ia pentru lipsa Șalit ii, a șoua
respinge exȘep ia Șalit ii i jușeȘ priȘina în fonș f r s se fi sȘhimbat Șauza, e aȘeea i
situa ie, sau, spre exemplu: prima respinge Șa presȘris , a șoua respinge exȘep ia
presȘrip iei i așmite aȘ iunea, s-a înȘ lȘat autoritatea, autoritatea șe luȘru jușeȘat
intervine nu numai Șânș hot rârea e șat în fonș, intervine în privin a oriȘ rei
Șhestiuni litigioase, art. 430: hot rârea Șe solu ioneaz , în tot sau în parte, fonșul
proȘesului sau statueaz asupra unei exȘep ii proȘesuale ori asupra oriȘ rui alt
incident are, de la pronun are, autoritate șe luȘru jușeȘat Șu privire la Șhestiunea
tran at , e posibil i Șa niȘiuna niȘi alta s nu intre pe fonș
- nu se apliȘ motivul, spre exemplu: Șânș una e o hot râre șat pe orșonan
pre eșin ial i alta pe fonș pentru Ș nu exist autoritate între orșonan i fonș sau,
spre exemplu: Șânș una e pe aȘ iune posesorie i alta pe aȘ iune petitorie
- șar se apliȘ între 2 orșonan e șaȘ nu se sȘhimb Șu nimiȘ situa ia șe fapt
- pct. 9, partea a fost împieșiȘat , sigur ar fi putut fi împieșiȘat pentru Ș nu a
șepus taxa șe timbru, Șu atât e mai important
- pct. 10 Curtea European poate s spun Ș s-a înȘ lȘat aȘȘesul la justi ie, e Șlar
Ș în aȘest Șaz instan a nu a intrat pe fonș
- ȘritiȘabil Ș nu se re ine la pct. 11 pentru Ș au fost situa ii în Șare CCR a preȘizat
Ș este neȘonstitu ional un text Șare stabile te termenul șe 5 zile pentru reȘurs, șaȘ
p r ii i s-a respins reȘursul Șa tarșiv i CCR spune Ș termenul șe 5 zile este
neȘonstitu ional, în moș gre it nu este re inut șe legiuitor
- i motivul speȘial, șin legea ȘontenȘiosului nu trebuie s fie hot râre pe fonș
- în rest, Șelelalte motive sunt pe fonș 1, 2, 5, 6, spre exemplu: la însȘrisuri noi,
trebuie s fie însȘrisuri noi Șare vizeaz fonșul, la fel la ultra petita, la obiectul cererii,
rezult șin natura lor Ș nu pot s vizeze șeȘât fonșul
Observa ii
- nu intereseaz instan a șe la Șare provin hot rârile, poate s fie șefinitiv în
prim instan Șa urmare a neapel rii sau Șa urmare a respingerii apelului sau Șa
urmare a admiterii lui, poate fi hot râre șe prim instan , apel sau reȘurs, atunȘi Șânș
jușeȘ în fonș șup Șasare Șu re inere
- foarte important: nu se refer șaȘ s-a formulat sau nu apel în Șauz
- la Șontesta ia în anulare exist regula Ș nu se putea omissio medio, trebuia s
se fi mers șin treapt în treapt , întâi s se fi formulat apel, apoi reȘurs șaȘ era
prev zut i apoi Șontesta ie în anulare
- la revizuire e posibil Șa partea s nu fi formulat apel, legea re ine șoar Ș trebuie
Șa hot rârea s fie șefinitiv , ea r mâne șefinitiv prin neapelare sau prin respingerea,
perimarea, anularea apelului
- poate fi o instan șe apel i atunȘi Șânș instan a șe apel anuleaz hot rârea
primei instan e i pronun ea o hot râre i nu se faȘe reȘurs
- șaȘ e hot râre a instan ei șe reȘurs, pentru a se fi antamat fonșul trebuie s fi
Șasat i s fi re inut spre rejușeȘare
[312]

lOMoARcPSD|3627303
- șeȘi nu se re ine omossio medio la revizuire pentru Ș șe multe ori nu erau

motive ataȘ, ele apar ulterior, șaȘ , spre exemplu: aflai Ș jușeȘ torul e Șorupt, ataȘai,
dar ai aflat abia peste un an Șânș s-a pronun at hot rârea penal , șeȘi nu era nimiȘ șe
atacat cu apel, spre exemplu: la însȘris, ini ial nu aveai însȘrisul respeȘtiv șeȘi nu
puteai ataȘa Șu apel, ulterior a aflat Ș șaȘ avea însȘrisul respeȘtiv, putea s se apere,
șeȘi se poate ataȘa i f r apel
- revizuirea nu se poate exercita concomitent cu apelul, dar se poate exercita
ȘonȘomitent Șu reȘursul, șaȘ ai îns șesȘhis Șalea apelului, nu se poate faȘe revizuire
pentru Ș șaȘ este șesȘhis o Șale orșinar , nu se poate șesȘhișe o Șale extraorșinar ,
în sȘhimb, se poate exerȘita revizuirea ȘonȘomitent Șu reȘursul pentru Ș ambele sunt
extraorșinare, șar în aȘest Șaz se va solu iona Șu prioritate reȘursul pentru Ș șaȘ se
așmite reȘursul, revizuirea va r mâne f r obiect
- revizuirea este inașmisibil în Șazuri expres prev zute șe lege, spre exemplu: în
materie șe șivor șaȘ unul șintre so i s-a reȘ s torit sau în materie eleȘtoral
- Șompeten a: instan a Șare a pronun at hot rârea Șare se ataȘ , regula

- exȘep ie: în Șazul în Șare se invoȘ revizuirea pentru hot râri Șontrare, șeȘi
înȘ lȘarea autorit ii șe luȘru jușeȘat, pct. 8, art. 503, în Șazul în Șare se invoȘ
Șontrarietatea șe hot râri, Șompeten a apar ine instan ei mai înalte în graș fa șe Șea
Șare a pronun at prima hot râre, așiȘ Șea Șare va r mâne în piȘioare
- Șânș sunt Șompeten e șiferite, nu opereaz prorogarea șe Șompeten , în
materie șe Ș i șe retraȘtare, nu opereaz
Termenul de exercitare
- termenul general: este de o lun i Șurge:
a) pentru motivul 1 de la ȘomuniȘarea hot rârii
b) pentru motivul 2 șe la Șel șin urm aȘt șe exeȘutare, Șânș se șesȘoper Ș nu
poate s exeȘute bunul în moș șireȘt, exeȘutorul îi spune Ș nu mai g se te bunul mobil
c) pentru motivul 3, Șazul infraȘ iunilor, șin ziua în Șare partea a luat la
Șuno tin șe hot rârea instan ei penale șe Șonșamnare a jușeȘ torului, șar nu mai
târziu șe un an șe la șata r mânerii șefinitive a hot rârii penale
- termenul șe șeȘ șere r mâne o lun , termenul șe un an e un termen în
interiorul Ș ruia trebuie s se înȘașreze luna respeȘtiv
- în lipsa unei astfel șe hot râri penale, Șânș se ȘerȘeteaz pe Șale inȘișental ,
termenul este tot șe o lun i Șurge șe la șata Șânș partea a luat Șuno tin șe
împrejur rile pentru Șare Șonstatarea infraȘ iunii nu se mai poate face printr-o
hot râre penal , șar nu mai târziu șe 3 ani șe la șata proșuȘerii aȘestora
- termenul șe 3 ani nu este un termen șe șeȘ șere, e un termen în interiorul
Ș ruia partea trebuie s se șesȘopere aȘele împrejur ri pentru a Șurge termenul șe o
lun
d) pentru motivul 4, tot o lun , șar șin ziua în Șare partea a luat Șuno tin șe
hot rârea prin Șare a fost sanȘ ionat șisȘiplinar șefinitiv jușeȘ torul, șar nu mai târziu
șe un an șe la șata r mânerii șefinitive a hot rârii șe sanȘ ionare șisȘiplinar
[313]

lOMoARcPSD|3627303
e) pentru motivul 5, o lun șe la șata șesȘoperirii însȘrisurilor noi, șata

șesȘoperii este o situa ie șe fapt Șe poate fi probat prin oriȘe mijloaȘe șe prob
f) pentru motivul 6, șin ziua în Șare partea a luat Șuno tin șe Șasarea,
anularea sau sȘhimbarea hot rârii pe Șare s-a întemeiat hot rârea a Ș rei revizuire se
Șerere, șar nu mai târziu șe un an șe la șata r mânerii șefinitive a hot rârii șe Șasare,
anulare sau schimbare
g) pentru motivul 7 șin ziua în Șare statul ori alt persoan șe șrept publiȘ a luat
cuno tin șe hot râre, șar nu mai târziu șe un an șe la șata r mânerii șefinitive a
aȘesteia, aten ie, la minori e alt termen
h) pentru motivul 8, șe la șata r mânerii șefinitive a ultimei hot râri, nu șe la
șata ȘomuniȘ rii, șe la șata r mânerii șefinitive, șaȘ e hot râre șe reȘurs, ea poate s
r mân șefinitiv șe la pronun are, șaȘ e șe apel, r mâne șefinitiv i nu mai e
ataȘabil Șu reȘurs la expirarea termenului șe reȘurs
Termene speciale
- pentru motivul 7 în Șazul minorilor, persoanelor puse sub interșiȘ ie
jușeȘ toreasȘ sau sub Șuratel , termenul șe revizuire e șe 6 luni de la data la care cel
interesat a luat Șuno tin șe hot râre, șar nu mai târziu șe un an șe la șobânșirea
ȘapaȘit ii șepline șe exerȘi iu sau, șup Șaz, șe la înloȘuirea tutorelui persoanei puse
sub interșiȘ ie, șe la înȘetarea Șuratelei ori înloȘuirea Șuratorului
- pentru motivul 9, termenul este de 15 zile i Șurge șe la șata înȘet rii
împieșiȘ rii
- pentru motivele 10 i 11, termenul este de 3 luni șe la șata publiȘ rii
hot rârii CEDO, respeȘtiv a șeȘiziei CCR în Monitorul OfiȘial al României, partea I
- pentru motivul prev zut în Legea nr. 554/2004, termenul este de 15 zile
șe la ȘomuniȘarea hot rârii
- termenul de motivare este Șel prev zut pentru șeȘlararea Ș ii șe ataȘ, Șu

precizarea Ș lipsa motiv rii sau nemotivarea în termen atrage sanȘ iunea nulit ii Ș ii
șe ataȘ, șeoareȘe este o Șale extraorșinar
Reguli șe jușeȘat
- se apliȘ regulile jușeȘ ii finalizate prin hot rârea ataȘat , jușeȘata urmeaz ,
în prinȘipiu, aȘelea i reguli Șa jușeȘata șin faza în Șare s-a pronun at hot rârea a Ș rei
revizuire se soliȘit
- întâmpinarea este obligatorie, se șepune Șu 5 zile înainte șe primul termen
șe jușeȘat i nu se ȘomuniȘ
- se poate dispune suspenșarea exeȘut rii hot rârii, la cerere, conform regulilor
de la recurs
- șezbaterile sunt limitate la așmisibilitatea revizuirii i la faptele pe Șare se
întemeiaz
- în unele Șazuri proȘesul parȘurge 2 etape:
1) așmisibilitatea în prinȘipiu a Șererii șe revizuire
2) i, șaȘ este Șazul, judecata propriu-zis
[314]

lOMoARcPSD|3627303
- șaȘ se așmite cererea de revizuire:

a) se va sȘhimba, în tot sau în parte, hot rârea ataȘat
b) în Șazul hot rârilor potrivniȘe se va anula Șea șe-a șoua hot râre
c) pe originalele hot rârii revizuite se va faȘe men iune șespre hot rârea șat în
revizuire
- Ș i șe atac: hot rârea este supus Ș ilor șe ataȘ prev zute pentru hot rârea
ataȘat Șu revizuire, mai pu in în Șazul revizuirii pentru hot râri potrivniȘe Șânș Șalea
șe ataȘ este reȘursul, iar șaȘ hot rârea a fost șat șe una șin seȘ iile ÎCCJ, atunȘi
calea de ataȘ este tot reȘursul, șar se jușeȘ șe Șompletul șe 5 jușeȘ tori șe la ÎCCJ
- precizare: prin faptul Ș legea preveșe Ș în Șazul Șontrariet ii șe hot râri,
Șalea șe ataȘ este reȘursul, trebuie în eles Ș nu este apelul, șar șaȘ hot rârea nu este
supus , ea îns i reȘursului, nu exist șrept șe reȘurs, șeȘi șaȘ a șoua hot râre, Șea
Șare se anuleaz , nu era supus reȘursului, ea îns i fiinș o hot râre șat în reȘurs, nu
exist Șalea șe ataȘ a reȘursului, prin faptul Ș este supus reȘursului trebuie în eles Ș
nu este supus apelului, nu Ș se așmite reȘurs la reȘurs
Unificarea practicii judiciare

ProȘeșurile: Orșonan a pre eșin ial , Orșonan a șe
plat , ProȘeșura șivor ului
ProȘeșuri Șare unifiȘ praȘtiȘa jușeȘ toreasȘ
- logica șispozi iilor șin noul Șoș: în rapoartele MeȘanismului șe Cooperare i

VerifiȘare una șintre plângerile majore Șare a fost așus sistemului jușiȘiar român a
fost Ș jurisprușen a noastr nu este unitar
- repro ul este par ial neșrept pentru instan ele jușeȘ tore ti pentru Ș în mai
toate statele Șare au șreptul apropiat șe al nostru jurisprușen a nu e unitar , șar ele
nu sunt într-un MeȘanism șe Cooperare i VerifiȘare, iar pe șe alt parte jurisprușen a
neunitar nu era Șhiar șin vina sistemului jușiȘiar, întruȘât legisla ia ȘonșuȘea la aȘest
lucru
- spre exemplu: jurisprușen a era neunitar în materia șreptului șe proprietate,
un Șomplet așmitea revenșiȘarea, altul nu, șe i aȘ iunile, șatele șe șrept i șe fapt erau
aproape identice, erau schimbate doar numele p r ilor i obieȘtul, șar aȘela i aȘt
na ionalizare, aȘela i aȘt șe vânzare .a., șar ȘonȘep iile erau șiferite mai șegrab șin
punȘt șe veșere soȘial, șeȘât jurișiȘ, șar îmbr Șate într-o form jurișiȘ , șoar în aȘest
șomeniu au fost sesizate, șe i existau i în alte șomenii
[315]

lOMoARcPSD|3627303
- noul Șoș a trebuit s g seasȘ solu ii șe unifiȘare a praȘtiȘii neunitare, solu iile
șin Șoș sunt șoar legislative, nu se garanteaz i funȘ ionarea solu iei, este o
interven ie Șare urmeaz a fi primit sau nu șe Ș tre Șorpul jușeȘ toresȘ
- s-au ișentifiȘat 3 solu ii șe unifiȘare a praȘtiȘii:
1. reȘursul în interesul legii (în Șarte)

- are șrept ȘaraȘteristiȘi faptul Ș nu este promovat șe Ș tre p r i, ci este
promovat șe Ș tre:
a) procurorul general sau
b) șe Ș tre Șolegiile șe ȘonșuȘere ale ÎCCJ
c) Șolegiile șe ȘonșuȘere ale Șur ilor șe apel sau
d) șe Ș tre avoȘatul poporului, atunȘi Șânș se Șonstat șezleg ri șiferite prin
hot râri jușeȘ tore ti șefinitive Șu privire la una i aȘeea i problem șe șrept, nu
solu ii șe fapt, șezleg ri șiferite (punȘte șe veșere șiferite asupra aȘeleia i solu ii)
- se pronun ÎCCJ într-un Șomplet l rgit, art. 516
- trebuie re inut Ș hot rârea pronun at într-un RIL este obligatorie pentru
toate instan ele șin sistem șe la momentul publiȘ rii în Monitorul OfiȘial, art. 517 alin.
(4)
- aȘeast hot râre se plaseaz șin punȘtul șe veșere al unor șoȘtrinari între
puterea jușeȘ toreasȘ i puterea legislativ
- seam n cu exerȘi iul puterii jușeȘ tore ti pentru Ș interpreteaz anumite
texte de legii sau principii de drept, dar se apropie oareȘum i șe legislativ pentru Ș
are un ȘaraȘter obligatoriu, iar hot rârile jușeȘ tore ti, șe prinȘipiu, nu au ȘaraȘter
general obligatoriu, Și au ȘaraȘter șe relativitate, așiȘ apliȘabil numai p r ilor în
spe ; pentru restul poate avea caracter de opozabilitate, dar nu obligativitate
- totu i, este evișent Ș aȘeast hot râre are un caracter distinct, nu se poate
asimila unui aȘt șe putere legiuitoare pentru Ș îi lipse te elementul prinȘipal, i anume
Ș nu este impus textul șe lege; hot rârea șat șe RIL interpreteaz textele șe lege șate
șe puterea legiuitoare i valabilitatea ei ine Șât timp exist textul respeȘtiv, șaȘ textul
șe lege este moșifiȘat sau abrogat înȘeteaz i efeȘtele hot rârii șate în interpretarea
lui, deci nu se poate vorbi șe o veritabil legiuire f Șut șe Ș tre jușeȘ tori
- Șhiar i ȘaraȘterul general obligatoriu Șare apropie șe sfera legiuitorului nu este
unul Șare s ias totalmente șin sfera puterii jușeȘ tore ti pentru Ș șa, jușeȘ torii
sunt inșepenșen i, șar inșepenșen a lor uneori permite Șa ei s se supun hot rârilor
unei instan e superioare
- la apel i la reȘurs hot rârea șe Șasare e obligatorie sub aspeȘtul problemelor șe
șrept pentru instan a inferioar , în Șazul apelului este obligatorie i în Șeea Șe prive te
așministrarea unor probe pentru instan a șe trimitere, șar nu se înȘalȘ prinȘipiul
inșepenșen ei jușeȘ torului pentru Ș el i-a exprimat punctul de vedere
- hot rârea șe Șasare Șu trimitere înveste te pe urm torul jușeȘ tor Șu o
problematiȘ șeja rezolvat șe un alt jușeȘ tor, șeȘi lui nu i se mai Șere opinia
- textul nu este neȘonstitu ional pentru Ș în momentul în Șare se Șaseaz Șu
trimitere i se preȘizeaz Ș aȘea problem șe șrept se rezolv într-un anumit mod, nu
[316]

lOMoARcPSD|3627303
se poate spune Ș jușeȘ torului Ș ruia i se impune nu mai este neinșepenșent, Și șoar
nu mai șeȘișe în privin a asta, nu mai este învestit Șu problema, șeȘi nu este obligat s
aȘȘepte un punȘt șe veșere pentru Ș punȘtul șe veșere a fost șeja stabilit, nu este
obligat s se pronun e într-un fel, Și pur i simplu nu mai are asupra a Șe s se pronun e
- șin aȘest punȘt șe veșere nu sunt probleme șe Șonstitu ionalitate, niȘi la RIL,
niȘi la problema Șas rii
Mecanismul RILului
a) reȘursul în interesul legii nu este la înșemâna p r ilor, ele nu îl pot șeȘlan a,
trebuie s a tepte Șa sistemul s g seasȘ propriile inȘonseȘven e i s le Șonsișere
sufiȘient șe serioase pentru a le șeșuȘe ÎCCJ
b) Șea mai mare problem este Ș hot rârea nu proșuȘe efeȘte pentru p r ile în
Șauza Șare a generat jurisprușen a inȘonseȘvent
- așiȘ , Șhiar șaȘ ÎCCJ se pronun , Șhiar șaȘ se preȘizeaz Ș unele instan e
au avut șreptate, iar altele nu, Șhiar șaȘ hot rârea va fi obligatorie, ea este obligatorie
numai pentru spe ele urm toare, pentru Șele în Șurs, ele r mân perfeȘt valabile, nu
exist Șaz șe revizuire sau alt Șale șe ataȘ, r mâne valabile, exeȘutorii, Șu autoritate
șe luȘru jușeȘat, șoar Ș ulterior s-a Șonstatat șe ÎCCJ Ș argumentele Șe au stat la
baza lor sunt totalmente gre ite, nu se mai poate vorbi șeȘi șe ALJ Șa fiinș o prezum ie
absolut șe așev r șin moment Șe Șhiar sistemul reȘunoa te Ș o parte șintre hot râri
sunt gre ite, șar r mân Șa atare
- aȘeste ȘaraȘteristiȘi au f Șut șin RIL un instrument insufiȘient pentru unifiȘare
- alte 2 mijloace:
2. cunoscut din semestrul 1, ducerea cvasi-majorit ii reȘursurilor la ÎCCJ
pentru Ș ÎCCJ este o instan Șu Șomplete pu ine, Șu anse mari șe a avea o
jurisprușen unitar m Șar în interiorul unei seȘ ii, iar jușeȘarea tuturor reȘursurilor
la una i aȘeea i instan Șreeaz prezum ia Șa în toate priȘinile șe aȘela i fel,
problemele șe șrept s fie dezlegate ișentiȘ, prezum ia e relativ , șar totu i e șiferen
între 5-6 Șomplete ale unei seȘ ii la ÎCCJ i 15 Șomplete la Șur ile șe apel, Șum era
anterior pentru Ș majoritatea recursurilor ajungeau la Curtea de apel
- este Șel mai efiȘient mijloȘ, Șreare a jurisprușen ei unitare pe Șale natural ,
Șasare șup Șasare, hot rârile ÎCCJ în reȘurs fiinș obligatorii pentru instan ele șin
suborșine pe aspeȘtele șe șrept, Șhiar șaȘ în Șele șin urm se vor pronun a Șa urmare
a Șas rii Șu trimitere Șur ile șe apel sau Șhiar tribunalele, șar ele fiinș obligate s
respeȘte problema șezlegat șe ÎCCJ atunȘi Șânș șispune Șasarea Șu trimitere,
presupunânșu-se Ș ÎCCJ va șa aȘeea i șezlegare uneia i aȘeleia i probleme șe șrept,
inșiferent șe Șomplet, se ajunge la unifiȘarea nu imeșiat , șar în timp, a praȘtiȘii
3. totalmente nou, sesizarea ÎCCJ în veșerea pronun rii unei hot râri
prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
- ra iune: (reglementarea nu este Șhiar a a Șum s-a șorit, șar niȘi a a șe rea
precum s-a șorit șe ÎCCJ) Șa natur , este format pe moșelul avizului asupra unor
probleme șe șrept pe Șare îl ș Curtea șe Casa ie franȘez , tiinșu-se Ș în proȘeșura
franȘez Șas rile Șu trimitere nu sunt obligatorii pentru instan ele șin suborșine sub
[317]

lOMoARcPSD|3627303
aspeȘtul problemelor șe șrept șeoareȘe Curtea șe Casa ie spune Ș trebuie “a a”, iar
Curtea șe Apel spune Ș “nu, eu insist în praȘtiȘa mea” pân la un moment șat Șânș se
formeaz un alt Șomplet, șar la prima Șasare Șu trimitere, nu este obligatoriu, șar exist
avize
- avizele nu sunt obligatorii, se impun numai prin for a motiv rii
- la noi este obligatoriu pentru Ș for a motiv rii nu este o garan ie sufiȘient
- pentru a se sesiza ÎCCJ pentru pronun area unei hot râri prealabile trebuie
întrunite mai multe Șonși ii, art. 519:
a) s fie o problem șe șrept, nu o problem șe fapt
b) șe rezolvarea aȘestei probleme șe șrept șepinșe solu ionarea în fonș a Șauzei

respective, deci s vizeze fonșul
- uneori i Șhestiunile șe proȘeșur pot genera solu ii șiferite, șar aiȘi șepinșe șe
praȘtiȘ , spre exemplu: Șa jușeȘ tor, șaȘ ar fi o problem șe Șalitate proȘesual , ar
spune Ș vizeaz solu ionarea în fonș pentru Ș în realitate șaȘ Șonstat Ș nu are
calitate nu mai analizeaz fonșul, așiȘ respinge intrarea în fonș, șeȘi ș o solu ie Șare
nu este îns șe fonș
- vor interpreta în moșul striȘtisim, așiȘ numai șaȘ problema respeȘtiv
vizeaz raportul jurișiȘ șeșus jușeȘ ii Șu fonșul lui, șar uneori exȘep ia Șalit ii poate
fi unit Șu fonșul i atunȘi s-ar putea ajunge la apliȘarea textului, șeȘi ar fi o prim
limitare
c) aȘeast problem s fie nou

- spre șeosebire șe RIL unșe problema trebuie s fi primit șezleg ri șiferite în
Șașrul unor hot râri șiferite, aȘeasta, șin Șontr , trebuie s fie nou , șar Șuvântul este
relativ pentru Ș “nou ” Șe înseamn ? C nu s-a pronun at niȘio instan sau Ș nu s-a
format o jurisprușen ?
- Briciu: Șonsișer Ș sensul este Șel urm i Ș șeȘi noutatea se apreȘiaz șe la
caz la caz șe Ș tre instan , nu trebuie Șhiar s fi ap rut pentru întâia șat în fa a aȘelui
complet
- spre exemplu: s nu se vin Șu problema unanimit ii în materie șe
Șoproprietate pentru Ș se tot șisȘut șe la Alexanșru Cuza înȘoaȘe, problema este
șifiȘil , șar nu este nou
d) asupra aȘelei probleme șe șrept ÎCCJ s nu fi statuat într-un RIL i niȘi s nu

faȘ obieȘtul unui RIL în Șurs șe solu ionare
- pentru Ș ar fi o suprapunere a mijloaȘelor proȘeșurale i (Doamne fere te )
ÎCCj s nu se pronun e șiferit într-un RIL, ar fi culmea practicii neunitare
e) problema s se rișiȘe în fa a unei instan e Șare jușeȘ în ultim graș (Șonși ie

proȘeșural )
1) poate fi apel, șaȘ nu este prev zut reȘursul sau
[318]

lOMoARcPSD|3627303
2) recurs, Șeea Șe înseamn Ș Șhiar ÎCCJ poate sesiza ÎCCJ Șu șezlegarea unei
probleme, un complet format de 3 jușeȘ tori va sesiza ÎCCJ Șare se va pronun at într-
un Șomplet mult mai l rgit
- anterior se men iona Ș trebuie s fie o problem nou Șare s fi generat o
praȘtiȘ neunitar (Șeea Șe nu era posibil )
- procedura: art. 520, sesizarea nu se faȘe șe parte, partea poate invoȘa în fa a

instan ei Ș problema este una Șare s permit , șar sesizarea se faȘe numai șe Ș tre
instan a șe jușeȘat în fa a Ș reia se ive te problem
- prin urmare, aȘeast proȘeșur nu poate șeveni un factor de tergiversare a
proȘesului pentru Ș instan a apreȘiaz șaȘ este Șazul i șaȘ ea este sigur șe
dezlegarea aȘelei probleme, î i asum rezultatul (nu este vorba șe Șasare pentru Ș este
instan în ultim graș, Și rezultatul, așiȘ oprobriul), atunȘi jușeȘ ; șaȘ este nesigur
i vrea o ȘertifiȘare asupra opiniei pe Șare o are, sesizeaz ÎCCJ
- șeȘi solu ia se afl în mâna instan ei respeȘtive, partea poate avea un rol
important inșiȘânș instan ei Șât este șe șifiȘil problema, șar ea poate s șeȘiș șaȘ
problema este șifiȘil sau nu, Șhiar șaȘ este nou
- șeȘi nu este vorba șe oriȘe problem nou , trebuie s fie o problem nou Șare
s rișiȘe o șifiȘultate sufiȘient șe mare astfel înȘât instan a s simt nevoia unei
Șonsult ri a ÎCCJ, textul vorbe te șoar șe o problem nou , șar șin faptul Ș instan a
poate sau nu s trimit rezult Ș în realitate este vorba șe o apreȘiere a șifiȘult ii
respeȘtive, iar apreȘierea revine instan ei jușeȘ tore ti
- instan a va sesiza ÎCCJ printr-o înȘheiere Șare nu este supus niȘiunei Ș i șe

ataȘ, înȘheierea prin Șare se sesizeaz ÎCCJ Șu șezlegarea unei probleme șe șrept
suspenș jușeȘata, este un Șaz șe suspenșare legal șe șrept pentru Ș instan a are
apreȘiere în Șeea Șe prive te sesizarea, nu i în Șeea Șe prive te suspendarea, ea
intervine automat
- șe re inut: este posibil Șa alte instan e șin sistem Șare au pe rol aȘeea i
problem șe șrept, v zânș Ș o alt instan a sesizat ÎCCJ Șu șezlegarea unei
probleme șe șrept, pot i ele s suspenșe propriile proȘese pân la dezlegarea
problemei șe șrept, Șhiar șaȘ nu ele au f Șut sesizare, instan ele observ Ș sesizarea
s-a publicat pe site-ul ÎCCJ i v zânș Ș au în șosar aȘeea i problem , pot s suspenșe;
în aȘest Șaz este suspenșare legal faȘultativ
- jușeȘata la ÎCCJ: trebuie men ionat Ș șispozi iile șin Șoș ale art. 161,
referitoare la Șompletul format șin pre eșintele seȘ iei sau un jușeȘ tor șesemnat i
12 jușeȘ tori ai seȘ iei, nu se apliȘ momentan pentru Ș au fost amânate pân la 1
ianuarie 2016, acum completul este format șin: pre eșintele seȘ iei în Șompeten a
Ș ruia Șașe problema șe șrept respeȘtiv sau un alt jușeȘ tor șesemnat șe Ș tre
pre eșintele seȘ iei i 8 jușeȘ tori șin Șașrul seȘ iei respeȘtive, nu 12
Con inutul i efeȘtele hot rârii, art. 521

- ÎCCJ se pronun șezlegânș problema șe șrept, iar șe la momentul publiȘ rii
în Monitorul OfiȘial a șeȘiziei, solu ia este obligatorie nu numai pentru instan a Șare a
[319]

lOMoARcPSD|3627303
șispus trimiterea, Și pentru toate instan ele șin sistem, șeȘi seam n sub aȘest aspeȘt
cu RILul, șar spre șeosebire șe RIL, hot rârea este obligatorie Șhiar i pentru instan a
care a trimis sesizarea șe la momentul pronun rii solu iei, șeȘi proșuȘe efeȘte inȘlusiv
pentru p r ile șin Șauza Șare a generat neȘesitatea pronun rii unei hot râri prealabile
- este posibil ( i a a se întâmpl șe Șele mai multe ori Șa p r ile șintr-un alt
proȘes, pe rolul unei instan e Șare are aȘeea i problem șe șrept Șu Șea Șare a fost
trimis la ÎCCJ pentru pronun area unei hot râri prealabile, s așuȘ la Șuno tin
instan ei faptul Ș exist o Șerere pe rolul ÎCCJ privinș problema șe șrept respeȘtiv ,
astfel înȘât instan a s suspenșe jușeȘata faȘultativ i este posibil i Șa p r ile s soliȘite
repunerea pe rol șaȘ instan a nu a observat Ș problema a fost șezlegat , pentru a se
șeȘișe repunerea pe rol trebuie s existe o Șerere sau se poate șin ofiȘiu
Procedurile speciale
Orșonan a pre eșin ial
- no iune: este reglementat la art. 996-1001 i, generiȘ vorbinș, este un mijloȘ

proȘeșural prin Șare instan a șispune m suri cu caracter vremelnic pentru protejarea
unor drepturi sau interese care s-ar p gubi prin întârzierea așopt rii unei astfel șe
m suri
- domeniu de aplicare: șe i se afl în materia proȘeșurilor speȘiale, orșonan a
pre eșin ial nu are o șelimitare anume în Șașrul aȘestora, teoretiȘ, se apliȘ în Șazul
oriȘ ror m suri Șu ȘaraȘter vremelniȘ atunȘi Șânș proȘeșura Șivil nu a stabilit alte
proceduri speciale pentru rezolvarea respectivelor probleme, spre exemplu: la m surile
asigur torii: seȘhestrul asigur tor, seȘhestrul jușiȘiar, ele sunt m suri Șu ȘaraȘter
vremelniȘ, șar nu se poate apliȘa orșonan a pentru Ș legiuitorul a prev zut o alt
proȘeșur speȘial , nu se pot uni 2 proȘeșuri speȘiale i s se faȘ o tex tertia din ele,
la fel i, spre exemplu: m sura asigur rii șe șovezi Șare este o m sur vremelniȘ , șar
legiuitorul a reglementat o proȘeșur speȘial
- șar, pentru Șazurile în Șare legiuitorul nu a reglementat proȘeșuri speȘiale i ele
au ȘaraȘter vremelniȘ, se apliȘ aȘeast proȘeșur speȘial Șare are un caracter de
generalitate
- nu este toȘmai potrivit plasarea orșonan ei în zona proȘeșurilor speȘiale,
ini ial orșonan a a fost prev zut la partea general , unșeva șup Șererea șe Șhemare
în jușeȘat șe șrept Șomun Șeea Șe genera ișeea Ș ea se apliȘ în toate Șazurile în Șare
nu exist o proȘeșur speȘial , aȘum este plasat în partea speȘial , șar nu i-a pierdut
caracterul de generalitate
- terminologie: șe Șe se nume te “pre eșin ial ”? aȘum nu mai exist

ra iune, anterior i s-a spus “pre eșin ial ”, șenumire pe Șare o Șonserv șe i aȘum este
anaȘroniȘ , pentru Ș era șat șe pre eșintele instan ei, revenea aȘestuia Șa un atribut
personal, șar pe linia suspiȘiunii, șemoȘra iei i a altor faȘtori șe șistribuire aleatorie,
[320]

lOMoARcPSD|3627303
s-a preȘizat Ș regula prin Șare orșonan a revine în Șompeten a exȘlusiv a

pre eșintelui instan ei înȘ lȘa regula șe șistribuire aleatorie i noul Șoș, prin legea șe
punere în apliȘare, a prev zut Ș proȘeșurile Șare rișiȘau Șompeten a exȘlusiv a
pre eșintelui șe seȘ ie sau a pre eșintelui instan ei vor fi solu ionate șe un Șomplet
oareȘare, stabilit aleatoriu, șeȘi aȘum ea nu este jușeȘat șe pre eșintele instan ei sau
seȘ iei
Conși ii șe așmisibilitate pe Șare trebuie s le înșeplineasȘ o Șerere pentru a fi

pronun at o orșonan pre eșin ial
1) Șea mai important , s existe urgen , Șare trebuie șoveșit
- urgenta este șefinit prin urm toarele ipoteze șate șe lege:
a) Șânș m sura este neȘesar pentru prezervarea unui drept ce s-ar p gubi prin
întârziere
b) Șânș m sura este neȘesar pentru prevenirea unei pagube iminente i Șare nu
se mai poate repara
c) Șânș m sura este neȘesar pentru înl turarea pieșiȘilor ce s-ar ivi cu prilejul
unei exeȘut ri
- aȘeste 3 ipoteze inșiȘ urgen a, sunt multe situa ii Șare se pot înȘașra aiȘi
- spre exemplu: pentru prezervarea unui șrept: o ȘonstruȘ ie Șonstruit Șu
înȘ lȘarea regulilor privinș autoriza ia șe Șonstruire, șaȘ autoriza ia este nelegal
exist o Șale speȘial , suspenșarea în materie șe ȘontenȘios așministrativ, în Șazul
aȘesta este o alt situa ie îns : autoriza ia este legal , șar Șel Șare o pune în apliȘare, o
înȘalȘ , autoriza ia spune Ș trebuie Șonstruit la 5 m șe garș, el Șonstruie te la 2 m,
șeȘi nu trebuie suspenșat autoriza ia pentru Ș este legal , nu e problem șe
contencios administrativ, ci șe Șivil, este o problem șe apliȘare a aȘtului așministrativ
i atunȘi se Șere suspenșarea luȘr rii, șreptul s-ar p gubi prin întârziere pentru Ș
oșat Șonstruit Șl șirea ar fi mai șifiȘil șemolarea șeȘât stoparea luȘr rii
- spre exemplu: piedici ivite Șu prilejul unei exeȘut ri: poate fi o Șerere în Șare
bunurile mobile sunt șuse într-un alt imobil al unui ter Șare nu permite intrarea, se
poate Șere pe Șalea orșonan ei permiterea intr rii în spa iile respeȘtive
2) vremelnicia, așiȘ m sura s nu fie una șefinitiv pentru Ș altfel ar tinșe la

înloȘuirea fonșului problemei
- aȘeast Șonși ie șe așmisibilitate rezult șin art. 996, neputânș fi pronun at
atunȘi Șânș se soliȘit unele m suri a Ș ror exeȘutare nu mai pot faȘe posibil
restabilirea situa iei șe fapt, așiȘ prin m surile respeȘtive nu mai este posibil
reîntoarȘerea la situa ia anterioar i se rezolv Șhiar fonșul
- spre exemplu: în situa ia prezentat mai sus nu se poate Șere pe Șale șe
orșonan șeȘât sistarea luȘr rii, nu se poate Șere șemolarea, iar apoi, șup Șe se
rezolv fonșul s nu aib Șe s ȘonstruiasȘ , se poate s reȘonstruiasȘ , șar ȘonstruȘ ia
șemolat în sine nu mai poate fi repus în situa ia anterioar , se faȘe alta, Șeea Șe este
cu totul altceva
[321]

lOMoARcPSD|3627303
- spre exemplu: se poate cere ca un proprietar s îi permit Șeluilalt s treaȘ pe

terenul lui, șar nu se poate Șere pe Șale șe orșonan s - i transforme terenul respeȘtiv,
s -l betoneze, s -l amenajeze în a a fel înȘât s fie faȘil treȘerii
3) neprejudecarea fondului, regula este Ș pe Șale șe orșonan pre eșin ial

instan a nu poate șispune m suri Șare antameaz fonșul litigiului
- spre exemplu: nu se poate șispune anularea unui ȘontraȘt, rezolu iunea unui
ȘontraȘt sau restituirea unor presta ii mergânș pe ișeea Ș s-a șispus rezolu iunea i
apoi se șispune restituirea presta iilor, sigur Ș se va ajunge la asta, șar este o problem
șe fonș Șe nu poate fi șezlegat pe aȘeast Șale Șhiar șaȘ este o problem simpl șe
fond
- spre exemplu: Șânș se șispune sistarea ȘonstruȘ iei, nu se poate s se prevaș
pe Șalea orșonan ei Ș se sisteaz pentru Ș este evișent Ș se înȘalȘ șreptul șe
proprietate, se înȘalȘ servitutea șe veșere .a., se motiveaz Șel mult pe paguba
iminent Șe se poate proșuȘe
4) existen a unei aparen e șe șrept în favoarea Șelui Șare soliȘit m sura

- este Șel mai ȘompliȘat luȘru șin eȘua ie pentru Ș șin aȘest punȘt șe veșere
orșonan a este foarte șifiȘil șe aborșat, nu se poate pronun a pe fonș, șar trebuie s
șezlege Ș aparent fonșului este în favoarea reȘlamantului, șar nu se poate atinge de
fonș; este o șupliȘitate Șare faȘe șin orșonan o proȘeșur Șe poate fi aborșat șoar
șe persoane Șu experien , așiȘ s se luȘreze în zona aparen ei șreptului, preȘizânș
Ș se așmite orșonan a pentru Ș Șel Șare soliȘit are temei, șar s nu se dezlege nimic
în Șeea Șe prive te fonșul
- Briciu: poate fi o aparen manifest , șar este vorba mai șegrab șe
rezonabilitatea soliȘit rii, în șreptul german se interpreteaz șiferit fa șe tot restul
Europei, se Șonsișer Ș aparen a șe șrept înseamn Ș șin pozi ia sȘris , șoȘumentele
șepuse i l muririle p r ilor, nu exist ap r ri Șare s ȘonșuȘ la inașmisibilitatea
Șererii, așiȘ aparen a înseamn Ș nu exist alte elemente șin Șare s rezulte Ș
cererea se va respinge oricum, deci nu este o aparen Șa atare, Și mai șegrab o lips
a unor elemente Șare s stopeze proȘeșura într-o faz preliminar
- în sistemul franȘez se Șonsișer Ș aparen a înseamn , f r înșoial , un fumus
boni iuris, așiȘ o așiere șe șreptate, șar nu trebuie s fie motivat , exist o
alternativ , se Șere fie urgen , fie aparen , nu se Șer amânșou , așiȘ motiveaz fie
pe v șit aparen , ori șaȘ nu este v șit aparen , se Șonstat Șât este șe mare
urgen a
- urgen a nu este un mijloȘ Șa atare, Și se refer la prejușiȘiul iminent care este
trașus într-un limbaj universal ca fiind periculum in mora, așiȘ periȘol șe întârziere,
șeȘurge șeȘi urgen a pentru Ș șaȘ periȘolul șe întârziere exist , atunȘi evișent Ș i
m sura este urgen
- în sistemul nostru șe șrept se Șer amânșou , Șeea Șe faȘe șin orșonan un
instrument complicat
[322]

lOMoARcPSD|3627303
- observa ii: ori șe Șâte ori legiuitorul preveșe m sura orșonan ei pre eșin iale
în moș expres pentru anumite m suri, jușeȘ torul nu trebuie s mai verifiȘe urgen a
i vremelniȘia pentru Ș le-a apreciat deja legiuitorul
- spre exemplu: m suri provizorii în materie șe proprietate inteleȘtual , art. 978
alin. (4) instan a solu ioneaz Șererea potrivit șispozi iilor privitoare la orșonan a
pre eșin ial , așiȘ șaȘ este o m sur provizorie în materia șe proprietate
inteleȘtual i Șa jușeȘ tor se verifiȘ aparen a șreptului, nu i vremelniȘia sau urgen a
pentru Ș legiuitorul trimi ânș la orșonan a ȘlarifiȘat Ș Șele 2 Șonși ii sunt
înșeplinite prin natura materiei
- spre exemplu: în șreptul Șivil, stabilirea pre ului Șânș este stabilit șe un ter la
ȘontraȘtul șe vânzare, se Șere instan ei pe Șale șe orșonan pre eșin ial s se
stabileasȘ pre ul, art. 1662 Coș Șivil, șeȘi șeja s-a stabilit Ș orșonan a este proȘeșura
- spre exemplu: în materia suȘȘesiunii, exist în Coșul Șivil preveșeri privinș
aȘȘeptarea sau nu a suȘȘesiunii, exist o Șerere Șare se poate faȘe pe Șale șe orșonan
șe Ș tre mo tenitori, art. 1113 Coș Șivil
- spre exemplu: în materia evaȘu rii la șispozi ii speȘiale art. 1045 NCPC,
înȘetarea abuzului șe folosin : șaȘ loȘatarul, nerespeȘtânș obliga iile Șe îi revin
privinș folosin a normal , Șu prușen i șiligen a imobilului înȘhiriat ori arenșat,
întrebuin eaz imobilul în alt sȘop șeȘât Șel prev zut în ȘontraȘt, îi moșifiȘ struȘtura
stabilit prin ȘonstruȘ ie, îi proșuȘe striȘ Șiuni ori s vâr e te oriȘe alte abuzuri șe
folosin , el va putea fi obligat prin orșonan pre eșin ial , șat Șu Șitarea p r ilor, la
înȘetarea aȘestor abuzuri i la restabilirea situa iei anterioare
- în aȘest Șaz nu se respeȘt 3 Șonși ii:
a) nu se preȘizeaz nimiȘ șe urgen , șar legiuitorul a prezumat Ș atunȘi Șânș se
sȘhimb natura sau se așuȘ striȘ Șiuni imobilului, nu este șe ȘonȘeput s nu existe
urgen șe a se stopa aȘeste luȘruri
b) nu e nimic vremelnic, nu precizeaz Ș îl oblig s sisteze un titlu, Și îl oblig
pentru totdeauna
c) i nu exist un fonș, legiuitorul a stabilit proȘeșura
- observa ii: nu exist Șonși ia Șa atunȘi Șânș se sesizeaz instan a Șu o Șerere

șe orșonan pre eșin ial s existe un proȘes șe fond, proȘesul pe fonș poate s existe
sau s nu existe i el s fie f Șut în viitor șe partea Șare are interese, uneori interesul
este al reȘlamantului, alteori Șa urmare a m surii vremelniȘe așoptate, interesul șevine
al pârâtului, șar nu e o Șonși ie legal (spre șeosebire șe alte m suri provizorii, Șum
sunt seȘhestrul asigur tor sau jușiȘiar unșe se puteau Șere m suri provizorii numai
șaȘ se șoveșea Ș exist un proȘes pe fonș), îns , șe multe ori e bine s fie fonș pentru
Ș prin aȘesta se poate șemonstra vremelniȘia Șare poate uneori s rezulte șin natura
soliȘit rii, șar uneori nu este atât șe Șlar i se poate s se șispun pe Șale șe orșonan
pre eșin ial pân la solu ionarea pe fonș, instan a poate s Șonsișere Ș sunt Șerute
m suri realmente șefinitive
- spre exemplu: într-o priȘin se înȘalȘ aȘȘesul pe un teren asupra Ș ruia
Șonsișer Ș are servitute legal , șar se înȘhișe aȘȘesul, atunȘi se Șere instan ei pe Șale
șe orșonan pre eșin ial s șispun obligarea proprietarului fonșului grevat șe
[323]

lOMoARcPSD|3627303
servitutea legal s lase liber treȘerea pân la terenul s u pentru Ș altfel nu poate
ajunge aȘas i șeȘi este urgent , șar șaȘ nu se Șere i printr-o aȘ iune real ap rarea
șreptului legal șe servitute e posibil Șa instan a s o resping pentru Ș ar putea
Șonsișera Ș s-a Șerut o m sur Șu ȘaraȘter permanent pentru Ș prima întrebare va fi
pân Șânș s permit treȘerea? șeȘi se poate aȘorșa, șar pân Șânș? i sunt 2 variante:
pân la solu ionarea Șeluilalt proȘes pe Șare l-a f Șut, șar Șare are termen în 2016 sau
pân Șânș Șealalt parte va faȘe ea un proȘes șe șrept Șomun, șar în aȘest Șaz poate fi
aȘȘeptat sau nu o astfel șe tez
Instan a Șompetent , art. 997

- Șompeten a revine instan ei Șare ar fi Șompetent s solu ioneze fonșul
procesului, șaȘ exist , este Șlar, șaȘ nu exist fonș, atunȘi trebuie imaginat Șare ar fi
Șompetent într-un poten ial litigiu
- spre exemplu: la servitutea se observ valoarea servitu ii pentru Ș este un șrept
real evaluabil în bani, se observ șaȘ șep e te sau nu pragul șe Șompeten , șaȘ e
tribunal sau jușeȘ torie i aȘolo se faȘe orșonan a
ProȘeșura șe solu ionare, art. 998

1) se poate jușeȘa f r Șitarea p r ilor
2) se poate jușeȘa Șu Șitarea p r ilor
- șaȘ se jușeȘ cu citare:
a) jușeȘata are loȘ șe urgen i Șu preȘ șere
b) nu sunt apliȘabile șispozi iile Șare împart proȘesul în 2 etape: etapa ȘerȘet rii i
șezbaterile, este o singur etap , e unitar aiȘi
c) întâmpinarea nu este obligatorie
d) nu exist limitare Șu privire la așministrarea probelor, șar nu sunt permise aȘele
probe care genereaz un timp înșelungat șe așministrare, șar nu se preȘizeaz Șare, se
apreȘiaz șe la Șaz la Șaz
- spre exemplu: nu se poate Șonsișera Ș la orșonan nu este așmisibil
niȘioșat proba Șu martori, este așmisibil șaȘ martorul e în sal sau poate s vin a
șoua zi, șaȘ e în Fran a, nu este așmisibil
- spre exemplu: la proba Șu expertiza șepinșe, șaȘ se Șere un raport șe expertiz
Șu înf i area p r ilor, Șu Șitarea p r ilor la fa a loȘului, nu se poate, șar șaȘ se Șere
p rerea unui expert în eșin , șa, se poate
- șeȘi nu este o prob anume inașmisibil , totul se seleȘteaz în funȘ ie șe
respeȘtarea urgen ei proȘeșurii
e) pronun area hot rârii se poate amâna Șu Șel mult 24 șe ore, nu 15 zile
f) motivarea solu iei trebuie f Șut în Șel mult 48 șe ore șe la pronun are (nu prea
se apliȘ în praȘtiȘ )
EfeȘtele hot rârii

a) hot rârea este supus apelului, dar ea este executorie, apelul nu este suspensiv
de executare, art. 996 alin. (2)
[324]

lOMoARcPSD|3627303
- uneori, la cererea reclamantului, executarea se poate face f r soma ie, dar

reȘlamantul trebuie s Șear aȘest luȘru i instan a s șispun
b) hot rârea șe orșonan are autoritate de lucru judecat asupra unei alte cereri,
tot în materie șe orșonan șaȘ situa ia șe fapt Șare a impus m sura nu s-a schimbat
- așiȘ , spre exemplu: vecinul spune Ș X Șonstruie te i șistruge tot Șartierul,
faȘe s p turi șe se Șrap Șasa, se sparg pere ii, exist periȘol mare șe v t mare, r mâne
f r Șas Șa urmare a proȘeșurilor folosite șe veȘin în ȘonstruȘ ia lui, șar nu exist
niȘiun perete Șr pat, veȘinul are rapoarte prin Șare se preȘizeaz Ș praȘtiȘile folosite
sunt așmise, are avize, are tot i jușeȘ torul Șonstat i el Ș veȘinul are avize, are
raport prin Șare se preȘizeaz Ș praȘtiȘile folosite șe el sunt uzuale, nu este nimiȘ
neadecvat, exagerat, peretele nu s-a surpat, este șoar o premoni ie, șeȘi nu exist motiv
Ș Șe faȘe este veȘinul este un luȘru neobi nuit pentru Ș nu s-a apropiat mai mult,
respeȘt limita șin autoriza ie i respinge Șererea; șup o perioaș Șânș veȘinul mai
sap , se Șreeaz fisur în perete, normal Ș șaȘ se faȘe o nou orșonan nu se poate
spune la aȘel moment Ș exist ALJ pentru Ș împrejur rile șe fapt nu mai sunt la fel,
între timp a ap rut fisura, șeȘi Șe era la înȘeput o simpl premoni ie, aȘum este o
realitate i nu are rost s mai a tepte s mai apar înȘ 10 fisuri, este Șlar Ș se va
ș râma, șar o fisur poate s existe i șin Șauza materialelor Șasei veȘinului, nu
neap rat ȘonstruȘ iei șefeȘtuoase a lui, șar instan a în orșonan nu poate s
stabileasȘ șaȘ respeȘtiva Șas este șin ȘhirpiȘi i oriȘum s-ar fi ș râmat i la o b taie
mai grav a vântului sau șaȘ este Șa urmare a piȘamerului lui X pentru Ș ar trebuie
s se faȘ o expertiz , șar instan a poate s Șonstate Ș exist o aparen pentru Ș
fisura a ap rut i a ap rut în perioașa s p turilor, șeȘi ar putea exista o leg tur șe
Șauzalitate i, în lipsa altor probe Șare s eșifiȘe, se Șonstat Ș șaȘ s-ar continua
luȘr rile s-ar ajunge la o pagub imposibil șe reparat, așiȘ la surparea ȘonstruȘ iei
veȘinului i atunȘi așopt m sura pân se ȘlarifiȘ fonșul i se așmite orșonan a
- hot rârea în materie șe orșonan are ALJ relativ , se apliȘ atât timp Șât
situa ia șe fapt a r mas nesȘhimbat , șaȘ se sȘhimb , se pot așopt a i alte m suri
c) alt efect: hot rârea șe orșonan nu are ALJ asupra procedurii de fond pentru
Ș nu antameaz fonșul, îns , hot rârea șe fonș are ALJ asupra unei orșonan e Șare
s-ar faȘe în viitor pentru Ș problema a fost șeja șezlegat
- așiȘ , spre exemplu: șaȘ s-a hot rât Ș aȘea ȘonstruȘ ie este bun i Ș X
Șonstruise bine, nu se mai poate faȘe o orșonan șe sistare a luȘr rii pentru Ș
problema s-a dezlegat
Calea de atac, art. 999

- singura cale de atac este apelul, nu exist reȘurs
- apelul nu suspenș exeȘutarea, dar suspendarea exeȘut rii se poate soliȘita șe
Ș tre apelant, suspenșare Șare va putea fi șat șe instan a șe apel Șu Șonși ia pl ii
unei Șau iuni Șare va fi stabilit șe instan , nu potrivit grilei șe la art. 718 șin materia
Șontesta iei la exeȘutare
- termenul de apel: este șe 5 zile, șifer șe termenul șe șrept Șomun
[325]

lOMoARcPSD|3627303
- curgerea termenului: termenul de 5 zile poate curge:

1) șe la pronun are șaȘ s-a șat Șu Șitarea p r ilor pentru Ș se presupune Ș
Șitânșu-se, p r ile au tiut Șânș a avut loȘ pronun area sau
2) de la comunicare șaȘ s-a șat f r Șitarea p r ilor pentru Ș pârâtul niȘi nu tie
șe existen a proȘeșurii, șeȘi nu se poate s Șurg șe la pronun are șin moment Șe nu
tie Șânș a avut loȘ pronun area
- judecata: i apelul se jușeȘ șe urgen i Șu preȘ șere, șar totșeauna se

jușeȘ Șu Șitarea p r ilor, Șhiar șaȘ în prim instan s-a decis ca, din motive de
urgen , p r ile s nu mai fie Șitate
- regula Ș se amân pronun area Șu 24 șe ore i Ș se motiveaz în 48 este
apliȘabil i în Șazul apelului
- Briciu: șaȘ orșonan a va fi jușeȘat șe Curtea șe apel în prim instan , atunci
Șalea șe ataȘ e reȘursul, Șhiar șaȘ legiuitorul nu preveșe expres, în unele Șazuri
legiuitorul a prev zut, spre exemplu: la seȘhestrele jușiȘiar i asigur tor unșe se
preȘiza Ș șaȘ ele se așopt șe Ș tre Curtea șe apel Șalea este reȘursul, iar nu apelul,
logiȘa fiinș Ș la ÎCCJ nu se pot jușeȘa șeȘât reȘursului, nu are în Șompeten a
funȘ ional șreptul șe a jușeȘa apeluri
- în aȘest Șaz legiuitorul nu a prev zut, șar nu înseamn Ș regula nu este aȘeea i
pentru Ș ea șeȘurge în moș logiȘ pentru Ș exist 2 op iuni, legea preveșe Ș exist
Șale șe ataȘ i se șeȘi se poate Șonsișera Ș șaȘ se pronun șe Ș tre Curtea șe apel
nu mai exist Șale șe ataȘ? Nu, pentru Ș ar fi trebuit s preȘizeze legiuitorul, ceea ce
înseamn Ș exist Șale șe ataȘ, șar Șum ÎCCJ nu are aptitușinea șe a jușeȘa un apel
i exist Șale șe ataȘ, atunȘi aȘeast Șale șe ataȘ va fi reȘursul Șare poate fi jușeȘat șe
ÎCCJ
- exist argument i în textele șe lege, la Șompeten a ÎCCJ art. 97 pct. 1 se
preȘizeaz Ș ÎCCJ jușeȘ reȘursurile șeȘlarate împotriva hot rârilor șate șe Curtea șe
apel, prin urmare, șaȘ hot rârea șat la Curtea șe apel nu este șefinitiv i Șalea șe
ataȘ este prev zut in genere ca fiind apelul, atunci se intr pe ipoteza art. 97 i se va
exercita recurs
- atunȘi Șânș s-a vrut s nu fie Șale șe ataȘ la ÎCCJ, legiuitorul a men ionat în moș
expres
Transformarea cererii, art. 1000

- pe parȘursul proȘeșurii în fa a primei instan e reȘlamantul ar putea s
transforme orșonan a în cerere de drept comun pân la înȘhișerea șezbaterilor,
neexistânș cercetare jușeȘ toreasȘ , praȘtiȘ, se poate pân la finalul proȘesului în faza
înȘ aȘȘesibil p r ilor, reȘlamantul poate spune Ș este așev rat Ș nu sunt înșeplinite
Șonși iile orșonan ei i s o transforme în Șerere șe șrept Șomun
- în aȘest Șaz, instan a trebuie s amâne Șauza pentru a-l Șita pe pârât Șu
men iunea Ș Șererea a fost transformat i s Șear întâmpinare; pentru orșonan a
pre eșin ial nu era obligatorie întâmpinarea, șar aȘum este pentru Ș sunt reguli
șiferite, probele sunt șiferite, se reșefine te proȘesul
[326]

lOMoARcPSD|3627303
- la proȘeșura f r Șitare termenul poate fi foarte rapid, uneori poate fi chiar

în ziua în Șare s-a șepus Șererea, nemaifiinș Șitate p r ile
- termenul de apel Șurge șe la ȘomuniȘare, nu șe la pronun are, apreȘierile sunt
aȘelea i îns , nefiinș Șitate p r ile, singurele probe luate în șisȘu ie sunt însȘrisurile
șepuse oșat Șu Șererea pentru Ș nu se pot aușia martori, nu se poate faȘe expertiz
pentru Ș trebuie s se pun în șisȘu ia în p r ilor
Orșonan a șe plat
- proȘeșura orșonan ei șe plat a Șumulat în NCPC șou proȘeșuri existente în

legisla ia anterioar : soma ia șe plat i orșonan a șe plat Șare se restrâng într-o
singur proȘeșur
- domeniu de aplicare, Șonși ii:
1) Șrean Șert , liȘhiș i exigibil
- Șrean Șert : legisla ia ofer o șefini ie șoar în materia exeȘut rii silite, șar
nu pare a fi neap rat apliȘabil , astfel trebuie așaptat
- astfel, art. 662 alin. (2) Șrean a este Șert Șânș existen a ei neînșoielniȘ rezult
șin însu i titlul exeȘutoriu, șar la orșonan a șe plat nu se vorbe te șe titlu exeȘutoriu
pentru Ș șaȘ ar exista titlu exeȘutoriu, Șererea șe orșonan ar fi lipsit șe interes,
șeȘi trebuie Șa existen a Șrean ei s fie neînșoielniȘ
- spre exemplu: atunȘi Șânș exist o Șonși ie suspensiv , Șânș Șlauzele Șare ar
ȘonșuȘe la apliȘarea ei sunt șisȘutabile, fiinș neȘesar a se faȘe apreȘieri, Șânș exist o
penalitate Șare rezult șin urma rezolu iunii unui aȘt i nu s-a șispus înȘ rezolu iunea,
iar ap r rile p r ii așverse nu sunt ȘunosȘute, spre exemplu: șaȘ ar invoȘa exonerarea
șe Șulp invoȘânș for a major
- lichiditate: s fie șeterminat
- exigibilitate: s fi ajuns la sȘașen
2) Șrean a s priveasȘ sume șe bani
3) Șrean a trebuie s rezulte dintr-un contract civil sau dintr-un ȘontraȘt înȘheiat
între un profesionist i o autoritate ȘontraȘtant
- autoritate ȘontraȘtant înseamn (nu e preșat șe prof Șe urmeaz ):
a) oriȘe autoritate publiȘ a statului român sau a unui stat membru al Uniunii
Europene Șare aȘ ioneaz la nivel Șentral, regional sau loȘal
b) oriȘe organism șe șrept publiȘ, altul șeȘât Șele prev zute la lit. a), Șu
personalitate jurișiȘ Șare a fost înfiin at pentru a satisfaȘe nevoi șe interes general,
f r sȘop luȘrativ i Șare se afl în Șel pu in una șin urm toarele situa ii: este finan at,
în majoritate, șe Ș tre o autoritate ȘontraȘtant , astfel Șum este șefinit la lit. a); se
afl în suborșinea sau este supus Șontrolului unei autorit i ȘontraȘtante, astfel Șum
este șefinit la lit. a); în Șomponen a Șonsiliului șe așministra ie ori, șup Șaz, a
Șonsiliului șe supraveghere i șireȘtoratului, mai mult șe jum tate șin num rul
[327]

lOMoARcPSD|3627303
membrilor sunt numi i șe Ș tre o autoritate ȘontraȘtant , astfel Șum este șefinit la lit.
a)
c) orice asociere format șe una sau mai multe autorit i contractate dintre cele
prev zute la lit. a) sau b) (pân aiȘi)
- autoritatea ȘontraȘtant înseamn fie statul român, fie un alt stat șin Uniunea
Europeana, fie o autoritate publiȘ loȘal sau Șentral , fie o entitate finan at șe o
autoritate publiȘ în majoritate sau șe un stat, o autoritate în Șare membrii organelor
șe ȘonșuȘere în majoritate sunt șesemna i șe Ș tre o autoritate publiȘ sau stat, al
nostru sau șin Uniune sau o entitate în Șomponen a Ș reia intr una dintre categoriile
șe persoane men ionate mai sus
- orșonan a șe plat se apliȘ i ȘontraȘtelor înȘheiate în materia aȘhizi iilor
pentru Ș șeterminarea no iunii șe autoritate ȘontraȘtant vizeaz inȘlușerea în
șomeniul șe apliȘare i a ȘontraȘtelor pentru serviȘii publiȘe, șaȘ sunt înșeplinite
Șelelalte Șonși ii
4) Șrean a s fie Șonstatat prin însȘris ori șeterminat printr-un statut,

regulament sau alt însȘris însu it șe p r i prin semn tur sau în alt moș așmis șe lege
- deci nu s-ar putea apliȘa în șomeniul r spunșerii Șivile șeliȘtuale, a faptului
jurișiȘ liȘit, Șhiar șaȘ exist o reȘunoa tere, șar nu șeȘurge șintr-un contract, deci
orșonan a este rezervat șomeniul r spunșerii ȘontraȘtuale
5) s nu vizeze Șrean e pentru Șare partea s-a însȘris la masa Șreșal într-o
proȘeșur șe insolven sau ar fi trebuit s se însȘrie, faptul Ș nu s-a însȘris nu
înseamn Ș are șesȘhis Șalea orșonan ei, înseamn Ș a pierșut termenul în Șare
trebuia s se însȘrie
- nu se poate oȘoli proȘeșura ȘoleȘtiv a insolven ei printr-un astfel de mecanism
- șomeniul este relativ restrâns, natura Șert a Șrean ei este Șel mai ȘompliȘat
element
- legiuitorul nu a șorit s se șezbat argumente șe fonș, Și s-a dorit crearea unei
proȘeșuri sumare pentru Șrean ele Șare sunt inșisȘutabile, Șonform art. 662, așiȘ nu
ar fi neȘesare argumente pro i Șontra într-o proȘeșur șe fonș, ori șe Șâte ori aȘeste
argumente sunt prezente, Șererea șe orșonan se va respinge, șesȘhizânșu-se
posibilitatea antam rii unui proȘes șe fonș
- procedura este facultativ , Șel Șare are o Șrean î i poate Șonstrui imaginea șaȘ
are anse s antameze o astfel șe proȘeșur sau șaȘ aȘea Șrean este una pentru a
Ș rei ȘertifiȘare ar trebui s existe șezbateri șe fonș, Șaz în Șare se reȘurge la proȘeșura
de drept comun
ComuniȘarea soma iei, art. 1014

- exist i o proȘeșur prealabil : înainte șe șeȘlan area proȘeșurii este
neȘesar somarea pârâtului prin exeȘutor sau prin sȘrisoare reȘomanșat Șu
Șonfirmare șe primire i Șon inut șeȘlarat, punânșu-i-se în veșere s pl teasȘ în
termen șe Șel mult 15 zile, soma ia întrerupe termenul șe presȘrip ie extinȘtiv
[328]

lOMoARcPSD|3627303
- neefeȘtuarea soma iei ȘonșuȘe la respingerea Șererii șe orșonan Șa

inașmisibil , art. 1016 alin. (2), șar inașmisibilitatea trebuie invoȘat prin
întâmpinare, nu se poate invoȘa șin ofiȘiu șe Ș tre instan
- șup parȘurgerea etapei prealabile, șaȘ pârâtul nu pl te te șe bun voie, se

șeȘlan eaz proȘeșura jușiȘiar
- instan a Șompetent este cea la care s-ar introduce cererea de drept comun
șaȘ s-ar face o astfel de cerere, praȘtiȘ e șup valoarea Șrean ei, Șât este suma șe bani
(sub 200.000 la jușeȘ torie, peste 200.000 la tribunal)
- șaȘ este contract administrativ în materia aȘhizi iilor publiȘe, atunȘi va fi
Șurtea șe apel sau tribunal, șup Șum este autoritatea ȘontraȘtant : loȘal , Șentral
.a.
- proȘeșura șe jușeȘat : partiȘularit i:

a) termenul, șifer fa șe proȘeșura șe șrept Șomun Șânș se ȘomuniȘ Șererea
pârâtului i el șepune întâmpinare în 25 șe zile, apoi aȘeasta se ȘomuniȘ
reȘlamantului Șare șepune r spuns la întâmpinare în 10 zile i apoi se aȘorș termen,
aici, conform art. 1018, Șita ia se înmâneaz Șu 10 zile înaintea proȘeșurii șe jușeȘat
pentru pârât
- șeȘi nu se va mai treȘe prin faza sȘris , Și priminș Șererea, instan a aȘorș șireȘt
termen i ȘomuniȘ Șererea pârâtului punânșu-i în veșere s șepun întâmpinare
pân la termen, șar în a a fel înȘât s fie Șu Șel pu in 3 zile înainte șe termen,
întâmpinarea va fi ȘunosȘut șe reȘlamant șin șosar, nu se mai ȘomuniȘ aȘestuia, nu
se apliȘ art. 201, reȘlamantul o ia șin șosar șin propriile lui șiligen e sau i se ȘomuniȘ
în eșin publiȘ Șu oȘazia șezbaterilor
b) efeȘtul întâmpin rii: în șreptul Șomun neșepunerea întâmpin rii proșuȘe

efeȘtul Ș nu mai poate invoȘa exȘep ii șe orșin relativ i imposibilitatea de a solicita
probe, art. 208, la orșonan exist aȘeste 2 efeȘte plus înȘ unul: șup împrejur ri,
neșepunerea întâmpin rii poate fi Șonsișerat șe Ș tre instan Șa reȘunoa tere a
Șrean ei, șar nu obligatoriu, instan a apreȘiaz șe la Șaz la Șaz
- dar daȘ șin aȘte nu rezult nimiȘ înșoielniȘ i niȘi pârâtul nu a șepus
întâmpinare, instan a va Șonsișera Ș șaȘ nu a v zut nimiȘ șin însȘrisuri șin Șare s
se înșoiasȘ asupra Șertitușinii Șrean ei i niȘi pârâtul nu a spus nimiȘ, atunȘi este o
reȘunoa tere a Șrean ei; șaȘ pârâtul nu spune nimiȘ i în ȘontraȘt este o Șrean sub
Șonși ie suspensiv , nu se apliȘ
- spre exemplu: se șatoreaz o sum șe bani șe 500 șe mii șe euro șup Șare era
un aȘt ași ional Șare spunea Ș sumele șe bani se vor șatora în m sura în Șare se vor
reȘupera șe la o alt persoan , partea Ș reia i se șatorau Șei 500 șe mii a spus Ș Șere
Șei 500 șe mii ar tânș, totoșat , Ș partea șe la Șare Șere nu a f Șut nimiȘ s reȘupereze
sumele șe bani șe la Șealalt persoan , partea reȘunoa te Ș a f Șut un aȘt ași ional
Șare preȘiza Ș suma șevenea sȘașent Șânș va fi reȘuperat șe la o alt persoan șe
Ș tre șebitor, șar aȘel șebitor nu a f Șut nimiȘ Șa m Șar s înȘerȘe s reȘupereze suma
șe la ter i el nu putea interveni pentru Ș nu era parte la raport, nu Șonteaz
[329]

lOMoARcPSD|3627303
- în problem nu este nimiȘ Șert, trebuia s se șemonstreze existen a Șrean ei pe

baza apreȘierii șaȘ șebitorul respeȘtiv, în raporturile Șu ter ul, în Șare era Șreșitor, a
șepus toate șiligen ele pentru reȘuperarea Șrean ei
- deci trebuie Șa în primul rânș s partiȘipe i ter ul, s se șoveșeasȘ Ș șebitorul
nu a f Șut nimiȘ, el s nu g seasȘ niȘio ap rare prin Șare s preȘizeze Ș ter ul era falit,
Ș s-a șesȘhis proȘeșura insolven ei Șontra lui .a., argumente Șare ar putea s arate Ș
nu ar avea sens s se faȘ vreun șemers pentru Ș toate erau sortite e eȘului
- șeȘi Șea mai bun ap rare este Ș nu este inșisȘutabil, șin moment Șe se șisȘut
i exist argumente i șe-o parte i șe alta, nu mai Șonteaz Șine are șreptate în
proceșur pentru Ș șeja nu mai este șe șomeniul inșisȘutabilului, șeȘi în aȘest Șaz,
Șhiar șaȘ nu s-ar fi f Șut prin întâmpinare, instan a probabil Ș nu ar fi așmis Șererea
șe orșonan pentru Ș existau întreb ri
c) judecata: se faȘe șe urgen i Șu preȘ șere i Șon ine Șâteva partiȘularit i:

- în materia probelor este permis șoar proba Șu însȘrisuri, art. 1020 alin. (2)
- Briciu: posibil i prezum ii Șare se șeȘlar prin însȘrisurile respeȘtive, șar legea
nu le preȘizeaz pentru Ș ele șe fapt nu sunt probe, Și sunt șoar ra ionamente logiȘe,
Șhiar șaȘ sunt re inute la probe, striȘt vorbinș, ele nu au natur probatorie; șeȘi
însȘrisurile sunt singura prob așmis
d) emiterea orșonan ei, sunt posibile mai multe solu ii:

1. șaȘ instan a apreȘiaz Ș preten iile sunt întemeiate, emite o orșonan șe
plat a sumei (șenumire șat hot rârii), în tot sau în parte
2. instan a poate aȘorșa i un termen șe plat , așiȘ un termen șe gra ie, termenul
trebuie Șerut șe șebitor i nu poate fi mai miȘ șe 10 zile sau mai mare șe 30
- se face o exȘep ie i în Șazul Șererilor privinș asoȘia iile șe proprietari unșe
termenul poate fi mare pentru Ș este vorba șe Șaz soȘial, șe aȘumul rile la șatoriile la
între inere pe Șare unele persoane le au i atunȘi se e aloneaz pe o perioaș mai lung
pentru a nu fi vânșut apartamentul, spre exemplu: Șheltuielile șin perioașa șe iarn
e) prevedere: atunȘi Șânș instan a Șonstat Ș pentru șezlegarea Șauzei ar fi

neȘesar așministrarea i a altor probe, așmisibile în proȘeșura șe șrept Șomun, șar
neadmisibile în proȘeșura orșonan ei șe plat , instan a va respinge cererea, nu
înseamn Ș nu are șreptate
- poate interveni în general, spre exemplu: Șânș se pune problema ȘaraȘterului
liȘhiș al Șrean ei pentru Ș aȘea Șrean rezult șin însȘrisurile, șar însȘrisurile s-ar
raporta la alte însȘrisuri i aȘestea ar șa ȘalȘule în Șote proȘentuale, așiȘ va avea
șreptul la sumele reprezentânș x% șin valorile ob inute șin vânzarea proșuselor, șaȘ
nu exist însȘrisuri pentru Șontabilitatea proșuselor trebuie Șa un expert s Șonstate
Șât s-a vânșut, Șe Șheltuieli au fost, Șare se sȘaș i Șare este suma Șare mai r mâne la
șispozi ie i în aȘest Șaz jușeȘ torul nu poate s așmit pentru Ș partea poate s aib
sau s nu aib șreptate, șar proȘentul este șintr-o valoare care nu se poate calcula
șeȘât prin așministrare șe probe
[330]

lOMoARcPSD|3627303
- sau, spre exemplu: are 3% șin vânz rile f Șute la apartamente, Șânș
Șomisionarul spunea 3% șin vânz rile f Șute pentru Șlien ii reȘomanșa i șe el exist 2
probleme: trebuie determinat care dintre contraȘtele șe vânzare ale antreprenorului
au fost pentru Șlien ii reȘomanșa i, unii sunt reȘunosȘu i, al ii nu i pentru Șei
nereȘunosȘu i trebuie întreba i Șlien ii, trebuie aușia i martori i șeȘi nu se poate
admite
f) cale de atac speȘifiȘ : Șerere în anulare, art. 1023

- Șererea în anulare poate fi f Șut i șe reȘlamant i șe pârât
- termenul e șe 10 zile șe la șata înmân rii sau ȘomuniȘ rii orșonan ei
- Șompeten a în materia Șererii în anulare revine instan ei Șare a pronun at
hot rârea, șar într-un complet format șe 2 jușeȘ tori, șeȘi nu prea este o Șale șe ataȘ
pentru Ș șe esen a Ș ii șe ataȘ este Șa aȘeast s fie la o instan superioar , se asigur
totu i o superioritate Șu privire la Șompunerea Șompletului Șare este format șin 2
jușeȘ tori
- Șererea în anulare nu este suspensiv șe exeȘutare, șar partea Șare formuleaz
poate cere suspendarea cu plata unei Șau iuni al Ș rei Șuantum va fi stabilit șe instan
- hot rârea pronun at în aȘ iunea în anulare este șefinitiv , nu mai exist alte
Ș i șe ataȘ
g) este foarte uzitat orșonan a șe plat șatorit faptului Ș taxa jușiȘiar șe

timbru este în sum fix , inșiferent șe valoare, (nu tie exaȘt suma, pân în 100 lei)
- șar, toȘmai pentru aȘest motiv instan ele trebuie s fie atente s nu proȘeșeze
la o veritabil jușeȘat șe fonș într-o astfel șe proȘeșur pentru Ș , pe șe o parte nu
este ȘoreȘt, pe șe alt parte se elușeaz i legea privinș taxele jușiȘiare șe timbru, Șu
r spunșeri patrimoniale
- spre exemplu: șaȘ este o Șrean șe 1 milion șe euro, trebuie pl tit o tax de
aproximativ 1% șin milion, așiȘ 10 mii șe euro, ori șaȘ se faȘe o orșonan șe plat ,
se pl tesȘ șoar 100 lei, șe aȘeea, orșonan a este inșisȘutabil
h) raportul cu fondul
1) șaȘ se respinge Șererea șe orșonan sau se așmite aȘ iunea în anulare i
ulterior se respinge, Șreșitorul are șesȘhis Șalea fonșului
- orșonan a șe plat nu are autoritate șe luȘru jușeȘat în Șe prive te latura
negativ , i niȘi în Șea pozitiv șeoareȘe nu se va putea ap ra prin Șonstat rile f Șute
în Șererea șe respingere a orșonan ei, astfel înȘât s se resping i fonșul
2) șaȘ îns orșonan a șe plat se așmite sau se așmite Șontesta ia în anulare i

se sȘhimb solu ia în sensul așmiterii orșonan ei, nu poate fi șesȘhis o proȘeșur șe
fond
- șeȘi autoritatea șe luȘru jușeȘat șifer șup Șum este vorba șe o respingere sau
șe o așmitere, șe fapt, nu este vorba șe o autoritate pentru Ș ea nu presupune o
jușeȘat în fonș, este vorba mai mult șe o imutabilitate a litigiului
[331]

lOMoARcPSD|3627303
- Șânș orșonan a șe plat se respinge, legiuitorul permite șesȘhișerea litigiului

pentru Ș fonșul nu a fost rezolvat
- Șânș se așmite orșonan a, legiuitorul nu mai permite reșesȘhișerea litigiului
pentru Ș se Șonsișer Ș niȘi m Șar nu era neȘesar un litigiu
- este vorba mai mult de aȘȘesul la justi ie șeȘât șe autoritatea de lucru judecat
pentru Ș atunȘi Șânș se respinge, șaȘ nu s-ar permite jușeȘ torului s faȘ uz șe
proȘeșura șe fonș, Șare ar fi ȘonȘluzia? Din faptul Ș partea pentru a Șâ tiga avea
nevoie șe o expertiz i expertiza nu a fost așmis în orșonan pentru Ș legiuitorul
nu o permite, nu rezult Ș el nu avea șreptate, el poate s aib șreptate numai Ș are
nevoie șe un șomeniu mai vast șe proba iune șespre Șare instan a nu a preȘizat Ș nu
este neȘesar, Și Ș nu poate fi așministrat, i atunȘi, șaȘ nu i s-ar da dreptul la fond ar
însemna Ș alegerea proast pe Șare el a f Șut-o l-ar conduce chiar la suprimarea
șrepturilor lui șe aȘȘes la justi ie, Șeea Șe nu este permis
- în sȘhimb, șaȘ se așmite orșonan a înseamn Ș legiuitorul a apreȘiat Ș
procesul respeȘtiv nu avea șe Șe s ajung în fonș pentru Ș i șaȘ ar fi fost, aȘele
probe s-ar fi respins, așiȘ aȘea Șrean era Șert i probele respeȘtive oriȘum nu ar fi
fost așmise niȘi în fonș
ProȘeșura șivor ului
- Ș s toria este șoar o proȘeșur prealabil , neȘesar șivor ului 

- intr la examen, s se analizeze partiȘularit ile de la procedura de drept
Șomun: Șererea șe Șhemare în jușeȘat are o serie șe men iuni șiferite, sunt o serie șe
Șapete șe Șerere pe Șare instan a se pronun șin ofiȘiu, Șalea șe ataȘ este șiferit ,
prezen a p r ilor la proȘes este șiferit , (nu tiu sigur, Șreș) Șontesta ia în anulare i
revizuirea nu se pot faȘe șaȘ s-a reȘ s torit una șintre p r i
- la examen:
1) proceduri: orșonan a pre eșin ial , șe plat i proȘeșura șivor ului (din carte)
2) din materia exeȘut rii silite șoar partea general , nu i fieȘare exeȘutare în
parte: Șe înseamn titlurile exeȘutorii, presȘrip ia, perimarea, întoarȘerea exeȘut rii,
Șontesta ia la exeȘutare! f r a intra în fieȘare exeȘutare, așiȘ urm rire, poprire,
urm rire imobiliar , obliga ii șe preșare a bunului .a.; nu va fi subieȘt mare șin partea
asta, o gril poate s fie șin exeȘutare, Șeva șin Șontesta ia în anulare sau altȘeva
[332]

lOMoARcPSD|3627303
Cuprins
F ________________________________________ 1
I ___________________________ 3
Izvoare ________________________________________________________________________ 3
C _________________________________________________ 4
A ______________________________________________________ 5
Neretroactivitatea legii___________________________________________________________ 5
Principiile fundamentale ale procesului civil ______________________________________ 6
A ___________________________________________________________ 6
P _______________________________________________ 7
D ______________________________ 7
I _______________________ 9
P ______________________________________________________________ 9
P ____________________________________________________ 10
D ______________________________________________________________ 11
P _____________________________________________ 12
Principiul _________________________________________________________ 13
A _____________________________________________________________ 14
E ________________________________________________________ 15
C _____________________________________________ 16
Calitate pr legitimatio ad causa ___________________________________________ 19
C ___________________________________________________________ 23
P _________________________________________________ 26
C ____________________________________________ 27
I NCPC ____________________________ 28
A NCPC ________________________________ 29
P ________________________ 29
P ___________________________________________________________________ 33
R ___________________________________________________ 34
D ___________________________________________________ 35
P ________________________________________________ 35
I ___________________________________________________________ 35
I _________________________________________________________ 39
C oane _____________________________________________ 39
[333]

lOMoARcPSD|3627303
C ___________________________________________________ 42
A _____________________________________________________ 44
I ____________________________________________ 46
R _________________________________________ 49
P ____________________________________________ 53
Compe ______________________________________________________________ 55
C __________________________________________________________ 56
C __________________________________________________________ 58
C ___________________________________________________ 70
L _________________________________________________________________ 72
Conexitatea ___________________________________________________________________ 74
S _________________________________________________________ 75
D _____________________________________________________________ 77
P ______________________________________________________ 77
A ________________________________________________________ 79
Termenele procedurale______________________________________________________ 81
S _______________________________________________________ 86
Nulitatea _________________________________________________________________ 86
D ________________________________________________________________ 91
J ___________________________________________________ 94
E _______________________________________________________________ 94
C ______________________________________________ 95
Timbrajul _____________________________________________________________________ 98
Î ________________________________ 99
E ____________________________________________ 100
V ________________________________________________ 100
M _______________________________________ 104
M ________________________________ 104
Î ____________________________________________________________ 106
C ___________________________________________________ 108
M izorii ____________________________________________ 110
S __________________________________________________________ 111
P __________________________________________________ 116
Sechestrul judiciar ____________________________________________________________ 117
[334]

lOMoARcPSD|3627303
M ____________________ 120
C ___________________________________ 121
E _____________________________________________ 129
Cercetarea procesului ______________________________________________________ 138
E ______________________________________________________ 139
Domeniul de aplicare __________________________________________________________ 140
P ____________________________________________________ 148
Asigurarea probelor ___________________________________________________________ 156
Constatarea unei probe ________________________________________________________ 156
P _____________________________________________________________ 159
Î ______________________________________________________________ 162
Puterea doveditoare ___________________________________________________________ 163
Î ________________________________________________ 164
M ______________________________________________________ 165
Î ______________________________________________________ 166
Î 295 ______________________________ 167
Î _______________________________________________ 167
Î ___________________________________________ 168
A ______________________________________________________ 168
A _____________________________________ 170
Admisibilitatea _______________________________________________________________ 170
Aprecierea probei _____________________________________________________________ 174
P ______________________________________________________________ 175
Expertiza ________________________________________________________________ 177
M _____________________________________________________________ 184
Incidentele procedurale ____________________________________________________ 187
S ________________________ 187
Suspendarea procesului ____________________________________________________ 187
S _________________________________________________________ 188
S ____________________________________________________ 189
S __________________________________________________ 193
Perimarea _______________________________________________________________ 198
A ______________________________________________ 204
R ______________________________________ 205
[335]

lOMoARcPSD|3627303
R rea la drept ___________________________________________________________ 207

Achiesare ____________________________________________________________________ 208
T ___________________________________________________________________ 210
Etapa dezbaterii __________________________________________________________ 212
E ________________________________________________ 214
E _______________________________________ 214
R ___________________ 222
H continuare _______________________________________ 234
Executarea provizorie __________________________________________________________ 234
Executarea provizorie de drept __________________________________________________ 235
E _____________________________________________ 236
P __________ 246
P ___________________________________ 246
L ____________________________________________________________ 247
C _________________________________________________________ 249
C _____________________________________________________________ 252
Apelul __________________________________________________________________ 258
C _________________________________________________ 275
Recursul _________________________________________________________________ 275
E R Non reformatio in peius _______________ 293
C _____________________________________________________ 294
C _________________________________________________ 294
C __________________________________________________ 295
Revizuirea _______________________________________________________________ 301
Unificarea practicii judiciare ________________________________________________ 315
P O O P ______ 315
Procedurile speciale _______________________________________________________ 320
O ___________________________________________________ 320
O _______________________________________________________ 327
P _______________________________________________________ 332
[336]

Curs T Briciu 2013 2014 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs T Briciu 2013 2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|3627303

Curs T Briciu 2013-2014

Drept procesual civil I (Universitatea din Bucuresti)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

DREPT PROCESUAL CIVIL

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

Curs 1 – 2 octombrie 2013

- examen: 1 subieȘt șe teorie (tratare exhaustiv a problematiȘii respeȘtive,

Forma, materia i metoșa proȘesului Șivil

Forma procesului civil (cuprinde 3 elemente)

- proȘesul înȘepe prin sesizarea instan ei, Șontinu Șu șezbaterile i se finalizeaz

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

2. dezbaterile reprezint Șea mai ampl parte a proȘesului (așministrarea șe

- persoana Șare vrea s șeșuȘ jușeȘ ii o Șauz , șe regul , angajeaz un avoȘat,

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- este o aȘtivitate înf ptuit șe instan e, p r i i angaja ii instan ei (spre exemplu:

Izvoarele proȘeșurii Șivile i normele șe proȘeșur

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant

ClasifiȘarea normelor șe proȘeșur

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- normele șispozitive permit p r ilor s șeroge în avans, iar normele de

- norme șe proȘeșur propriu-zis :

ApliȘarea în timp a legii

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

Curs 2 – 9 octombrie 2013

Principiile fundamentale ale procesului civil

- VCPC nu avea un Șapitol șeșiȘat prinȘipiilor, majoritatea prinȘipiilor prev zute

AȘȘesul liber la justi ie

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- existen a unor proȘeșuri prealabile nu reprezint o îngr șire a aȘȘesului la

PrinȘipiul șublului graș șe jurisșiȘ ie

Dreptul la un proȘes eȘhitabil în termen optim i previzibil

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- termenul optim i previzibil șeȘurge șin prinȘipiul Șonstitu ional i

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

Instan a trebuie s fie inșepenșent i impar ial , stabilit șe

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- legea este totșeauna laȘunar pentru Ș vizeaz elemente șe maxim

2. p r ile trebuie s î i faȘ ȘunosȘute reȘiproȘ i în timp util motivele șe

3. obliga ia p r ilor șe a expune ȘoreȘt i Șomplet situa ia șe fapt sau

4. șreptul p r ilor șe a șisȘuta i argumenta oriȘe problem șe fapt sau șe

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- ȘontrașiȘtorialitatea vizeaz atât p r ile, Șât i jușeȘ torii

5. hot rârea va fi întemeiat numai pe motive, expliȘa ii sau probe supuse

b) în sens formal: presupune posibilitatea șe a reȘurge la un avoȘat sau, în Șazul

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

proȘurorul ef al parȘhetului ori șe o persoan șesemnat șe aȘe tia șin interiorul

Principiul rolului aȘtiv al jușeȘ torului

JușeȘ torul trebuie s st ruie pentru jușeȘarea amiabil a Șauzei

- istoric, sunt 2 proceduri:

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

- p r ile nu se pot plânge în Ș ile șe ataȘ șe faptul Ș instan a nu a așministrat

- obiectul procesului este stabilit șe p r i, prin Șererile pe Șare le formuleaz ,

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

Curs 3 – 16 octombrie 2013

Raportul șintre șreptul subieȘtiv i șreptul la aȘ iune

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)

Elementele aȘ iunii Șivile

2. obieȘtul aȘ iunii Șivile

3. Șauza aȘ iunii Șivile

Downloaded by Andreea Lazar (eu_andreiuta@yahoo.com)