Sunteți pe pagina 1din 34

E

SUBIECTE NEUROLOGIE

SUBIECTUL 1

a)Educatia pacientului cu afectiuni neurologice

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice constă în educație


sanitară,participare la efectuarea actelor de investigare clinică și participarea la efectuarea
tratamentului

V
Educația sanitară

Profilaxie primară

-Evitarea stresului, suprasolicitării unor organe


-Excesele alimentare, alcoolice
-Combaterea sedentarismului, obezitate, fumat
-Prevenirea traumatismelor cranio-cerebrale, vertebrale sau leziuni ale nervilor periferici
-Prevenirea microtraumatismelor în unele profesii
-Educarea gravidelor pentru evitarea tutunului, alcoolului, contactul cu persoane
purtătoare de agenții infecțioși (la rubeolă)
-Consilierea familiilor în care un partener are o boală cu transmitere
Profilaxie secundară
-Terapie corespunzăto are a aterosclerozei
-Valvulopatii
-Tratare corectă a traumatismelor craniocerebrale, a malformațiilor, parazitozelor
-Tratarea stărilor toxice sau infecțioase

A
-Evitarea hipertermiei prelungite

b)Masurarea si notarea pulsului


Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este
sincronă cu sistola ventriculară.

Scop:evaluarea funcţiei cardiovasculare.

Se apreciază:Ritmul,Amplitudine,frecvenţa,Celeritatea

Loc de măsurare:oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:
a.temporală_superficială (la copii),a.carotidă,regiunea apicală (vârful
inimii),a.humerală,a.radială,a.femurală,la nivelul regiunii poplitee(în spatele
genunchiului),a.tibială,a.pedioasă

L
Materiale necesare:pix culoare roşie,ceas cu secundar

Tehnica
pregătirea psihică se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute,reperarea arterei,fixarea degetelor
index, medius şi inelar pe traiectul arterei,se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra
peretelui arterial până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului,se numără pulsaţiile timp de 1
minut
Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele
documente se notează cifric.

Frecvenţa
•n.n. 130-140 p/m
•copil mic 100-120 p/m
•la 10 ani 90-100 p/m
•adult 60-80 p/m
•vârstnic >80-90 p/m

modificări de frecvenţă a pulsului

tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului

bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului

Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.


SUBIECTUL 2

a)Investigatii in neurologie(enumerare)

Radiografia simplă a craniului: se poate determina anomalii traumatice de dezvoltare sau modificări
tumorale ale oaselor

Pneumoencefalografia constă în studiul morfologic al spaţiilor subarahnoidiene şi a ventriculilor


cerebrali,care permit o localizare a leziunilor la creier.Examinarea se face prin injectarea de aer prin
puncție suboccipitală sau lombară.

Ventriculografie indicată în caz de suspiciune de tumoră cerebrală.Este similară


pneumoencefalografiei cu excepția faptului că aerul este introdus direct în ventriculii laterali.Procedura
se executa in sala de operatie.
Mielografia se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid în spațiul subarahnoidian prin puncție
lombară sau occipitală.Pacientul este poziţionat lateral cu genunchii şi capul flectate.

Tomografia computerizata această tehnică realizează imagini detaliate.

Pregatirea pacientului:

Nu necesită nici o măsură de specială de pregătire durat aproximativ 20 -30 de minute fără substanță
de contrast,60 de minute cu substanta de contrast.Se face testarea sensibilitatii la iod.

Rezonanta magnetica nucleara(RMN)această procedură folosește un magnet foarte puternic cu unde


de radiofrecvență și un computer pentru a produce imagini asemanatoare razelor X.

Pregatirea pacientului:nu este necesara o pregatire fizica,se indeparteaza obiectele metalice.Durata


aproximativ 60 de minute.

Angiografia cerebrala reprezintă introducerea unei substanțe radioopaci în arborele vascular cerebral.

Pregatirea pacientului:sedare,evaluarea functiilor vitale,testare la iod,explicarea procedurii.Durata 2-


3ore.Anestezie locala la locul punctiei.
b)Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop:evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de


elasticitatea şi calibrul vaselor).

elemente de evaluat-se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă

loc de măsurare:artera humerală,a.radială(electronic)

Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vată
alcool
pix de culoare roşie
metode:auscultatorie,palpatorie,oscilometrică

Tehnică

metoda auscultatorie

pregătire psihică

repaus timp de 5 minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie

se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată
continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)

Valori normale

•Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg


•Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
•Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
•Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
•Valori sub cele normale -hipotensiune.hTA
notare:se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii
verticale şi se haşurează spaţiul rezultat,în alte documente medicale se notează cifric.
SUBIECTUL 3

a) Electroencefalograma (EEG)

Definiţie: Electroencefalograma reprezintă metoda paraclinică de investigare a bolilor psihice, care


culege, înregistrează şi analizează activitatea bioelectrică transcraniană a generatorilor cerebrali.

Pregătirea bolnavului. Cu 3 zile înaintea examenului paraclinic, bolnavul nu va primi nici un


medicament care ar putea influenţa rezultatele. Bolnavul trebuie să fie odihnit şi liniştit în dimineaţa
examenului. Va fi informat asupra caracterului inofensiv al examinării respective şi i se va face
pregătire psihică adecvată. Poziţia bolnavului din timpul examinărilor – va sta fie într-un fotoliu,
comod, cu capul fixat pe un rezemător, fie în decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea
patului fixat pe o pernă.

Tehnica propriu-zisă. Asistentul medical va aplica pe pielea craniului electrozii (mici plăcuţe de metal
argintate) cu ajutorul unei benzi de cauciuc. Contactul electric se realizează prin degresarea părului şi
a pielii păroase a capului cu un amestec de alcool – eter – acetonă, sau prin utilizarea unei paste de
contact, bună conducătoare de electricitate. Contactul electric dintre electrozi şi piele trebuie să fie
perfect. Electrozii se fixează în derivaţii bipolare pe toata suprafaţa craniului, la distanţe aproximativ
egale, în mod simetric de la stânga la dreapta liniei mediane, după cum urmează: 2 electrozi în
regiunea frontală, 2 electrozi la mijlocul distanţei dintre tragus şi sutura craniană (zona motorie), 2
electrozi deasupra regiunii parietale, 2 electrozi deasupra regiunii occipitale. După înregistrarea
acestor derivaţii clasice, electrozii vor fi grupaţi după indicaţia medicului, în zonele în care
înregistrarea anterioară a ridicat suspiciunea unor focare cu reacţii patologice. Tulburările latente pot fi
puse în evidenţă pe EEG prin înregistrări efectuate în condiţii speciale: înregistrarea în cursul
hiperpneei (20-25 respiraţii pe minut), înregistrarea în cursul somnului natural sau medicamentos,
înregistrarea cu ajutorul stimulării luminoase intermitente.

b)Masurarea si notarea respiratiei

Scop:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor


complicaţii şi al prognosticului

•Elemente de apreciat
Tipul respiraţiei,Amplitudinea mişcărilor respiratorii,Ritmul,Frecvenţă

•Materiale necesare
Ceas cu secundar,Creion de culoare verde/pix cu pastă verde

•Intervenţiile asistentei
Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
Numărarea inspiraţiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii
reprezintă o respiraţie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei in alte documente
medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
SUBIECTUL 4

a)Electromiografia(EMG)

Electromiografia(EMG) permite evaluarea nervilor periferici sau a activitatii musculare. Denumirea


corecta esteelectroneuromiografie si testarea poate cuprinde doua parti : studiul conducerii nervoase
si miografia.

Pregătirea pentru examinare

Înainte de efectuarea testului, medicul specialist trebuie să fie informat cu privire la orice tip de
tratament urmează pacientul, mai ales dacă avem de-a face cu un tratament anticoagulant.
Pacientului nu i se va administra anestezie, așadar consumul de alimente este permis, iar în ziua
examinării, pacientul nu trebuie să aplice niciun fel de loțiuni sau uleiuri pe piele

b)Masurarea si notarea temperaturii in axila


Scop:evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare:axila,plica inghinala,cavitatea bucala,rect, vagin

Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii),tampoane de vata si comprese sterile,tava
medicala,lubrefiant,alcool medicinal,ceas

Interventiile asistentei:pregatirea materialelor langa pacient,pregatirea psihica a pacientului,spalarea


pe maini,se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila


se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre
asistenta
termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai
joasa decat cea centrala
•valori normale
n.n. şi copil mic 36,1-37,8 ºC
adult 36-37 ºC în axilă
vârstnic 35-36 ºC
SUBIECTUL 5

a)Examenul fundului de ochi


OFTALMOSCOPIA( examenul fundului de ochi) Examinarea se face intr-o camera obscura cu ajutorul
OFTALMOSCOPULUI care mareste elementele de 15 -20 de ori. Prin oftalmoscopie directa se
examineaza corpul vitros, retina , pata oarba , pata galbena si vasele retiniene. Pt. examinarea
fundului de ochi (f.o.) este necesar ca pupila sa fie dilatata.In acest scop se va distila una, doua
picaturi de HOMATROPINA 1% sau MIDRIUM in sacul conjunctival cu 30min. inainte de examinare.

b)Administrarea oxigenului pe masca


Scop:asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi princombaterea hipoxiei
determinata de:scaderea oxigenului alveolar,diminuarea hemoglobinei,tulburari in sistemul circulator
probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
Surse de oxigen
statie centrala de oxigen,microstatie,butelie cu oxygen
prin masca (cusau fara reinhalarea aerului expirat)
permite administrarea oxigenului in concentratie de
este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei
SUBIECTUL 6

a)Manifestări de dependență semne și simptome in neurologie(tulburari ale motilitatii)

Tulburări ale motilității:


-pareza(diminuarea fortei musculare)
-paralizie(absenta completa a fortei musculare)
-hemiplegie(paralizia unei jumătăți de corp)
-paraplegie( paralizie a părții inferioare a corpului)
-diplegie( paralizia părții similare ale celor două jumătăți ale corpului)
-monoplegie (paralizie a unui singur membru)
-tetraplegia( paralizia celor patru membre)
-hipertonie sau contractură musculară exagerarea tonusului
-hipotonie musculară diminuarea tonusului

b)Injectia intravenoasa
Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia
venoasa.
Scop
-terapeutic
-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic

Solutii administrate
- sol izotone;
-sol hipertone.
Resorbtia este instantanee.

Loc de electie
-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului
pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
-evitam regiunile care prezinta ;
-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor
mediana cefalica si mediana bazilica.

Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor


-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori
consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;

Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul
unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial
care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea
arterei;

Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam
garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in
mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de
tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a
verifica pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.

Injectarea substantei medicamentoase


-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele
apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a
venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea
generala
Incidente si accidente Interventii
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin
gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului
-evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa
-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a extremitatilor,durere
exacerbata,albirea mainii,degete cianotice
-se intrerupe de urgenta injectarea
SUBIECTUL 7

a)Mișcări anormale în neurologie


-tremurături
-spasme și crampe(contracturi)
-convulsii(crize de contractii musculare,urmate de relaxare)
-ticuri(miscari clonice involuntare)
-mioclonii(contractii involuntare bruste ale unui muschi sau grup de muschi)
-miscari cronice(miscari involuntare dezordonate bruste si rapide)
-miscari atetozice(miscari involuntare lente)

b)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante
coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop–terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase

Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid

Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta
cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se
intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.

Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o
intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la
seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se
destinda si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost
introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea
de fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele
sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Incidente si accidente Interventii


-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea
injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi
pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin verificarea pozitiei
acului
SUBIECTUL 8

a)Tulburări ale reflexelor


-areflexia (abolirea reflexelor)
-hiperreflexie (exagerarea reflexelor)
- hiporeflexie (diminuarea reflexelor)

b)Injectia subcutanata( s.c.)


Scop
-terapeutic

Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.

Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante

Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta


administrata

Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un
aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta
cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se
intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara

Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea
-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
-se pun manusile
-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre
exterior prin miscari circulare
-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul
injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos
-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita
fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la
heparina poate produce hematom)
-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita
absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze

Consideratii speciale

-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic


-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni complicatiile
(lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii repetate
in acelasi loc)
-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Se
va evita masarea zonei de injectare
-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa
injectare si apoi se face compresie
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite
SUBIECTUL 9

a)Nervii cranieni afectati(nervul nr.I olfactiv)


Acest nerv este testat rugând pacientul să țină ochii închiși să identifice mirosul.Substanța mirositoare
cafea tutun sapun menta este ținută în dreptul fiecărei nări în timp ce cealaltă în are este blocata.
-anosmia (absența mirosului )
-hiposmie (diminuarea simțului olfactiv)
- parosmie (confundarea mirosului)

b)Injectia intradermica

Injectia intradermica ( i.d.)

Scop
-terapeutic- anestezie locala;
-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele
alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea
pacientului la medicamentul respectiv)

Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de
antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de
portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua
tehnica de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul
injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile
semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta
injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice

Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit

Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

Consideratii speciale:
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de
antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
SUBIECTUL 10

a) Nervii cranieni afectati(nervul nr.II optic)


-amauroza- orbire( pierderea completă a vederii)
- ambliopiei (diminuarea acuității vizuale)
- îngustarea câmpului vizual
-scotom( puncte luminoase sau o pată care marchează o parte a câmpului vizual)
-hemianopsie (pierderea vederii la cei doi ochi în jumătatea câmpului vizual)
-acromatopsie ( abolirea perceperii culorilor)
-daltonism( abolirea perceperii anumitor culori în general roșu și verde)
-hemeralopie (scăderea vederii în condiții de luminare redusa)
-nictalopie (vedere mai bună seara decât ziua)

b)Recoltarea sangelui in sistem vacutainer pentru


biochimie(glicemie,sideremie,uree,creatinina,acid uric)

Glicemia reprezintă concentrația glucozei în sânge

Cei doi hormoni care regleaza in mod direct nivelul glucozei in sange sunt glucagonul si insulina.

Pregatirea pacientului in functie de tipul probei À jeun (absenta aportului caloric in ultimele 8 ore)

Specimen recoltat–sange venos

Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant

Valori normale:60-99mg/dL

Sideremie

Cantitatea totala de fier din organism difera in functie de varsta si sex.

Pregatire pacient– à jeun dimineata (cand valorile sideremiei sunt cele mai mari), inaintea
administrarii de preparate de fier/transfuzii de sange; daca pacientul a fost transfuzat, determinarea
sideremiei se face dupa 4 zile2;8. De asemenea trebuie evitate deprivarea de somn, stres-ul extrem
(care scad sideremia) sau chelatorii de fier (deferoxamina)

Specimen recoltat– sange venos


Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator
Valori normale:barbati59-158mg/dL femei:37-145mg/dL

Ureea este sintetizată în ficat din amoniac, ca produsul final al metabolismului proteic

De la nivelul ficatului ureea sintetizată este transportată prin sânge la rinichi și excretată în urină.

Prin urmare nivelul de uree serică este direct legată de funcția metabolică a ficatului și de funcția
excretoare a rinichilor.

Concentrația normală a ureei se menține constantă datorită echilibrului dintre productie si excretie.

Pregatire pacient–à jeun (pe nemancate) sau postprandial4.

Specimen recoltat-sange venos4.


Recipient de recolta– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator

Varsta Valoare(mg/dL)

< 1 an <41

1-18 ani <39

18-60 ani <43

60-90ani <49

Acidul uric rezulta din degradarea acizilor nucleici, reprezentand produsul final al metabolismului
purinelor.

Pregatire pacient

• à jeun (ideal) sau sa nu manance patru ore inainte de recoltare;

• exista variatii diurne – dimineata valoarea obtinuta pentru acidul uric seric este mai mare decat seara
Specimen recoltat– sange venos
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
Valori de referinta

Barbati: < 7 mg/dL Femei: <5.7 mg/dL.

Creatinina este cel mai fix constituent azotat al sangelui, neinfluentat de majoritatea alimentelor, de
efort, ritmul circadian sau de alte constante biologice si este corelata cu metabolismul muscular

Creatina este sintetizata in ficat si dupa eliberare este preluata la nivelul musculaturii in procent de
98%6, unde au loc fosforilari, sub aceasta forma avand rol important in stocarea energiei musculare

Pregatire pacient– preferabil à jeun (pe nemancate)4.

Specimen recoltat– sange venos4.


Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Valori de referinta– sunt dependente de varsta si sex4:

Vârstă Valori (mg/dL)

Femei <1
Barbati < 1.2
SUBIECTUL 11

a)Nervii cranieni afectati(nervul nr.III,IV,VI :oculo-motor,comun,trohlear,oculo-motor extern)


-ptoza(caderea ploapei superioare)(III)
-diplopie(vedere dubla)(III,IV,VI)
-midriaza(dilatarea pupilei)
-strabism(vedere sasie)
-amizocorie(inegalitatea pupilara)

b)Prevenirea escarelor

ESCARELE DE DECUBIT
Definiţie:Escara este o leziune profundă a ţesuturilor prin irigareainsuficientă datorită compresiunilor
lor mai îndelungate,întreproeminenţele osoase şi un plan dur.
Escarele pot să apară în câteva ore sau în câteva zile în funcţie de factorul de risc şi de toleranţa pielii
la tensiune îndelungată.
Cauzele escarelor:Escarele sunt cauzate de: umezeală, căldură excesivă, cutelelenjeriei, resturi
alimentare sau de aparat gipsat.
Cauzele escarelor pot fi: generale, locale, favorizante.Escara apare la vârstnici cu afecţiuni neuro-
psihice sau la bolnaviicu accidente vasculare cerebrale repetate.
Regiunile predispuse la escare sunt:
În decubit dorsal:Regiunea occipitală. Regiunea omoplaţilor.Regiunea sacrală. Regiunea
fesieră.Regiunea coatelor. Regiunea călcâielor.
În decubit lateral:Regiunea temporală şi retroauriculară. Umăr.Regiunea trohanteriană.Regiunea
internă şi externă a genunchilor. Regiunea maleolarăinternă şi externă.
În poziţie decubit ventral:Regiunea claviculară. Regiunea sternală. Crestele iliace.
Genunchi.Haluce.În poziţie şezând:Regiunea ischiatică.
Metode de prevenire a escarelor:Toaleta zilnică a regiunilor predispuse escarelor. Spălarea zilnicăcu
apă şi săpun, masarea şi ungerea regiunilor predispuse escarelor, deoarece pielea unsă se
macerează mai greudecât pielea umedă sau uscată.Fricţionarea cu alcool a regiunilor predispuse.
Pudrarea cu talc,local.La bolnavii cu incontinenţă de urină, inconştienţă, se foloseştesondajul à
demeure cu sonda Foley. Se schimbă lenjeriaori de câte ori este necesar.Schimbarea poziţiei
bolnavului la un interval de 30 minute 1 oră,succesiv: decubit dorsal, decubit lateral drept şistâng,
decubit ventral.Se face la 2-3 ore sau mai des, întorcându-se o foaie desupraveghere a escarelor în
care se notează orele de schimbare
SUBIECTUL 12

a)Nervii cranieini afectati nervul nr.V (trigemen)

Este un nerv mixt având o componentă motorie și una senzitivă, este cel mai mare nerv
cranian.Lezarea acestuin nerv produce:
-nevralgie faciala
-anestezia fetei,mucoasei bucale,nazale
-trismus(inclestarea maxilarelor)

b)Dizolvarea si aspirarea pulberilor


Dizolvarea pulberilor

• se aspiră solventul în seringă

• se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul decauciuc, se aşteaptă


evaporarea alcoolului

• se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea desolvent prescrisă


• se scoate acul din flacon şi se agită până la completa dizolvare
Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc

• se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

• se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ceurmează a fi aspirată

• se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon, până la nivelul dopului şi se introduce aerul-
• se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului înseringă sub
presiunea din flacon
• acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru injecţie
SUBIECTUL 13

a)Nervii afectati :nervul nr.VII(facial)

Este un nerv mixt care este responsabil de mișcarea facială și de senzația gustativă.Lezarea nervului
facial produce paralizia faciala:
-ochiul larg deschis(lagoftalmie)
-comisura bucala mai coborata de partea bolnava
-gura este deviata de partea sanatoasa
-nu poate fluiera si sufla

b)Reguli generale de administrare a medicamentelor


Prin respectarea unor reguli se evita greselile care pot avea efecte nedorite
Respecta medicamentul prescris de medic,identifica medicamentul prescris dupa etichet,forma de
prezenta , culoare , miros , consistenta ,Verifica calitatea medicamentului , observand integritatea ,
respecta caile de administrare prescrise de medic , respecta doza de medicament , informeaza
pacientul asuprea medicamentului si respecta masurile de asepsie , de igiena
SUBIECTUL 14

a)Nervii afectati:nervul nr.VIII(Acustico-vestibular)


-vertij
-tuulburari de echilibru
-nistagmus(miscarea globilor oculari in toate directiile)
-surditate

b)Administrarea medicamentelor pe cale orala


Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putandu-se resorbi la
nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.
SCOP: Obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:-
EFECTE LOCALE:
-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive-protejeaza mucoasa gastrointestinal-
inlocuieste fermentii digestive,secretia gastric,in cazul lipsei acestora-dezinfecteaza tubul digestive
EFECTE GENERALE:
-medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoaseidigestive ,patrund in sange si
apoi actioneaza asupra unor organe ,sisteme,aparate(antibiotic,vasodilatatoare,cardiotonice,sedative)
CONTRAINDICATII:
Administrarea medicamentelor pe cale orala:
-medicamentul este inactivat de secretiiledigestive
-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastice
-pacientul refuza medicamentele
-se impune o actiune prompta a medicamentelor
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestive
-se impune evitarea circulatiei portale
SUBIECTUL 15

a)Nervii afectati:nervul nr.IX,X,XI(GLOSOFA-RINGIAN,VAG,SPINAL)


-tulburări de gust, anestezia fundului gâtului,tulburari de deglutitie pentru solide,refularea pe nas a
lichidelor
-disfagie
-paralizia laringelui,a valului palatin
-afonie

b)Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic al bacilului koch


DefinitieSputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii
prin tuse.
Scop – explorator
pentru examinari macroscopice,citologice,bacteriologice, parazitologice,in vederea stabilirii
diagnosticuluiSint necesare 3 probe de sputa pentru pacientii suspecti de tuberculoza si 2
probe de sputa pentru pacientii aflati sub tratament antituberculos pentru urmarirea rezultatelor
chimioterapiei;Probele de sputa se vor recolta fie ``pe loc``(produs extemporaneu), fie dimineata
devreme(produs matinal);
Materiale necesare:
sterile:cutie Petri, recipiente din plastic transparent(3-4 cm diametru, 5-6 cm inaltime si 30-50ml
capacitate) cu capac cu filet
nesterile:pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare
Pregatirea pacientului:Psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea recoltarii- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie-
sa expectoreze numai in recipientul special- sa nu introduca in recipient si saliva

fizica:- p a c i e n t u l e s t e s f a t u i t s a - s i c l a t e a s c a g u r a c u a p a p e n t r u a
i n d e p a r t a r e s t u r i l e alimentare; I se arata cum se deschide recipientul, sa
r e a l i z e z e c a t e v a i n s p i r a t i i profunde urmate de cateva secunde de apnee pentru o buna
mobilizare a secretiilor traheo-bronsice si inducerea tusei
Colectarea propriu-zisa- A s i s t e n t a i n m a n e a z a p a c i e n t u l u i r e c i p i e n t u l
-Pacientul este condus in camera de recoltare ,cand camera de recoltare nu
exista ,afara( in aer liber), unde este supravegheat prin vizor /geam sau direct
d e c a t r e u n c a d r u sanitar
-La intoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifica
c a n t i t a t e a s i c a l i t a t e a sputei(3-5ml sputa purulenta);daca aceasta nu
c o r e s p u n d e s e r e p e t a m a n e v r a d e recoltare;
-Pacientul este informat cand sa aduca urmatorul esantion(conform PNCT,pacientul da
unesantion la prezentarea la medic ,recoltat sub supraveghere, al doilea a doua zi dimineta,s p u t a
matinala auto-recoltata si al 3-lea cand se prezinta cu al 2-lea, recoltat tot
s u b supraveghere);
-Dupa ce colecteaza al 3-lea esantion, apcientul este informat cand sa se
p r e z i n t e p e n t r u rezultat.
- La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau inghit expectoratia(copii,femei)se vor
aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei:
-Aerosoli expectoranti cu cu solutie de NaCl 10%
-Lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril
- Tu b a j u l g a s t r i c f o l o s i n d s o n d e N e l a t o n s a u E i n h o r n - A s p i r a t u l b r o n s i c s a u
lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie
SUBIECTUL 16

a)Manifestari de dependenta in HTIC(hipertensiune intracraniana)


-Cefaleea apare la 90% din pacienti
-intensitatea durerilor se accentueaza progresiv in a doua parte a noptii spre dimineata
-se accentueaza dupa stranut,tuse si la miscarea pozitiei capului
-localizare occipito-cervicala sau fronto-supraorbitala
-se diminueaza dupa varsaturi
-nu cedeaza la antialgice

Varsaturile
-spontane in jet
-nu sunt precedate de greturi
-nu sunt legate de alimentatie
-provocate,uneori,de miscarea capului

Vertij senzatie de ameteala

Tulburari vizuale
-diplopie
-vedere estompata-

Edem pupilar se decopera la examenul oftalmoscopic dilatarea venelor retiniene,prezenta unor mici
zone hemoragice in retina)

b)PERFUZIA INTRAVENOASA
Definitie:Reprezinta introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura ,a solutiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica sivolemica a organismului.
Scop:
-hidratarea si mineralizarea organismului.-administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul
imediatsi prelungit.-depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilortoxici.-
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine .-alimentarea pe cale parenterala.
Pregatirea Materialelor:
Sterile:
-dezinfectante-alcool medicinal- perfuzor- seringi- solutie de perfuzat
Pregatirea psihica a pacientului:
-il linistim, ii explicam tehnica.
Pregatirea fizica a pacientului:
-il asezam intr-o pozitie favorabila pentru a avea acces la vena.
Tehnica:
-Pregatirea perfuziei.
-Se introduce acul in punga de perfuzie.
-Se inchide prestubul (reglatorul de picaturi).
-Comprimam picatorul pana se umple, pe jumate.
-Deschidem prestubul (reglatorul de picaturi),eliberand aerul din perfuzie.
-Se fixeaza durata picaturilor.
-Asistenta Medicala va executa punctia venoasa.
Accidente si Incidente:
-Hiperhidratarea- se intrerupe perfuzia, se reduce ritmul.
-Embolia Gazoasa- prin patrunderea aerului in curentul circulator.
-Revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase ce poate da nasterela feblite si necroze.
-Coagularea sangelui pe ac sau branula.
-Se desfunda cu presiune mai mare
SUBIECTUL 17

a)Problemele pacientului cu HTIC

-cefalee
-vărsături
- modificări ale respirației, circulației
- dezechilibru fizic
- modificare a percepției senzoriale(vederea)
-modificarea procesului gândirii
-modificarea stării de conștiență
-complicații potențiale :hipoxia cerebrală ,modificarea integritatii fizice.

b)RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

DEFINITIE:exudatul faringian este un lichid , rezultat in urma unui proces inflamator faringian
SCOP:-EXPLORATOR :-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea
tratamentului-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
PREGATIREA MATERIALULUI NECESAR :
- d e p r o t e c t i e : m a s c a d e t i f o n
- s t e r i l e : - s p a t u l a l i n g u a l a -eprubeta cu tampon-eprubeta de cultura-ser
fiziologic sau glicerina 15%3 -nesterile:-tavita renala-stativ pentru eprubete-lampa de spirt si chibrite
PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI:-psihica: se anunta pacientul si I se explica
tehnica-fizica:-se anunta sa nu manance si sa nu bea apa-sa nu se instileze solutii dezinfectante in
nas, si sa nu faca gargara-se aseaza pacientul pe un scaun
TEHNICA
-se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide
-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
-isi pune masca de protectie
-invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
-deschide epubreta cu tamponul faringian
-flambeaza gatul eprubretei si o inchide cu dop steril
-apasa limba cu spatula linguala
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele
membrane(cand este cazul)
-flambeaza gura eprubetei care se inchide cu dopul flambat
-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame se sticle frotiuri colorate sau insemanteaza
imediat pemedii de cultura
-se spala pa maini cu apa si sapun
SUBIECTUL 18

a)Interventiile asistentei in HTIC

Rol propriu si delegat:


-reducerea presiunii intracraniene(ridic capul pacientului cu 15-30 de grade fata de restul corpului,il
sfatuiesc sa evite activitatea care mareste presiunea intracraniana,administrarea laxativelor la
indicatia medicului pentru a evita efortul din defecatie,
-monitorizarea echilibrului hidric(limitez consumul de lichide,monitorizez eliminarea)
-incerc sa ajut pacientul sa identifice cauza durerii,anxietate,oboseala,stres
-aplic comprese reci pe frunte
-asigur mentinerea oxigenarii creierului
-stabilesc o comunicare eficienta cu pacientul
-asigur un mediu bine luminat

La indicatia medicului:
-administrez O2 inainte si dupa aspiratie
-administrez lichide iv

b)RECOLTAREA ASEPTICĂ A URINEI-UROCULTURA

OBIECTIVELE PROCEDURII - Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor şi


efectuarea antibiogramei

PREGĂTIREA MATERIALELOR

• pentru prelevarea fără sondaj pregătiţi: - apă şi săpun pentru toaleta genito-urinară - antiseptic
pentru dezinfecţia meatului uretral - comprese sterile - recipient pentru colectarea sterilă a
urinei - bazinet dacă este necesar - container pentru deşeuri.

PREGĂTIREA PACIENTULUI

PSIHICĂ: - explicaţi pacientului necesitatea prelevării; - asiguraţi pacientul de inofensivitatea


procedurii; - instruiţi pacientul conştient şi valid cum să recolteze singur

FIZICĂ: - îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului, poziţionarea adecvată, respectarea intimităţii si a


pudorii, recomandari privind alimentaţia , toaleta regiunii, dezinfecţia organelor genitale externe,
asigurarea confortului fizic.

EFECTUAREA PROCEDURII: - verificaţi prescripţia medicală; - identificaţi pacientul; - prelevaţi prin


una din metodele enumerate mai jos în funcţie de starea pacientului sau recomandarea medicală;
a)prelevarea fără sondaj: - spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun (lavaj simplu) - recoltaţi urina de la
bărbat sau femeie după toaleta genito-urinară cu apă şi săpun şi clăti e abundentă; uscaţi regiunea,
dezinfectaţi meatul uretral cu comprese sterile îmbibate în antiseptic - colectaţi urina, în recipientul
steril, din mijlocul jetului - acoperiţi tubul steril.
SUBIECTUL 19

a)Definitie și Manifestari de dependentă în epilepsie

Epilepsia este o manifestare convulsivă paroxistică, cu debut și sfârșit brusc, caracterizat de pierderea
conștiinței însoțită de convulsii tonico-clonice.

Manifestari de dependentă:
Faza prodromala apare cu câteva ore sau cu câteva zile înaintea crizei,cu urmatoarele manifestari:
-migrena
-nevralgii
-parestezii
-stare de rău nedefinit
-tulburari de comportament

Criza propriu-zisa cuprinde:


*Aura epileptica:semne care preced criza cu câteva zeci de secunde
-mioclonii,clipitul pleoapelor,furnicaturi,arsuri,halucinatii vizuale,olfactive,auditive,anxietate
Aura nu apare întotdeauna.Debutul este brutal:paloare brusca,pierderea constientei și prăbușire.

*Pierderea constientei urmata imediat de:


-convulsie tonica
-oprirea respiratiei
-cianoza
Aceasta faza tonica durează 15-20 de secunde după care apar:
-convulsiile clonice durează 1-2 minute
-miscari violente arhaice ale membrelor,capului,muscarea limbii,spuma abundenta la nivelul gurii
După faza clonica pacientul pare ametit,confuz,dureri de cap,dureri musculare,respiratie
zgomotoasa,uneori criza este urmata de o stare comatoasa sau de somn profund

b)Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este
sincronă cu sistola ventriculară.

Scop:evaluarea funcţiei cardiovasculare.

Se apreciază:

Ritmul,Amplitudine,frecvenţa,Celeritatea

Loc de măsurare:oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:

a.temporală_superficială (la copii),a.carotidă,regiunea apicală (vârful


inimii),a.humerală,a.radială,a.femurală,la nivelul regiunii poplitee(în spatele
genunchiului),a.tibială,a.pedioasă

Materiale necesare:

pix culoare roşie,ceas cu secundar


Tehnica
pregătirea psihică

se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute,reperarea arterei,fixarea degetelor index, medius şi
inelar pe traiectul arterei,se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial
până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului,se numără pulsaţiile timp de 1 minut

Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele
documente se notează cifric.

Frecvenţa

•n.n. 130-140 p/m


•copil mic 100-120 p/m
•la 10 ani 90-100 p/m
•adult 60-80 p/m
•vârstnic >80-90 p/m

modificări de frecvenţă a pulsului

tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului

bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului

Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.


SUBIECTUL 20

a)Interventiile asistentei in timpul crizei de epilepsie.


-nu las niciodata persoana singura
-asez persoana in pozitie orizontala
-introduc intre dinti pe partea laterala un obiect moale,o batista rulata.Nu se forteaza maxilarul.
-desfac cravata,gulerul,centura-pentru a nu fi inpiedicata respiratia
-indepartez obiectele tari,mobile,din jur pentru a prevenii lezarea
-intorc corpul sau capul intr-o parte,pentru a ajuta pacientul sa respire
-eventual,imobilizez pacientul pentru a se evita lovirea
-monitorizez functiile vitale si vegetative
-curat cavitatea bucala

b)Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop:evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de


elasticitatea şi calibrul vaselor).

elemente de evaluat-se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă

loc de măsurare:artera humerală,a.radială(electronic)

Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vată
alcool
pix de culoare roşie

metode:auscultatorie,palpatorie,oscilometrică

Tehnică

metoda auscultatorie

pregătire psihică

repaus timp de 5 minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie

se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile
se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată
continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)

Valori normale

•Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg


•Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
•Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
•Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
•Valori sub cele normale -hipotensiune.hTA
notare:se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii
verticale şi se haşurează spaţiul rezultat,în alte documente medicale se notează cifric.
SUBIECTUL 21

a)Definitie,semne si simptome in Parkinson

Afecțiunea neurologică care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul si coordonarea


miscarilor.

Manifestari de dependenta;

-tremurul este un semn clar al bolii

-hipertonie musculara(intepenirea muschilor,miscarile devin mai incete,rigiditatea fetei,apare dizartria)

b)Masurarea si notarea respiratiei

Scop:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor


complicaţii şi al prognosticului

•Elemente de apreciat
Tipul respiraţiei,Amplitudinea mişcărilor respiratorii,Ritmul,Frecvenţă

•Materiale necesare
Ceas cu secundar,Creion de culoare verde/pix cu pastă verde

•Intervenţiile asistentei
Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
Numărarea inspiraţiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii
reprezintă o respiraţie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei in alte documente
medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
SUBIECTUL 22

a)Tumorile cerebrale definitie,clasificare,manifestari de dependenta)


Definitie:O tumoare cerebrală sau neoplasm intracranian apare atunci când celule anormale se
formează în creier .
Clasificare:
-Primare (apar din celulele tesuturilor cerebrale)
-Secundare(care provin cel mai frecvent de la un cancer pulmonar,genital,tubului digestiv,osos,cutanat
sau alte organe)
Manifestari de dependenta:cefalee,varsaturi,tulburari vizuale,edem papilar,tulburari psihice,tulburari
vegetative)

b)Masurarea si notarea temperaturii in axila

Scop:evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare:axila,plica inghinala,cavitatea bucala,rect, vagin

Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii),tampoane de vata si comprese sterile,tava
medicala,lubrefiant,alcool medicinal,ceas

Interventiile asistentei:pregatirea materialelor langa pacient,pregatirea psihica a pacientului,spalarea


pe maini,se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila


se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre
asistenta
termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai
joasa decat cea centrala
•valori normale
n.n. şi copil mic 36,1-37,8 ºC
adult 36-37 ºC în axilă
vârstnic 35-36 ºC
SUBIECTUL 23

a) Clasificare Glasgow.si problemele pacientului comatos


Clasificare Glasgow. Recurge la 3 parametri: deschiderea ochilor (E), întreţinerea unei conversații
verbale (V), efectuarea unor acte motorii la comandă (M). Fiecare dintre aceşti parametri are o serie
de diviziuni după cum urmează:

1 2 3 4 5 6

E
Răspuns vizual La stimuli
La ordin Spontan - -
absent dureroși
(eye)

V Răspuns verbal Cuvinte de Cuvinte Orientat


Confuz -
(verbal) absent neînțeles nepotrivite corect

M Răspuns motor Localizează


Decerebrare Decorticare În flexie La ordin
(motor) absent stimulii

Problemele pacientului comatos:


-respiraţie eficientă
-circulaţie inadecvată
-alterarea comunicării la nivel senzorial şi motor
-imobilitate
-incapacitatea de a se alimenta și hidrata
- risc de alterare a mucoaselor
-risc de alterare a integrității pielii
-incapacitate de a- si acorda îngrijiri genice
-alterarea funcției de eliminare intestinala si urinara
-modificari ale temperaturii

b)Administrarea oxigenului pe masca

Scop:asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi princombaterea hipoxiei


determinata de:scaderea oxigenului alveolar,diminuarea hemoglobinei,tulburari in sistemul circulator
probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
Surse de oxigen
statie centrala de oxigen,microstatie,butelie cu oxygen
prin masca (cusau fara reinhalarea aerului expirat)
permite administrarea oxigenului in concentratie de
este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei