HARTA CONFLICTULUI

Metoda cea mai simplă şi eficientă ni se pare a fi cea care utilizează harta conflictului
(Cornelius şi Faire, 1996, capitolele 7, 8, 9, 12 ; Cornelius, Faire şi Hali, 1993). Harta este, de fapt,
o listare a nevoilor părţilor, dar a fost denumită astfel datorită ideii iniţiale, a autoarelor de a
reprezenta grafic atât problema, cit şi nevoile şi temerile fiecărei părţi implicate în conflict, într-
un ansamblu ce ar putea sugera o hartă.
Celălalt trebuie transformat din adversar în partener, procedând astfel: a) arătându-i tot timpul
că urmăriţi soluţii care să satisfacă ambele părţi: b) ascultând şi preluând cât mai mult posibil din
ideea lui sau cel puţin lăsând impresia că e ideea lui, deşi este a dvs. (în felul acesta, adeziunea lui
la soluţie va fi maximă).
Etapa 1. Pentru început, are loc formularea problemei conflictului, în termeni simpli,
precişi, obiectivi.
Etapa 2. Identificarea părţilor implicate atât în mod direct, cât şi indirect (de exemplu, în
conflictul dintre mamă şi fiică vom include şi tata, cealaltă fiică şi fiul).
Etapa 3. Identificarea nevoilor (dorințe, valori, interese, lucruri la care ții) și temerilor
(preocupări, anxietăți, griji). Nu este nevoie să ne dispersăm prea mult, un număr finit de 4-7 nevoi
și tot atâtea temeri sunt suficiente. In această etapă reținem următoarele observații:
- unele nevoi sunt comune ambelor sau mai multor părți;
- uneori oferim idei de soluționare, în loc să formulăm nevoile;
- unii fac digresiuni interminabile. În aceste cazuri identifici și notezi o nevoie pe care o desprinzi
din spusele lui, apoi îi propui să reveniți la punctul inițial al procesului de identificare a nevoilor
si temerilor.
Etapa 4. Are loc citirea hărții. Se identifică nevoile și temerile comune, perspectivele și
semnificațiile neconștientizate înainte de a se întocmi harta.
Etapa 5. Generarea de idei pentru găsirea soluției conflictului. Se folosesc metode de
stimulare a producției de idei (metoda brainstorming este cea mai accesibilă) care să răspundă cât
mai multor nevoi.
Etapa 6. Dezvoltarea soluției. Se selectează o idee pentru a o transforma în soluție cu
ajutorul unei liste de verificare de genul:
- conține premisa pentru o abordare victorie-victorie?
- iese în întâmpinarea cât mai multor soluții ale tuturor părților?
- este cinstită, corectă?
- rezolvă ea problema?
În vederea implementării ideii selectate, se stabilesc: sarcinile de îndeplinit, etapele,
persoanele responsabile pentru fiecare etapă, calendarul de implementare, modalitățile de
verificare și evaluare. În final se încheie înțelegerea sau acordul, prin strângerea mâinilor sau în
scris

1
Studiu de caz
În prima zi de școală un elev îl agresează pe un altul, în curtea școlii în timpul ceremoniei de
deschidere a noului an școlar, chiar înainte de a face cunoștință cu viitorul lor diriginte. Acest
conflict al elevilor a început încă din vacanța de vară fără să existe până în momentul de față un
conflict între cei doi. Dirigintele văzând acest eveniment a intervenit imediat, stopând conflictul,
fără să îi mustreze pe cei doi copii din prima zi de școală, ci a doua zi căutând o soluție prin care
să îi împace pe cei doi în cadrul clasei fără a fii nevoie să contacteze părinții și comisia de
disciplină.

Definirea problemei
Cum defineşte elevul agresat problema? Cum defineşte elevul agresor problema?
Elevul se regăsește în situația în care el credea Elevului agresor i s-a părut deplasată gluma
că problema era rezolvată, iar că conflictul nu elevului agresat și a reacționat pe baza
va escalada în această direcție, totul pornind de instinctului de conservare, ne dorind ca în urma
la o glumă realizată pe baza unei întâmplări din acestei glume, colegii lui să nu râdă de el.
vacanța de vară.
Ce nevoi ale elevului agresat sunt implicate? Ce nevoi ale elevului agresor sunt implicate?
- De a fii lăsat în pace de elevul agresor -De a nu fii facut de râs în fața colegiilor săi
- De a nu a avea probleme în urma întâmplări - De a nu a avea probleme la școală în urma
acasă la întâlnirea cu părinții. izbucniri și a conflictului.
Ce valori majore simte elevul agresat că sunt Ce valori majore simte elevul agresor că sunt
implicate aici (de exemplu: credinţe puternice implicate aici (de exemplu: credinţe puternice
în temeiul cărora sunt gata să acţionez: asupra cărora sunt gata să acţionez: cooperare
cooperare, drepturi umane, convingeri drepturi umane, convingeri ideologice sau
ideologice sau culturale)? culturale)?
-Relațiile cu colegii -Corectitudinea
-Cooperarea -Relațiile de prietenie
-Notele -Notele
Care sunt obiectivele și priorităţile elevului Care sunt obiectivele și priorităţile elevului
agresat? agresor?
- De a nu mai fii agresat de alții colegi - De a nu devenii pe viitor un agresor
- De a avea relații bune cu toți elevii - De a avea în continuare relații de prietenie cu
- De a nu-i fii afectuată sănătatea alți colegi
- De a nu-i fii afectate rezultatele școlare
Ce temeri ale elevului agresat trebuie luate în Ce temeri ale elevului agresor trebuie luate în
considerare? considerare?
-Elevul se teme ca cele întămplate să nu se -Teama de a nu-i fii scăzută nota la purtare
repete în timpul orelor de clasă, cât și după ore -Teama de a nu-i fii afectate notele
-Teama de a fii considerat părăcios -Teama unei răzbunări din partea colegului
agresat
Ce limitări îi impune elevului agresat situaţia Ce limitări îi impune elevului agresor situaţia
de față? de faţă?
- Nu are voie să lipsească de la întălnirea cu - Nu are voie să lipsească de la întălnirea cu
dirigintele pentru soluționarea problemei dirigintele pentru soluționarea problemei
Cum îl vede elevul agresat pe agresor? Cum îl vede elevul agresor pe agresat?
-Lipsă de înțelegere -Lispsă de respect
-Frică -Inferioritate
-Temere
Are ceva elevul agresat împotriva agresorului? Are ceva elevul agresor împotriva agresatului?
Nu Da

2
Dacă agresatul îşi revizuieşte atitudinea, acest Dacă se va discuta despre cele de mai sus,
fapt îi va fi de folos? acest fapt va folosi ori va dăuna?
Elevul dacă nu va mai face glume pe baza -Există posibilitatea ca lucrurile să se rezolve
agresorului nimic nu se va mai întâmpla de la sine fără escaladarea unui nou conflict în
care vor trebui implicați părinții și comisia de
disciplină.
Doreşte agresatul cu adevărat să emită idei şi Doreşte agresorul cu adevărat să emită idei şi
să discute soluţii diverse cu agresorul ? să discute soluţii diverse cu agresatul?
Da, deoarece are speranța de a găsi o cale prin Da, deoarece crede că poate găsi o cale de
care să își ceară scuze și să nu mai existe astfel mijloc prin care se poate împrieteni cu
de evenimente pe viitor. agresatul și poate scăpa de pedeapsă.
Identificarea nevoilor
Elevul agresat
Nevoi Temeri
-De a fii lăsat în pace de elevul agresor -Elevul se teme ca cele întămplate să nu se
- De a nu a avea probleme în urma întâmplări repete în timpul orelor de clasă, cât și după ore
acasă la întâlnirea cu părinții. -Teama de a fii considerat părăcios
- De a nu avea repercusiuni pe viitor
Elevul agresor
-De a nu fii facut de râs în fața colegiilor săi -Teama de a nu-i fii scăzută nota la purtare
- De a nu a avea probleme la școală în urma -Teama de a nu-i fii afectate notele
izbucniri și a conflictului. -Teama unei răzbunări din partea colegului
agresat
Citirea hărții
- Teama comună o reprezintă relațiile dintre agresat și agresor, dar și
Teren comun
relțiile cu părinții dacă evenimentul se află în familie
- Ambii elevi știu că au greșit prin comportament și vor cumva să găsească
Viziunea comună o cale de mijloc pentru rezolvarea problemei, fiind ajutați de dirigintele
lor
Noi perspective și - Probabil că au procedat corect în momentul când dirigintele a intervenit
semnificații și s-a oferit să îi ajute pe cei doi, iar aceștia au acceptat
-Elevul agresat dorește ca în timp să se depărteze de elevul agresor, ne
Nevoi ascunse,
mai având nici o relație de prietenie cu acesta
preocupări și
-Elevul agresor își dorește să îl mai agreseze odată pe agresat în afara
răzbunări
orelor de clasă pentru a-i arăta pentru ultima dată cine este cel superior.
Este vorba despre situaţii mai speciale, care se întâmplă extrem de rar şi
Temeri speciale care ar fi trebuit soluţionate într-un fel, pentru a nu crea tensiuni
Aceleaşi, felul de a comunica o dorinţă sau un refuz
Atitudinea, părerile colegilor de clasă
Direcții
Atitudinea dirigintelui sau a altor profesorii, înte agresor și agresat.

Idei privind soluţionarea conflictului

Pentru rezolvarea problemei ne-am propus realizarea unui brainstorming individual.
Astfel, am obţinut mai multe idei:
1. Elevii ajung să se înțeleagă de la sine fără să mai fie necesară intervenția diriginetlui sau a
părințiilor.
2. Intervenția dirigintelui este bine venită în soluționarea problemei ducând la un rezultat propice.
3. Dirigintele nu găsește o soluție și se hotărăște să întrunească consiliul profesional.
4. Elevii ajung la o nouă dispută prin care unul dintre ei ajung la spital.
5. Părinții sunt înștințați să vină la școală pentru rezolvarea disputei.

3
 În urma depistării ideilor, propunem ca acestea să fie luate în calcul de către una sau două
persoane care să-i acorde un calificativ. Astfel, obţinem datele de mai jos:
În urma proiectării opţiunilor, am acordat o notă fiecărei sugestii şi le-am ierarhizat după
cum urmează:
I. Foarte eficiente şi imediat aplicabile: 1,2.
II. Relativ eficiente şi de perspectivă mai îndelungată: 3.
III. Indezirabile: 4,5.

Material adaptat din:

Ana Stoica-Constantin, (2004), Conflictul interpesonal, Iași, Ed. Polirom, pp. 238-244