Sunteți pe pagina 1din 11

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CIRCULATIEI

! origine mezodermica
Aparatul cardiovascular
- e format din inima si vase de sange care asigura circulatia sangelui si a limfei
(limfa ajunge in final in circulatia venoasa)
- functiile majore ale circulatiei: 1. distribuirea substantelor nutritive si oxigen 2.
colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati

Marea si mica circulatie

Marea circulatie: Vs – artera aorta (O2) – tesut – 2 vene cave (CO2) – Ad


Mica circulatie: Vd – 2 artere pulmonare care formeaza trunchiul pulmonar (CO2) –
plaman – 4 vene pulmonare (O2) - As

Inima
- situata in cavitatea toracica, in cavitatea pericardiala, mediastin, intre cei 2
plamani
- organ musculos ce functioneaza ca o pompa dubla aspiro-respingatoare (aspira
sangele din venele cave in atriul drept si trimite sangele spre aorta in timpul
sistolei ventriculare)
- varful inimii=apex este orientat in jos, stanga iar baza inimii priveste inapoi
dreapta iar la nivelul ei pleaca arterele mari si sosesc venele mari
- contractiile inimii=sistole, relaxarile=diastole
- are 4 camarute: atrii (2) stang/drept Ad/As, ventricule (2) stang/drept Vd/Vs iar
cele 2 parti ale inimii (dreapta si stanga) sunt separate printr-un perete muscular
numit sept (sept interatrial, sept interventricular) *in viata intrauterina atriile
comunica intre ele iar daca orificiul persista dupa nastere boala se numeste
maladia albastra datorita amestecarii sangelui arterial cu cel venos
- partea stanga a inimii pompeaza spre celule sange bogat in oxigen iar partea
dreapta sange spre plamani pentru a fi oxigenat
- valve atrio-ventriculare bicuspida=mitrala (stanga, are 2 cuspide) si tricuspida
(dreapta, are 3 cuspide) separa atriile de ventricule, se deschid in diastola
permitand sangelui sa treaca in ventricule si se inchid in sistola pt. a impiedica
sangele inapoi in atrii
- valve semilunare=sigmoide (aortice si pulmonare) se deschid in sistola si permit
expulzarea sangelui in artere si se inchid in diastola pt. a impiedica revenirea
sangelui in ventricule (!valve semilunare se gasesc si in vasele limfatice si la
nivelul venelor membrelor inferioare);
- in Ad se gasesc 2 orificii ale venelor cave (VCS si VCI) si orificiul atrio-
ventricular dr cu valva bicuspida, in As 4 orificii ale venelor pulmonare si
orificiul atrio-ventricular stg cu valva tricuspida iar la nivelul Vs orificiul arterial
prin care comunica cu aorta prevazut cu 3 valve semilunare si in Vd orificiul
arterial prin care comunica cu trunchiul pulmonar prevazut cu valve semilunare
- cordaje tendinoase – structuri ca niste sfori care ancoreaza cuspidele valvelor
inimii de suprafata interna a ventriculelor, impiedica deschiderea valvelor atrio-
ventriculare spre atrii in timpul sistolei ventriculare. De cordaje se prind muschii
papilari
- structura: la exterior e acoperita de pericard (foita), peretele inimii este alcatuit
din 3 straturi: epicardul (extern), miocardul=muschiul inimii si endocardul
(intern)
- miocardul prezinta muschi papilari legati de cordajele tendinoase si trabecule
carnoase pe fata interna a ventriculelor
- miocardul e mai gros in ventricule (Vs mai gos decat Vd) decat in atrii
- miocardul e format din: 1. tesut excitoconductor nodal (embrionar) e grupat in
mai multe formatiuni: nodulul sinoatrial, nodulul atrioventricular, fasciculul
atrioventricular His, reteaua Purkinje si sunt celule musculare care au rolul de a
genera si a conduce impulsurile 2. fibre musculare cardiace striate sunt orientate
circular in peretii atriilor si oblicspiralat in ventricule, conduc impulsul si raspund
la stimuli prin contractie (miocardul de lucru)
- miocardul e un sincitiu (sincitiu=masa de celule cu mai multi nuclei si fara
delimitari nete intre ele): functioneaza ca 2 sincitii: sincitiu atrial si ventricular
- !sinusul aortic e o dilatatie a aortei ascendente, situata aproape de valva aortica
iar sinus carotidian se afla la nivelul arterei carotida interna (deasupra bifurcatiei
carotida interna de carotida externa) si e bogat in chemo- si baroreceptori care
regleaza presiunea sangelui si ventilatia pulmonara
Vascularizatia inimii: e asigurata de circulatia coronariana (aorta – artere coronare – capilare
– vene coronare)
Structura: inima si sincitiu (celule miocardice uninucleate atasate prin jonctiuni)

Debit cardiac/sangvin (D) – volum de sange expulzat de fiecare ventricul in organism intr-
un minut
D= volum-bataie (volum de sange pompat de ventricul la fiecare bataie, variaza) x frecventa
cardiaca = 70 ml x 70/75 batai/min=5L/min (efort fizic: 150ml x200 batai/min=30L/min)
CN (frecventa cardiaca): simpatic creste, parasimpatic (vag) scade SS-PC
Debitul cardiac creste in timpul efortului fizic si la altitudine si scade in somn, febra, sarcina.

Proprietatile miocardului
1. Excitabilitatea-proprietatea celulei musculare cardiace de a raspunde la un stimul printr-
un potential de actiune propagat.
Stimulul e generat in interiorul organului iar depolarizarea unei celule cardiace e transmisa
celulelor adiacente. Stimulul actioneaza in timpul diastolei, pragul de excitabilitate si legea
tot sau nimic se respecta, stimulii cu frecventa mare nu pot tetaniza=paraliza inima.
Depolarizarea (intra Na+ si Ca++) are loc in timpul sistolei, in sistola inima este in perioada
refractara absoluta, inexcitabila, doar in diastola este excitabila (legea inexcitabilitatii
periodice a inimii). Repolarizarea se realizeaza in diastola (iese K+). Potentialul de actiune are
amplitudinea de 100 mV, perioada de timp 200 ms (-80 la aprox +20 mV), grafic cu platou
!Fig 9 celula

Potentialul de actiune in celula miocardica ventriculara

Legea inexcitabilitatii periodice a inimii: inima e excitabila doar in diastola, inima e in


perioada refractara absoluta in sistola

2. Automatismul-proprietatea inimii de a se autostimula


Centri de Frecventa Ritm Localizare
automatism descarcarilor
Nodul sinoatrial 70-80/min sinusal In peretele atriului drept,
(NSA) langa orificiul venei cave
superioare
Nodul/jonctiunea 40/min Nodal/jonctional In septul interatrial in
atrioventricular/a (nodulul functioneaza apropierea tricuspidei
(NAV) permanent si in paralel
cu NSA, dar se manifesta
doar cand NSA nu
functioneaza)
Fascicul His si 25/min Idio-ventricular (daca De la NAV, 1 cm in septul
reteaua Purkinje NAV nu functioneaza) interventricular si apoi
fasciculul His se imparte
in 2 ramuri dreapta si
stanga
Tahicardie – accelerarea ritmului inimii (caldura, SNS, catecolamine, tiroidieni);
Bradicardie – incetinirea ritmului inimii (SNP)
3. Conductibilitatea- proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale,
viteza de conducere e mai mare (10x) in fascicolul His-Purkinje decat in miocardul contractil.
4. Contractilitatea-proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor
sale (scurtatea fibrelor genereaza presiune si expulzarea sangelui).
Forta de contractie creste cand grosimea peretilor inimii creste: Vs-Vd-atrii
!Transmiterea excitatiei se realizeaza prin sinapse electrice.
Ciclul cardiac

Ciclul cardiac
Timp Timp
(sec) (sec)
Sistola atriala 0.1 0.8 Definitiveaza umplerea ventriculelor cu sange (20%)
Creste presiunea in atrii
Diastola atriala 0.7 Atriile se umplu cu sange
Sistola ventriculara 0.3 Valvele atrioventriculare se inchid
Contractie izovolumetrica
Valvele semilunare se deschid
Faza de ejectie
Diastola 0.5 Scade presiunea in ventricule
ventriculara Valvele semilunare se inchid
Relaxare/diastola izovolumetrica
Valvele atrioventriculare se deschid
Ventriculele se umplu cu sange (80%)
Diastola generala 0.4 Atriile si ventriculele se relaxeaza
Volum sistolic/volum-bataie: volumul de sange ejectat in timpul unei sistole (repaus 75ml,
efort fizic intens 150-200 ml)

Manifestari ce insotesc ciclul cardiac


- electrice: biocurenti de depolarizare si repolarizarea a miocardului -
electrocardiograma (EKG) http://lectiidebiologie.ro/2015/12/inima/
- mecanice: socul apexian (se percepe ca o lovitura a varfului inimii in spatiul V
intercostal stang) si pulsul arterial (unda de distensie a peretelui arterial ca urmare
a evacuarii bruste a sangelui din Vs) - sfigmograma
- acustice: zgomote cardiace (I=sistolic e lung si tonalitate joasa, intens si e produs
de inchiderea valvelor atrioventriculare si vibratia miocardului in sistola
ventriculara, II=diastolic e scurt si ascutit, mai putin intens si e produs de
inchiderea valvelor semilunare la inceputul diastolei ventriculare) -
fonocardiograma

Pulsul arterial:
- se masoara in orice punct unde o artera poate fi comprimata pe un plan osos

Ciclul cardiac si sfigmograma

Presiuni (valori semnificative): 0 mm Hg in atriul drept, 120 mm Hg in sistola ventriculara,


80 mm Hg in diastola, 10 mm Hg in sistemul venos (la inceput).

Circulatia sangelui
Hemodinamica – studiaza circulatia sangelui, care se desfasoara in circuit inchis si intr-un
singur sens, volumul de sange/min pompat in marea circulatie este egal cu volumul
sange/min pompat in mica circulatie.
Structura vaselor sangvine: artere, vene si capilare
- arterele au 3 tunici: tunica externa *adventitia, vasculara (tesut conjunctiv cu
colagen si elastina, fibre nervoase, vase – vasa vasorum), tunica mijlocie *media,
musculara (fibre musculare netede, !tesut conjunctiv moale elastic) si tunica
interna *endoteliu (!epiteliu unistratificat pavimentos)
- venele au tot 3 tunici (tunica medie e mai subtire si tesut muscular si elastic mai
redus, tunica externa e groasa) si valve semilunare/cuib de randunica la venele
situate sub nivelul cordului
- capilarele sangvine sunt vase cu calibru mic, raspandite in toate tesuturile si
organele, au pozitie intermediara intre sistemul arterial si venos si au in structura 2
tunici (periteliu si endoteliu). Capilarele sunt de 2 feluri: capilare propriu-zise
(perete continuu, calibru regulat, ex: tegument, muschii scheletici), capilare
sinusoide (perete discontinuu ce favorizeaza schimburile, calibru mai mare, ex:
ficat, adenohipofiza *splina, *maduva osoasa). !Glomerulul capilar e format din
*capilare fenestrate, mai permeabile decat capilarele obisnuite. !Capilarele care
fac parte din membrana alveolo-capilara respiratorie.
- vasele limfatice sunt mai subtiri, au 3 tunici mai subtiri si au valve semilunare ce
inlesnesc circulatia limfei si prezinta pe traseul lor ganglioni limfatici
- capilarele limfatice cu structura asemanatoare capilarelor sangvine, dar formeaza
retele terminale

Structura vase de sange

Circulatia arteriala: arterele contin 20% din volumul sangvin si au proprietati functionale:
1. Elasticitatea: proprietatea arterelor mari de a se destinde cand creste presiunea sangelui si
de a reveni la calibrul initial cand presiunea sangelui scade. In timpul sistolei ventriculare se
pompeaza 75ml sange peste cel existent in artere iar datorita elasticitatii lor socul sistolic e
mortizat. Energia sistolica/soc sistolic -energia elastica a peretilor-coloana de sange (diastola)
pt a asigura curgerea continua a sangelui in artere
2.Contractilitatea: proprietatea vaselor de a-si modifica diametrul lumenului prin
contractarea/relaxarea musculaturii netede din peretele lor.
Viteza de scurgere este invers proportionala cu suprafata de sectiune (mare la vasele mari).
Tonusul musculaturii netede este reglat nervos (SNS are in principal rol in vasoconstrictie) si
local – autoreglare metabolica (concentratia locala a unor metaboliti si de activitatea unor
mediatori) si miogenica (in functie de variatiile de presiune arteriala).
Presiunea arteriala (P)
- presiunea arteriala maxima/sistolica: 120 mm Hg in sistola ventriculara stanga si
presiunea arteriala minima/diastolica: 80 mm Hg in diastola
- hipertensiune arteriala sistemica peste 130 mm Hg / 90 mm Hg
- se determina indirect masurand tensiunea (contrapresiune)
Factori determinanti ai presiunii arteriale:
- debit cardiac (D), e influentat de intoarcerea sangelui la inima (legea inimii –
inima pompeaza atat sange cat primeste prin influx venos)
- rezistenta periferica (R) - totalitatea factorilor care se opun curgerii sangelui
(vascozitatea sangelui, lungimea vasului), max. la arteriole, vase inguste si lungi
- volumul sangvin (volemia) variaza in concordanta cu variatia lichidelor
extracelulare LEC (hipotensiune/hipertensiune)
- elasticitatea – scade cu varsta
D=P/R

Viteza sangelui: aorta 500 mm/s capilare 0.5 mm/s, viteza de curgere e invers proportionala
cu suprafata de sectiune

Microcirculatia
- 5% din volumul sangvin
- unde au loc schimburi de gaze si substante
- e formata din arteriole, metaarteriole, capilare, venule

Circulatia venoasa
- contine 75% din volumul sangvin
- presiunea sangelui mica (10 mm Hg in venule – 0 mm Hg la varsarea venelor cave
in Ad), viteza de circulatie mica (0,5 – 100 mm/s)
- proprietati functionale: 1. Distensibilitate (capacitatea vaselor de a se alungi sub
actiunea unei forte, 2. Contractilitate. Venele au rol de rezervor, au cantitati mici
de tesut elastic si fibre musculare netede.

Presiunile in sistemul vascular


Factorii care asigura intoarcerea venoasa:
Inima=pompa aspiro-respingatoare aspiratia e asigurata de diferenta de presiune intre aorta
100 mm Hg si Ad 0 mm Hg
Aspiratia toracica: contribuie la mentinerea unei valori scazute a presiunii in venele mari din
cavitatea toraica, se manifesta in inspiratie
Presa abdominala: presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele catre
inima
Pompa musculara: in timpul contractiilor musculare venele profunde sunt golite de sange iar
in relaxare ele aspira sangele din venele superficiale
Gravitatia: efect pozitiv (venele deasupra capului) si negativ
Masajul pulsatil: efectuat de artere asupra venelor omonime

Circulatia limfatica

- organe limfatice: central: timus, periferice: splina, amigdale (faringiene-cav.


nazala, palatine si linguale), *placile Peyer (intestin subtire), capilare si vase
limfatice si ganglioni limfatici
- Functii 1. functie de drenare a tesuturilor (apa, soluti), contine limfa ce in
final ajunge in circulatia venoasa 2. transporta acizii grasi si glicerol,
colesterol 3. rol in imunitate
- debit limfatic mediu: 1500 ml/zi, variaza in functie de factori hemodinamici locali
- (16ml/min H2O in capilarele arteriale-15ml/min H2O se resorb in sange in
capilarele venoase= 1ml/min H2O intra in capilarele limfatice adica 1440ml
H2O/zi)
- capilare limfatice-vase limfatice-ganglioni limfatici-canalul toracic si vena
limfatica dreapta

Vasele limfatice sunt mai subtiri, au 3 tunici mai subtiri si au valve semilunare ce inlesnesc
circulatia limfei si prezinta pe traseul lor ganglioni limfatici
Capilarele limfatice cu structura asemanatoare capilarelor sangvine, dar formeaza retele
terminale
Ganglioni limfatici: format din capsula fibroasa, zona corticala si zona medulara cu
trabecule intre care se afla septuri conjunctivo-vasculare. In ggl limfatic limfa intra prin 2-4
vase aferente si iese prin 2 vase eferente. !Ganglionii limfatici si splina contin tesut
conjunctiv reticulat
Functiile ganglionilor limfatici: 1. circulatia limfei 2. produce monocite, limfocite,
anticorpi 3. bariera impotriva raspandirii infectiilor si opresc patrunderea unor
substante straine
Splina: organ abdominal, nepereche, 180-200 g, brun-roscat, aflat in hipocondrul stang, in
loja splenica (!loja gastrica, loja renala)
Functiile splinei: 1. organ de depozit sangvin/rezerva de sange (200-300 ml) 2.
hematopoieza-producere de celule sangvine (produce limfocite, si distruge hematii
batrane si trombocite) 3. intervine in metabolismul fierului
Vascularizatia splinei: trunchi celiac-artera splenica-vena splenica-vena porta
*elefantiazis – boala produsa de blocarea vaselor limfatice datorita unui parazit
*edem: acumularea de lichid in spatiul interstitial
*hipertrofia ganglionara
Timus: glanda endocrina, situata retrosternal, contine celule stem hematoformatoare din
maduva – timocite in timus -”insamanteaza” organele limfoide periferice

Baro- si chemoreceptori: arcul aortic/corpii aortici si sinusul carotidian/corpii carotidieni


!chemoreceptorii din corpii aortici transmit impulsuri catre centrii respiratori din bulb si
punte pentru a regla respiratia
Control Nervos inima:
Receptori: din sinus carotidian prin nerv glosofaringian (IX) iar din sinusul aortic nervul vag
(X)
Centrii cardioacceleratori si cardioinhibitori se afla in trunchiul cerebral
Efector: prin SNP: nervul vag (X) si SNS lant ggl simpatic (C1-C3, T1-T4) nervi cardiaci
spre inima
Inima/Debit cardiac: SNS- creste frecventa, conducerea si forta de contractie, tahicardie
SNP: scade frecventa si conducerea, bradicardie
Vase de sange: *centrii vasomotori in trunchiul cerebral
SNS vasoconstrictie in principal (arteriole din tegument, viscere si partial din muschii striati),
SNP dilatatie in cateva teritorii vasculare
Splina: viscersenzitiv SNP n vag (X), visceromotor: SNS prin marele nerv splahnic
stimuleaza contractia splinei, SNP NU
Control autonom inima (stanga) si reglarea presiunii arteriale (dreapta)

Control hormonal al presiunii arteriale

Presiunea arteriala: control nervos SNS si hormoni vasoconstrictie (ADH, adrenalina,


noradrenalina, angiotensina II), vasodilatatie (adrenalina in muschiul cardiac)

Hormoni-sistemul circulator
Glanda/Hormoni Actiune
Neurohipofiza 1. Vasoconstrictie
ADH
CSR 1. Mentine presiunea osmotica a mediului intern
Mineralocorticoizi Hipersecretie – hipertensiune
(aldosteron) Hiposecretie - hipotensiune
CSR 1. Organelor hematopoietice si sistemul imun: scade nr. de
Glucocorticoizi eozinofile si bazofile circulante, creste numarul de neutrofile,
plachete si hematii, creste stabilitatea membranelor
lizozomale, scade numarul de limfocite circulante=limfopenie
MSR 1. Tahicardie=accelerare frecventei inimii=creste
Adrenalina si noradrenalina excitabilitatea inimii
2. Vasoconstrictie
3. Hipertensiune
Adrenalina: dilata vasele musculare, contracta vasele din
piele, mucoase, viscere
Noradrenalina e vasoconstrictoare
Tiroida 1. creste forta si frecventa contractiilor cardiace
T3 si T4 2. Vasodilatatie
Pancreas 1. Stimuleaza forta de contractie miocardica
Glucagonul
Eritropoietina Hematopoieza (producerea de eritrocite) si *coagulare
produsa de capsula renala
Vitamina B12 Hematopoieza
Avitaminoza: produce anemia megaloblastica
Vitamina K Hemostaza
Avitaminoza: produce hemoragii
Vitamina E Imunitate
Vitamina C Avitaminoza produce anemie, scorbut-inflamarea gingiilor
Vitamina B1 Avitaminoza=boala beri-beri produce tulburari cardiace si
respiratorii
Vitamina PP Rol in circulatia periferica

Video
Inima, EKG: http://lectiidebiologie.ro/2015/12/inima/
Inima***:
https://www.youtube.com/watch?v=qmpd82mpVO4
Inima, vase de sange: https://www.youtube.com/watch?v=IGYhPa2W2yQ
Artere part1***: https://www.youtube.com/watch?v=LQne1SILsVk&t=151s
Artere part 2***: https://www.youtube.com/watch?v=20346sgZ3dA
Vene part 1***: https://www.youtube.com/watch?v=sI6yXy3u2sI
Vene part 2***: https://www.youtube.com/watch?v=ZQd73stLZl8
http://anatomyzone.com/tutorials/cardiovascular/bloody-supply-to-the-gut/
Sistemul limfatic ***:
https://www.youtube.com/watch?v=5YfY1WXwLwQ&list=PLHciJmRHa4B9hpMvly3MZm
kVVpysCiwEr