Predarea verbului în ciclul primar

Gramatica, ca toate artele, are rolul de a exprima frumos, sensibilizând gândirea

cititorilor prin intermediul cuvântului. Potenţată de caracterul concentrat şi sintetic al imaginii
gramaticale, cunoaşterea prin limbă oferă avantajul unei strânse îmbinări între latura
cognitivă şi cea afectivă a personalităţii. Adresându-se minţii, gramatica contribuie la lărgirea
orizontului de cunoaştere şi îi conduce pe cititori spre adeziunea la valori fundamentale
precum conștientizarea regulilor de exprimare corectă. Premisele formării şi dezvoltării
judecăţilor gramaticale se pun din clasele mici, de la primele contacte ale elevilor cu un
context literar prin elementele simple de analiză sintactică.
MOTIVARE
Însuşirea noţiunilor gramaticale de către elevi reprezintă un proces complex de
asimilare a regulilor privitoare la modificarea formelor cuvintelor şi la îmbinarea lor în
propoziţii. În acest proces de formare a noţiunilor gramaticale la elevii ciclului primar sunt
antrenate mai multe operaţii ale gândirii : analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea,
generalizarea. De aici, dificultăţile şcolarului mic de a înţelege şi însuşi noţiunile gramaticale.

De aceea, voi încerca în aceasta lucrare Predarea verbului în ciclul primar să reliefez
importanţa verbului, ca parte de vorbire în comunicarea verbală şi scrisă şi să aleg calea cea
mai adecvată în vederea valorificării potenţialului elevilor şi atingerea obiectivului : însuşirea
verbului de către elevi la clasele I-IV, prin aplicarea tuturor strategiilor de predare, îmbinând
metodele şi procedeele tradiţionale (conversaţia, explicaţia, exerciţiul, etc.) cu cele moderne
(brainstorming, ciorchinele, tabelul S.V.I., bulgarele de zăpada, etc.), dar şi toate tipurile de
activităţi : pe grupe, individuale, în echipa şi frontale.

„ Metodele constituie elementul esenţial al strategiei didactice, ele reprezentând latura

executorie, de punere în acţiune a întregului ansamblu ce caracterizează un curriculum dat”
Olga Ciobanu, Elemente de teorie şi metodologie , Editura ASE, pagina 132

Conform reformei învăţământului şi inovării, fiecare cadru didactic poate contribui

la modernizarea procesului de învăţământ prin aport personal în ce priveşte aplicarea
strategiilor didactice în cadrul proiectării şi susţinerii lecţiilor la clasa. Pe lângă multiple
direcţii ale modernizării învăţământului ce vizează : caracterul sistematic, organizarea
instituţionala, conţinutul procesului de învăţământ, sunt enumerate şi direcţiile privind
modernizarea tehnologiei şi strategiilor didactice în strânsa legătura cu modernizarea relaţiei
pedagogice.
Prezenta lucrare „ Predarea verbului în ciclul primar” se axează pe aceste doua
direcţii.Pentru a atinge obiectivele modernizării învăţământului nu se reuşeşte decât printr-o
continua pregătire şi perfecţionare a cadrului didactic. Perfecţionarea nu trebuie să se rezume
doar la acumularea empirică de experienţă, ci la o implicare în cercetare şi luarea unor
1
atitudini mereu creative.„ Cercetarea trebuie să se alimenteze din experienţa pedagogică,
după cum şi capacitatea creatoare a profesorului trebuie să se sprijine pe rezultatele
cercetării” Thomas Jean, Marile probleme ale educaţiei în lume , Editura Didactica şi pedagogica,
Bucureşti, 1977, pagina 105 .
Pornind de la acest indemn dau curs desfăşurării, pe doua capitole, a lucrării
metodico - ştiinţifice de cercetare „ Predarea verbului în ciclul primar.”
Primul capitol Conceptul de verb în lingvistica românească contine informatii teoretice
cu privire la categoria gramaticala a verbului: definitie ,tipuri de verbe, moduri verbale,
diateza,conjugare,timp, persoana, numar, locutiunea verbal.
Al doilea capitol, Importanţa predării gramaticii în ciclul primar, contine informatii cu
privire la notiunea de gramatica, parti de vorbire, modalitati de predare a verbului in ciclul primar.De
asemenea am adus informatii si cu privire la tipurile de lectii utilizate in predarea consolidarea si
evaluarea verbului,dar si observaţii privind predarea gramaticii în sistemul manualelor alternative
.Spre finalul lucrarii am adus in discutie cateva fise,teste,dar si proiecte de lectii legate de verb.
Datele experimentale rezultate în urma cercetării întreprinse mi-au permis formularea
unor observaţii și concluzii .
Concluzii

Noile tendinţe ale didacticii moderne îşi concentrează atenţia pe subiectul

educaţiei, pe elevul care învaţă, nu pe învăţătorul care predă, deoarece predarea nu constituie
un scop în sine, ci vizează modificările de natură formativă în personalitatea copiilor. Iată-ne
pe noi, dascălii, puşi în faţa unui fapt care nu ne micşorează atribuţiile, ci, dimpotrivă, ni le
sporeşte şi ne pune în faţa unor situaţii dificile. În activitatea mea didactică am încercat să
creez conflicte ce trebuie soluţionate prin problematizare, să selectez raţional mijloacele şi
strategiile didactice pentru a promova o învăţare motivată, ritmică, sistematică, fără eforturi
inutile, declanşatoare de satisfacţii şi, nu în ultimul rând, să-mi autoevaluez activitatea.
Metodele active contribuie la crearea, dezvoltarea şi cultivarea motivaţiei învăţării. Formarea
şi dezvoltarea motivaţiei presupune participarea conştientă şi activă a subiectului la procesul
de însuşire a cunoştinţelor. Sensibilizarea faţă de noile cunoştinţe se produce în urma
descoperirii personale, prin experienţă, a fenomenului de limbă dacă acesta a fost întâlnit într-
un mod care l-a interesat, care l-a privit personal, care l-a implicat emoţional pe copil.
Metodele clasice au devenit active in momentul când elevii, in cadrul grupului sau al lucrului
in perechi au utilizat metodele, explicând, demonstrând, exersând sau conversând cu
partenerul sau partenerii de grup. In cadrul activităţii frontale si de grup am sesizat cum s-a
realizat atingerea nu numai a obiectivelor cognitive, dar si a celor afective. In activitatea pe
echipe s-au format priceperi si deprinderi de invatare, s-au format si dezvoltat capacitatea de
2
exprimare orala sau scrisa, de formulare a unor opinii personale, dispărând astfel teama,
ruşinea de a-si exprima ideile faţă de colectiv.
Pentru aplicarea metodelor am folosit un material didactic adecvat: planşe didactice
cu verbul, atât ca parte de vorbire, cat şi de propoziţie, cubul confecţionat, cubul desfăşurat,
carioca, creioane colorate, jocuri didactice, imagini ilustrate în ton cu tema propusa, rebusuri,
fişe de lucru pentru grup sau individuale, teste de evaluare iniţiala, formativa şi sumativă,
manualul şcolar, culegere de exerciţii de comunicare, postere cu exerciţii rezolvate.
Consider ca aceste lecţii experiment (redate prin proiectele de lectii) şi-au atins
scopul: de-a determina elevii să-şi însuşească corect noţiunile despre verb, de-a dezvolta
capacitatea creatoare, de-a forma un colectiv unit, care să ştie să coopereze, să se coordoneze,
să învingă situaţiile problema impuse de dificultatea unor exerciţii, de-a îndrăgi limba
materna şi s-o vorbească bine deoarece:
„ Limba este tezaurul cel mai preţios, pe care îl moştenesc copiii de la părinţi,
depozitul cel mai sacru lăsat de generaţii trecute şi care merita să fie păstrat cu sfinţenie
de generaţiile care îl primesc.” (Vasile Alecsandri)