Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice, utiliza termenii de Animus si Anima

pentru a descrie principiile masculin si feminin din subconstientul nostru, cealata jumatate a
fiintei noastre.
Conceptul de intreg alcatuit din doua forte primordiale si complementare apare in multe
filosofii: Yin si Yang in filosofia chineza, Solarele si Luna in intelepciunea romanesca, Cerul si
Pamantul potrivit credintei vechilor europeni si a amerindienilor, Adam si Eva in credinta
crestina, Shiva si Shakti in intelepciunea Indiana, etc.
Animus (principiul masculin) reprezinta puterea, actiunea, ratiunea, forta, lumina,
in timp ce

Anima (principiul feminin) reprezinta sensibilitatea, creativitatea, emotia, slabiciunea,

intunericul, receptivitatea.
Atat femeile, cat si barbatii, au o parte masculina, respectiv feminina, a fiintei lor.
Animus este partea masculina din fiecare femeie, iar Anima este partea feminina din fiecare
barbat.
Jung spunea ca animus si anima exista in mintea noastra subconstienta si, ori de cate ori
refuzam sa recunoastem sau sa admitem partea masculina, in cazul femeilor, sau partea
feminina, in cazul barbatilor, din fiinta noastra, subconstientul nostru reactioneaza, iar noi
actionam condusi de animus/ anima.

Societatea a delimitat, in timp, relativ strict comportamentul si ocupatia barbatilor si

femeilor, nu putine fiind cazurile in care cei ce incalcau legile scrise sau nescrise ale societatii
din care faceau parte si-au atras oprobriul.

Inca din copilarie incepem sa ne conturam identitatea ca gen si rol (constient si/ sau
inconstient) amplificand trasaturile genului nostru si respingand sau, chiar, innabusind acele
trasaturi specifice genului opus (Animei, in cazul baietilor si Animusului, in cazul
fetelor). Acele trasaturi pe care le respingem sau le innabusim nu dispar, ci raman in fiinta
noastra.
Anumusl-ul meu este un “baietoi”, destul de fermecat de adrenalina, ceea ce venea in
contrast cu imaginea mea despre a fi femeie. Iar rezultatul era unul tare interesant – cei pe
care ii atrageam in viata mea erau mari iubitori de adrenalina si eu ma intrebam, la vremea
aceea, de ce?

Animus/ Anima trebuie acceptate si exprimate atat intern, integrandu-le in fiinta noastra, cat
si extern, in relatiile cu sexul opus. Atunci cand incercam sa negam partea feminina, respectiv
masculina, din noi, aceasta se manifesta oricum, facandu-ne sa ne pierdem echilibrul
interior, exacerband masculinitatea pana la agresivitate si brutalitate, sau feminitatea pana la
pasivitate si personalitate “de carton”.
Cand nu integram anumus-ul sau anima in viata noastra, aceasta este proiectataasemenea
unei imagini pe ecranul unui cinematograf, nu aleatoriu insa, ci in functie de anumite
caracteristici cum ar fi asemanarea cu o persoana de sex opus care a avut un anumit impact
asupra noastra; de exemplu, daca anima pentru un barbat este reprezentata de sensibilitatea
excesiva a mamei, acesta va proiecta anima sa asupra unei femei la fel de sensibile. Daca
animusul unei femei are la baza agresivitatea tatalui ei, aceasta va proiecta animusul sau pe
un barbat agresiv.
Multe dintre relatiile noastre se bazeaza pe proiectii:
- ne proiectam anima/ animus pe persoana potrivita de sex opus; suntem atrasi de
aceasta imagine si ne indragostim; ne indragostim, in realitate, de proiectia noastra, adica de
animus/ anima;

proiectia ne poate face sa percepem distorsionat sau gresit cealalta persoana, ceea ce
conduce la dezamagire, confuzie, probleme; asa se explica multe probleme ce apar dupa ce
trece perioada de “indragosteala” .

- in relatie, nu ii oferim partenerului un intreg, ci doar o parte, anima/ animus-ul;

- ne pierdem idenititatea in cadrul relatiei si ii oferim partenerului/ partenerei imaginea

sotiei/ sotului perfect;

Atunci cand ne acceptam animus-ul/ anima cream relatii reale intre doua fiinte complete,
intregi, care isi asuma responsabilitatea pentru anima/ animusul lor, nu intre doua fiinte si
animus-ul, respectiv anima lor.

Asadar acceptarea si integrarea, nu respingerea acelor parti din noi care nu corespund
obiceiurilor sau imaginii pe care societatea incearca sa ne-o impuna reprezuinta solutia
pentru o viata implinita. Cine spune ca este gresit ca barbatii sa fie sensibili sau ca femeile
hotarate nu sunt feminine? Suntem 7 miliarde si suntem unici. Unicitatea vine din diferente,
nu din asemanari. Accepta-te asa cum esti, integreaza anima/ animus-ul si fii UNIC/ UNICA.
Oricum esti!