Culegerea şi sistematizarea datelor statistice

Studiul de caz nr.1

Într-o observare statistică s-a urmărit obţinerea unor informaţii cu privire la cifra de afaceri
înregistrată de un număr de 75 societăţi comerciale ce activează în domeniul alimentar. Datele obţinute
cu prilejul acestei observări statistice pot fi sintetizate într-un tabel de forma:
Societatea Valoarea cifrei de Societatea Valoarea cifrei de Societatea Valoarea cifrei de
comercială afaceri comercială afaceri comercială afaceri
1 3.840 26 3.801 51 3.800
2 3.787 27 3.915 52 4.450
3 3.550 28 4.060 53 4.220
4 3.680 29 4.180 54 3.798
5 3.930 30 3.600 55 4.175
6 3.900 31 4.299 56 3.950
7 3.710 32 4.090 57 4.095
8 3.700 33 3.975 58 4.099
9 3.620 34 3.900 59 4.170
10 3.980 35 3.999 60 4.285
11 3.945 36 3.990 61 3.900
12 3.880 37 4.000 62 4.000
13 3.740 38 4.085 63 4.300
14 3.660 39 4.125 64 4.460
15 4.000 40 4.280 65 4.240
16 4.150 41 3.900 66 3.965
17 4.250 42 4.300 67 4.470
18 4.330 43 3.650 68 4.050
19 3.525 44 4.065 69 3.800
20 3.600 45 3.755 70 4.190
21 3.900 46 4.070 71 3.899
22 3.599 47 3.600 72 3.960
23 3.735 48 4.260 73 4.080
24 4.000 49 4.390 74 3.900
 25 3.630 50 4.301 75 4.400
Cerinţe:
a) să se grupeze datele obţinute în urma observării statisice pe intervale de variaţie egale cu 100 lei şi
să se calculeze frecvenţele cumulate.
b) să se reprezinte grafic seria obţinută.
c) să se regrupeze datele utilizându-se patru intervale de variaţie neegale şi să se reprezinte grafic seria
astfel obţinută.

Rezolvare:
Pentru a grupa datele este necesar să parcurgem două etape succesive şi anume:
 determinarea amplitudinii variaţiei
A = Xmax – Xmin
unde:
A → amplitudinea variaţiei;
Xmax → valoarea maximă a caracteristicii studiate;
Xmin → valoarea minimă a caracteristicii studiate;
  deteminarea numărului de grupe ce vor fi formate prin gruparea observaţiilor
A
h
k

unde:
h = mărimea intervalului de grupare;
k = numărul de grupe;

Pentru exemplul considerat:

Xmax = 4.470 → cifra de afaceri maximă;
Xmin = 3.525 → cifra de afaceri minimă;
A = 4.470 – 3.525 = 945

h = 100
A
k
h

945
k  9,45  10 grupe
100

Observaţie:
 În cazul în care rezultatul raportului dintre mărimea amplitudinii variaţiei şi mărimea intervalului
de grupare (respectiv numărul de grupe) este un număr zecimal, întotdeauna se rotunjeşte în plus.

Datele obţinute în urma observării statistice pot fi grupate în una din următoarele variante:
 limita inferioară inclusă în interval;
 limita superioară inclusă în interval;
 ambele limite incluse în interval;
 ambele limite excluse din interval.
Grupe de societăţi comerciale Număr Frecvenţe cumulate
după cifra de afaceri societăţi Crescător Descrescător
3.500 – 3.600 3 3 75
3.600 – 3.700 8 11 72
3.700 – 3.800 7 18 64
3.800 – 3.900 6 24 57
3.900 – 4.000 16 40 51
4.000 – 4.100 13 53 35
4.100 – 4.200 6 59 22
4.200 – 4.300 7 66 16
4.300 – 4.400 5 71 9
4.400 – 4.500 4 75 4
TOTAL 75 - -
 Datele analizate anterior pot fi regrupate în patru intervale neegale de variaţie după cum urmează:
Coeficientul de
Grupe societăţi după Număr Mărimea Frecvenţa
reducere a
mărimea cifrei de afaceri societăţi (ni) intervalului redusă
frecvenţelor
3.500 – 3.600 3 100 100 : 100 = 1 3:1=3
3.600 – 3.800 15 200 200 : 100 = 2 15 : 2 = 7,5
3.800 – 4.100 35 300 300 : 100 = 3 35 : 3 = 11,66
4.100 – 4.500 22 400 400 : 100 = 4 22 : 4 = 5,5
TOTAL 75 - - -

Mărimea fiecărui interval

Coeficientul de reducere a frecvenţelor =
Mărimea intervalului cel mai mic
Număr societăţi comerciale
Frecvenţa redusă =
Coeficient de reducere a frecvenţelor