Serii de distribuţie unidimensionale

Studiul de caz nr.2

Conducerea unei societăţi comerciale a dorit să cunoască distribuţia celor 200 de angajaţi ai firmei
în funcţie de salariul brut lunar obţinut. Rezultatele analizei efectuate pot fi prezentate într-un tabel de
forma:

Grupe de angajaţi după

Număr angajaţi
salariul brut lunar obţinut (lei)
600 – 800 27
800 – 1.000 22
1.000 – 1.200 24
1.200 – 1.400 48
1.400 – 1.600 36
1.600 – 1.800 18
1.800 – 2.000 25
TOTAL 200
Pe baza datelor prezentate în tabelul anterior, se cere:
a) să se calculeze salariul mediu obţinut de către angajaţii societăţii considerate, utilizând în acest
sens media aritmetică;
b) să se utilizeze şi alte tipuri de medii şi să se arate în ce raport de mărime se află acestea
comparativ cu media aritmetică;
c)să se calculeze indicatorii medii de poziţie;
d) să se caracterizeze gradul de variaţie al distribuţiei, calculând în acest sens indicatorii simpli şi
sintetici ai variaţiei, precum şi gradul de asimetrie.
 Distribuţia angajaţilor societăţii după salariul brut lunar obţinut formează o serie de repartiţie
unidimensională de frecvenţe de intervale egale.
În acest caz, media se va calcula ca o medie ponderată, utilizând în acest sens următoarea relaţie de
calcul:
k

x n i i
x i 1
k

n
i 1
i

unde:
x= media aritmetică ponderată;
xi = centrul de interval;
k = numărul de grupe;
ni = frecvenţa de apariţie (absolută sau relativă).

Pentru ca rezolvarea unei probleme de acest tip să fie mai uşoară se recomandă întocmirea unui
tabel de forma:
Grupe de angajaţi după Centrul Număr angajaţi Produse de frecvenţe
salariul brut lunar intervalului (xi) Absolut (ni) Relativ (n*i) xini xin*i
 0 1 2 3 4=1·2 5=1·3
600 – 800 700 27 13,5 18.900 9.450
800 – 1.000 900 22 11 19.800 9.900
1.000 – 1.200 1.100 24 12 26.400 13.200
1.200 – 1.400 1.300 48 24 62.400 31.200
1.400 – 1.600 1.500 36 18 54.000 27.000
1.600 – 1.800 1.700 18 9 30.600 15.300
1.800 – 2.000 1.900 25 12,5 47.500 23.750
TOTAL - 200 100 259.600 129.800

În cazul în care se utilizează frecvenţele absolute (n i), media aritmetică ponderată va fi egală cu:
k

x n i i
259.600
x i 1
k
  1.298 lei/angajat
200
n
i 1
i

În cazul în care se utilizează frecvenţele relative (n *i), media aritmetică ponderată va fi egală cu:
k

x n i
*
i
129.800
x i 1
k
  1.298 lei/angajat
100
n
i 1
*
i

Cu ajutorul datelor de care dispunem putem determina şi alte mărimi medii şi anume:
 media armonică ( x ); h
  media pătratică ( x ); p

 media geometrică ( x ) g

Relaţia dintre cele patru tipuri de medie este:

xh  xg  xa  xp

Grupe de angajaţi după

xi ni (1/xi)·ni xi2 xi2·ni lg xi ni· lg xi
salariul brut lunar
0 1 2 3=2:1 4 5=4·2 6 7=6·2
600 – 800 700 27 0,03857 490.000 13.230.000 2,8451 76,8177
800 – 1.000 900 22 0,02444 810.000 17.820.000 2,9542 64,9924
1.000 – 1.200 1.100 24 0,02181 1.210.000 29.040.000 3,0414 72,9936
1.200 – 1.400 1.300 48 0,03692 1.690.000 81.120.000 3,1139 149,4672
1.400 – 1.600 1.500 36 0,024 2.250.000 81.000.000 3,1761 114,3396
1.600 – 1.800 1.700 18 0,01058 2.890.000 52.020.000 3,2304 58,1472
1.800 – 2.000 1.900 25 0,01315 3.610.000 90.250.000 3,2787 81,9675
TOTAL - 200 0,16947 364.480.000 618,724

1.Calculul mediei armonice ( x ) h

n i
200
xh  k
i 1
  1.180,14
1 0,16947
x
i 1
 ni
i
2.Calculul mediei pătratice ( x ) p

x 2
i  ni
364.480.000
xp  i 1
k
  1.822.400  1.349,96
200
n
i 1
i

3.Calculul mediei geometrice ( x ) g

k
x g  n i  x in i
i 1

 (n i  lg x i )
lg x g  i 1
k

n
i 1
i

618,724
lg x g   3,09362
200

x g  antilog 3,09362  1.240,6

x h  1.180  x g  1.240,6  x a  1.298  x p  1.349,96

Indicatorii medii de poziţie sunt:

 mediana (Me);
 modulul (Mo).
Calculul medianei presupune parcurgerea a două etape succesive şi anume:
 aflarea locului medianei;
 calculul valorii medianei.
Pentru a facilita calculul medianei poate fi utilizat următorul tabel:

Grupe de angajaţi după salariul brut Frecvenţe cumulate

xi ni
lunar Crescător Descrescător
0 1 2 3 4
600 – 800 700 27 27 200
800 – 1.000 900 22 49 173
1.000 – 1.200 1.100 24 73 151
1.200 – 1.400 1.300 48 121 127
1.400 – 1.600 1.500 36 157 79
1.600 – 1.800 1.700 18 175 43
1.800 – 2.000 1.900 25 200 25
TOTAL - 200

Locul medianei se determină utilizând următoarea relaţie:

loc Me 
  n   1  200  1  100,5
i

2 2

După cum se poate observa, locul medianei este situat între valorile unităţilor de rang 100 şi 101.
Coloana frecvenţelor cumulate ne indică apartenenţa acestor valori la intervalul 1.200 – 1.400.

Calculul propriu – zis al valorii medianei se realizează cu ajutorul următoarei relaţii de calcul:
 k 
  n i   1 Me1
 i1   n
2
 i
Me  x 0  h  i 1
n Me

unde:
x0 = limita inferioară a intervalului median;
h = mărimea intervalului median;
nMe = frecvenţa absolută a intervalului median;
Me 1

 n = frecvenţa cumulată a intervalului ce precede intervalul median.

i 1
i
 100,5  73
Me  1.200  200   1.314,58 lei/angajat
48

Calculul modului (dominantei)

Intervalul cu frecvenţa cea mai mare este considerat a fi interval modal. În cazul nostru, intervalul
modal este cuprins între 1.200 şi 1.400, deoarece în cadrul acestui interval regăsim frecvenţa absolută
maximă (48).
1
Mo  x 0  h 
1   2

unde:
x0 = limita inferioară a intervalului modal;
h = mărimea intervalului modal;
Δ1 = diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa intervalului precedent;
Δ2 = diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa intervalului următor;
Δ1 = nMo – nMo-1 = 48 – 24 = 24
Δ2 = nMo – nMo+1 = 48 – 36 = 12
24
Mo  1.200  200   1333,33 lei/angajat
24  12
 Între valorile înregistrate de către medie, mediană şi modul – în cazul exemplului considerat –
există următoarea relaţie:
x  1.298  Me  1.314,58  M 0  1.333,33

Relaţia precedentă indică faptul că, în cazul problemei considerate, întâlnim o asimetrie negativă
(de dreapta).
Modulul prezintă o abatere negativă de 35,33 lei faţă de medie (1.298 – 1.333,33 = - 35,33), situaţie
ce ne indică faptul că frecvenţele termenilor mai mici sunt mai numeroase comparatic cu frecvenţele
termenilor mai mari.

Indicatorii simpli ai variaţiei

Amplitudinea variaţiei
amplitudinea absolută a variaţiei (A)
A = xL - xl = 2.000 – 600 = 1.400 lei
amplitudinea relativă a variaţiei (A%)
A 1.400
A%  100  100  107,86%
x 1.298

Abaterea individuală
abaterea individuală absolută (di) → vezi coloana 3 din tabelul următor
di = xi - x

abaterea individuală relativă (di%) → vezi coloana 4 din tabelul următor

di x x
di %  100  i 100
x x

Grupe de angajaţi
xi - xi  x
 x i  x 2  n i  xi  a 
2
 xi  a 
2

după salariul brut xi ni x x

 100 xi  x  ni      ni
 h   h 
lunar
0 1 2 3 4 5 6 7 8=7·2
600 – 800 700 27 -598 -46,07 16.146 9.655.308 9 243
800 – 1.000 900 22 -398 -30,66 8.756 3.484.888 4 88
1.000 – 1.200 1.100 24 -198 -15,25 4.752 940.896 1 24
1.200 – 1.400 1.300 48 2 0,15 96 192 0 0
1.400 – 1.600 1.500 36 202 15,56 7.272 1.468.944 1 36
1.600 – 1.800 1.700 18 402 30,97 7.236 2.908.872 4 72
1.800 – 2.000 1.90 25 602 46,37 15.050 9.060.100 9 225
10
TOTAL - 200 59.308 27.519.200 - 688

Indicatorii sintetici ai variaţiei

Abaterea medie liniară ( d ) x
 k

x i  x  ni
59.308
dx  i 1
k
  296,54 lei/angajat
200
n
i 1
i

Dispersia (  ) 2
x

k 2

 x i  x  ni
27.519.200
 
2
x
i 1
k
  137.596
200
n i 1
i

Calculul simplificat al dispersiei

2
 xi  a 
 
 h 
  ni
 h2   x  a
2
x 
2

 ni

a =centrul intervalului median

688
 40.000  1.298  1.300  137.596
2
2x 
200
Abaterea medie pătratică (  ) x

k 2

x i  x  n i
27.519.200
x    2
x
i 1
k
  370,94
200
n
i 1
i

Coeficienţii de variaţie
x 370,94
x  100  100  28,58%
x 1.298

dx 296,54
 'x  100  100  22,85%
x 1.298
  'x  22,85%   x  28,58%

Deoarece valoarea coeficientului de variaţie este mai mică de 35% se apreciază că seria considerată
este omogenă, iar media este reprezentativă pentru întreaga serie.
Indicatorii asimetriei

x  Mo 1.298 - 1.333,33
Cas    - 0,0952
x 370,94

3   x  Me  3  1.298 - 1.314,58
Cas    - 0,1341
x 370,94